COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL ȘI COMITETUL REGIUNILOR

„Întreprinderi mici într-o lume mare — un nou parteneriat pentru sprijinirea IMM-urilor în vederea valorificării oportunităților globale”

1. Introducere

Uniunea Europeană trebuie să identifice noi surse de creștere pentru crearea de locuri de muncă și asigurarea bunăstării cetățenilor săi. Piețele importante din afara UE, precum China, India, Rusia și Brazilia, cu rate și potențial de creștere puternice, reprezintă oportunități semnificative pentru întreprinderile din UE[1]. Având în vedere contextul economic actual, exporturile către piețele aflate în expansiune situate în afara UE pot fi o sursă de creștere economică solidă. Pentru a putea valorifica aceste oportunități, IMM-urile trebuie să se internaționalizeze dincolo de frontierele externe ale UE.

Promovarea și sprijinirea activităților economice ale IMM-urilor în afara UE reprezintă așadar o parte importantă a strategiei generale de competitivitate a Uniunii, astfel cum a fost prezentată aceasta în comunicarea privind politica industrială integrată[2], care constituie o inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020, în versiunea revizuită a „Small Business Act” pentru Europa[3] și în recenta comunicare privind politica comercială a UE[4]. Aceste măsuri se înscriu în continuarea și în completarea angajamentului Comisiei de a consolida avantajele pieței interne pentru IMM-uri[5].

Cele 23 de milioane de IMM-uri din Europa[6] reprezintă două treimi din locurile de muncă din sectorul privat și 59% din valoarea adăugată totală în economia nefinanciară în 2010. Aproximativ 80% dintre locurile de muncă noi din ultimii cinci ani au fost create de IMM-uri. Sectoare precum cel al utilajelor și echipamentelor sau al substanțelor chimice în Brazilia sau sectorul energetic în India le-au permis deja întreprinderilor noastre să obțină rezultate semnificative și pot fi prezentate mult mai multe exemple. Pentru a deschide calea pentru întreprinderile sale, Europa trebuie să intensifice procesul de internaționalizare a acestora și să le ofere IMM-urilor sprijinul necesar în acest sens.

Dacă 25% din IMM-urile din UE au realizat exporturi pe piața internă și în afara acesteia în ultimii trei ani, doar 13% din IMM-urile din UE sunt active pe plan internațional în afara UE, prin intermediul schimburilor comerciale, al investițiilor sau al altor forme de cooperare cu parteneri străini[7].

În prezent se depun eforturi pentru aprofundarea pieței unice, astfel încât aceasta să devină o piață „internă” naturală, mai accesibilă pentru IMM-uri.

Strategia propusă de prezentul document vizează, pe de altă parte, să creeze condiții care să le permită IMM-urilor să se angajeze la fel de mult pe piețele din afara UE.

În mod evident, activitățile multor microîntreprinderi și IMM-uri din sectoarele necomerciale au, în mod inerent, un caracter local. Cu toate acestea, există încă un potențial semnificativ neexploatat în sectoarele comerciale, cum ar fi sectorul producției inovatoare și industriile creative, de a se extinde în afara UE, în căutarea unor piețe noi și în curs de dezvoltare și în vederea obținerii de venituri din exporturi, a dezvoltării tehnologiei, capitalului și productivității[8]. Anumite elemente indică existența unei corelații între internaționalizare, pe de o parte, și competitivitatea și capacitatea de inovare a întreprinderilor, pe de altă parte, comparativ cu IMM-urile active doar la nivel local[9]. UE trebuie să valorifice acest potențial de creștere al IMM-urilor neexploatat până în prezent pentru a intensifica creșterea și crearea de locuri de muncă în economia europeană[10].

Studiul recent intitulat Opportunities for the Internationalisation of SMEs (Oportunități de internaționalizare a IMM-urilor), realizat de EIM Business and Policy Research și publicat de Comisie în august 2011 constată că, din totalul de 261,6 miliarde EUR al exporturilor către douăsprezece piețe țintă, inclusiv China, Japonia, Rusia, India și Brazilia, sectoarele dominate de IMM-uri au reprezentat 134,6 miliarde EUR. În funcție de țară, exporturile sectorului dominat de IMM-uri reprezintă între 39% și 62% din total[11].

Deși piețele internaționale, atât cele private, cât și cele publice, oferă oportunități substanțiale întreprinderilor europene, IMM-urile se confruntă cu anumite obstacole în calea valorificării pieței globale, nu în ultimul rând în ceea ce privește accesul la informațiile privind piața, localizarea potențialilor clienți și identificarea partenerilor adecvați. De asemenea, acestea se confruntă și cu aspecte mai complexe, cum ar fi conformitatea cu legislațiile străine, de exemplu dispozițiile imperative ale dreptului contractelor, normele vamale, regulamentele și standardele tehnice, gestionarea transferului tehnologic și protejarea drepturilor de proprietate intelectuală sau industrială. În gestionarea acestor provocări, IMM-urile dispun de obicei de mai puțină expertiză internă și de mai puține resurse financiare sau umane[12] decât întreprinderile mai mari.

Sprijinul acordat IMM-urilor europene pentru a depăși obstacolele internaționalizării și pentru promovarea integrării acestora în economia globală fac parte din strategia pentru o creștere inteligentă și durabilă prezentată în Strategia Europa 2020. Cu toate acestea, consultările publice în rândul părților interesate desfășurate de Comisie în 2009 și 2011[13] au evidențiat o îngrijorare generală cu privire la posibilele pericole ale proliferării necoordonate a acțiunilor de sprijin în acest domeniu și la utilizarea suboptimală a resurselor fiscale care rezultă din aceasta.

Având în vedere atât obiectivele Strategiei Europa 2020, cât și aceste preocupări publice, prezenta Comunicare propune revizuirea structurilor de sprijin existente pe care IMM‑urile le au la dispoziție, identifică principalele domenii problematice, propune o serie de măsuri în care acțiunea la nivel european poate adăuga maximum de valoare și stabilește principii directoare pentru utilizarea cât mai coerentă și eficientă a resurselor financiare limitate pe piețe prioritare, cum ar fi China, Brazilia, India, Rusia, Statele Unite ale Americii sau Japonia. Prezenta comunicare are ca scop stabilirea unei strategii a UE mai coerente și mai eficace pentru sprijinirea IMM-urilor pe piețele internaționale, propunerea unor modalități mai bune prin care să le furnizeze acestora informațiile relevante și să le ofere asistență în încercările lor de a intra pe noi piețe și de a căuta partenerii potriviți, putând astfel să își valorifice în mai mare măsură resursele. În acest context, luarea în considerare a caracteristicilor specifice ale IMM-urilor va avea o importanță deosebită, în special în ceea ce privește dimensiunea și sectorul de activitate, ținând cont, de asemenea, de dificultățile cu care se confruntă microîntreprinderile. Principiul director global al prezentei comunicări este de a crea sinergii și de a încuraja eforturile comune în vederea creșterii eficienței și a reducerii diferențelor existente între activitățile finanțate de sectorul privat, de statele membre și de UE, care sprijină deja IMM‑urile în țările terțe.

O altă modalitate prin care Comisia își va exercita rolul important în coordonarea și guvernanța acestui proces va fi crearea unui „Forum privind internaționalizarea IMM-urilor” desfășurat periodic și prin accentul special asupra acestei teme în cadrul reuniunilor periodice ale reprezentanților IMM-urilor din statele membre. În toate aceste activități vor fi implicați reprezentanți ai sectorului privat.

2. Contextul politicii: cadrul existent pentru sprijinirea IMM-urilor

La nivel național și la nivelul UE sunt deja consacrate resurse semnificative pentru sprijinirea întreprinderilor. Aceasta implică atât sectorul public, cât și pe cel privat. Un sondaj efectuat recent pentru Comisie prezintă un inventar de peste 300 de programe de sprijin[14] derulate cu scopul de a sprijini internaționalizarea întreprinderilor în UE și în statele sale membre[15]. Așadar, o strategie europeană pentru internaționalizarea IMM-urilor trebuie să țină cont de diversitatea politicilor și de măsurile existente de punere în aplicare. Orice activitate sau inițiativă lansată deja sau care urmează să fie lansată, la orice nivel, ar trebui să vizeze IMM-urile, iar eficacitatea reală a acesteia ar trebui să fie măsurată în funcție de capacitatea de a-și îndeplini obiectivul.

2.1. Măsuri adoptate la nivelul UE, în interiorul și în afara Europei[16]

Strategia UE referitoare la IMM-uri, care este expusă în „Small Business Act” (SBA) pentru Europa, document lansat de Comisie în iunie 2008, aprobat de Consiliul European în decembrie 2008 și revizuit în 2011, adresa un apel UE și statelor membre pentru a sprijini IMM-urile și a le încuraja să beneficieze de creșterea piețelor din exteriorul UE, în special printr-un sprijin specific pieței și prin activități de formare pentru întreprinderi. Revizuirea SBA a pus în evidență în și mai mare măsură necesitatea sprijinului oferit de Comisie în domenii precum facilitarea accesului pe piață, eliminarea barierelor netarifare, orientările privind problemele de reglementare, standardizarea și evaluarea conformității[17].

În ceea ce privește infrastructura de sprijin, Rețeaua întreprinderilor europene nu ajută doar întreprinderile, în special IMM-urile, să beneficieze de avantajele pieței interne, ci oferă și sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor. Partenerii rețelei din statele membre sunt frecvent găzduiți de organizații de sprijin pentru întreprinderi la nivel național și local, contribuind astfel la integrarea structurilor de sprijin din toate țările. Rețeaua sprijină IMM‑urile prin intermediul unui număr de peste 600 de parteneri locali în întreaga lume: în mod specific, un IMM va solicita sprijin și îndrumare la nivel local în momentul în care decide să își internaționalizeze activitatea, indiferent dacă dorește să exploateze oportunitățile comerciale ale pieței unice sau să intre pe piețe din afara UE.

Noua versiune a strategiei de acces pe piețe a Comisiei[18], care prevede un parteneriat între Comisia Europeană, statele membre și comunitatea întreprinderilor din UE, aduce o contribuție esențială în ceea ce privește sprijinirea internaționalizării IMM-urilor europene. IMM-urile sunt din ce în ce mai active pe piețele de export și se confruntă deseori cu cele mai mari provocări în abordarea barierelor comerciale. IMM-urile beneficiază de abordarea axată pe parteneriat atât în interiorul UE, cât și pe piețele din afara UE. Această cooperare se realizează, printre altele, prin echipe specifice dedicate accesului la piețe pe principalele piețe de export, conduse de Delegația Uniunii Europene. Baza de date privind accesul la piețe constituie un alt instrument important al strategiei de acces pe piețe. Ea conține informații liber accesibile privind tarifele și barierele netarifare importante din țările terțe, precum și un ghid al exportatorului[19]. Noua strategie comercială a UE[20] a confirmat utilitatea strategiei de acces pe piețe și a serviciilor sale pentru îmbunătățirea accesului întreprinderilor UE la piețele globale.

Portalul european de informare vamală (ECIP - European Customs Information Portal) conține alte informații practice pentru potențialii comercianți, precum și instrumente de învățare și baze de date online[21].

UE oferă sprijin financiar Centrului UE-Japonia pentru Cooperare Industrială și furnizează asistență programelor UE de deschidere a piețelor (EU Gateway Programmes) și programelor de formare a managerilor pentru Japonia și Coreea, precum și biroului de asistență pentru IMM-uri privind drepturile de proprietate intelectuală în China (China IPR SME Helpdesk). UE sprijină, de asemenea, o rețea de organizații europene de întreprinderi (private) pe mai mult de douăzeci de piețe din afara UE, precum și organisme comerciale din Hong Kong, Malaysia și Singapore. Aceste organizații și programe existente diferă în funcție de scopul și de gama de servicii pe care le oferă, însă au și un punct comun, și anume sprijinirea în principal a IMM-urilor.

Parlamentul European a furnizat fonduri pentru adoptarea unor „acțiuni pregătitoare” pentru „promovarea schimburilor comerciale, academice și științifice”. Unele dintre aceste fonduri au fost utilizate pentru a înființa Centrul Economic și Tehnologic European în India și, cel mai recent, centrele UE pentru IMM-uri în China și în Thailanda. Obiectivul acestora este de a oferi servicii cuprinzătoare pentru IMM-urile din UE pe piețe din afara UE. Aceste prime centre de pe piețele din afara UE vor furniza o experiență valoroasă pentru viitoarele activități de sprijinire a întreprinderilor.

Există dovezi clare care arată că activitățile de cooperare internațională în materie de cercetare și de inovare consolidează competitivitatea și performanțele comerciale ale întreprinderilor, în general, și ale IMM-urilor, în special. Programul-cadru de cercetare al UE oferă sprijin financiar pentru acest tip de activități, inclusiv acțiuni de sprijin care pot contribui la internaționalizarea IMM-urilor.

2.2. Măsuri adoptate de statele membre[22]

În afară de aceste eforturi la nivelul UE, există o gamă mai largă și mai semnificativă de activități de sprijin pentru întreprinderi pe piețe din afara UE, pe care le oferă statele membre, camerele de comerț și sectorul privat (asociații patronale și consultanți comerciali). La nivel național și local, organizațiile de întreprinderi, agențiile pentru IMM‑uri și organizațiile pentru promovarea comerțului au dezvoltat o bogată expertiză pentru a sprijini internaționalizarea IMM-urilor. În cea mai mare parte, acestea desfășoară activități de bază pentru promovarea comerțului, precum intermedierea comercială, târguri de comerț, misiuni comerciale și studii de piață specifice. Referitor la activitățile legate de întreprinderi ale ambasadelor statelor membre, există frecvent anumite schimburi de informații prin reuniuni periodice la nivelul UE, organizate de delegațiile UE, în special atunci când există interese comune, cum ar fi în cazul activităților de coordonare pentru combaterea barierelor în calea comerțului. Cu toate acestea, în alte domenii (de exemplu, diplomația economică privind contractele importante de achiziții publice), considerațiile legate de competitivitate între statele membre ale UE tind să prevaleze.

2.3. Învățăminte: necesitatea unei mai mari rentabilități

În general, motivele care justifică gama existentă de soluții în sprijinul internaționalizării par fondate[23], dar nu toate programele de sprijin sunt la fel de eficace. Diversitatea măsurilor și a organismelor contribuie la crearea unei situații în care IMM-urile au dificultăți în identificarea efectivă și în valorificarea sprijinului disponibil[24]. Într-o perioadă în care finanțările publice sunt limitate, există motive serioase pentru a lua în considerare modul în care colaborarea și crearea de rețele în interiorul UE ar putea spori atât eficiența, cât și impactul măsurilor existente[25]. Prin urmare, măsurile viitoare ar trebui să vizeze în primul rând o mai mare transparență și coerență și intensificarea colaborării pentru obținerea unei „diviziuni a muncii” mai rentabile între programele UE existente, între Uniunea Europeană și statele membre, în rândul statelor membre și între organismele din sectorul public și cele din sectorul privat. Măsurile luate de UE nu ar trebui, bineînțeles, să înlocuiască politicile existente la nivel național sau regional, ci mai degrabă să le completeze, să creeze sinergii oricând este posibil și să introducă măsuri specifice doar atunci când sunt identificate lacune.

Este, de asemenea, necesar să se evalueze eficacitatea măsurilor existente de sprijin la nivel european. O evaluare aprofundată a acțiunilor pilot privind centrele UE pentru IMM-uri ar trebui să determine dacă astfel de inițiative ar fi utile și în alte domenii. În mod similar, ținând cont de numărul tot mai mare de parteneri din afara UE, Rețeaua întreprinderilor europene va trebui să-și consolideze structura de guvernare pentru a îmbunătăți serviciile furnizate întreprinderilor europene.

Prin urmare, prezenta comunicare propune o abordare mai coerentă și mai integrată privind sprijinirea IMM-urilor, pe baza unui inventar detaliat al serviciilor de sprijin existente pe piețele prioritare. Ea stabilește, de asemenea, o serie de principii directoare pentru măsurile UE în acest domeniu.

3. Principalele provocări cu care se confruntă IMM-urile care doresc să își internaționalizeze activitatea

Deseori, IMM-urile din UE nu dețin informații cu privire la serviciile de sprijin pentru întreprinderi pe care le oferă UE, statele membre sau sectorul privat[26]. În acest context, o atenție specială trebuie acordată faptului că IMM-urile caută un prim punct de contact pentru sprijin economic în imediata apropiere. Diferitele concepte și metode de sprijin economic în cadrul UE și numeroasele programe și organizații la nivel național, la nivelul UE sau la nivel global pun IMM-urile într-o poziție dificilă, deoarece ele nu dispun de resursele umane și financiare necesare pentru a identifica sau accesa programele potrivite[27]. Un acces mai ușor la informații pentru toate IMM-urile din UE, chiar în țara în care își au sediul, le-ar oferi acestora o mai mare posibilitate de a identifica serviciile corespunzătoare, adaptate cerințelor lor. Prezenta comunicare analizează, așadar, posibilitatea de a pune în aplicare un „Portal economic internațional” online, asigurând o cale de acces către informații relevante pentru de primă necesitate întreprinderi cu privire la piețele străine și o prezentare generală a activităților de sprijin disponibile pentru piețele din afara UE.

Mai exact, numeroase IMM-uri, în special din statele membre mai mici și din cele noi, sunt dezavantajate, deoarece guvernele sau camerele de comerț ale acestora nu sunt prezente în multe dintre piețele prioritare[28]. Drept urmare, acestea nu dispun de informațiile și de sprijinul necesar și trebuie încurajată cooperarea, precum și schimbul de experiență între „veteranii exportului” și „nou-veniții”. Posibilitățile de stimulare și de motivare a cooperării și creării de rețele între diferitele camere de comerț și organizațiile similare din țările din afara UE ar putea fi dezvoltate, în special atunci când patrimoniul cultural și lingvistic al acestor organizații poate oferi o valoare substanțială.

Alte provocări sunt inerente naturii IMM-urilor. Este posibil ca serviciile oferite de organizațiile publice și private, precum și de UE sau statele membre să nu abordeze toate necesitățile sau să nu fie suficiente pentru a satisface cererea din partea IMM‑urilor[29]. Este necesară în acest caz o analiză mai cuprinzătoare a situației locale din cadrul fiecărei piețe, pentru a putea evalua măsurile necesare și pentru a explora posibilitățile de creștere a eficienței și a eficacității rezultate din sinergii, din crearea de rețele la nivelul UE și din cooperare. Ținând cont de faptul că situațiile locale variază în mare măsură, o abordare de jos în sus la fața locului este indispensabilă pentru a identifica deficiențele serviciilor oferite și pentru a stabili cazurile în care măsurile de la nivelul UE ar crea o valoare adăugată.

Analiza Comisiei evidențiază, de asemenea, că rolul de comunicare directă cu IMM-urile are o importanță capitală. IMM-urile din UE care doresc să își internaționalizeze activitățile au nevoie în primul rând de o pregătire la nivel intern, de competențele adecvate și de informațiile necesare pe care le pot obține în principal de la organizațiile locale de întreprinderi[30], de la consultanții privați sau din diferite surse existente online. Odată ce IMM-urile încep să funcționeze în afara UE, nevoia de asistență a acestora pe piața țintă este deseori mai dificil de satisfăcut. Vizibilitatea serviciilor deja existente nu este întotdeauna suficientă, iar IMM-urile se confruntă încă cu dificultăți considerabile în momentul intrării pe piețele din afara UE și al inițierii cooperării economice cu partenerii internaționali. Studiile arată că IMM-urile se confruntă în general cu dificultăți în ceea ce privește obținerea de informații utile[31].

4. O strategie a UE pentru sprijinirea internaționalizării IMM-urilor 4.1. Obiectivele UE pentru o strategie de sprijinire a întreprinderilor

Pornind de la recent revizuitul „Small business act” pentru Europa și de la Strategia Europa 2020, obiectivul prezentei comunicări este de a prezenta o strategie a UE coerentă pentru sporirea eficienței și a eficacității serviciilor de sprijinire a integrării întreprinderilor europene în economia mondială.

Obiectivele noii strategii UE sunt:

· Punerea la dispoziția IMM-urilor a unor informații ușor accesibile și adecvate cu privire la modul în care își pot extinde activitatea în afara UE.

· Îmbunătățirea coerenței activităților de sprijin.

· Îmbunătățirea rentabilității activităților de sprijin.

· Eliminarea lacunelor existente în ceea ce privește serviciile de sprijin.

· Crearea unor condiții de egalitate și garantarea accesului egal pentru IMM-urile din toate statele membre ale UE[32].

Instrumentele care vor fi folosite pentru realizarea acestor obiective sunt descrise în secțiunile următoare.

4.2. Atingerea obiectivelor noastre

Pentru a monitoriza IMM-ul din momentul în care decide să își internaționalizeze activitatea și până când începe să funcționeze efectiv pe piețele din afara UE, activitatea Comisiei se va desfășura pe următoarele linii.

4.2.1. Cartografierea serviciilor de sprijin existente pe plan intern și extern

Comisia va lansa un proces aprofundat de „cartografiere” și de analiză a serviciilor de sprijin existente în UE și în țările din afara UE. Acest proces se va desfășura cu implicarea statelor membre și a echipelor specifice dedicate accesului la piețe din cadrul delegațiilor UE și este necesar pentru a identifica posibilele lacune și suprapuneri în ceea ce privește oferta curentă de servicii[33]; el va furniza baza pentru evaluarea necesității unor măsuri viitoare[34]. Inițial, se va proceda astfel doar în legătură cu piețele prioritare (a se vedea punctul 4.2.5.2 de mai jos), prin aplicarea unor criterii standard pentru evaluarea sferei și a disponibilității serviciilor de sprijin în cauză. Această inventariere trebuie să cuprindă inițiativele private și publice la nivel local, regional, național și la nivelul UE.

Exercițiul de cartografiere va oferi o prezentare generală a serviciilor locale existente prin intermediul unor furnizori privați și publici din țări terțe, inclusiv al organismelor la nivelul statelor membre sau al UE. În plus, echipele specifice dedicate accesului la piețe trebuie să reunească și să coordoneze organizațiile locale, de exemplu camerele de comerț, organizațiile europene de întreprinderi și partenerii din cadrul Rețelei întreprinderilor europene, cu scopul de a identifica sinergiile și lacunele în legătură cu activitățile locale de sprijin pentru IMM‑uri. Aceasta ar îmbunătăți activitatea în rețele și ar facilita dialogul dintre furnizorii curenți de servicii de sprijin pentru întreprinderi, conducând la o mai mare coerență și accesibilitate a serviciilor pentru IMM-urile din toate statele membre. Pentru a obține o imagine de ansamblu cuprinzătoare, angajamentul și cooperarea statelor membre și a organizațiilor de sprijin existente vor fi vitale.

Cartografierea serviciilor oferite atât în UE, cât și în afara UE, va fi actualizată în mod periodic în cooperare cu statele membre și cu delegațiile UE.

În timpul acestui exercițiu, Comisia va evalua eficacitatea serviciilor de sprijin ale UE care sunt deja operaționale.

În cadrul programului actual de competitivitate și inovare, Comisia va întreprinde imediat următoarele acțiuni:

- lansarea unui proces aprofundat de cartografiere și analiză a serviciilor de sprijin existente, atât publice, cât și private, în UE și în țări care nu sunt membre ale UE, cu scopul de a termina, până la sfârșitul anului 2012, lucrările pe piețele prioritare;

- identificarea duplicării și a fragmentării, precum și a lacunelor și a potențialelor sinergii din activitățile existente de sprijinire a IMM-urilor;

- promovarea colaborării dintre furnizorii de servicii finanțați din fonduri publice, prin intermediul echipelor specifice dedicate accesului la piețe din cadrul delegațiilor UE și al autorităților naționale ale statelor membre.

4.2.2. Livrarea informațiilor direct la întreprinderea de tip IMM

IMM-urile au nevoie de un acces mai facil la servicii și expertiză și trebuie să poată identifica programele adecvate deja „în țara de origine” în prima etapă a internaționalizării lor. Mai exact, au nevoie de un punct local de contact în UE, atât fizic, cât și virtual.

Rețeaua întreprinderilor europene, cu cei 600 de parteneri locali pe care îi include, va oferi IMM‑urilor posibilitatea de a stabili un contact direct la fața locului și de a primi servicii de sprijin specializate în imediata lor vecinătate.

În acest scop, Comisia va depune eforturi pentru a îmbunătăți colaborarea dintre Rețeaua întreprinderilor europene și toate părțile interesate din statele membre, consolidând astfel eficacitatea acesteia. Din punct de vedere operațional, va fi înființată o nouă structură de guvernare, care va implica un număr tot mai mare de părți interesate și de organizații gazdă, pentru a asigura faptul că serviciile sunt din ce în ce mai disponibile în mod efectiv pentru IMM-uri.

Comisia va lansa, în prima parte a anului 2012, un portal online bogat în conținut care va integra și va raționaliza conținutul existent, va furniza informații specifice fiecărei țări terțe și fiecărui sector cu privire la piețele țintă și va oferi o prezentare detaliată a diferitelor servicii disponibile de sprijin pentru întreprinderi. Acest portal va conține linkuri către conținutul online al „ghișeelor unice” din fiecare stat membru și nu va furniza dubluri ale informațiilor existente[35].

Până în 2014, costurile pentru Rețeaua întreprinderilor europene vor fi asigurate din resursele bugetare existente. În paralel, va fi pus în aplicare un proiect de portal pilot, care va include traducerea treptată a informațiilor în toate limbile UE. Portalul va conține linkuri către portalurile existente la nivelul UE și la nivel național, incluzând Baza de date a UE privind accesul la piețe și Centrul de asistență pentru exportatori și va furniza informații suplimentare și o prezentare generală a diferitelor servicii disponibile.

Comisia:

- va schimba structura de guvernare a Rețelei întreprinderilor europene, îmbunătățind funcționarea și colaborarea acesteia cu părțile interesate și cu organizațiile gazdă pentru a furniza informații de mai bună calitate IMM-urilor prezente pe teren;

- va lansa în 2012 un portal online multilingv care va furniza informații specifice pentru fiecare țară terță și fiecare sector cu privire la piețele prioritare și o prezentare detaliată a diferitelor servicii de sprijin disponibile. Portalul va fi creat în cadrul programului actual de competitivitate și inovare. Pornind de la bazele de date existente, precum Baza de date privind accesul la piețe, Centrul de asistență pentru exportatori și Portalul european de informare vamală, el va furniza profiluri privind oportunitățile economice și riscurile în afaceri, conținând indicatori precum situația economică, barierele în calea comerțului, sarcinile administrative, procedurile vamale, regimurile achizițiilor publice și alte informații destinate IMM-urilor exportatoare[36], propunând, de exemplu, informații privind legislația UE care pot fi folosite pentru încheierea de contracte cu părți din țări terțe[37]. El va fi actualizat periodic;

- va lansa, în 2012, o campanie de sensibilizare împreună cu statele membre și cu părțile interesate, pentru a familiariza IMM-urile cu serviciile de sprijin disponibile.

4.2.3. Dimensiunea europeană a furnizării de servicii pentru IMM-uri pe piețele prioritare

IMM-urile pot avea nevoie de un sprijin specific odată ce devin active într-o țară terță. În acest scop, cel târziu până în 2012, Comisia va formula recomandări concrete pentru îmbunătățirea eficienței și a eficacității întregului sistem de sprijin disponibil pentru IMM‑urile europene pe piețele din afara UE.

Inițiativa se va baza pe rezultatele exercițiului de cartografiere și pe experiența dobândită în ceea ce privește proiectele pilot legate de sprijinirea întreprinderilor.

Oportunitățile pentru întreprinderile europene variază de la o piață la alta și, pe această bază, Comisia a stabilit echipe dedicate accesului la piețe pe piețele prioritare[38].

Deoarece situația existentă pe fiecare piață prioritară poate varia în mod semnificativ, este necesară o abordare „de jos în sus”. Sub coordonarea echipelor dedicate accesului la piețe din cadrul delegațiilor UE relevante, se va crea o platformă care să le permită reprezentanților programelor de sprijin pentru întreprinderi, incluzând, de exemplu, camerele de comerț bilaterale, agențiile statelor membre specializate în sprijinul pentru export, organizațiile de întreprinderi și partenerii din cadrul Rețelei întreprinderilor europene să organizeze reuniuni periodice. Aceasta le va oferi posibilitatea de a crește gradul de conștientizare în legătură cu propriile lor operațiuni planificate, de a-și spori eficiența prin specializare și diviziunea muncii și de a concepe posibile operațiuni comune. Prin îmbunătățirea colaborării în rețea a organizațiilor locale, expertiza și competențele pot fi reunite și se poate obține o diviziune a muncii mai eficace. Deoarece resursele sunt limitate, eforturile organizațiilor locale pot fi direcționate prin această raționalizare a eforturilor și practicilor pentru a crea o situație reciproc avantajoasă pentru toți participanții.

Principalul avantaj al acestei abordări va fi creșterea dimensiunii și a vizibilității operațiunilor de sprijinire a întreprinderilor în țările din afara UE și garantarea celor mai bune aptitudini și competențe disponibile la costuri rezonabile. În plus, rețeaua de expertiză va facilita accesul la toate sectoarele economice și va sprijini, de asemenea, grupurile europene, precum și consorțiile exportatoare și IMM-urile acestora să identifice potențiali parteneri în țările din afara UE.

Pe baza rezultatelor cartografierii, Comisia, împreună cu statele membre, va promova, evalua și optimiza portofoliul UE de servicii de sprijin pentru IMM-uri în țările din afara UE pe baza celor mai bune practici. Aceasta ar trebui să includă nu numai Centrele UE pentru IMM-uri și Rețeaua întreprinderilor europene, ci și alte programe UE bine consolidate de sprijin pentru întreprinderi în ceea ce privește evenimentele de intermediere (precum „Invest in Med”, „East Invest”, „AL-INVEST”), inițiativele de colaborare a grupurilor (precum Platforma europeană de colaborare între grupuri și Clubul european al managerilor de grup), punctele naționale de contact ale Programului-cadru de cercetare al UE și programele de colaborare în rețea și de formare individuală în UE (precum Gateway to Japan/South Korea sau programul de formare a managerilor).

Aceste instrumente, care de multe ori au temeiuri juridice și bugete diferite și care vizează piețe diferite, trebuie utilizate împreună, ca parte a unui concept integrat de sprijin pentru IMM-urile europene, prin stabilirea unor măsuri de lucru, precum puncte de referință comune, prin obținerea de sinergii și prin schimbul reciproc de practici, nu în ultimul rând în ceea ce privește măsurarea performanțelor (evaluarea) lor.

Statele membre sunt încurajate să aibă în vedere furnizarea serviciilor lor în țări terțe tuturor IMM-urilor din UE, în mod voluntar[39]. Pe lângă faptul că această utilizare mai adecvată a structurilor și a expertizei existente va avea o eficiență globală, ea le va permite, de asemenea, organizațiilor bine stabilite din statele membre să aibă acces la o bază mai largă de clienți. În plus, un astfel de acces ar prezenta avantaje importante pentru IMM-urile situate în statele membre care nu dispun de organizații naționale de sprijin pentru întreprinderi pe toate piețele din țările terțe.

După caz, se vor lua în considerare scheme de finanțare complementară la nivelul UE, sub rezerva noului cadru financiar multianual, ca mijloc de facilitare a cooperării transfrontaliere și a accesului la expertiză complementară în rândul furnizorilor de servicii, optimizându-se astfel utilizarea fondurilor publice limitate.

Pentru a conduce acest întreg proces, pentru a inventaria evoluțiile, monitoriza progresele și evalua eficacitatea abordării, ar trebui să se aibă loc o evaluare periodică, în care să fie implicate toate părțile interesate. Aceasta ar putea lua forma unui forum anual, în cadrul căruia Comisia ar invita părțile interesate să își comunice reciproc experiențele și opiniile. În acest context, toți participanții ar putea identifica posibile diviziuni ale muncii, necesitatea unor activități noi și ar putea afla alte experiențe unul de la celălalt.

Comisia:

- va facilita cooperarea transfrontalieră și accesul la expertiză complementară în rândul furnizorilor de servicii, în special prin intermediul unor stimulente financiare care ar putea fi puse în aplicare în cadrul noului program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, aparținând cadrului financiar multianual propus pentru perioada 2014-2020;

- va supune măsurile existente unor evaluări periodice, implicând principalele părți interesate;

- împreună cu statele membre, va evalua, optimiza și promova portofoliul UE de servicii de sprijin pentru IMM-uri în țările din afara UE, pe baza celor mai bune practici[40].

4.2.4. Promovarea internaționalizării IMM-urilor prin grupuri și rețele

Deseori, IMM-urile trebuie să găsească partenerii adecvați pentru a dezvolta și crea produse și servicii competitive la nivel global. Acestea tind din ce în ce mai mult să crească și să inoveze, însă nu singure, ci în colaborare, implicându-se în cooperări strategice de afaceri și creând rețele cu partenerii internaționali. În acest context, trebuie recunoscută importanța subcontractării.

Grupurile, rețelele de întreprinderi și consorțiile de export pot contribui în mod esențial la sprijinirea IMM-urilor pentru a desfășura astfel de activități și pentru a deveni mai orientate către piața internațională. În special consorțiile de export au un rol specific în ceea ce privește internaționalizarea, reprezentând grupuri de întreprinderi care lucrează împreună la un proiect de dezvoltare a exporturilor. De exemplu, studiile recente au constatat că IMM-urile nou‑create care dezvoltă produse și servicii noi în cadrul unei nișe specifice sunt adesea active pe piețele internaționale de la început, iar capacitatea de export a acestora este consolidată prin calitatea lor de membri ai unui grup[41].

IMM-urile care fac parte din grupuri sau rețele de întreprinderi pot beneficia de contactele, relațiile comerciale și cunoștințele formale și informale care circulă în cadrul unui grup sau al unei rețele de întreprinderi, precum și de servicii personalizate furnizate de organizațiile grupului sau ale rețelei. Aceste beneficii facilitează, printre altele, dezvoltarea de parteneriate în afara UE, astfel încât IMM-urile pot accesa mai ușor lanțurile valorice globale, pot crea alianțe strategice cu organizațiile de cercetare ale grupurilor sau ale rețelelor echivalente, își pot extinde activitățile comerciale în afara UE, inclusiv în domeniul achizițiilor publice și pot dobândi competențele adecvate și recomandările de specialitate corespunzătoare[42].

În acest sens, organizațiile-grup și rețelele ar trebui recunoscute în rândul statelor membre ca facilitatori importanți și ar trebui, prin urmare, să fie integrate în schemele de sprijin pentru întreprinderi care vizează promovarea internaționalizării IMM-urilor[43]. În același timp, cooperarea transnațională între organizațiile-grup sau între rețelelor reprezintă o provocare importantă în prezent și ar trebui să fie abordată la toate nivelurile[44], inclusiv prin acordarea de sprijin prin credite transfrontaliere, astfel cum a propus Comisia în Comunicarea „Un buget pentru Europa 2020”[45]. Cooperarea dintre organizațiile-grup și Rețeaua întreprinderilor europene și alte organizații de întreprinderi interesate din UE ar trebui, de asemenea, consolidată pentru a furniza servicii de inovare mai bune și a garanta accesul la piețele internaționale pentru IMM-uri.

Pe termen mai lung, Comisia va dezvolta o amplă inițiativă la nivelul UE, care să vizeze o valorificare mai strategică a cooperării transnaționale a grupurilor pe piețele din afara Europei, pentru a dezvolta strategii comune pe termen lung cu partenerii internaționali din statele membre ale UE.

Această inițiativă de internaționalizare a grupurilor va contribui la promovarea grupurilor competitive la nivel global în Europa, în special în industriile emergente în care cooperarea grupurilor are potențialul de a crea avantaje competitive noi pentru Europa. Acest program poate include măsuri de identificare a intereselor strategice pentru a încuraja cooperarea viitoare a grupurilor la nivelul UE.

Comisia:

- va încuraja și finanța instituirea unor programe de formare pentru antreprenori, managerii IMM-urilor și managerii de grupuri, rețelele de întreprinderi și consorțiile de export, pentru a le permite acestora să gestioneze operațiunile de internaționalizare;

- va promova crearea consorțiilor de export în rândul IMM-urilor stabilite în diferite state membre printr-o serie de măsuri, inclusiv prin campanii de informare și stimulente financiare, încurajând sinergiile;

- va sprijini cooperarea transfrontalieră între grupuri/rețele prin intermediul împrumuturilor garantate de UE.

4.2.5. Raționalizarea activităților noi pe piețele prioritare 4.2.5.1. Principii directoare

Pentru a asigura exploatarea deplină a resurselor disponibile și pentru a evita suprapunerea eforturilor, Comisia reafirmă în mod ferm principiile directoare expuse în continuare.

Complementaritate și adiționalitate. Măsurile adoptate la nivelul UE ar trebui să vină în completarea activităților de sprijin pentru întreprinderi desfășurate deja de statele membre și/sau organizațiile private, nu să se suprapună peste acestea. În conformitate cu principiul subsidiarității și cu o diviziune adecvată a muncii, măsurile UE ar trebui să completeze lacunele sau să consolideze serviciile de sprijin existente, în cazul în care necesitățile nu sunt satisfăcute sau nu sunt suficient satisfăcute de alte organizații publice sau private. Un caz similar ar putea fi, de exemplu, acela în care nu toate piețele prioritare (de exemplu piețele nou emergente) și nu toate aspectele privind accesul sunt acoperite de furnizorii de servicii existenți, de exemplu standarde și regulamente și alte bariere netarifare în calea desfășurării de activități economice în afara UE.

Durabilitate. Sprijinul la nivelul UE pentru serviciile de sprijinire a întreprinderilor ar trebui să se bazeze pe cererea demonstrată existentă pe piață. Pe termen scurt, aceasta poate fi finanțată din fonduri publice, sub rezerva regulamentului financiar, însă obiectivul ar trebui să fie autofinanțarea serviciilor într-o măsură cât mai mare, pe termen mai lung, pentru a diminua riscul forțării nedorite a ieșirii de pe piață a furnizorilor de servicii privați.

Eficiență în utilizarea fondurilor publice. În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, fondurile publice ar trebui utilizate în contextul celei mai bune relații dintre resursele implicate și rezultatele obținute. Cu acest scop, se vor stabili obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și oportune (SMART) pentru fiecare activitate și se va planifica o evaluare adecvată. Utilizarea eficientă a fondurilor publice poate însemna că, în locul stabilirii unei structuri fizice noi, poate fi mai eficientă încurajarea prestatorilor de servicii existenți pe piețele din afara UE, cum ar fi camerele de comerț naționale sau europene sau delegațiile UE locale și echipele dedicate accesului la piețe, lărgirea sferei activităților lor sau punerea în comun a resurselor lor în scopul prestării mai eficiente a serviciilor.

Principiile directoare vor reprezenta elementele-cheie ale acestei strategii și vor guverna orice inițiativă la nivelul UE în acest domeniu, atât înainte, cât și după 2014.

Comisia se angajează să respecte aceste principii directoare pentru selectarea, planificarea și punerea în aplicare a inițiativelor de sprijin pentru întreprinderi la nivelul UE.

Statele membre sunt încurajate să respecte, ori de câte ori va fi posibil, principii și priorități similare în ceea ce privește activitățile lor externe de sprijinire a întreprinderilor.

4.2.5.2. Priorități geografice

Pentru acțiunile noi întreprinse în afara UE, Comisia va aplica următoarele criterii pentru a stabili prioritățile geografice, pentru a identifica țările prioritare și a lansa un set cuprinzător de măsuri specifice.

Această abordare va spori eficacitatea inițiativelor, axându-se pe necesitățile reale ale IMM-urilor. În timp, lista țărilor prioritare va trebui ajustată, în mod firesc. Prioritățile ar trebui să fie identificate în special pe baza următorilor factori:

Potențialul economic și dimensiunea pieței. Piețele prioritare ar trebui să includă partenerii importanți ai UE în domeniul comerțului și al investițiilor, precum și piețe cu perspective de puternică creștere economică. Piețele care prezintă un potențial de existență a unor parteneri valoroși datorită puterii de cumpărare și oportunităților de investiție în continuă creștere trebuie monitorizate pentru a evalua necesitatea măsurilor viitoare.

Nivelul de dificultate cu care se confruntă IMM-urile la intrarea pe piață. IMM-urile întâmpină o dificultate mai mare la intrarea pe anumite piețe, în parte din cauza protecției tarifare, însă de cele mai multe ori din cauza diferențelor în materie de reglementare, care pot crea bariere netarifare în calea comerțului și a investițiilor. Dificultatea în accesarea finanțării poate constitui, de asemenea, un obstacol pentru IMM-uri, aceasta fiind diferită de la o țară la alta. Eforturile ar trebui direcționate în sensul înlăturării acestor bariere pe cât posibil și în sensul sprijinirii IMM-urilor pentru depășirea lor.

Lacunele în ceea ce privește sprijinul existent pentru întreprinderi. Cartografierea serviciilor locale furnizate în prezent de organizațiile publice sau private va contribui la identificarea posibilelor lacune din infrastructura locală de sprijin pentru întreprinderi și a celei mai bune modalități de a elimina aceste lacune. Domeniile tematice insuficient acoperite ar putea include nevoia de expertiză privind aspecte specifice, precum standardele, evaluarea conformității, comercializarea tehnologiei, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, achizițiile publice și cererile de oferte și reglementările vamale. Poate fi necesară stabilirea unor priorități.

UE va identifica piețele prioritare pentru IMM-uri pe baza criteriilor susmenționate. Acestea pot include actualii partenerii comerciali și de investiții importanți ai UE (Statele Unite, China, Rusia, Japonia), țările cuprinse în procesul de extindere și partenerii politicii europene de vecinătate la est și la sud, precum și piețele care generează o puternică creștere economică (piețele emergente din Asia, Africa și America Latină).

4.2.6. Integrarea internaționalizării IMM-urilor în alte politici ale UE și crearea unui mediu favorabil activităților internaționale ale IMM-urilor

Există un potențial neexploatat de folosire mai eficientă a unei game largi de politici ale UE existente și emergente pentru IMM-urile care depun eforturi pentru a-și internaționaliza activitatea și pentru a intra pe piețe străine.

Toate țările cuprinse în procesul de extindere sunt încurajate să adere la obiectivele Strategiei Europa 2020, inclusiv în ceea ce privește activitățile legate de IMM-uri. Consolidarea rolului statului de drept este o prioritate-cheie a politicii de extindere, care va contribui la creșterea încrederii IMM-urilor din UE în ceea ce privește investițiile realizate pe aceste piețe. Crearea unui mediu favorabil întreprinderilor este, de asemenea, un element important al relațiilor noastre cu țările participante la Parteneriatul estic.

Schimbările istorice care au loc în regiunea sud-mediteraneană/nord-africană reprezintă un argument puternic în favoarea sprijinului UE pentru transformarea socioeconomică în această regiune și creează o legătură cu Politica de vecinătate a UE. Aceasta poate include elaborarea și consolidarea de scheme de cooperare a întreprinderilor între UE și aceste țări[46]. Având în vedere potențialul lor important de dezvoltare economică și în conformitate cu Strategia comună UE-Africa, țările africane în general ar trebui invitate să beneficieze de consolidarea unui parteneriat strâns cu IMM-urile din UE.

În cadrul anchetelor în domeniul protecției comerciale, se va aborda situația specială a IMM‑urilor – în calitate de importatori, utilizatori, reclamanți sau exportatori - și informațiile privind funcționarea instrumentelor de protecție comercială vor fi puse la dispoziția IMM‑urilor.

Suspendările și contingentele tarifare autonome sunt relevante pentru întreprinderile care produc în Uniune. Se acordă o atenție specială interesului IMM-urilor. Impactul acestui instrument va fi determinat în cadrul evaluării impactului economic, care urmează să fie lansată în 2012.

Uniunea Europeană:

- va sprijini crearea unui mediu favorabil întreprinderilor, în special IMM-urilor, în țările cuprinse în procesul de extindere, țările vecine și țările în curs de dezvoltare; această îmbunătățire a mediului va fi avantajoasă pentru toate IMM-urile, inclusiv pentru cele care intenționează să lucreze pe o piață specifică;

- își va intensifica eforturile de înlăturare a barierelor tarifare și netarifare rămase în țările din afara UE;

- va crea, în cadrul secțiunilor comerciale și economice ale tuturor delegațiilor relevante ale UE, puncte de contact pentru IMM-uri, ca parte a activităților echipelor dedicate accesului la piețe;

- va urmări, în dialogurile sale în materie de reglementare cu guvernele partenere, obiectivul ca piețele să devină mai deschise și mai favorabile întreprinderilor mici;

- va face din interesele întreprinderilor mici în legătură cu accesul pe piețele internaționale de achiziții publice o prioritate a negocierilor referitoare la acordul plurilateral al OMC privind achizițiile publice (AAP);

- va îmbunătăți comunicarea cu IMM-urile cu privire la avantajele economice care pot fi obținute de pe urma operațiunilor comerciale internaționale sau care pot fi create prin intermediul unor măsuri de politică comercială, în special al acordurilor bilaterale de liber schimb;

- va stabili Forumul financiar al IMM-urilor în Africa, un prim pas important în noua noastră abordare referitoare la consolidarea legăturilor dintre întreprinderile europene și cele africane prin menținerea unui dialog puternic și permanent;

- va sensibiliza IMM-urile cu privire la posibilele suspendări și contingente tarifare autonome și va determina impactul lor asupra IMM-urilor în cadrul unei evaluări care urmează să fie lansată în 2012.

5. Concluzie

În contextul economic actual, există o nevoie urgentă de a găsi noi surse de creștere. Piețele țărilor terțe, care se află în expansiune, pot reprezenta o oportunitate prețioasă pentru întreprinderile din UE. Comisia consideră că abordarea expusă mai sus le poate oferi IMM‑urilor instrumentele necesare pentru a desfășura cu succes operațiuni comerciale în afara UE. Această abordare se bazează pe premisa potrivit căreia cooperarea între UE și statele membre, în rândul statelor membre și între sectorul public și cel privat va aduce beneficii clare pentru IMM-urile din UE.

Această nouă strategie UE stabilește șase domenii de acțiune:

· cartografierea gamei existente de servicii de sprijin pentru întreprinderi, pentru a asigura o abordare mai rațională și mai coerentă în viitor;

· crearea unui portal virtual unic de informații pentru IMM-urile care doresc să desfășoare activități economice dincolo de granițele UE;

· creșterea consecvenței schemelor de sprijin la nivelul UE pentru a spori impactul acestora;

· promovarea grupurilor și a rețelelor pentru internaționalizarea IMM-urilor;

· orchestrarea colaborării transeuropene pe piețele prioritare pentru a valorifica la maximum fondurile publice cheltuite;

· valorificarea politicilor externe existente ale UE pentru a accelera creșterea internațională a IMM-urilor europene.

Eforturile viitoare ar trebui să vizeze modul în care furnizorii de servicii existenți pot colabora mai eficient, deseori dincolo de granițele naționale și modul în care pot fi utilizate stimulente în acest scop. „Cartografierea” cuprinzătoare a gamei de servicii europene de sprijin pentru întreprinderi va sta la baza acestui proces. Toate instituțiile din UE, precum și părțile interesate de la nivelul IMM-urilor vor contribui, în parteneriat, la punerea în aplicare a acestei strategii și ar trebui să adere la prioritățile și la principiile directoare stabilite în prezenta comunicare în momentul în care au în vedere noi măsuri pentru sprijinirea internaționalizării IMM-urilor, atât pe termen scurt, cât și pe termen mai lung.

Statele membre sunt încurajate să adopte o abordare similară și să lucreze în strânsă colaborare cu Comisia pentru a consolida împreună sprijinul destinat creșterii internaționale a IMM-urilor europene.

Anexă

Ținând cont de experiența actuală în ceea ce privește identificarea principalelor bariere în calea accesului pe piețele țărilor terțe (conform cererii formulate de Consiliul Uniunii Europene în concluziile sale din decembrie 2008), echipe dedicate accesului la piețe sunt operaționale sau ar trebui să fie create în următoarele țări:

- Algeria

- Argentina

- Brazilia

- Canada

- Chile

- China

- Columbia

- Egipt

- Hong Kong

- India

- Indonezia

- Israel

- Japonia

- Kazahstan

- Malaysia

- Mexic

- Maroc

- Noua Zeelandă

- Nigeria

- Norvegia

- Peru

- Filipine

- Rusia

- Singapore

- Africa de Sud

- Coreea de Sud

- Elveția

- Taiwan

- Thailanda

- Tunisia

- Turcia

- Ucraina

- Statele Unite ale Americii

- Vietnam

[1]               Conform OCDE, se așteaptă ca piețele în curs de dezvoltare și emergente să reprezinte 60% din PIB-ul mondial până în 2030.

[2]               COM(2010) 614.

[3]               COM(2008) 394, revizuită în COM(2011) 78.

[4]               COM (2010) 612.

[5]               În conformitate cu Actul privind piața unică, COM (2010) 608.

[6]               Astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE, adoptată de Comisie la 6 mai 2003 și aplicată începând cu 1 ianuarie 2005; http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/sme-definition/index_en.htm.

[7]               Raportul intitulat „Internationalisation of European SMEs” (Internaționalizarea IMM-urilor europene), decembrie 2009; http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/market-access/internationalisation/index_en.htm.

[8]               Un raport recent subliniază faptul că IMM-urile din Europa încearcă în prezent să valorifice clasele de mijloc aflate în proces de extindere rapidă, din țările emergente. Anterior, numeroase întreprinderi investeau sau se aprovizionau de pe piețele emergente pentru a-și minimiza costurile de producție (EIU: „New horizons: Europe’s small and medium-sized companies look to emerging markets for growth” – Noi orizonturi: Întreprinderile mici și mijlocii din Europa caută piețe emergente pentru creștere).

[9]               Raportul intitulat „Internationalisation of European SMEs” (Internaționalizarea IMM-urilor europene), decembrie 2009; http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/market-access/internationalisation/index_en.htm. Informațiile furnizate de acest studiu se referă la activitățile IMM-urilor pe piața internă și dincolo de granițele UE.

[10]             În ultimele decenii, liberalizarea circulației internaționale a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor, persoanelor și informațiilor a condus la o economie mondială mai integrată, în care lanțurile valorice transfrontaliere devin din ce în ce mai importante. Ponderea schimburilor comerciale internaționale în PIB-ul global s-a triplat începând cu 1950. Se preconizează că economiile emergente din Asia, America Latină și Africa vor reprezenta o pondere semnificativă a viitoarei creșteri economice globale (a se vedea nota de subsol 1); astfel, numeroase oportunități noi pentru întreprinderile europene vor apărea în afara UE. Este timpul ca activitățile economice europene să valorifice globalizarea în interes propriu. IMM-urile europene trebuie să fie în măsură să beneficieze de această creștere, contribuind, în același timp, la creșterea UE.

[11]             Tabelul 2.1, pagina 20, Opportunities for the Internationalisation of SMEs (Oportunități pentru internaționalizarea IMM-urilor), august 2011, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/market-access/enterprise-europe-network/intern_event_en.htm. Este denumit în continuare „Raportul privind oportunitățile”.

[12]             „Accesul limitat la resursele umane suficiente” a reprezentat un blocaj major în desfășurarea activităților economice în șapte țări cheie din afara UE. A se vedea Capitolul 2 din „Raportul privind oportunitățile”.

[13]             După prima publicare a unui document de prezentare a punctelor-cheie în 2009, consultarea finală lansată în mai 2011, bazată pe o serie de întrebări directoare, a avut ca rezultat peste 60 de răspunsuri de la o gamă largă de părți interesate. Toate detaliile consultărilor și un rezumat al răspunsurilor pot fi găsite la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/policies/international/listeningstakeholders/public-consultation-sme-support/index_en.htm.

[14]             Programe cu un buget excedentar de 2 milioane EUR pentru statele membre mai mari.

[15]             Raportul privind oportunitățile.

[16]             O listă mai detaliată a inițiativelor de sprijin ale UE poate fi găsită într-un document de referință, la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/policies/international/files/annexes-to-consultation_en.pdf.

[17]             COM(2011) 78.

[18]             COM(2007) 183.

[19]             A se vedea http://madb.europa.eu/.

[20]             COM(2010) 612.

[21]             http://ec.europa.eu/ecip/index_en.htm

[22]             A se vedea lista din Raportul privind oportunitățile.

[23]             Un studiu recent privind IMM-urile din UE cu experiență internațională a constatat că mai mult de jumătate (63%) dintre aceste întreprinderi au înregistrat o îmbunătățire a performanței după ce au participat la un program internațional de sprijin; rezultate preluate dintr-un studiu privind IMM-urile din UE cu experiență internațională, în Raportul privind oportunitățile.

[24]             Raportul privind oportunitățile arată că „chiar și în rândul IMM-urilor care sunt deja active pe scena globală, numai 27% au informații privind programele de sprijin public. În plus, aproximativ 7% dintre IMM-urile care și-au internaționalizat activitatea utilizează sprijinul public pentru activitățile lor economice internaționale”.

[25]             Exemplul cooperării din Rusia merită luat în considerare. Măsura „pentru îmbunătățirea climatului general de investiții și pentru crearea unui mediu favorabil pentru IMM-urile din UE este deja pusă în aplicare în mod eficient prin cooperarea la nivel înalt dintre Comisia Europeană, Delegația UE în Rusia, ambasade, asociațiile patronale ale UE, camerele naționale de comerț și guvernul rus”; a se vedea Raportul privind oportunitățile.

[26]             În conformitate cu Raportul privind oportunitățile, 24% din IMM-urile internaționalizate au informații cu privire la programele de sprijin public pentru internaționalizare care ar putea fi utilizate de întreprinderile lor. Nivelul de conștientizare este direct proporțional cu dimensiunea întreprinderilor: microîntreprinderile - 23%, întreprinderile mici - 36% și întreprinderile mijlocii - 37%, însă acest procent reprezintă doar o mică parte a IMM-urilor.

[27]             „Din 24% din IMM-uri internaționale care au cunoștință de existența programelor de sprijin public, mai puțin de o treime utilizează programele pentru activitățile lor.” (Raportul privind oportunitățile).

[28]             S-a constatat că numărul măsurilor de sprijin semnificative oferite de statele membre în șapte principale țări țintă variază între 4 și 25, conform Raportului privind oportunitățile.

[29]             Ibid. „În 2009, 40% din IMM-uri au raportat faptul că absența unui sprijin public adecvat reprezintă o barieră importantă în calea internaționalizării”.

[30]             Sprijinul local pentru internaționalizare oferit până în prezent în UE de către Comisie se limitează la Rețeaua întreprinderilor europene, programe pe termen scurt, precum „Să înțelegem China” (http://www.understandingchina.eu), un număr mic de mese rotunde și seminarii dedicate IMM-urilor în mai multe orașe europene, printre altele pentru „formarea formatorilor” în camerele de comerț etc., precum și anumite acțiuni de informare a publicului desfășurate de sucursala din Bruxelles a Centrului UE-Japonia pentru cooperare industrială (http://www.eu-japan.eu), pentru a oferi mai multă vizibilitate și programelor Centrului pentru IMM-urile din UE. Majoritatea activităților biroului de asistență pentru IMM-uri privind drepturile de proprietate intelectuală în China au avut loc în UE. Furnizarea acestor servicii în apropierea IMM-urilor s-a dovedit a fi un element de reușită determinant.

[31]             „44 % din IMM-urile din UE au raportat faptul că lipsa unor informații adecvate reprezintă o barieră importantă”, raportul intitulat „Internationalisation of European SMEs” (Internaționalizarea IMM-urilor europene), decembrie 2009; http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/market-access/internationalisation/index_en.htm.

[32]             Astfel cum se prevede în noul program pentru competitivitatea întreprinderilor și a IMM-urilor, propus în comunicarea din 29 iunie referitoare la viitorul cadru financiar multianual.

[33]             În cazul în care nu există echipe specifice dedicate accesului la piețe, rolul delegațiilor UE va consta în furnizarea, după caz, a informațiilor de bază pentru a completa constatările de care are nevoie prestatorul de servicii care realizează cartografierea. Aceste delegații pot organiza, dacă este necesar, reuniuni de coordonare între întreprinderi și organizațiile de întreprinderi prezente pe teren.

[34]             Conform Raportului privind oportunitățile, cartografierea este considerată o sarcină-cheie care trebuie îndeplinită în cazul oricărei coordonări la nivelul UE.

[35]             „Câștigurile în termeni de eficiență pot fi obținute prin organizarea, la nivelul UE, a colectării informațiilor privind evoluțiile pieței și mediul juridic și instituțional de pe piețele străine”, a se vedea raportul Comisiei intitulat Internaționalizarea IMM-urilor europene, decembrie 2009, p. 9.

[36]             De exemplu, suplimentarea serviciilor oferite de punctele de contact privind barierele în calea comerțului din țările membre ale OMC, al căror rol include furnizarea de informații privind reglementările tehnice, standardele și procedurile de evaluare a conformității.

[37]             A se vedea propunerea Comisiei privind legislația europeană comună în materie de vânzare, adoptată la 11 octombrie 2011.

[38]             O listă a echipelor dedicate accesului la piețe care sunt operaționale sau care ar trebui să fie create este anexată prezentei comunicări.

[39]             Se pot inspira din articolul 20 alineatul (2) litera (c) din TFUE, care prevede: „Cetățenii Uniunii se bucură, printre altele, de: … (c) dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei țări terțe în care statul membru ai cărui resortisanți sunt nu este reprezentat, de protecție din partea autorităților diplomatice și consulare ale oricărui stat membru, în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat”.

[40]             Aceasta va include nu numai centrele UE pentru IMM-uri și Rețeaua întreprinderilor europene, ci și alte programe ale UE bine consolidate de sprijin pentru întreprinderi pentru evenimentele de intermediere, inițiativele de colaborare a grupurilor, punctele naționale de contact ale Programului-cadru și programele de colaborare în rețea și de formare individuală în UE.

[41]             A se vedea, de exemplu, studiul OSEO/UBIFRANCE (2010) Link Innovation-Exports („Legătura Inovare-Exporturi”);

                http://www.oseo.fr/storage/newsletters/vendredi_28_mai_20102/gauche/actualites/etude_oseo_ubifrance.

[42]             European Clusters Go International: Networks and clusters as instruments for the initiation of international business cooperation (Grupurile europene devin internaționale: Rețelele și grupurile ca instrumente de inițiere a cooperării internaționale a întreprinderilor), VDI/VDE/IT, 2011, http://www.vdivde-it.de/news-en/publications/best-practice/european-clusters-go-international-2013-networks-and-clusters-as-instruments-for-the-initiation-of-international-business-cooperation.

[43]             În acest scop, la nivelul UE a fost lansată o cerere de propuneri în baza Programului de competitivitate și inovare din martie 2011, pentru a stimula cooperarea internațională prin programe regionale și naționale privind grupurile. A se vedea

                http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/itemlongdetail.cfm?item_id=4968.

[44]             În acest sens, Platforma europeană de cooperare a grupurilor, creată în conformitate cu Inițiativa de excelență a grupurilor europene, va avea un rol esențial în promovarea unei cooperări mai eficiente a grupurilor la nivel internațional în beneficiul IMM-urilor. Primele măsuri au constat în semnarea unor memorandumuri de înțelegere cu parteneri din Japonia, India și Brazilia și sunt planificate și altele. Pentru informații suplimentare, a se vedea http://www.cluster-excellence.eu/collaboration. În plus, cooperarea transnațională între grupuri este abordată prin acțiunea „Regiuni ale cunoașterii” a celui de‑al șaptelea program-cadru pentru cercetare al UE. Acțiunea vizează să consolideze potențialul de cercetare al regiunilor europene, încurajând și favorizând în special dezvoltarea, în întreaga Europă, a grupurilor regionale de cercetare cu participarea universităților, a centrelor de cercetare, a întreprinderilor și a autorităților regionale. Sprijinul este disponibil în special pentru activitățile de internaționalizare și pentru dezvoltarea de strategii cu țările terțe: http://cordis.europa.eu/fp7/capacities/regions-knowledge_en.html

[45]             Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Un buget pentru Europa 2020 – Partea II, Fișe de politică, COM(2011) 500, 29 iunie 2011. Comisia a propus ca, pentru perioada 2014-2020, facilitățile de garanții la împrumut ale UE să se axeze nu numai pe dimensiunea națională, ci și pe creditarea transfrontalieră sau creditarea multinațională.

[46]             De exemplu, prin cooperarea grupurilor: parteneriatele între grupuri oferă posibilități concrete pentru îmbunătățirea cooperării între întreprinderi, care ar putea fi dezvoltată și personalizată în funcție de necesitățile specifice ale întreprinderilor din sectoare precum turismul și industriile creative, care au un potențial economic semnificativ în țările sud-mediteraneene. În afară de acest caz particular, Comisia ia în considerare, de asemenea, sprijinirea schimburilor reciproce între antreprenorii care operează în diferite țări, în interiorul și în afara Uniunii Europene.