2.2.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 29/14


Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare

2012/C 29/11

Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cerere în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului (1). Declarațiile de opoziție trebuie să parvină Comisiei în termen de șase luni de la data prezentei publicări.

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 AL CONSILIULUI

„DANBO”

NR. CE: DK-PGI-0005-0830-05.10.2010

IGP ( X ) DOP ( )

1.   Denumire:

„Danbo”

2.   Statul membru sau țara terță:

Danemarca

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar:

3.1.   Tip de produs:

Clasa 1.3 –

Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1:

Brânză maturată, tare, fabricată din lapte de bovine. Nu este permisă folosirea laptelui și a produselor lactate provenite de la alt fel de animale.

Conținut de apă: depinde de conținutul de grăsime în substanță uscată, a se vedea precizările de mai jos:

grăsime în substanță uscată:

conținut maxim de apă;

între 30 % și < 45 %:

56 %;

între 45 % și < 50 %:

50 %.

Grăsimea în substanță uscată este exprimată ca 30 + sau 45 +. În brânzeturile „Danbo” care conțin între 30 % și < 45 % grăsime în substanță uscată, conținutul de grăsime trebuie să apară ca parte din denumire. Un conținut de 45 % grăsime în substanță uscată este luat ca referință pentru mențiunile nutriționale comparative cu privire la conținutul de grăsime.

Celelalte proprietăți caracteristice sunt următoarele:

 

Aspect exterior:

Crustă tare, acoperită cu floră bacteriană. Suprafața poate avea un înveliș.

 

Aspect interior:

Culoare: albicioasă (sau ivorie) spre galben-deschis.

Consistență: deși are o consistență moale și elastică, este ușor de tăiat.

Structură: câteva găuri, al căror număr variază de la câteva la un număr mare, egal distribuite, rotunde și regulate, de mărimea unui bob de mazăre, de obicei cu diametrul de maximum 10 mm, eventual și cu câteva deschizături cu aspect de fisuri. Dacă sunt folosiți agenți aromatizanți, în general găurile vor fi mult mai puțin numeroase și cu formă neregulată.

Aromă și gust: gust delicat, ușor acid, aromat și caracteristic datorat maturării prin acoperire cu floră bacteriană. Odată cu maturarea, gustul și mirosul devin mai pronunțate.

 

Forma:

Plată și pătrată sau dreptunghiulară.

 

Maturare:

Gustul și consistența caracteristice ale brânzei „Danbo” se obțin după o maturare de 3-4 săptămâni la 12-20 °C. Brânza „Danbo” poate fi expediată de producător în vederea prelucrării ulterioare, inclusiv maturarea, sau a depozitării în cadrul altei societăți înainte de trecerea perioadei de maturare respective, însă nu poate părăsi a doua societate înainte ca brânza să fi atins gradul minim de maturare.

 

Agenți aromatizanți:

Se poate adăuga chimion cu condiția ca gustul și mirosul brânzei să fie caracterizate prin aditivi și ca agenții aromatizanți esențiali să fie incluși în denumire sau să fie indicați în legătură cu aceasta.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate):

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală):

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată:

Brânza „Danbo” trebuie să fie produsă și maturată de către specialiști în maturarea brânzei în Danemarca. Metoda de producție include, în special, două etape care se deosebesc de tehnologia tradițională de fabricare a produselor lactate. Prima etapă este prelucrarea coagulului, de la tăiere până la finalizarea amestecului. A doua etapă este creșterea bacteriei Brevibacterium linens (maturare prin acoperire cu floră bacteriană) la suprafața brânzei după sărare. Etapele sunt descrise în cele ce urmează.

 

Prelucrarea coagulului după tăiere:

După tăiere, se adaugă cantități mari de apă, iar încălzirea se face la o temperatură relativ joasă. Prin controlarea atentă a acestor doi parametri, este posibil să se fabrice brânză cu un pH minim relativ ridicat și cu un conținut ridicat de apă adecvat, asigurându-se consistența caracteristică.

 

Cultivarea bacteriei Brevibacterium linens:

pH-ul minim relativ ridicat favorizează creșterea bacteriei Brevibacterium linens, la care contribuie foarte mult și faptul că brânza este depozitată, în primele 7-10 zile la 18-20 °C și la o umiditate relativă apropiată de punctul de rouă. Brânza este apoi mutată într-un loc de depozitare mai rece și mai uscat. De obicei, procesul de acoperire cu floră bacteriană se încheie prin înmuierea și spălarea stratului de floră bacteriană, ceea ce încetinește maturarea superficială.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.:

3.7.   Norme specifice privind etichetarea:

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice:

Danemarca

5.   Legătura cu aria geografică delimitată:

5.1.   Specificitatea ariei geografice:

Danemarca are o tradiție îndelungată, de care este mândră, în fabricarea produselor lactate. Fabricarea brânzei „Danbo” a făcut parte din materiile studiate în școlile daneze de profil timp de peste 100 de ani. Experții în fabricarea produselor lactate au urmat o formare corespunzătoare care le-a permis să dobândească know-how-ul esențial pentru fabricarea acestei specialități de brânză daneză.

Istoric:

În 1889, Rasmus Nielsen a devenit director al fabricii de lactate Kirkeby din Funen. Acesta era un profesionist în domeniul lactatelor, lucru dovedit, printre altele, de faptul că fabrica sa de lactate a fost agreată ca centru de formare pentru experții din domeniul lactatelor subvenționați de stat. În 1896, el a primit o subvenție din partea guvernului danez pentru a studia producția de brânzeturi în străinătate. În iarna care a urmat, acesta a luat lecții de germană, iar în primăvara anului 1897 a călătorit în Prusia Orientală, de-a lungul graniței cu Rusia. În ținutul acela era o stepă cu pășuni întinse. Fabricile de lactate din regiunea respectivă erau recunoscute pentru calitatea brânzeturilor produse.

Pentru a-i facilita participarea la studii în domeniul producerii lactatelor, profesorul Bøggild de la Universitatea Regală Daneză de Medicină Veterinară și Agricultură i-a oferit o scrisoare de recomandare. El a fost, așadar, bine primit de multe fabrici mici de lactate care se găseau în Prusia Occidentală. Sarcina sa consta în a găsi documentație și a se informa despre tehnici utilizate în fabricarea specialităților fine de brânzeturi care se produceau la acea vreme în Prusia Orientală. După Prusia Orientală, Rasmus Nielsen a plecat în Țările de Jos, unde a lucrat în producția de brânzeturi în mai multe fabrici de lactate diferite.

S-a întors acasă, la fabrica de lactate Kirkeby, în toamna anului 1897, după ce dobândise o mulțime de cunoștințe noi și o bogată experiență. Întors acasă, a început să aplice imediat tot ce învățase.

Încă de la început, el a fost sigur că nu vrea să imite niciunul dintre tipurile de brânză pe care le văzuse, ci mai degrabă să își adune întreaga experiență pentru a produce un fel foarte special de brânză. O brânză cu totul nouă. Această caracteristică specială a noii brânze pe care Rasmus Nielsen a produs-o a fost că era o brânză pătrată, „opstukken” (cu pastă presată), cu o maturare superficială specială prin acoperire cu floră bacteriană. În acea perioadă, era ceva complet nou ca o brânză „opstukken” să fie pătrată. Învelirea într-un strat de floră bacteriană era și ea specială prin faptul că crusta brânzei era frecată cu o soluție care conținea culturi de bacterii și drojdii.

Noul fel de brânză se vindea foarte bine și, treptat, multe fabrici de lapte diferite au început să producă acest tip de brânză. Înainte de Al Doilea Război Mondial, brânza se producea, în Danemarca, în special pentru piața internă. După război, în special în anii '50, producția de brânzeturi a început să crească, iar creșterea exporturilor a însemnat că Danemarca a trebuit să intre pe piața exporturilor cu nume tipic daneze de brânzeturi pentru a putea expune brânzeturile daneze atunci când acestea erau comercializate împreună cu alte produse agricole daneze celebre. Această brânză a primit denumirea onorifică „Danbo”. Acesta este unul dintre motivele pentru care „Danbo” a fost inclusă în Convenția de la Stresa și, mai târziu, în Codex Alimentarius.

5.2.   Specificitatea produsului:

„Danbo” este unul dintre cele mai specifice feluri de brânză daneze, iar pentru fabricanții de produse lactate este felul specific de brânză „opstukken”. „Danbo” are un gust propriu foarte distinct: delicat, ușor acid, aromat și caracteristic maturării prin acoperirea cu floră bacteriană. Conținutul mare de apă al brânzei „Danbo”, față de alte feluri similare de brânză, îi conferă o suplețe și o elasticitate care nu se regăsesc în alte tipuri de brânză, rămânând totodată ușor de tăiat.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP):

Protecția denumirii „Danbo” ca indicație geografică se bazează pe metoda de producție caracteristică și pe reputația sa.

Metoda de producție:

Pentru producerea brânzei „Danbo”, se folosește un procedeu foarte specific de acoperire cu floră bacteriană, numit „metoda daneză”, prin care se aplică un strat de floră bacteriană peste brânză astfel încât suprafața să se matureze din exterior și din interior. Acest procedeu de învelire într-un strat de floră bacteriană este esențial pentru gustul foarte distinct al brânzei, un gust pe care danezii l-au adoptat, însă care nu îi atrage pe ceilalți consumatori europeni. O caracteristică specială a producției de brânză „Danbo” este adaosul unor mari cantități de apă. Consistența caracteristică a acestui fel de brânză se datorează, în parte, acestui lucru. Formarea despre metoda de producere a brânzei „Danbo” a constituit și constituie încă o parte absolut firească din formarea în domeniul fabricării produselor lactate în Danemarca, și, prin urmare, se pot găsi încă într-un număr mare de manuale folosite pentru formare indicații despre cum se fabrică brânza „Danbo”. Timp de peste 100 de ani, fabricanții de produse lactate, tehnicienii de înaltă calificare și inginerii din sectorul fabricării produselor lactate au fost formați cu privire la producerea brânzei „Danbo”. Având în vedere tradițiile îndelungate transmise prin formare și metoda specială de producție și maturare folosită în Danemarca, brânza „Danbo” trebuie produsă și maturată de specialiștii în maturare din Danemarca.

Reputația:

În 1952, prin Convenția de la Stresa și Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 80 din 13 martie 1952, s-au acordat denumiri daneze la 10 tipuri de brânză specific daneze, inclusiv „Danbo”. Denumirile de brânză și descrierile corespunzătoare se aplică și astăzi în conformitate cu Ordinul nr. 335 din 10 mai 2004 referitor la produsele lactate etc.

Termenul „Danbo” este o combinație a două denumiri, Dan și Bo. Dan este derivatul nordic al numelui poporului danez Danerne, iar Bo înseamnă „locuitorul”. Denumirea „Danbo” este așadar termenul istoric care desemnează un locuitor al Danemarcei și a fost acordată acestui tip de brânză deoarece toți danezii o consideră ca fiind brânza daneză cea mai caracteristică dintre toate.

Brânza „Danbo” este recunoscută ca specialitate de origine daneză. Conform unui sondaj efectuat recent în rândul consumatorilor, majoritatea consumatorilor danezi cunosc brânza „Danbo” și o asociază cu Danemarca. Întrucât producția și consumul de brânză Danbo sunt concentrate în Danemarca, brânza „Danbo” este cel mai bine cunoscută printre consumatorii danezi. Sondajul a evidențiat faptul că, în ansamblu, doar foarte puține persoane care cunosc brânza „Danbo” nu sunt daneze.

Caracterul special al brânzei, și anume gustul foarte caracteristic și consistența foarte specială, face ca brânza „Danbo” să fie unică. „Danbo” este brânza cea mai consumată în Danemarca. Din cauza caracterului său special, este consumată aproape exclusiv de către danezi.

Cu o producție de peste 40 000 de tone, brânza „Danbo” reprezintă astăzi aproximativ 13 % din întreaga producție de brânză din Danemarca. Producția și consumul de „Danbo” sunt concentrate în Danemarca, iar Danbo este astăzi considerată brânza națională a Danemarcei.

Brânza „Danbo” a participat la expoziții și concursuri naționale și internaționale și a câștigat numeroase premii. Produsul a fost nelipsit de la expozițiile naționale timp de peste 100 de ani, cele mai recente fiind Expoziția națională de produse lactate și expozițiile regionale din 2009. Brânza „Danbo” a făcut și face încă obiectul a nenumărate campanii publicitare care o prezintă ca pe o brânză unică, care satisface cerințele celor mai mulți consumatori în ceea ce privește o brânză de calitate, în special una care poate fi feliată. Majoritatea lucrărilor de referință internaționale în domeniul brânzeturilor se referă la originea daneză a brânzei. „Danbo” apare și în numeroase rețete daneze.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini:

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.foedevarestyrelsen.dk/Foedevarer/Foedevarekvalitet/Beskyttede%20bet.%20og%20traditionelle%20specialiteter/Danske%20beskyttede%20produkter/Sider/Danske%20beskyttede%20produkter.aspx


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.