15.1.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 11/8

1.1

CESE consideră ca extrem de importantă elaborarea unor propuneri de acțiuni concrete, astfel încât diversele instituții ale UE să-și asume inițiativele care le incumbă fiecăreia dintre ele pentru a identifica măsurile adecvate pentru punerea în aplicare a dispozițiilor articolului 11 alineatele (1) și (2) din TUE. Acest proces trebuie înțeles ca o ocazie de a extinde și consolida structurile de dialog cu societatea civilă atât la nivel european, cât și la nivel național, regional și local.

1.2

Esența democrației rămâne democrația reprezentativă, iar democrația participativă este o abordare complementară și niciodată alternativă celei dintâi, pe care se bazează toate societățile noastre. În mod similar, dialogul civil nu concurează dialogul social, ci fiecare în parte joacă un rol foarte specific și precis, în sensul dispozițiilor tratatului.

1.3

Este necesar ca democrația participativă eficientă, așa cum a fost consacrată prin TUE, să se concretizeze și să reflecte valorile și identitatea Uniunii Europene. În condițiile crizei economice, sociale și politice actuale, necesitatea de a se aplica pe deplin articolul 11 capătă o importanță crucială dacă se are în vedere consolidarea legitimității democratice a Uniunii Europene în raport cu cetățenii săi. În fine, doar printr-o transparență sporită, printr-un mai mare grad de implicare efectivă și prin participarea cetățenilor și a societății civile organizate atât la nivel național, cât și european, Europa va putea să evite extremismul, să-și apere valorile democratice și să perenizeze destinul comun.

1.4

Punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) ale articolului 11 din TUE trebuie considerată ocazia decisivă de a depăși procesele actuale de consultare și de participare a societății civile care au fost concepute la nivel european după publicarea în 2001 a Cărții albe privind guvernanța europeană. Au fost concepute diverse practici de participare a societății civile, între care unele depășesc simplul schimb de informații, putând fi considerate drept exemple bune de la care să se construiască un cadru structurat de dialog civil european pentru aplicarea alineatelor (1) și (2) ale articolului 11.

1.5

Ca atare, CESE face următoarele recomandări:

1.6

Un angajament semnificativ și din ce în ce mai puternic al CESE în construirea spațiului public european va putea astfel să determine și să favorizeze un rol din ce în ce mai activ al Comisiei, al Consiliului și al Parlamentului European în punerea în aplicare a articolului 11 alineatele (1) și (2) din TUE, ducând ca atare la rezultate apreciabile în termeni de proces și de produse democratice pentru toate instituțiile și organizațiile societății civile (OSC) europene.

2.1

În ultimii 12 ani, Comitetul Economic și Social European (CESE) a înregistrat progrese semnificative în definirea dialogului civil european, a rolului său complementar democrației reprezentative și a naturii sale specifice în raport cu dialogul social. Dialogul civil a fost definit ca un proces democratic și de formare a opiniei publice ce poate îmbrăca diverse forme, în funcție de actorii implicați. CESE a convenit asupra definiției date actorilor și conceptelor implicate în dialogul civil, inclusiv în ceea ce privește legătura sa cu guvernanța participativă (1).

2.2

De asemenea, CESE a reafirmat principiul subsidiarității la nivel european, propunând de altfel o grilă precisă cu 14 criterii cantitative și calitative pentru evaluarea reprezentativității organizațiilor societății civile chemate să participe la dialogul civil orizontal, vertical și sectorial. Comitetul a definit cu precizie diferențele între consultare (un proces de sus în jos) și dialog civil (proces de jos în sus sau mai degrabă circular). În acest fel, CESE a contribuit la progresele instituționale consacrate în prezent prin articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) (2).

2.3

Intrat în vigoare în decembrie 2009, TUE consacră recunoașterea formală a rolului democrației participative (dialog civil, consultare, inițiativa europeană a cetățenilor – ICE). Dispozițiile articolului 11 (3) se adaugă la instituția centrală a democrației reprezentative (articolele 10 și 12) (4), consolidând-o și dând formă astfel unui model european inovator de democrație.

2.4

Ar trebui acționat în prezent pentru aplicarea concretă a articolului 11 și se cuvine mai ales să fie demarate lucrările privind alineatele (1) și (2), dat fiind că practicile de consultare menționate la alineatul (3) sunt de acum bine evoluate și că inițiativa cetățenească europeană a fost deja reglementată (5). Istoria CESE ne-a învățat într-adevăr că, pentru a avea structuri de dialog eficiente, sunt necesare un cadru normativ precis și continuitate instituțională.

2.5

În martie 2010, CESE a invitat Comisia „să elaboreze […] și o Carte verde pe tema dialogului civil, care să conțină prevederi concrete privind punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) de la articolul 11, pentru a reflecta asupra practicilor existente, a defini mai exact și evalua procedurile și principiile și pentru a aduce îmbunătățiri, împreună cu societatea civilă organizată, mai ales pentru crearea unor structuri clare” (6). Un an mai târziu, în 2011, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Grupului III al CESE, era promovată inițiativa pe tema Ce perspective oferă democrația participativă în Europa?, care relansa aceste solicitări și aproba „foaia de parcurs pentru democrație participativă” (7).

2.6

CESE constată că, cu excepția practicilor de consultare și a reglementării inițiativei cetățenești europene, intrată în vigoare la 1 aprilie 2012, nu au fost înregistrate progrese în cadrul diverselor instituții cu privire la dispozițiile referitoare la dialogul civil [articolul 11 alineatele (1) și (2)] și nici solicitarea de elaborare a unei cărți verzi pe această temă nu a primit până acum un răspuns pozitiv.

2.7

Pe de altă parte, în toată Europa s-a făcut simțită o criză economică structurală, care pune în discuție înseși bazele construcției europene și care contribuie în plus la alimentarea unui dublu fenomen periculos: pe de o parte, este vorba de replierea pe negocierile interguvernamentale pentru a găsi soluții la criză, efectul fiind înmulțirea întâlnirilor europene la vârf, și, pe de altă parte, distanțarea crescândă a cetățenilor și a organizațiilor acestora de instituțiile UE. La acestea se adaugă sentimentul difuz că UE nu numai că nu reușește să găsească o soluție la criză, ci și că impune politici de austeritate care afectează viața tuturor cetățenilor europeni, confruntarea cu diverșii reprezentanți ai societății civile organizate cu privire la alegerile făcute fiind cvasi-inexistentă. Ca atare, incomprehensiunea și distanțarea par să se accentueze, pavând drumul unei periculoase delegitimări a înseși instituțiilor Uniunii Europene.

2.8

CESE este convins că dinamicile generate de TUE, ca și varietatea și amploarea subiectelor și priorităților aflate la pe agenda politică a Uniunii necesită o relansare energică și determinată a metodei comunitare. Această abordare are șanse doar prin consolidarea și reînnoirea metodei, prin îmbunătățirea democrației parlamentare (piatra unghiulară a instituțiilor europene), prin lansarea unei noi perioade de angajament nemijlocit al societății civile în direcția consolidării identității europene și prin trezirea interesului cetățenilor. O mai mare implicare a cetățenilor prin dialogul civil, atât în forme directe, cât și prin intermediul organizațiilor reprezentative, așa cum prevede articolul 11, devine miza crucială pentru însuși viitorul edificiului european. În fapt, este vorba despre însușirea sentimentului european, despre adeziune, transparență și o mai mare legitimare democratică a proceselor decizionale.

2.9

Prin urmare, articolul 11 și punerea sa în aplicare reprezintă un instrument prețios de realizare a unei astfel de dinamici a democrației participative, iar CESE are – fără îndoială – întreaga experiență necesară pentru a se propune drept catalizator al acestui proces de consolidare a vieții democratice europene, în strânsă colaborare cu diversele instituții ale UE și cu principalele rețele europene și naționale ale societății civile organizate.

2.10

CESE este conștient că oglindește doar în parte diversitatea cuprinsă în sintagma societate civilă organizată  (8) și tocmai din această cauză, printr-un demers pragmatic, a adoptat de ceva vreme mai multe inițiative prin care asigură structurarea tot mai amplă a relațiilor sale cu societatea civilă organizată europeană. În vremuri de criză, CESE consideră că întărirea punții dintre instituții și societatea civilă este crucială, fiind vorba de îndrumarea alegerilor politice structurale și a reformelor instituționale pe care UE este chemată să le facă, pentru a avea un viitor.

2.11

În ansamblul său, articolul 11 este un mesaj clar de încredere în valoarea adăugată a cetățeniei active, în importanța democrației participative și în rolul pe care aceasta îl poate juca în consolidarea sentimentului de adeziune a cetățenilor la proiectul european, determinând apariția unei opinii publice europene din ce în ce mai informate și mai conturate. În timp ce alineatul (3) al articolului 11 plasează procedura tradițională a consultării, deja consolidate, în cadrul pilonului participativ, alineatele (1) și (2) marchează prin urmare trecerea semnificativă către un model mai avansat de dialog structurat.

2.12

După 15 ani de teoretizare și de elaborare a unor studii importante, reluate în compendiul deja citat (9), în prezent este nevoie de demararea unor acțiuni precise și a unor instrumente specifice pentru fiecare instituție a UE, dar trebuie totodată elaborat un cadru general coordonat și coerent, care să permită o mai bună realizare a obiectivului global indicat de acest articol.

2.13

CESE consideră că ar trebui evitată tentația periculoasă de a transforma structura normativă a articolului 11 [în special alineatele (1) și (2)] într-un conținut pur descriptiv, ca și când ar fi vorba de o imagine a ceea ce există deja. Un astfel de demers nu ar oglindi deloc intențiile legiuitorului și nici nu ar răspunde așteptărilor puternice ale societății civile organizate europene.

3.1

CESE consideră că, pentru a iniția dezvoltarea unor acțiuni concrete pentru punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) ale articolului 11, ar fi util să se plece de la bunele practici existente.

3.2

În acești ultimi zece ani, în interiorul Uniunii Europene s-au dezvoltat treptat forme de cooperare cu organizațiile societății civile, în mare parte fiind vorba de practici de consultare promovate de Comisia Europeană.

3.3

La nivelul Comisiei Europene, într-un număr din ce în ce mai mare de direcții generale au avut loc destul de multe consultări de acest tip, cu o mare diversitate de obiective, periodicitate, format sau efecte. Aceste consultări au evoluat de manieră destul de independentă, iar unele s-au transformat în adevărate forumuri consultative. În anumite cazuri, această diversitate de situații și rezultate a dus la forme relativ structurate de dialog permanent cu societatea civilă (10). În orice caz, CESE consideră necesar să menționeze că nu se poate confunda consultarea ca structură juridică cu noul concept de dialog civil, acesta din urmă trebuind să capete totuși un caracter structurat și permanent.

3.4

Pot fi menționate Forumul UE privind sănătatea al DG Sănătate și Consumatori (SANCO), Platforma pentru drepturi fundamentale a Agenției Uniunii Europene pentru drepturi fundamentale, Grupul de contact pentru societatea civilă al DG Dezvoltare și Cooperare (DEVCO) – EuropeAid și Dialogul cu societatea civilă, lansat de DG Comerț (TRADE).

3.5

Acesta din urmă este poate cel mai evoluat mecanism de dialog structurat sectorial, atât pentru numărul destul de ridicat de actori implicați (peste 800 de organizații înregistrate), cât și datorită faptului că aproape jumătate dintre acestea își au sediul social într-un stat membru și nu la Bruxelles. Este – de asemenea – singurul dialog ale cărui rezultate fac obiectul unei evaluări externe (11), efectuată chiar de către DG Comerț.

3.6

Un al doilea exemplu este Forumul european pentru integrare  (12), înființat în 2009 în urma unei inițiative comune a CESE și a Comisiei Europene și alcătuit, pe o bază stabilă, dintr-o sută de părți interesate, atât de la nivel european, cât și național. De asemenea, se remarcă participarea constantă a PE, a CoR și a reprezentanților guvernelor statelor membre ale UE. Lansat cu oarecare dificultate, a devenit astăzi un centru de dialog structurat care abordează, mai ales în faza ex ante, evoluția concretă a agendei europene în materie de politică de integrare.

3.7

Un al treilea exemplu îl reprezintă forumurile societății civile în cadrul sistemului complex al relațiilor externe ale Uniunii. Reamintim mai ales succesul înregistrat de comitetele consultative mixte instituite în cadrul negocierilor de aderare la UE, rolul Comitetului consultativ Cariforum–UE în monitorizarea Acordului specific de parteneriat economic dintre UE și Cariforum, rolul atribuit societății civile în cadrul Acordului de liber-schimb între UE și Coreea.

3.8

Cazul acordului de la Cotonou (13) este – poate – cel mai complex și mai substanțial, atât din punctul de vedere al numărului de țări și de părți implicate, cât și din cel al numărului de măsuri luate. Aici este consacrată recunoașterea formală a „rolului complementar și contribuția potențială a actorilor neguvernamentali (definiți ca sectorul privat, partenerii economici și sociali, societatea civilă) la procesul de dezvoltare” (14). Pe baza unui mandat specific, CESE organizează întâlniri regulate cu actorii socioeconomici din țările ACP și din UE, fiind elaborat un program specific de sprijinire financiară a diverse țări, gestionat de delegațiile UE respective, cu implicarea crescândă a acestor actori și cu investiții în consolidarea capacităților (15).

3.9

În sfârșit, este reamintită inițiativa asumată de Parlamentul European, care organizează începând din 2007 – deși în mod neregulat și cu rezultate diferite – trei agora cetățenești pe baze tematice, cu o largă participare a organizațiilor societății civile europene (16). Această activitate face în prezent obiectul unei evaluări interne specifice în cadrul Parlamentului European, din necesitatea relansării ei într-o formă mai accentuată în următorii ani.

3.10

Pe de altă parte, se cuvin menționate câteva exemple la nivel internațional de participare efectivă a societății civile la procesele decizionale. Printre acestea se numără Convenția de la Aarhus (17) a Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite și de Codul de bune practici pentru participarea civilă la procesul de decizie, adoptat de Conferința organizațiilor internaționale neguvernamentale (OING) a Consiliului Europei (18).

3.11

Convenția de la Aarhus prevede nu doar că opinia publică și organizațiile respective ale societății civile au dreptul de „acces la informații privind mediul” în raport cu autoritățile publice, ci stipulează și „participarea publicului la procesul decizional” în ceea ce privește aspectele de mediu și, eventual, dreptul de a contesta deciziile publice. Mai mult, reprezentanții societății civile pot desemna membri în Comitetul pentru controlul conformității cu Convenția de la Aarhus și pot fi reprezentați în cadrul Biroului. În fine, aceste organizații ale societății civile dispun de sprijin financiar.

3.12

În ceea ce privește Consiliul Europei, Codul bunelor practici, recunoscut de Comitetul de Miniștri, urmărește îmbunătățirea participării societății civile la procesul decizional de la nivel local, regional și național. Codul bunelor practici deosebește patru niveluri diferite de participare (informare, consultare, dialog și parteneriat), care pot servi de modele pentru societatea civilă și pentru autoritățile publice.

3.13

De asemenea, există exemple elocvente la nivel regional și local. Între acestea, poate fi scoasă în evidență Grenelle Environnement din Franța, creată în 2007, la inițiativa președintelui Republicii Franceze (19). Acest forum a reunit reprezentanți ai statelor, autorități locale, organizații neguvernamentale și parteneri sociali într-un proces de dialog și de parteneriat, astfel încât în 2008 și, respectiv, în 2010 au fost adoptate două mari pachete legislative privind mediul. Mai mult decât atât, la propunerea Grenelle Environnement, Consiliul Economic și Social (CES) din Franța și-a schimbat în 2008 numele în Consiliul Economic, Social și de Mediu (Conseil économique, social et environnemental), iar reprezentanți ai acestui sector au fost numiți membri ai acestui organism (20). Reamintim în fine alte modele de dialog civil, elaborate la nivel național și local, precum platformele de cooperare, acorduri com-pact, acorduri sau protocoale de cooperare etc., care ar trebui valorificate corespunzător.

4.1

În situația actuală pot fi găsite exemple extraordinar de interesante care, în fapt, au depășit cu mult formele clasice ale simplei consultări și au dus adesea la procese mai stabile și mai elaborate de participare activă și de consolidare a unor forme de colaborare ce prefigurează formele pe care le-ar putea lua un dialog civil structurat, în termenii articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În bună parte, aceste practici sunt însă insuficient cunoscute în afara specialiștilor din domeniu, indiferent de sector, fiind necesar să fie evaluate, promovate mai mult, extinse și să devină mai stabile.

4.2

Modul în care aceste forumuri sunt percepute de diversele părți interesate, în special din punctul de vedere al eficienței, depinde și de o serie de factori precum intensitatea variabilă cu care și-au însușit procesul, gradul de reprezentativitate asociat actorilor participanți (21), condițiile financiare ce permit într-o măsură mai mare sau mai mică participarea subiecților mai puțin organizați și absenți în mediul activ din Bruxelles, capacitatea tehnică de a contribui activ la dezbatere și de a asigura monitorizarea procesului sau continuitatea investiției operative făcute de instituțiile UE.

4.3

Trebuie evidențiate unele aspecte relevante ale acestor procese:

4.4

Din aceste constatări se poate degaja o masă critică ce, în măsura în care este sistemică și este popularizată corespunzător, ar putea reprezenta o cărămidă importantă la baza edificiului în construcție reprezentat de democrația participativă de la nivel european. În orice caz, acest demers ar face vizibil acest pilon al democrației europene, atât în raport cu opinia publică, cât și în cadrul diverselor instituții. Astfel ar putea fi mai bine recunoscute și apreciate volumul contribuției organizațiilor civice europene și efortul depus deja de mult timp în interiorul UE.

4.5

Ca atare, CESE propune ca, în condițiile unei colaborări concrete cu celelalte instituții, Comisia Europeană să ia inițiativa elaborării unui studiu mai extins și mai structurat.

4.6

La zece ani de la Cartea albă privind guvernanța europeană (23), un astfel de studiu ar trebui să furnizeze elemente mai complete pentru un bilanț global privind rezultatele obținute, impactul concret asupra procesului legislativ, evoluțiile neprevăzute concretizate și experimentate, grupurile de probleme întâlnite, lipsurile și incoerențele, cheltuielile suportate, definind – în cele din urmă – elementele necesare pentru adaptarea și extinderea participării. De asemenea, studiul ar trebui să evalueze eficiența concretă și amploarea tuturor formelor existente de cooperare structurată cu societățile civile, parametrii și condițiile prin care se îmbunătățește eficiența acestora, bunele practici ce trebuie propuse ca model și modul de elaborare a lor în viitor. În sfârșit, ar trebui ca studiul să evalueze în ce măsură și în ce mod această cantitate considerabilă de muncă efectuată se cuvine să fie cunoscută și conștientizată în afara cercului format din specialiștii în domeniu, în ce mod să contribuie la extinderea participării democratice, la aderarea la proiectul european și, prin urmare, la construirea spațiului public european. Pe de altă parte, un astfel de studiu ar trebui să reia elementele de evaluare a impactului, atât din punctul de vedere al instituțiilor, cât și din cel al diverselor părți interesate din cadrul societății civile organizate.

4.7

Elaborat în lumina articolului 11 (24), cu participarea directă și activă a organizațiilor societății civile, un astfel de studiu ar putea deveni o bază de lucru adecvată pentru definirea orientărilor și a celorlalte modalități practice necesare pentru dezvoltarea dialogului structurat, în sensul articolului 11 din TUE. În acest mod, studiul ar putea oferi Comisiei și celorlalte instituții ale UE elementele necesare pentru definirea unor propuneri de funcționare mai precise pentru viitor, înscriindu-se astfel pe linia Cărții verzi menționate la punctul 2.5 și a cărei importanță a fost subliniată de CESE. Ar trebui identificate mai ales posibilele linii de acțiune și practici comune tuturor instituțiilor, bineînțeles cu respectarea autonomiei fiecăreia, în vederea dezvoltării unui proces univoc și eficient, integrator și transparent pentru participarea structurată a societății civile la construirea proiectului european.

4.8

CESE poate oferi cu siguranță propria contribuție, competența sa și rețelele proprii, participând activ la realizarea acestui studiu, atât în faza de concepție și elaborare, cât și în cea de diseminare a rezultatelor, în special în cele 27 de state membre.

4.9

Și Comisia Europeană și PE au lansat, la 23 iunie 2011, registrul de transparență comun, care înlocuiește registrul instituit de Comisie în 2008. Acesta cuprinde deja câteva mii de organizații provenite din cele mai diverse segmente ale societății civile europene și care trebuie să ofere o largă gamă de informații, angajându-se să respecte un cod de conduită comun (25). Este vorba de un registru unic, propriu celor două instituții și la care Consiliul și-a manifestat interesul de a adera, exprimă orientarea precisă și voința de a coordona demersurile instituțiilor UE într-un domeniu atât de relevant și de sensibil pentru relațiile cu societatea civilă.

4.10

CESE consideră că acest registru, care servește în prezent doar unor scopuri de transparență în legătură cu actorii care interacționează cu instituțiile europene pentru a le influența politicile, ar putea deveni treptat un instrument de lucru pentru identificarea părților interesate în dialogul civil, cu referire la problema criteriilor de reprezentativitate. Studiul menționat ar trebui să exploreze și posibilitățile pe care registrul respectiv le-ar putea oferi pentru dezvoltarea dialogului civil structurat.

4.11

Tratatul de la Lisabona deschide noi perspective în raport cu Consiliul European. Acesta reprezintă acum o structură permanentă, iar președintele Consiliului European este ales în prezent pentru un mandat de doi ani și jumătate, ce se poate reînnoi. Toate aceste elemente oferă temeiul necesar pentru structurarea unei perspective pe termen mai lung și relații mai stabile cu societatea civilă organizată. Astfel, și Consiliul European trebuie să se conformeze articolului 11 din TUE și – dat fiind că este responsabil în prezent cu stabilirea orientărilor politice generale ale UE – din punct de vedere strategic este și mai importantă dezvoltarea unei cooperări care să evolueze treptat către un dialog civil structurat. Consiliul ar trebui, în opinia CESE, să instituie o unitate însărcinată special cu dialogul cu societate civilă și, în cadrul funcțiilor sale specifice, Comitetul se declară disponibil să coopereze strâns cu Consiliul pentru a exploata concret aceste posibilități.

5.1

În ultimii zece ani, și CESE și-a modificat în bună măsură metodele de lucru și – mai ales – a extins mult participarea actorilor, experților și organizațiilor societății civile europene la propriile lucrări.

5.2

Reformele au atins toate aceste aspecte ale activității CESE: procesul clasic de desfășurare a activităților sale (avizele), cu creșterea implicării experților și înmulțirea considerabilă a audierilor (de dimensiuni variabile), înființarea grupului de legătură cu organizațiile societății civile, diversele reuniuni și evenimente organizate în cadrul programelor secțiunilor, ale grupurilor și ale președințiilor (atât la Bruxelles, cât și în diversele țări ale Uniunii), eforturile depuse în legătură cu Strategia Europa 2020, în parteneriat cu consiliile economice și sociale și instituțiile similare ale diverselor state membre sau larga gamă de activități desfășurate în cadrul propriilor relații externe.

5.3

A apărut astfel o realitate consistentă și în creștere constantă de relații și dialoguri cu forțele cele mai puternice și mai diversificate ale societății civile organizate europene. Este vorba de o dezvoltare foarte structurată, împărțită pe sectoare, în cadrul căreia acțiunea fiecărei părți interesate este adesea insuficient cunoscută de ceilalți, mai ales în ceea ce privește fructificarea posibilităților de ansamblu.

5.4

Pentru a-și atinge obiectivele, CESE trebuie să se angajeze:

5.5

CESE trebuie să participe la toate sinergiile utile cu celelalte instituții ale Uniunii Europene, pentru a asigura buna aplicare a articolului 11. În acest scop, CESE își reînnoiește angajamentul de a deschide noi perspective de acțiune cu Consiliul European și de a consolida și extinde toate căile de cooperare deja deschise cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană și cu Comitetul Regiunilor.

5.6

Noul protocol de cooperare semnat de CESE cu Comisia Europeană  (27) consolidează și întărește rolul CESE ca intermediar privilegiat între societatea civilă organizată și instituțiile UE, oferă numeroase oportunități în acest sens, ce trebuie dezvoltate cu convingere. Acest protocol consolidează și statornicește pistele de cooperare dezvoltate în ultimii ani și stabilește noi și ambițioase căi concrete pentru a ajunge la o aplicare treptată și comună a articolului 11 din TUE, în vederea dezvoltării „democrației participative la nivelul Uniunii cu scopul de a contribui la întărirea legitimității ei democratice” (28). Se menționează în special: „Comisia consideră că această cooperare este un instrument privilegiat pentru organizarea unui dialog deschis, transparent și regulat cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă, după cum prevede articolul 11 din TUE” (29).

5.7

În mod concret, protocolul stabilește două momente privilegiate pentru dezvoltarea acestei cooperări ce pot deveni un cadru stabil și structurat, în care se va integra treptat o rețea din ce în ce mai largă de organizații reprezentative ale societății civile europene, dând astfel formă dezvoltării concrete a dialogului civil structurat vizat la alineatul (2) al articolului 11:

5.8

De asemenea, CESE va trebui să se angajeze să creeze sinergiile cele mai adecvate cu organizațiile societății civile la nivel național și european, dezvoltând o cooperare structurată la aceste două niveluri.

5.9

În speță, o astfel de cooperare structurată se poate dezvolta la nivel național, în legătură cu contribuția pe care protocolul o cere acum Comitetului cu privire la „evaluarea punerii în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește clauzele orizontale, în conformitate cu dispozițiile articolelor 8-12 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (30)”. În acest scop, ar trebui îmbunătățită cooperarea deja existentă cu CES naționale și cu instituțiile omoloage.

5.10

În fine, în 2004 Comitetul a înființat grupul de legătură cu organizațiile și rețelele europene ale societății civile, menționate și în protocolul revizuit. În cadrul perspectivelor astfel trasate, CESE consideră că este necesar să se revadă, restructureze și relanseze rolul grupului de legătură, mai ales deschizându-l tuturor sectoarelor societății civile organizate și punându-l în relație cu componența mai structurată a celor trei grupuri ale CESE. Această perspectivă de consolidare ar putea reprezenta o contribuție specifică la un progres decisiv, mai ales pentru punerea în aplicare a alineatului (1) al articolului 11 din TUE (referitor la dialogul civil orizontal), CESE devenind astfel o platformă de stimulare a acestui proces. Grupul de legătură, astfel reorganizat și consolidat, ar putea să-și asume un rol din ce mai important în cadrul CESE, mai ales pentru a asigura monitorizarea punerii în aplicare a articolului 11 din TUE.

6.1

CESE consideră că este de datoria sa să devină din ce în ce mai mult un centru de excelență pentru dialogul civil european, dezvoltând și îmbunătățind continuu instrumentele existente, stimulând noi forme de dialog structurat și forumuri deschise pentru participarea părților interesate, în cadrul unei strategii largi la care să participe în mod adecvat organizațiile societății civile europene, în scopul multiplicării bunelor practici de dialog civil la toate nivelurile. În acest mod, CESE ar putea avea o contribuție decisivă la punerea în aplicare a articolului 11.

6.2

CESE consideră că este necesar să se purceadă la instaurarea unui nou spațiu vizibil al acestei noi etape a democrației participative, care să fie o inovație din punctul de vedere al conținutului și al metodei, să impulsioneze întregul proces și să constituie în sine un eveniment de comunicare. Aceasta este o modalitate de a da formă și substanță construirii unui spațiu public european, propus de filozoful J. Habermas ca premisă fundamentală a însuși proiectului european, dar care se află departe de a deveni realitate. Acest demers este cu atât mai necesar în contextul crizei și al riscurilor deja evidențiate de destrămare a adeziunii populare la construcția europeană.

6.3

Propunerea de instituirea a unui astfel de spațiu a fost exprimată deja în timpul conferințelor organizate în cadrul CESE (31), ca și în recentul aviz de autoritate, referitor la înnoirea metodei comunitare  (32).

6.4

În opinia CESE, acest spațiu structurat și destinat dialogului civil european ar putea lua forma unei manifestări anuale, cu următoarele trăsături și obiective:

6.5

CESE consideră că un astfel de eveniment ar oferi un impuls constructiv tuturor instituțiilor Uniunii Europene pentru ca dialogul civil să devină o temă transversală pentru toate direcțiile generale ale Comisiei Europene, toate grupurile de lucru ale Consiliului și toate comisiile Parlamentului European, în mod transparent și echilibrat față de diversele componente ale societății civile organizate europene, așa cum a solicitat la timpul său Parlamentul European (35).

6.6

De asemenea, pentru a da o mai mare forță și substanță acestei perspective, CESE cere Comisiei să elaboreze din nou o propunere precisă și finală în concluziile sale cu privire la Statutul asociațiilor europene, așa cum solicită cu determinare organizațiile societății civile europene și conform dorinței exprimate în repetate rânduri de Comitet în diverse avize.