21.6.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 181/179


Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

COM(2011) 814 final – 2011/0392 (COD)

2012/C 181/32

Raportor: dl Thomas McDONOGH

La 15 decembrie 2011 și respectiv 20 ianuarie 2012, în conformitate cu articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

COM(2011) 814 final – 2011/392 (COD).

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 13 martie 2012.

În cea de-a 479-a sesiune plenară, care a avut loc la 28 și 29 martie 2012 (ședința din 28 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 167 de voturi pentru și 4 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Comitetul salută propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit. Succesul programelor Sistemului Global de Navigație prin Satelit (GNSS) european are o importanță vitală pentru viitoarea prosperitate și securitate a UE. Comitetul sprijină propunerea Comisiei de înlocuire a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 cu noul regulament pentru a furniza finanțarea și modelul de guvernanță necesare programelor Galileo și EGNOS.

1.2   Comitetul sprijină cu toate forțele obiectivele programului Galileo de creare a primului sistem global de navigație prin satelit (GNSS) aflat sub control civil, complet independent de alte sisteme existente, menit să furnizeze neîntrerupt servicii GNSS și să asigure Europei un avantaj strategic. Navigația prin satelit este deja un instrument esențial în Europa pentru transport, industrie, cetățeni și este inadmisibil că suntem atât de dependenți de sistemul GPS american și de sistemul rusesc GLONASS pentru poziționare, navigare și măsurarea timpului. Serviciile GNSS europene trebuie furnizate infrastructurii europene, iar fiabilitatea acestora nu depinde de prioritățile armatei SUA, ale armatei chineze sau ruse.

1.3   Având în vedere că între 6 și 7 % din PIB-ul UE-27, respectiv 800 miliarde EUR, depind de sistemul american GPS [Rezumatul evaluării impactului privind sistemul global de navigație prin satelit european care însoțește documentul „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind continuarea implementării programelor europene de navigație prin satelit (2014-2020)” – SEC(2011) 1447, 30.11.2011], Comitetul salută accentul pus în regulament pe interoperabilitatea dintre GALILEO și GPS. Cu toate acestea, CESE consideră că, în paralel cu interoperabilitatea, Europa ar trebui să aplice o politică agresivă de înlocuire a sistemului GPS cu tehnologiile GALILEO și EGNOS, ca tehnologii de bază pentru GNSS în Europa.

1.4   CESE recomandă ca potențialul GNSS european în materie de inovare să fie puternic promovat în programul UE de cercetare și inovare Orizont 2020(Orizont 2020 este programul UE pentru investiții în cercetare și inovare pentru 2014-2020, în valoare de 80 de miliarde EUR). Sistemul de navigare prin satelit va fi extrem de valoros pentru inovarea tehnologică și poate genera beneficii macroeconomice majore pentru Uniune.

1.5   Aplicarea și gestionarea cu succes a programelor GNSS european, atât GALILEO, cât și EGNOS, este esențială pentru îndeplinirea viziunii Strategiei Europa 2020 privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii [EUROPA 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii – COM(2010) 2020]. Comitetul menționează că analiza raportului costuri-beneficii efectuată de Comisie [Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind continuarea implementării programelor europene de navigație prin satelit (2014-2020)” – SEC(2011) 1446 final] estimează că, în cursul ciclului de viață al sistemului 2014-2034, conform propunerii, programele GNSS vor aduce Uniunii beneficii nete în valoare de 68,63 miliarde EUR (116,88 miliarde EUR în prețuri constante actualizate la 4 % pe an, în conformitate cu orientările UE privind evaluările impactului).

1.6   Deși sprijină obiectivele politice ale GNSS european și regulamentul propus privind punerea în aplicare și exploatarea acestor sisteme, CESE trebuie să își exprime preocupările legate de modul în care Europa gestionează programele în prezent, având în vedere efectele acesteia: întârzieri considerabile, escaladarea costurilor și pierderile de beneficii. Comitetul speră că regulamentul propus va oferi sprijinul politic necesar, structurile manageriale și cadrul pentru punerea în aplicare a GNSS european așa cum este conceput în prezent și pentru obținerea beneficiilor prevăzute.

1.7   Comitetul observă că 19,5 % din beneficiile financiare rezultate din programul GNSS european vor proveni din creșterea pieței din aval pentru aplicațiile GNSS european [Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind continuarea implementării programelor europene de navigație prin satelit (2014-2020)” – SEC(2011) 1446 final]. În acest sens, Comitetul îndreaptă atenția Comisiei către Avizul său din 16 februarie 2011 pe tema „Plan de acțiune privind aplicațiile Sistemului global de radionavigație prin satelit (GNSS)” (1). Comitetul solicită în special ca Agenția GNSS European să furnizeze un plan de exploatare amănunțit pentru creșterea acestei piețe cruciale.

1.8   Comitetul consideră că este urgent necesar ca sistemele europene de radionavigație prin satelit să beneficieze de o strategie solidă de marketing și de comercializare, care să fie sprijinită de investiții adecvate în programe de comercializare. Dezvoltarea comercială a EGNOS și GALILEO este capitală pentru succesul acestora pe termen lung; este esențial ca valoarea GNSS să fie cunoscută pe piață, iar utilizarea sa promovată. Până în prezent, eforturile depuse în acest sens au fost nesemnificative.

1.9   CESE salută accentul pus de Comisie pe necesitatea unei gestiuni financiare sănătoase a programelor, ale cărei costuri se ridică la 7,89 miliarde EUR la prețurile actuale pentru următoarea perioadă a cadrului financiar 2014-2020. De asemenea, Comitetul este de acord că CE trebuie să gestioneze fondurile alocate programelor și să monitorizeze punerea în aplicare a tuturor activităților prevăzute în programe, inclusiv cele atribuite atât Agenției GNSS European (GSA), cât și Agenției Spațiale Europene (ASE). Totodată, CESE salută intenția Comisiei de a dezvolta un mecanism de gestionare a riscurilor și instrumente de gestionare care să micșoreze probabilitatea depășirii costurilor legate de programe.

1.10   Cu toate acestea, CESE ia notă și de avertismentul Comisiei că investițiile în tehnologiile de navigație prin satelit sunt expuse unui grad ridicat de nesiguranță și de risc, ceea ce îngreunează posibilitatea de a prevedea cu certitudine costurile programelor. Prin urmare, fără a aduce atingere vreunui acord privind delegarea [în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în special cu articolul 54], Comitetul recomandă Comisiei să organizeze lunar ședințe de gestiune, atât cu GSA, cât și cu ASE, în vederea monitorizării progresului programelor și pentru a rezolva rapid toate problemele care apar. În plus, CE ar trebui să primească rapoarte de gestiune detaliate și o evidență contabilă din partea celor două agenții cel puțin o dată la trei luni.

1.11   Comitetul semnalează Comisiei avizele sale anterioare privind GALILEO, EGNOS și Strategia Europa 2020 (2).

2.   Context

2.1   Tehnologiile Sistemului global de navigație prin satelit (GNSS), prin capacitatea lor de a măsura cu mare precizie poziția, viteza și timpul, sunt fundamentale pentru îmbunătățirea eficienței în multe sectoare economice și în multe domenii ale vieții de zi cu zi a cetățenilor.

2.2   Până când Galileo va deveni operațional, Europa trebuie să utilizeze serviciile de navigație prin satelit ale GPS american sau ale GLONASS rus pentru poziționare, navigare și măsurarea timpului. Dependența Europei de satelitul GPS este estimată la 6-7 % din PIB-ul UE-27, respectiv 800 miliarde EUR [SEC(2011) 1447, 30.11.2011]. Cu toate acestea, operatorii militari ai acestor sisteme nu pot da nicio garanție de menținere a unui serviciu neîntrerupt.

2.3   Deși programul Galileo a fost dezvoltat în principal pentru a răspunde unei nevoi de independență în materie de navigație globală prin satelit, interoperabilitatea cu sistemele de navigație prin satelit existente și viitoare, în special GPS-ul american, constituie o importantă valoare adăugată.

2.4   Programul GALILEO a fost lansat cu scopul înființării unui sistem global de navigație prin satelit (GNSS) european independent.

2.5   EGNOS este un sistem regional de îmbunătățire a preciziei de poziționare cu ajutorul sateliților, creat pentru Europa, care îmbunătățește semnalele provenite de la sistemele de navigație prin satelit deja existente, cum ar fi GPS.

2.6   Galileo, programul european de navigație prin satelit, a fost lansat în 2001. Inițial, proiectul s-a bazat pe un parteneriat public-privat cu întreprinderea comună Galileo, constituind o platformă comună de gestionare și finanțare. În 2006, întreprinderea comună a fost înlocuită cu Agenția GNSS European (GSA) [cunoscută în trecut ca Autoritatea de supraveghere a GNSS European (ASG)], însărcinată cu gestionarea aspectelor privind interesul public ale programelor GNSS European. Agenția Spațială Europeană (ASE) a răspuns de gestiunea tehnică și punerea în practică a programelor GNSS.

2.7   Adoptat în 2008, Regulamentul GNSS (3) a făcut din UE singura organizație politică însărcinată cu conducerea și finanțarea integrală a politicii europene privind GNSS. Regulamentul privind GNSS a stabilit finanțarea UE pentru Galileo și programele EGNOS pentru perioada 2007-2013. Bugetul de 3,4 miliarde EUR a fost împărțit între faza finală de dezvoltare a Galileo, faza de derulare a GALILEO și exploatarea EGNOS.

2.8   Propunerea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual pentru bugetul UE 2014-2020 [COM(2011) 500 final, 29.6.2011, Un buget pentru Europa 2020] propune finanțarea integrală a programelor GNSS de la bugetul UE, suma propusă ridicându-se la 7 miliarde EUR la prețurile constante din 2011.

2.9   Progresele punerii în aplicare a programelor europene de navigație prin satelit se confruntă cu două probleme cheie:

1)

din cauza costurilor suplimentare și a întârzierilor în punerea în aplicare a sistemului, GNSS care trebuie stabilit în cadrul programului Galileo nu va fi în întregime operațional în 2013, cum era prevăzut.

2)

având în vedere că Regulamentul GNSS 2008 nu stabilește cadrul de finanțare și guvernanță pentru programele Galileo și EGNOS după 2013, este necesară o nouă bază legală pentru ca sistemele să fie operaționale, menținute și gestionate pe termen lung.

2.10   Propunerea Comisiei va aborda aceste probleme prin elaborarea unui nou regulament de înlocuire a Regulamentului (CE) nr. 683/2008, care prevede astfel structura de finanțare și de guvernare în vederea punerii în aplicare și a exploatării cu succes a programelor Galileo și EGNOS.

2.11   În ceea ce privește infrastructura, analiza costuri-beneficii care însoțește propunerea arată că soluția optimă constă în desfășurarea constelației de 30 de sateliți prevăzute inițial, simplificând totuși infrastructura terestră. Această soluție ar permite GNSS să furnizeze totalitatea serviciilor prevăzute și a beneficiilor avute în vedere inițial, cu excepția faptului că „serviciul de salvgardare” a vieții ar fi disponibil în integralitatea sa numai în interoperabilitate cu GPS-ul american (Acest serviciu al EGNOS permite avioanelor să efectueze apropieri de mare precizie, ceea ce ar spori siguranța navigației aeriene. Totodată, acesta contribuie la reducerea întârzierilor, a deturnărilor și a anulărilor de zboruri. De asemenea, el permite aeroporturilor să-și sporească capacitatea și să reducă costurile de exploatare. În fine, el contribuie la reducerea emisiilor de CO2 în sectorul aerian.).

2.12   Cea mai bună opțiune pentru a oferi un cadru de guvernare este de a adăuga la actualul mandat al Agenției GNSS European, responsabilă în domeniul siguranței și al aspectelor comerciale, sarcinile de gestionare a programului în faza de dezvoltare. CE va prelua responsabilitatea gestionării fondurilor alocate programelor și a monitorizării punerii în aplicare a tuturor activităților prevăzute în programe, inclusiv cele atribuite atât Agenției GNSS European, cât și Agenției Spațiale Europene (ASE).

3.   Observații generale

3.1   Programele EGNOS și Galileo au nevoie de o administrare clară și lipsită de ambiguitate, de sprijinul total al UE, pentru remedierea neîncrederii generate pe piață de eșecul Întreprinderii comune în parteneriat public-privat GALILEO. Bugetul alocat pentru 2014-2020 și regulamentul propus de Comisie constituie un bun început, dar va fi necesar să se facă dovada unei bune gestionări, iar programele să se bucure de un sprijin politic coerent pentru consolidarea încrederii pieței.

3.2   Europa trebuie să accelereze ritmul punerii în aplicare și al dezvoltării comerciale a GNSS, dat fiind, în special, costurile datorate întârzierilor programului Galileo și concurența din ce în ce mai puternică a SUA, Rusiei și Chinei. China își extinde la scară globală propriul sistem militar de navigare prin satelit Beidou, sub numele COMPASS, cu scopul de a oferi, până în 2020, servicii publice concurențiale în întreaga lume, inclusiv în Europa.

3.3   Sistemul de radionavigație prin satelit ar trebui să constituie o parte importantă din programul de cercetare și inovare Orizont 2020. Crearea de noi produse și servicii pe baza GNSS european va stimula creșterea inteligentă și, mai mult, va sprijini dezvoltarea durabilă prin sprijinirea creșterii eficienței energetice și prin reducerea impactului dezvoltării economice asupra mediului.

3.4   Respectându-se legile concurenței la nivel global, ar trebui poate identificate măsuri de reglementare care să facă tehnologiile GALILEO mai atractive decât alte tehnologii mai puțin performante, în special pentru aplicații care necesită încredere în continuitatea serviciului sau niveluri ridicate de precizie și integritate sau pentru asigurarea condițiilor de securitate.

3.5   Având în vedere importanța chipseturilor receptoarelor (Prin chipset se înțelege o serie de circuite integrate sau cipuri concepute pentru a funcționa împreună. Acestea sunt comercializate de obicei sub forma unui singur produs. Un chipset este conceput în mod normal pentru a funcționa împreună cu o familie specifică de microprocesoare. Întrucât controlează comunicarea dintre procesor și dispozitivele externe, chipsetul joacă un rol de bază în determinarea performanței sistemului.) într-o strategie de pătrundere pe piață și de dezvoltare a aplicațiilor, este esențială dezvoltarea de chipseturi dual pentru receptoare (GPS+Galileo) la prețuri mici. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare ar trebui orientate în special către acest obiectiv.

3.6   Este necesară o strategie care să permită determinarea efectelor curbei de învățare a producției de masă, care este crucială pentru fabricarea la preț mic a chipset-urilor pentru receptoare, astfel încât chipset-urile EGNOS și Galileo să poată concura, în ceea ce privește prețul, cu chipset-urile adaptate doar pentru sistemul GPS.

3.7   Pentru a asigura creșterea pieței din aval pentru produsele și aplicațiile GNSS European, GSA trebuie să desfășoare o strategie agresivă de dezvoltare comercială, condusă de o echipă înalt calificată.

3.8   Ar trebui dezvoltată o strategie de marcă la scară mondială pentru EGNOS și Galileo, care să permită alinierea obiectivelor, punerea în evidență a valorii de marcă, simplificarea comunicării pe piață și clarificarea priorităților în materie de comercializare.

3.9   Tehnologia și serviciile Galileo introduse pe piață trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de calitate. Trebuie menținut un control riguros de calitate în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiei și aplicarea la nivelul utilizatorului final.

3.10   Din nefericire, câteva produse EGNOS de început nu au oferit calitatea tehnică necesară pentru a răspunde cerințelor clienților. În cadrul unei strategii de marcă, ar trebui creată o etichetă de calitate pentru toate tehnologiile aprobate EGNOS și Galileo, care să protejeze reputația mărcii.

Bruxelles, 28 martie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON


(1)  JO C 107, 6.4.2011, p. 44-48.

(2)  JO C 221, 8.9.2005, p. 28; JO C 317, 23.12.2009, p. 103–104 și JO C 107, 6.4.2011, p 44-48.

(3)  JO L 196, 24.8.2008, p. 1.