RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CĂTRE CONSILIU

privind impactul Regulamentului (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului

INTRODUCERE

UE are norme referitoare la bunăstarea animalelor în timpul transportului începând cu 1977[1]. Normele au scopul de a elimina obstacolele tehnice din calea comerțului cu animale vii și de a permite buna funcționare a organizațiilor de piață, asigurând totodată un nivel satisfăcător de protecție animalelor în cauză.

Legislația UE a fost actualizată cel mai recent prin Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului[2] (denumit în continuare „regulamentul”), care a fost adoptat la 22 decembrie 2004. La articolul 32 din regulament se menționează: „ Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la impactul prezentului regulament asupra bunăstării animalelor transportate și asupra schimburilor comerciale cu animale vii în cadrul Comunității extinse . Raportul ia în considerare în special dovezile științifice privind necesitățile de bunăstare a animalelor și raportul privind punerea în aplicare a sistemului de navigație (…), precum și implicațiile socio-economice ale prezentului regulament, inclusiv aspectele regionale .” Prezentul raport reprezintă răspunsul Comisiei la respectiva cerere.

Prezentul raport are drept scop să prezinte situația actuală în ceea ce privește impactul regulamentului asupra bunăstării animalelor și a comerțului din interiorul Uniunii, implicațiile sale socio-economice și regionale, precum și punerea în aplicare a sistemelor de navigație, astfel cum se cere la punctul 4.3 din capitolul VI al anexei I la regulament. În plus, raportul conține informații cu privire la asigurarea aplicării legislației UE.

Regulament se aplică transportului de animale vertebrate, transportate în cadrul unei activități economice. Cu toate acestea, deoarece detaliile regulamentului se referă în principal la animalele de fermă, cum ar fi bovinele, porcii și caii, conținutul prezentului raport se concentrează în principal asupra transportului acestor animale. El nu vizează transportul altor specii, ca de exemplu câinii și pisicile, păsările domestice, animalele crescute în scopuri științifice și cele aparținând unor specii exotice.

În contextul prezentului raport ar trebui examinate și problemele și acțiunile specifice referitoare la transportul de pești – identificate în Strategia Comisiei de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene[3].

La finalul prezentului raport este oferit un glosar de termeni tehnici.

IMPACTUL REGULAMENTULUI

Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului a intrat în vigoare în ianuarie 2005 și a devenit aplicabil la data de 5 ianuarie 2007. Pentru a determina dacă și în ce măsură adoptarea regulamentului a avut un impact asupra factorilor menționați în capitolul 1 (comerț, bunăstarea animalelor, etc.) a fost efectuată o comparație a datelor de dinainte și de după aplicarea regulamentului (2007)[4]. Pe lângă datele interne ale Comisiei, principalele surse de informații pentru prezentul raport sunt următoarele.

- „ Aviz științific privind bunăstarea animalelor în timpul transportului ”, emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în decembrie 2010[5].

- Rapoartele oficiale ale statelor membre cu privire la inspecții[6].

- Informațiile oficiale furnizate de părțile interesate din UE.

- Raportul Comisiei privind încălcările normelor sociale în transportul rutier[7].

- Informațiile obținute din plângerile formale și procedurile care decurg din încălcări ale legislației.

În 2010, Comisia a comandat un studiu extern pentru a evalua impactul regulamentului[8] [9]. Raportul final al studiului, inclusiv sfera de cuprindere și limitările studiului, este publicat pe site-ul de internet al Comisiei[10].

Rezultatele studiului și informațiile obținute din sursele menționate mai sus au fost analizate pentru a identifica tendințele generale și impacturile pe care le-a avut aplicarea regulamentului în 2007[11], în special următoarele:

1. impactul asupra comerțului cu animale vii din interiorul Uniunii;

2. implicațiile regionale și socioeconomice ale regulamentului;

3. o comparare a calității bunăstării animalelor în cursul transportului înainte și după aplicarea regulamentului;

4. evaluarea cerințelor regulamentului luând în considerare avizul științific emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară în decembrie 2010;

5. o analiză a utilizării sistemelor de navigație;

6. nivelul conformității și al măsurilor de asigurare a aplicării.

Prezentarea detaliată a elementelor menționate mai sus se găsește la subcapitolele 2.1 – 2.6.

Impactul asupra comerțului cu animale vii din interiorul Uniunii

În fiecare an, un număr mare de animale vii sunt transportate între statele membre, precum și spre și dinspre țări terțe[12]. Există mai multe motive pentru aceste schimburi comerciale, iar practicile comerciale au fost menținute după aplicarea regulamentului și după extinderea UE din 2007[13]. Deplasările de animale în interiorul statelor membre nu fac obiectul unei declarații obligatorii și, prin urmare, nu există date referitoare la numărul total de animale transportate în interiorul fiecărui stat membru al UE.

Datele privind comerțul din interiorul UE și importurile/exporturile UE de animale vii arată că numărul total de animale vii transportate a fost aproximativ același în 2005 față de 2009. Cu toate acestea, există unele diferențe între specii, astfel cum se arată în Tabelul 1 , demn de semnalat fiind numărul de cai transportați pe o perioadă mai lungă de 24 de ore, care a scăzut semnificativ, în timp ce numărul de porci transportați a crescut cu 70% pe parcursul aceleiași perioade. Motivele acestor evoluții nu au fost analizate în cadrul prezentului raport și, prin urmare, nu pot fi stabilite concluzii definitive.

Tabelul 1: Numărul total de animale vii transportate (comerț în interiorul Uniunii și importuri/exporturi UE) per specie în 2005 și 2009.

Sursă: Raport extern (utilizând date din TRACES)

2005 | 2007 | 2009 | Variație în % 2005 – 2009 |

Bovine | Total | 3 973 008 | 4 222 859 | 4 299 255 | + 8% |

Porci | Total | 16 438 637 | 21 696 563 | 27 802 500 | + 70% |

Oi | Total | 4 209 196 | 9 112 233 | 4 335 078 | + 3% |

Cai | Total | 176 348 | 224 449 | 147 122 | - 17% |

Cai | > 24 h | 58 224 | 67 739 | 39 371 | - 33% |

Analizarea datelor privind costurile de producție și evoluțiile pieței, furnizate în raportul extern, au confirmat faptul că unul dintre motivele principale pentru acest comerț este încă acela de a exploata diferențele de prețuri dintre statele membre. Costul hranei pentru animale este unul dintre cei mai importanți factori care influențează costurile în sectorul creșterii animalelor, iar acest cost variază între state membre și între regiuni. În plus, capacitatea limitată de sacrificare sau de prelucrare din anumite state membre, precum și faptul că producția regională de carne în interiorul UE nu este egală cu consumul regional, pot încuraja, de asemenea, comerțul cu animale vii în interiorul Uniunii. Cu toate acestea, este demn de semnalat faptul că cea mai mare parte a transportului de animale vii în interiorul Uniunii se realizează între câteva state membre. Șapte state membre[14] reprezintă 60% din comerțul cu bovine din interiorul Uniunii și aproape 70% dintre porci sunt transportați din Danemarca sau din Țările de Jos, în timp ce Germania primește mai mult de 50% din totalitatea porcilor transportați.

Între 2005 și 2009 s-a înregistrat o creștere a numărului total de loturi de animale vii transportate în cadrul importurilor/exporturilor UE și al comerțului din interiorul UE. Numărul de loturi transportate, atât pe distanță scurtă, cât și pe distanță lungă, a crescut în această perioadă, în timp ce numărul de loturi transportate pe distanțe foarte lungi, care necesită descărcarea și odihna animalelor timp de 24 de ore înainte de continuarea călătoriei, a rămas aproximativ același. Astfel cum se arată în tabelul 2 , aproximativ 65 – 70% din transporturile transfrontaliere de animale sunt reprezentate de călătoriile pe distanță scurtă. 25 – 30% dintre loturi au fost transportate pe distanțe lungi, în timp ce călătoriile pe distanță foarte lungă au reprezentat 5%. Proporțiile respective au rămas aproximativ aceleași atunci când se compară 2005 cu 2009. Ar trebui evidențiat faptul că, deși comerțul total cu animale vii în interiorul UE nu a fost afectat de introducerea regulamentului, nu a fost efectuată nicio evaluare aprofundată pentru a evalua posibilul impact asupra statelor membre individuale.

De asemenea, ar trebui menționat că, în conformitate cu aceste date, un număr de loturi pare să fi fost transportat fără indicații specifice cu privire la durată și că acest număr a crescut de cinci ori (în comparație cu numărul total de loturi) atunci când se compară 2005 cu 2009.

Tabelul 2: Numărul de loturi de animale vii[15] (comerț în interiorul Uniunii și importuri/exporturi ale UE­27) în 2005 și 2009, prezentate în funcție de durata transportului.

Sursă: Raport extern (utilizând date din TRACES)

2005 | % din loturi | 2009 | % din loturi | Diferență în % 2005 – 2009 |

Total | 315 237 | 100% | 399 988 | 100% | + 27% |

Durata transportului |

< 8 ore | 214 831 | 68% | 261 387 | 65,5% | + 21% |

8 – 19/24/29 ore | 83 513 | 26,5% | 114 820 | 28,5% | + 37% |

> 19/24/29 ore | 15 731 | 5% | 16 619 | 4% | + 5% |

Durată nedisponibilă | 1 162 | < 0,5% | 7 162 | < 2% |

După cum se arată în tabelul 3 , numărul de loturi de cai a crescut cu 31%, în timp ce numărul de cai transportați a scăzut, după cum se arată în tabelul 1 . Aceasta ar putea fi un efect al cerinței introduse prin intermediul regulamentului de a separa caii în timpul transportului, care ar fi condus la o reducere a numărului mediu de animale transportate per camion. Cu toate acestea, nu există date suficiente pentru a confirma această concluzie.

Tabelul 3: Numărul total de loturi (comerț în interiorul Uniunii și importuri/exporturi ale UE) per specie în 2005 și 2009.

Sursă: Raport extern (utilizând date din TRACES)

Specie | 2005 | 2009 | diferență în % |

Bovine | 118 142 | 127 685 | + 8% |

Porci | 85 336 | 125 889 | + 47,5% |

Cai | 29 740 | 38 930 | + 31% |

Implicațiile regionale și socioeconomice ale regulamentului

Datele sugerează că regulamentul nu a avut niciun impact deosebit asupra creșterii animalelor în zonele îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice[16], din Uniunea Europeană. În cea mai mare parte a zonelor îndepărtate, creșterea animalelor rămâne la același nivel ca înainte de introducerea regulamentului. De exemplu, pe baza datelor referitoare la efectivele de oi din anumite regiuni îndepărtate ale UE, cum ar fi Scoția și Sicilia, nu s-a putut constata nicio modificare majoră a numărului de oi din ferme atunci când se compară 2005 cu 2009.

Astfel cum se arată în capitolul 2.1, nu a existat nicio modificare majoră a numărului de animale transportate transfrontalier și, prin urmare, se poate presupune că nu a existat niciun impact major asupra industriei de profil. Cu toate acestea, regulamentul a avut implicații economice, în special pentru societățile de transport. Costurile sunt legate de măsurile administrative și de investițiile necesare pentru modernizarea vehiculelor pentru călătorii cu durată lungă. (O descriere detaliată a măsurilor respective și a costurilor aferente este prezentată în subcapitolele 2.2.1 și 2.2.2.) Reiese că societățile de transport nu au fost în măsură să transfere aceste costuri altor operatori din sectorul alimentar. Se poate presupune că aceasta se datorează faptului că sectorul transporturilor de animale este marcat de o concurență mare. Prețurile de piață pentru transporturile de animale vii au rămas constante sau chiar au scăzut în perioada dintre 2005 și 2009. Prin urmare, marjele de profit pentru societățile de transport au fost mai mici. Astfel cum este explorat mai în detaliu în capitolul 2.6.1, diferențele dintre statele membre în ceea ce privește interpretarea și măsurile de asigurare a aplicării regulamentului au determinat existența anumitor distorsiuni la nivelul pieței. Atunci când acest fapt este considerat împreună cu marjele de profit mai mici, putem presupune că există un impact negativ asupra societăților de transport de animale.

Deși se recunoaște creșterea costurilor pentru industria transportului de animale, ar trebui să fie evidențiat faptul că principalii factori care au un impact asupra costurilor de transportare a animalelor, cum sunt achiziționarea de vehicule și costurile cu forța de muncă și combustibilul, nu au legătură cu regulamentul. Costurile care au legătură directă cu transportul animalelor sunt, de asemenea, impuse prin legislația privind sănătatea animalelor, cum sunt costurile cu curățarea și dezinfectarea vehiculelor, precum și costurile aferente măsurilor administrative, care sunt descrise la subcapitolul 2.2.1.

Conform Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă (grupul la nivel înalt)[17], regulamentul a generat costuri administrative semnificative[18]. Cu toate acestea, în conformitate cu raportul extern, pentru cele mai multe specii, creșterea costurilor datorată regulamentului este estimată la mai puțin de 1% din costul total de transportare a animalelor. Pentru transportul cailor, care reprezintă cea mai mare creștere a costurilor, contractantul a estimat creșterea la maximum 3% din creșterea totală a costurilor.

Costurile derivate din cerințele administrative

Astfel cum indică raportul extern și astfel cum se arată în tabelul 4 , există o mare diferență între statele membre în ceea ce privește costurile administrative suportate pentru conformarea la dispozițiile regulamentului. Un exemplu este costul estimat pentru a obține autorizațiile pentru transportatori[19]. Discrepanța în ceea ce privește costurile administrative estimate generate de regulament ar putea fi parțial explicată astfel: costurile calculate de Grupul la nivel înalt par să includă alte costuri decât cele care decurg din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului[20], iar estimarea efectuată de contractant conține doar costurile suportate în temeiul acestui regulament.

Tabelul 4: Costuri medii de administrare. Sursă: raportul extern[21]

Element | Costuri administrative (medie UE) |

Costuri de suportat la aproximativ fiecare al cincilea an[22] |

Omologarea unui vehicul | 26 EUR (interval 1,65 – 30 EUR) |

Obținerea autorizației pentru transportatori | 515 EUR (interval 33 – 605 EUR) |

Costuri per călătorie |

Costuri precum întocmirea și transmiterea jurnalelor de călătorie autorității competente | 22 EUR (interval 1,37 – 25,21 EUR) |

Pentru a reduce costurile administrative, Grupul la nivel înalt recomandă „trecerea la tehnologia electronică, astfel încât statele membre să poată face viața întreprinderilor mai ușoară prin facilitarea stocării și comunicării datelor solicitate de administrații”[23]. Un motiv pentru introducerea cerințelor referitoare la sistemele de navigație în regulament a fost, într-adevăr, de a permite industriei transporturilor și autorităților competente să reducă sarcina administrativă reprezentată de utilizarea jurnalelor de călătorie. Cu toate acestea, în practică, nici industria de profil, nici autoritățile nu par să fi beneficiat pe deplin de oportunitățile de reducere a sarcinii administrative prin intermediul sistemelor de navigație, după cum va fi explicat în detaliu la capitolul 2.5. După cum s-a menționat deja, există, de asemenea, costuri administrative suportate în temeiul legislației privind sănătatea animalelor. Ele includ costuri cu efectuarea verificărilor sănătății animalelor, precum și costurile cu certificarea și notificarea deplasărilor animalelor aferente îndeplinirii cerințelor de trasabilitate[24].

Posibilitatea de a integra mai bine obligațiile administrative care decurg din legislația privind sănătatea și bunăstarea animalelor va fi discutată în continuare în cadrul actualei revizuiri a legislației UE referitoare la sănătatea animalelor[25].

Costurile cu modernizarea vehiculelor

În afara costurilor administrative, regulamentul a introdus costuri cu modernizarea vehiculelor. Un rezumat al principalelor costuri cu modernizarea vehiculelor este arătat în tabelul 5 . Aceste costuri variază, de asemenea, în funcție de diferiți factori. În conformitate cu raportul extern, costurile de instalare a sistemului de navigație prin satelit variază între 250 și 6 000 de euro. În cadrul prezentului raport nu s-a efectuat nicio evaluare aprofundată cu privire la motivele care stau la baza acestor diferențe. Cu toate acestea, un motiv al acestor diferențe pare a fi acela că, în unele cazuri, se recurge la un sistem de navigație mai sofisticat decât cel impus prin regulament.

Tabelul 5: Costurile cu modernizarea unui camion cu remorcă. Sursă: raportul extern[26]

Cerință în regulament | Costuri estimate (medie UE) |

Acoperiș izolat și dispozitive de adăpare izolate cu rezervor | 5 000 EUR |

Sistem de navigație prin satelit, inclusiv sistem de monitorizare și înregistrare a temperaturii | 3 800 EUR |

Sistem de ventilare | 2 300 EUR |

Costuri totale cu modernizarea unui vehicul | 11 900 EUR |

O comparație a calității bunăstării animalelor în cursul transportului înainte și după aplicarea regulamentului

Deși nu pot fi stabilite concluzii ferme, datele disponibile arată că, începând cu 2005, calitatea generală a transportului de animale pe distanțe lungi s-a îmbunătățit, în special datorită îmbunătățirii vehiculelor și a manipulării animalelor. Acesta din urmă pare să fie rezultatul punerii în aplicare adecvate a obligațiilor de formare profesională mai stricte pentru personalul care manipulează animale, care au fost introduse prin intermediul regulamentului[27].

Datele[28] care susțin aceste concluzii arată, de asemenea, că procentul de animale transportate care manifestă șchiopătare, răniri, deshidratare și epuizare a scăzut sau a rămas neschimbat, între 2006[29] și 2009.

În ceea ce privește animalele raportate ca fiind „decedate la sosire”, numărul lor a scăzut semnificativ între 2005 și 2009. Diferența a fost mai mare pentru transportul pe distanță lungă față de cel pe distanță mai scurtă. De asemenea, s-a constatat o scădere semnificativă a numărului de animale „considerate ca nefiind în măsură să suporte transportul în momentul sosirii la destinație”.

Cu toate că, în general, bunăstarea animalelor s-a îmbunătățit după introducerea regulamentului, informațiile disponibile arată că există în continuare probleme grave în ceea ce privește bunăstarea animalelor în timpul transportului. Cele mai multe dintre aceste probleme par să fie în relație cu respectarea insuficientă a unor cerințe ale regulamentului. Aceste aspecte sunt discutate mai în detaliu în capitolul 2.6.

Evaluarea cerințelor regulamentului luând în considerare avizul științific emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară în decembrie 2010

În general, regulamentul se bazează pe un aviz științific privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, emis la 11 martie 2002 de către Comitetul științific pentru sănătatea și bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, dispozițiile din regulament referitoare la durata transportului, timpul de odihnă și spațiul care trebuie pus la dispoziție au fost luate din precedenta directivă[30]. În 2010, pentru a primi dovezi științifice actualizate și pentru a elabora prezentul raport, Comisia a solicitat Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) să prezinte un aviz științific privind bunăstarea animalelor în timpul transportului.

Avizul EFSA a fost adoptat la 2 decembrie 2010[31]. În concluziile avizului, experții recunosc că anumite părți din prezentul regulament nu sunt în conformitate cu cunoștințele științifice actuale și scot în evidență domeniile specifice în care se recomandă efectuarea de cercetări în viitor.

Concret, experții recomandă ca durata transportului pentru caii pentru sacrificare să fie mai scurtă decât cea prevăzută în regulament. Referitor la alte specii, mai exact oile, experții au constatat că, în condiții de transport foarte bune în materie de densitate a turmei, strat de paie, hrană, apă și ventilație, bunăstarea animalelor depinde mai mult de calitatea rulării decât de durata transportului.

Concluziile avizului sugerează că spațiul care trebuie pus la dispoziție prevăzut de regulament ar trebui să fie recalculat utilizându-se o formulă care ia în considerare dimensiunile animalelor în raport cu greutatea lor. În plus, conform avizului, ar fi adecvat să se definească cerințe specifice pentru anumite elemente ale legislației cum ar fi înălțimea internă a compartimentelor din vehiculele rutiere.

O analiză a utilizării sistemelor de navigație

Regulamentul a introdus cerința ca vehiculele omologate pentru călătorii de lungă durată să fie echipate cu un sistem de navigație. Atunci când a adoptat această cerință particulară, Consiliul a mandatat Comisia să efectueze o analiză detaliată specifică cu privire la punerea în aplicare a acestei noi tehnologii. Mai exact, intenția a fost aceea de a îmbunătăți calitatea controalelor privind duratele de transport și timpii de odihnă, reducând în același timp sarcina administrativă. Legislația prevede ca sistemul să înregistreze următoarele informații: numele și numărul autorizației transportatorului, deschiderea/închiderea clapei de încărcare, precum și data, ora și locul de plecare și de destinație. La cerere, datele înregistrate se pun la dispoziția autorității competente.

Informațiile disponibile[32] arată că, în pofida faptului că regulamentul a fost aplicat timp de mai mult de patru ani, există încă diferențe importante între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor privind sistemele de navigație. Cele mai multe state membre nu au încă o abordare cuprinzătoare cu privire la modul în care se verifică dacă sistemele instalate sunt în conformitate cu regulamentul și doar câteva autorități de control utilizează datele colectate prin sistemul de navigație pentru a efectua controale în conformitate cu regulamentul. În multe cazuri, datele sunt luate în considerare doar după ce autoritatea competentă a detectat o încălcare în cursul unui control fizic înainte sau în timpul transportului sau la locul de destinație. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că sistemele de navigație nu sunt utilizate pe scară largă pentru a îmbunătăți controalele.

Nivelul conformității și al măsurilor de asigurare a aplicării

Statele membre sunt responsabile de asigurarea aplicării regulamentului. Serviciul de inspecție al Comisiei din cadrul Direcției Generale Sănătate și Consumatori (OAV, Oficiul Alimentar și Veterinar), cu sediul în Grange, Irlanda, auditează activitatea autorităților competente din statele membre. Rapoartele[33] întocmite ca urmare a acestor audituri sunt principala sursă de informații pentru evaluarea Comisiei cu privire la situația actuală a măsurilor de asigurarea a aplicării regulamentului în întreaga UE.

În plus, în temeiul articolului 27 din regulament, statele membre transmit Comisiei un raport anual cu privire la activitățile lor de inspecție, precum și informații privind acțiunile pe care le întreprind pentru a remedia deficiențele majore. După ce se ajunge la un acord cu fiecare stat membru în parte, aceste rapoarte sunt publicate pe site-ul de internet al Comisiei[34].

Rapoartele OAV și cele provenite de la statele membre arată că nivelul măsurilor de asigurare a aplicării regulamentului variază semnificativ între statele membre. Această constatare se corelează cu informațiile obținute de câteva organizații neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul bunăstării animalelor[35] și prezentate Comisiei prin intermediul rapoartelor oficiale. Unele deficiențe și probleme majore evidențiate în aceste rapoarte sunt descrise în capitolele următoare.

Distorsiunile de la nivelul pieței și alte dificultăți ale operatorilor din cauza diferențelor de interpretare și de asigurare a aplicării regulamentului

Informațiile disponibile confirmă faptul că există diferențe semnificative în ceea ce privește modul în care statele membre interpretează unele dispoziții ale regulamentului. Comisia intervine adesea pentru a furniza clarificări și orientări privind anumite dispoziții ale regulamentului. Deși regulamentul se aplică transportului tuturor animalelor vertebrate vii, majoritatea normelor detaliate se referă la șepteluri. Prin urmare, pentru transportul de animale care aparțin altor categorii, în special peștii de crescătorie astfel cum sunt identificați în Strategia Comisiei de dezvoltare durabilă a acvaculturii europene[36], punerea în aplicare a regulamentului a întâmpinat unele dificultăți.

Interpretări divergente ale normelor pot duce la distorsiuni ale pieței, care, combinate cu marje de profit reduse și costuri administrative diferite, ar putea pune în dificultate un operator din sectorul transportului. În plus, lipsa de vigoare în ceea ce privește asigurarea aplicării regulamentului îi poate dezavantaja pe transportatorii care îl respectă. Prin urmare, este important să se asigure condiții echitabile pentru operatori.

Respectarea insuficientă și asigurarea necorespunzătoare a aplicării regulamentului conduc la o bunăstare a animalelor deficitară

Deși se recunoaște importanța existenței unor condiții echitabile pentru operatori, principalul risc care decurge din respectarea insuficientă și asigurarea necorespunzătoare a aplicării regulamentului este compromiterea necesităților în materie de bunăstare ale animalelor.

Lipsa măsurilor de asigurarea a aplicării regulamentului și lipsa respectării cerințelor legislației pot avea un impact negativ grav asupra bunăstării animalelor, iar informațiile disponibile arată că există unele exemple recurente de conformare insuficientă, cum ar fi:

7. transportul de animale care nu sunt în măsură să suporte transportul;

8. suprapopularea vehiculelor;

9. transportul animalelor în vehicule cu înălțime internă a compartimentelor necorespunzătoare;

10. insuficienta adăpare a animalelor în timpul călătoriei și

11. transportul animalelor pe o durată mai lungă decât cea maximum autorizată.

Adesea, conformarea insuficientă pare să fie în relație cu asigurarea necorespunzătoare a aplicării. De exemplu, în conformitate cu regulamentul, autoritățile competente sunt responsabile cu verificarea și aprobarea jurnalelor de călătorie înaintea călătoriilor de lungă durată, pentru a se asigura că sunt realiste și că indică respectarea regulamentului. Cu toate acestea, în mai multe ocazii au fost aprobate jurnale de călătorie nerealiste. Unele dintre aceste jurnale de călătorie nerealiste presupun o viteză medie de peste 100 km/oră pentru a ajunge la destinație, după cum reiese din jurnalul de călătorie. Aceasta poate avea drept consecință călătorii care durează cu câteva ore mai mult față de limitele prevăzute în regulament. În cazul în care acest fapt se petrece împreună cu lipsa de spațiu și de apă, rezultatul s-a dovedit a fi în detrimentul bunăstării animalelor.

Dacă aplicarea regulamentului ar fi fost asigurată în mod corespunzător prin aplicarea riguroasă a cerințelor privind planificarea călătoriei și durata acesteia, impactul regulamentului asupra bunăstării animalelor ar fi fost mai mare decât se arată în capitolul 2.3.

Analiza de mai sus indică necesități de control și responsabilități specifice ale statelor membre din care sunt trimise animalele, precum și principalii responsabili cu efectuarea de controale privind tranzitul sau la destinație.

Penalități și sancțiuni

Competența de a decide cu privire la penalități pentru persoanele private revine exclusiv statelor membre. Acestea stabilesc, în conformitate cu articolul 25 din regulament, penalități care să fie eficiente, proporționale și descurajante și notifică Comisiei informațiile referitoare la aceste penalități.

Informațiile furnizate de către statele membre fac referire, în general, la codurile penale naționale. Prin urmare, o comparație aprofundată a nivelului penalităților din statele membre ar fi semnificativă doar dacă s-ar referi la o încălcare sau o infracțiune precisă și ar fi judecată în raport cu gravitatea încălcării sau infracțiunii. O astfel de comparație nu a fost efectuată de Comisie. Cu toate acestea, estimările bazate pe informațiile disponibile arată existența unor diferențe semnificative la nivelul întregii Uniuni Europene în ceea ce privește nivelul penalităților pentru încălcări ale regulamentului.

În acest sens, ar trebui să fie evidențiat faptul că problema diferențelor de penalități nu este limitată la domeniul transportului de animale, ci se corelează cu concluziile raportului Comisiei privind încălcările normelor sociale în transportul rutier[37]. În raport, Comisia analizează penalități cum ar fi cele aplicate pentru încălcări ale legislației UE privind durata maximă de conducere și cele privind tahograful. Comisia a considerat că situația este nesatisfăcătoare și a încurajat statele membre să asigure o aplicare mai uniformă a normelor, „… luând în considerare limitările competențelor pe care statele membre și legislatorii au hotărât să le acorde Comisiei .”

CONCLUZIE

Pe baza informațiilor prezentate în raport, se pot formula următoarele concluzii privind problemele descrise și analizate în capitolul 2 al raportului:

12. Regulament a avut efecte benefice asupra bunăstării animalelor în cursul transportului.

13. Regulamentul a introdus cerința ca vehiculele omologate pentru călătorii de lungă durată să fie echipate cu un sistem de navigație. Cu toate acestea, se pare că potențialul sistemelor de a reduce sarcina administrativă pentru industria de profil sau de a îmbunătăți controalele oficiale nu este utilizat la maximum.

14. Conform datelor disponibile, regulamentul nu a avut niciun impact asupra volumului comerțului cu animale vii din interiorul UE.

15. Regulamentul pare să nu fi avut niciun impact asupra sectorului creșterii animalelor din regiunile îndepărtate. Introducerea regulamentului a determinat o creștere a costurilor de transport, dar, probabil din cauza concurenței în sectorul transporturilor, această creștere nu a fost repartizată uniform de-a lungul lanțului alimentar, iar operatorii din sectorul transportului suportă cea mai mare parte a costurilor suplimentare.

16. În conformitate cu avizul EFSA[38], se pare că părți din regulament nu sunt în deplină conformitate cu cunoștințele științifice actuale.

17. Asigurarea aplicării regulamentului rămâne o provocare majoră, parțial din cauza diferențelor de interpretare a cerințelor și din cauza lipsei controalelor din partea statelor membre. Mai mult, calitatea datelor de monitorizare transmise Comisiei de către statele membre este adesea insuficientă pentru a permite o analiză clară a situației și planificarea unor măsuri corective specifice la nivelul UE.

După cum a fost menționat mai sus, regulamentul a avut un impact favorabil asupra bunăstării animalelor în cursul transportului. Cu toate acestea, se pare că există posibilitatea de a aduce îmbunătățiri situației. Aceste îmbunătățiri ar putea fi realizate prin diverse măsuri și ar trebui evidențiat faptul că pentru marea majoritate a animalelor care intră sub incidența regulamentului o modificare a acestuia nu este considerată de către Comisie ca cea mai potrivită abordare pentru a rezolva problemele identificate. O situație stabilă din punct de vedere juridic va permite statelor membre și părților interesate să se concentreze asupra măsurilor de asigurare a aplicării regulamentului într-un cadru stabil din punct de vedere juridic. În ceea ce privește diferențele dintre cerințele legislației și dovezile științifice disponibile, Comisia consideră că, pentru moment, acest aspect este cel mai bine abordat prin adoptarea de ghiduri de bune practici.

În ceea ce privește peștii vii, Comisia va lansa un studiu referitor la bunăstarea peștilor în cursul transportului, pentru a determina oportunitatea unei revizuiri a prevederilor regulamentului în sensul îmbunătățirii clarității cadrului juridic cu privire la transportul de pești vii pentru operatorii din acvacultură, în conformitate cu strategia Comisiei pentru acvacultură.

Pentru a corecta problemele identificate, asigurarea aplicării corecte a normelor existente ar trebui să rămână prioritatea principală. În acest scop, Comisia va lua în considerare următoarele acțiuni pentru viitorul apropiat:

18. Adoptarea de măsuri de punere în aplicare privind sistemele de navigație, în conformitate cu articolul 6 alineatul (9) din regulament, precum și întocmirea unei versiuni simplificate pentru jurnalul de călătorie, în conformitate cu punctul 8 din anexa II la regulament. În plus, ar trebui să se asigure, în strânsă colaborare cu Agenția GNSS Europeană (GSA)[39], faptul că șoferii sunt informați cu privire la modul de utilizare optimă a dispozitivului.

Obiectiv: o mai bună armonizare a punerii în aplicare a regulamentului și îmbunătățirea bunăstării animalelor prin posibilități crescute de a controla durata călătoriei, spațiul pus la dispoziție, etc., în cadrul transportului de animale. Aceste măsuri ar trebui să contribuie, de asemenea, la o reducere a sarcinii administrative pentru transportatori, dar poate crește sarcina administrativă pentru autoritățile statelor membre. Totuși, aceste măsuri ar trebui să conducă la o mai bună aplicare a legislației privind transportul de animale.

19. Adoptarea de măsuri de punere în aplicare cu privire la controalele care trebuie efectuate de autoritățile competente ale statelor membre, în conformitate cu articolul 27 alineatul (1) din regulament. În același timp, structura sistemului de raportare ar trebui să fie mai bine armonizată.

Obiectiv: o creștere a numărului de inspecții, acolo unde este necesar, ar trebui să conducă la o mai bună aplicare. Informațiile obținute din rapoartele statelor membre ar pune la dispoziție date de mai bună calitate și mai comparabile în cazul în care se bazează pe aceeași structură și ar oferi mai multe informații utile pentru OAV atunci când auditează statele membre.

20. Comisia va iniția un studiu cu privire la bunăstarea peștilor în timpul transportului. Activitatea curentă de lansare a unui studiu cu privire la bunăstarea peștilor în timpul asomării va continua.

Obiectiv: realizarea unei imagini de ansamblu a situației actuale privind bunăstarea peștilor în timpul transportului, pentru a identifica și aborda posibilele lacune ale cadrului juridic al UE în acest context, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul strategia Comisiei pentru acvacultură.

21. Creșterea cooperării și comunicării cu autoritățile competente din statele membre și cu părțile interesate, inclusiv cu organizații neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul bunăstării animalelor. Punctele de contact pentru regulament[40] și grupurile de lucru existente, precum Grupul consultativ pentru lanțul alimentar, sănătatea animală și sănătatea plantelor[41] ar putea fi utilizate în acest scop.

Obiectiv: colectarea și analizarea informațiilor privind dificultățile și schimbul de experiență referitoare la posibilele soluții de punere în aplicare a regulamentului.

22. Difuzarea de orientări ale Comisiei privind interpretarea regulamentului și sprijin pentru elaborarea de ghiduri de bună practică, astfel cum se prevede la articolul 29 din regulament. Ghidurile ar putea să se refere în principal la diferite aspecte ale gestionării de zi-cu-zi care ar putea fi problematice și ar încuraja cele mai bune practici care iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice.

Obiectiv: măsura ar acoperi unele ambiguități și ineficiențe în actuala legislație referitoare la bunăstarea animalelor și ar îmbunătăți armonizarea punerii în aplicare a normelor. În același timp, ar încuraja industria de profil și alte părți relevante să depășească standardele minime de bunăstare în transportul animalelor.

Pe baza elementelor de mai sus, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să discute aspectele evidențiate în prezentul raport.

GLOSAR DE TERMENI TEHNICI FOLOSIțI ÎN PREZENTUL RAPORT

Lot: Animale de aceeași specie, vizate de același certificat sanitar-veterinar, transportate cu același mijloc de transport și grupate de la același loc de plecare către aceeași loc de destinație.

Călătorie: Întreaga operațiune de transport, de la locul de plecare la locul de destinație, incluzând orice descărcare, cazare și încărcare din anumite puncte intermediare ale călătoriei.

Transport (pe distanță) scurt(ă): O călătorie care nu depășește 8 ore.

Transport (pe distanță) lung(ă): O călătorie care depășește 8 ore, dar este mai scurtă decât un transport foarte lung .

Transport foarte lung: O călătorie care depășește 19 de ore pentru animalele tinere, 24 de ore pentru cai și porci și 29 de ore pentru bovine adulte (descrise în text ca 19/24/29).

Comerț în interiorul Uniunii: Comerț între statele membre ale UE.

[1] Directiva 77/489/CEE a Consiliului din 18 iulie 1977 privind normele de protecție a animalelor în timpul transportului internațional; JO L 200, 8.8.1977, p. 10-16.

[2] Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97. JO L 3, 5.1.2005, p. 1.

[3] COM (2009) 162 final.

[4] Bulgaria și România au aderat la UE în 2007. Conform Eurostat, statele membre respective reprezintă aproximativ 2,5% din producția totală de carne din UE, iar impactul acestei extinderi asupra transportului în interiorul Uniunii de animale vii altele decât caii a fost, prin urmare, considerat, în prezentul raport, ca fiind minor.

[5] EFSA Journal 2011; 9(1):1966 [125 p.].

[6] În conformitate cu articolul 27 din regulament, statele membre prezintă anual un raport privind inspecțiile desfășurate de ele în temeiul regulamentului.

[7] COM (2009) 225, final. Raport al Comisiei de analizare a sancțiunilor prevăzute în legislația statelor membre pentru încălcările grave ale normelor sociale în transportul rutier.

[8] Studiu privind impactul Regulamentului (CE) nr. 1/2005 asupra protecției animalelor în timpul transportului, SANCO/2010/D5/116733.

[9] http://www.ibf.be/animalstransport/

[10] http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/index_en.htm

[11] Regulamentul, cu excepția articolului 6 alineatul (5), se aplică de la 5 ianuarie 2007, în conformitate cu articolul 37 din regulament.

[12] În conformitate cu raportul extern, aproximativ 37 de milioane de bovine, porci, oi, capre și cai vii au fost transportați în 2009 în interiorul statelor membre, precum și spre și dinspre țări terțe. În plus, în același an, au fost transportate peste 1 miliard de păsări domestice.

[13] Bulgaria și România au aderat la UE în 2007.

[14] Belgia, Franța, Germania, Polonia, Italia, Țările de Jos și Spania.

[15] Bovine, porci, oi, capre, păsări domestice și cai.

[16] Menționate la articolul 349 din TFUE (adică Guadalupe, Guyana Franceză, Martinica, Réunion, Saint-Barthélemy, Saint-Martin, precum și insulele Azore, Madeira și Canare).

[17] Decizia C(2007) 4063 a Comisiei din 31 august 2007 de stabilire a Grupului la nivel înalt al părților interesate independente privind povara administrativă.

[18] „Două obligații de informare – «Întocmirea și păstrarea la dispoziție a informațiilor privind transporturile și planificarea» și «Întocmirea unui registru privind dezinfectarea» – generează ele singure costuri administrative de 1,6 miliarde de EUR, reprezentând 30% din costurile administrative totale generate de obligațiile de informare impuse de UE. Ambele provin din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului și din operațiunile conexe”, conform avizului Grupului la nivel înalt privind reducerea poverii administrative în domeniul prioritar reprezentat de siguranța alimentară, 4 martie 2009, pagina 3.

[19] Un transportator va plăti 605 EUR în Franța și 33 EUR în Bulgaria pentru a obține aceeași autorizație (de 18 ori mai mult).

[20] Un exemplu este faptul că nu există nicio cerință în Regulamentul (CE) nr. 1/2005 referitoare la întocmirea unui registru privind dezinfectarea.

[21] Sursele de informații utilizate de IBF pentru a evalua impacturile administrative sunt Eurostat și o anchetă a IBF.

[22] Cf. articolele 6 și 7 din regulament.

[23] Avizul Grupului la nivel înalt privind reducerea poverii administrative în domeniul prioritar reprezentat de siguranța alimentară, 4 martie 2009, pagina 3.

[24] TRACES ( TRAde Control and Expert System ) – o rețea transeuropeană destinată unor scopuri sanitar-veterinare, care notifică, certifică și monitorizează importurile, exporturile și comerțul cu animale și produse de origine animală în interiorul Uniunii.

[25] În prezent, legislația UE referitoare la sănătatea animalelor este în curs de revizuire, iar anumite costuri aferente unor controale și unor aspecte administrative care decurg din această legislație ar putea fi revizuite.

[26] Contractantul a utilizat următoarele surse de informații în ceea ce privește aceste costuri: literatură, studii de caz, ancheta IBF, informații provenite de la Uniunea Europeană a comerțului cu șepteluri și carne ( Union Européenne du Commerce du Bétail et de la Viande – UECBV), Eurostat.

[27] Conform articolului 6 alineatul (4) din regulament.

[28] Pe baza unui chestionar elaborat de către contractant. La chestionar au răspuns fermieri, abatoare, societăți de comerț și transport, proprietari de puncte de control, autorități naționale competente, grupuri care își desfășoară activitatea în domeniul bunăstării animalelor și cercetători în domeniul transportului de animale vii.

[29] Datele colectate de către contractant cu privire la această întrebare nu includ informații din 2005.

[30] Directiva 91/628/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 privind protecția animalelor în cursul transportului și de modificare a Directivelor 90/425/CEE și 91/496/CEE; JO L 340, 11.12.1991, p. 17.

[31] „Aviz științific privind bunăstarea animalelor în timpul transportului”, emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în decembrie 2010, EFSA Journal 2011; 9(1): 1966 [125 p.].

[32] Bazate în principal pe un studiu efectuat în rândul statelor membre de către Comisie în cursul primului semestru al anului 2011; SANCO D5 AN/oj (2011)441562.

[33] Rapoartele întocmite ca urmare a auditurilor efectuate de OAV sunt publicate la adresa internet: http://ec.europa.eu/food/fvo/ir_search_en.cfm

[34] http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/transport/inspections_reports_reg_1_2005_en.htm

[35] Cum ar fi Eurogroup For Animals ; Animal angels ; Compassion in World Farming ; Eyes on Animals .

[36] COM (2009) 162 final.

[37] COM (2009) 225, final. Raport al Comisiei de analizare a sancțiunilor prevăzute în legislația statelor membre pentru încălcările grave ale normelor sociale în transportul rutier.

[38] EFSA Journal 2011; 9(1):1966 [125 p.].

[39] http://www.gsa.europa.eu/

[40] Punctele de contact în temeiul regulamentului au fost comunicate Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din regulament.

[41] O descriere a Grupului consultativ pentru lanțul alimentar, sănătatea animală și sănătatea plantelor poate fi găsită la adresa: http://ec.europa.eu/food/committees/advisory/index_en.htm