27.7.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 225/200

—

salută fără rezerve bugetul suplimentat prevăzut pentru program. Repartizarea fondurilor între sectoarele învățământului și domeniul tineretului trebuie să aibă loc astfel încât toate domeniile să profite de suplimentarea bugetului;

—

subliniază importanța învățării pe tot parcursul vieții; de aceea, toate categoriile de vârstă și toate domeniile învățării trebuie sprijinite în egală măsură în cadrul programului;

—

consideră că ajutorul acordat ar trebui să fie cel mai mare în acele domenii unde cererea și potențialul lor efect sunt cele mai mari. De aceea se recomandă o redistribuire clară în favoarea unor proiecte care se adresează acelora care au un acces mai restrâns la programele de mobilitate, cum ar fi școlile, tinerii din afară sistemului de educație formală și adulții în cadrul educației și formării profesionale;

—

consideră că individul va fi bine pregătit pentru un viitor care va sta sub semnul schimbărilor permanente atunci când se va reuși ca marile provocări să fie abordate cu succes la nivel local și regional. Atunci, individul va fi pregătit pentru o învățare pe tot parcursul vieții. Din ce în ce mai multe persoane își vor termina formarea pe care au început-o, vor urma studii superioare și vor profita de posibilitatea de a efectua o parte a formării în alte părți ale Europei, privind ansamblul Europei ca potențială piață a muncii;

—

salută cooperarea interinstituțională și în cadrul proiectelor de mobilitate. Mobilitatea prevăzută cu un cadru instituțional stabil poate oferi garanții mai bune în ceea ce privește calitatea și efectul strategic de durată;

—

face trimitere la experiențele pozitive cu părți ale programelor anterioare, cum ar fi COMENIUS Regio, care permit includerea unor instituții extrașcolare și care urmăresc, la nivel locale și regional, obiectivul de promovare a cooperării europene în domeniul școlilor.

Raportor

dna Yoomi RENSTRÖM (SE-PSE), membră a Consiliului local Ovanåker

Document de referință

Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți” – programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport

COM(2011) 788 final

1.

constată că Europa se confruntă cu provocări care, odată cu criza financiară și economică, au devenit și mai mari. Problemele structurale s-au putut resimți din ce în ce mai clar: o creștere slabă a productivității, un număr mare de persoane excluse de pe piața forței de muncă, o creștere a cererii de servicii de asistență socială, cauzată de îmbătrânirea populației și deficite ale bugetelor publice;

2.

consideră că decalajele economice reprezintă o problemă fundamentală și din ce în ce mai acută, care pot pune în pericol democrația. Mult prea mulți tineri abandonează formarea profesională și nu dispun de cunoștințele necesare pentru a putea participa la viața democratică și la o carieră profesională adecvată, care va sta sub semnul schimbărilor. Posibilitatea tuturor persoanelor de a participa la procesul de învățare pe tot parcursul vieții constituie fundamentul unei democrații puternice și a creșterii economice viitoare. În eforturile de combatere a șomajului și a excluziunii sociale trebuie abordată și problema segregării pe criterii de sex de pe piața forței de muncă;

3.

consideră că formarea reprezintă un instrument esențial pentru a permite UE să răspundă marilor provocări și a face ca toți cetățenii să beneficieze de societatea bazată pe cunoaștere; ia la cunoștință propunerea de program a Comisiei, program care va înlocui și regrupa toate programele existente în domeniul formării și tineretului. Prin accentuarea dimensiunii europene, programul poate consolida cetățenia europeană și contribuie la promovarea coeziunii sociale, oferind unui număr mai mare de persoane acces spre o formare de înaltă calitate pe tot parcursul vieții. Este important ca toate grupurile-țintă incluse în programele anterioare să poată beneficia în continuare într-o măsură suficientă de sprijinul oferit prin acest program;

4.

sprijină pe deplin cele două obiective majore ale Strategiei Europa 2020, de cea mai mare importanță pentru programul de formare propus: 1) reducerea ratei de abandon școlar timpuriu la mai puțin de 10 % și 2) majorarea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani, care au studii superioare încheiate, la cel puțin 40 %. Pentru a atinge aceste obiective, sistemele de învățământ și formare trebuie să fie altfel organizate și să funcționeze altfel decât în timpurile în care doar un număr redus de persoane beneficia de o formare. Astfel se nasc noi cerințe cu privire la modul prin care se poate îmbunătăți calitatea și accesibilitatea educației pentru toți, la nivel local și regional;

5.

este de părere că marea provocare de a-i include pe toți – așa cum reiese și din documentul Comisiei – presupune o nouă abordare din partea școlilor. Un învățământ de calitate încă de la nivel preșcolar menține și sporește curiozitatea și plăcerea de a învăța a copiilor încă de la o vârstă fragedă. Promovarea învățării pe tot parcursul vieții presupune nu numai existența unor posibilități de formare inițială și continuă și a unor posibilități de reorientare profesională, ci și o atitudine corespunzătoare a copiilor și tinerilor față de formare ca un prim pas în această învățare pe tot parcursul vieții;

6.

este convins de necesitatea de a garanta un acces liber la învățământul superior, astfel încât acesta să fie accesibil unor cercuri cât mai largi. În același timp există noi cerințe dinspre viitoarea piață a forței de muncă, ceea ce presupune o continuare și o consolidare a angajamentului în direcția unei mai bune coordonări între competențele și locurile de muncă disponibile, atât pe plan european, cât și pe plan național, regional și local. De aceea este important ca diferitele inițiative din cadrul Strategiei Europa 2020 să fie uniformizate; trebuie să reiasă clar că prioritățile acestui program de formare vin în sprijinul tuturor inițiativelor relevante (1);

7.

consideră că este nevoie de un spectru larg de posibilități de formare pentru a acoperi un număr cât mai mare de persoane. Ca exemple în acest sens pot fi numite utilizarea din plin a tehnologiei (TIC), înființarea unor instituții de învățământ superior la nivel regional care se adresează unui mare număr de potențiali studenți, promovarea învățământului informal și non-formal pentru tineri și adulți în vederea unei reinserții mai ușoare în programele de formare și în vederea creării condițiilor necesare pentru a încheia o formare începută și a permite învățarea pe tot parcursul vieții;

8.

observă că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în punerea în aplicare atât a programelor europene de formare inițială și continuă, cât și a altor inițiative europene desfășurate în acest context. În multe state membre, regiunile și orașele sunt cele care dețin majoritatea competențelor în materie de învățământ general și profesional la nivel primar și secundar, precum și în materie de educație a adulților;

9.

consideră că nivelul local și regional are o funcție de coordonare a dezvoltării locale și regionale și a creșterii economice, care implică un interes deosebit în ce privește dezvoltarea de competențe în rândul forței de muncă de la fața locului. Viitoarele cerințe de pe piața forței de muncă ajung să fie vizibile cel mai devreme și cel mai clar la nivel local și regional, și tocmai aici poate fi declanșat un mecanism eficace de adaptare, care, la nivel individual, duce la învățarea pe tot parcursul vieții;

10.

atrage atenția asupra faptului că în multe locuri există parteneriate locale și regionale de inovare și cunoaștere, în cadrul cărora autoritățile locale, întreprinderile locale, organizațiile de tineret, instituțiile de învățământ superior regionale și alți furnizori de educație și formare dezvoltă diferite forme de cooperare. Asemenea parteneriate își pot aduce o contribuție importantă adaptând educația și formarea la cerințele impuse de societate și viața profesională și la cerințele specifice ale regiunilor care se confruntă cu provocări similare. Agențiile naționale ar trebui, prin urmare, să coopereze cu aceste parteneriate la punerea în aplicare a programului de formare a UE; parteneriatele sunt de o importanță strategică prin consolidarea cooperării transfrontaliere și transferul de cunoștințe între autoritățile locale și regionale;

11.

identifică un alt motiv important pentru asigurarea unei puternice implicări locale și regionale în program, care ține de aspectul democratic, și anume posibilitatea de a participa, de a se dezvolta și de a servi interesului democrației;

12.

subliniază că nivelul local și regional are o influență majoră asupra migranților, sprijinind integrarea lor în țara gazdă; educația și formarea joacă un rol esențial în acest demers, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Situația poate varia mult în interiorul unei țări;

13.

constată că prin abordarea sa internațională, programul Uniunii pentru educație, formare și tineret „Erasmus pentru toți” urmărește îmbunătățirea calității formării și acumulării de cunoștințe și promovarea dimensiunii europene; Comitetul Regiunilor sprijină acest obiectiv global și consideră că propunerea Comisiei constituie o bază solidă pentru a obține schimbări reale. Amplificarea schimburilor permite o mai bună diseminare a ideilor demne de urmat și a bunelor practici și vine în sprijinul reformelor necesare pentru sisteme de învățământ moderne;

14.

consideră că acest program poate contribui în mod substanțial la mobilizarea tuturor factorilor implicați, pentru a accelera schimbările la nivelul sistemelor de educație și modul de lucru cu tinerii, în vederea satisfacerii cerințelor noii economii bazate pe cunoaștere pentru sporirea participării și răspunderii sociale la nivelul UE;

15.

scoate în evidență faptul că perioadele de formare generală și profesională și stagiile petrecute în străinătate reprezintă metode deosebit de eficiente pentru dezvoltarea individuală și pentru dobândirea de experiențe utile pentru procesul de formare și pentru viața profesională. Punerea în valoare a competențelor personale într-un context nou permite dezvoltarea calificărilor specifice și generale, sporește autonomia și capacitatea de comunicare;

16.

într-o epocă marcată de globalizare și o întrepătrundere transfrontalieră din ce în ce mai profundă a existenței și a vieții profesionale, Comitetul este convins de importanța din ce în ce mai mare a competențelor interculturale, a cunoștințelor lingvistice și a cunoașterii internaționale;

17.

este de acord cu Comisia în aprecierea că mobilitatea în rândul tinerilor promovează înțelegerea mai profundă a identității europene și combate xenofobia;

18.

reafirmă că trebuie luate măsuri pentru a garanta egalitatea de acces la mobilitate pentru toate grupurile-țintă ale programului, indiferent de poziția geografică a regiunii din care provin (2), în special pentru cei care locuiesc în zone slab populate, pe insule și în zonele montane, precum și în regiunile ultraperiferice;

19.

consideră că individul va fi bine pregătit pentru un viitor care va sta sub semnul schimbărilor permanente atunci când se va reuși ca marile provocări să fie abordate cu succes la nivel local și regional. Atunci, individul va fi pregătit pentru o învățare pe tot parcursul vieții. Din ce în ce mai multe persoane își vor termina formarea pe care au început-o, vor urma studii superioare și vor profita de posibilitatea de a efectua o parte a formării în alte părți ale Europei, privind ansamblul Europei ca potențială piață a muncii;

20.

sprijină pe deplin obiectivul de a îmbunătăți cunoștințele, aptitudinile și experiența individuală, pentru a înlesni integrarea tuturor pe piața forței de muncă și capacitatea de inserție profesională; în același timp, atrage atenția asupra faptului că formarea generală și profesională nu trebuie să servească în mod exclusiv potențialului de inserție profesională. Obiectivul global trebuie să fie cel al dezvoltării întregii personalități a individului. Comitetul reamintește în acest context și de importanța învățării pe tot parcursul vieții; de aceea, toate categoriile de vârstă și toate domeniile învățării trebuie sprijinite în egală măsură în cadrul programului;

21.

dorește să sublinieze, de asemenea, că formarea trebuie să stimuleze creativitatea și potențialul inovator al fiecăruia, contribuind deopotrivă la dezvoltarea sa intelectuală și socială. Este evident că într-o perioadă marcată de criză și o rată ridicată a șomajului accentul este pus pe rolul formării și pe promovarea capacității de inserție profesională; Comitetul subliniază însă că până și în perioade de criză trebuie garantată o dezvoltare pozitivă de durată, pentru o viitoare Europă mai puternică. De aceea trebuie promovate atât educația favorabilă incluziunii, prin care individul este perceput în totalitatea sa, cât și sistemele de învățare pe tot parcursul vieții;

22.

insistă asupra necesității de a considera formarea profesională ca pe un element al învățării pe tot parcursul vieții. Noțiuni precum cunoaștere și cultură sunt factori esențiali în acest sens; în sfera profesională, cerințele cu privire la cunoștințele de limbi străine sunt din ce în ce mai mari. Trebuie menționat că formarea profesională cuprinde un spectru foarte vast, jucând un rol important atât cu privire la integrarea persoanelor aflate în situații precare, cât și pentru excelență în diferitele domenii profesionale;

23.

reamintește de rolul central al actorilor la nivel local și regional pentru promovarea creativității și potențialului de inovare în rândul tinerilor și pentru spațiul acordat dezvoltării lor intelectuale și sociale, factori de importanță majoră pentru emanciparea personală și integrarea socială a tinerilor. Acest fapt presupune și luarea unor măsuri care să permită tinerilor o reconciliere a formării și a vieții profesionale cu viața de familie;

24.

subliniază că instituțiile de învățământ superior nu sunt simple structuri educative, ci joacă un rol important pentru dezvoltarea regională, fiind o importantă resursă pentru viitoarele inovații. De aceea, învățământul superior trebuie modernizat. În februarie 2012, Comitetul a prezentat Comisiei punctul său de vedere privind modificările necesare în domeniul învățământului superior (3). Cele trei componente ale triunghiului cunoașterii – formarea, cercetarea și inovarea – trebuie să fie strâns interconectate. Această legătură contribuie la consolidarea nivelului regional și este consolidată de către aceasta. În acest sens este nevoie de cooperare între nivelul local, regional, național și european, nu în ultimul rând prin parteneriate locale și regionale;

25.

atrage atenția asupra faptului că învățământul pentru adulți oferă fiecăruia șansa de a-și dezvolta capacitățile de-a lungul vieții. Acest tip de învățământ promovează reorientarea profesională pe care o impune uneori piața forței de muncă, aflată sub semnul flexibilității și schimbării permanente, și oferă participanților o valoare adăugată considerabilă pentru viața lor socială, profesională, civilă, culturală și economică. Programele de învățământ pentru adulți bazate pe parteneriat reprezintă una din principalele posibilități de implicare de care dispun cetățenii și comunitățile locale. De aceea este deosebit de important ca dezvoltarea învățământului pentru adulți în statele membre și la nivel regional să fie sprijinite în cadrul programului UE.

26.

este de acord cu Comisia că programul propus este justificat de obiectivele prevăzute la articolele 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și urmează să fie pus în practică în conformitate cu principiul subsidiarității. Consideră, prin urmare, că implicarea administrațiilor și factorilor de decizie de la nivel local și regional pentru conceperea, punerea în aplicare și coordonarea măsurilor propuse este de o importanță majoră. În lumina articolului 174, referitor la coeziunea teritorială, subliniază necesitatea de a se ține seama pe deplin de diferențele regionale în UE și de diferitele condiții existente la nivel regional pentru punerea în aplicare a obiectivelor Strategiei Europa 2020;

27.

subliniază faptul că diferitele activități desfășurate în cadrul celor trei domenii principale (mobilitate, cooperarea instituțională și elaborarea de politici) trebuie astfel organizate încât să ofere condiții bune de participare pentru toate grupurile-țintă, în vederea realizării obiectivelor programului. Structura propusă ar trebui să faciliteze cooperarea intersectorială și diseminarea celor mai bune practici și rezultate. Comitetul constată însă că trebuie să se țină seama mai bine de particularitățile învățării extrașcolare și informale pentru tineret, și propune, prin urmare, adăugarea unui capitol separat dedicat tineretului, așa cum este cazul în domeniul sportului;

28.

consideră că este deosebit de important ca noul program să corespundă nevoii de sprijin a diferitelor grupuri-țintă, pentru a permite participarea acestora. Un program coerent oferă mai multă claritate și vizibilitate pentru candidați. Activitățile trebuie însă organizate astfel încât să poată fi puse în aplicare într-un mod care să corespundă fiecărui grup-țintă. Condițiile de participare la proiectele de mobilitate și cooperare sunt diferite în funcție de tipul de formare sau de activitate dedicată tineretului pe care o efectuează participanții. Ar trebui să se țină seama de nevoile diferitelor grupuri-țintă cu privire la informații, proceduri de solicitare, reglementări bugetare, cât și de criteriile pentru diferitele activități, de exemplu prin alocarea unei anumite cote a fondurilor pentru participarea anumitor grupuri-țintă, prin definirea unor structuri speciale pentru diferite grupuri-țintă sau prin desfășurarea unor activități cu relevanță deosebită pentru anumite grupuri-țintă, etc. În plus, trebuie oferite posibilități de participare și instituțiilor mici, caracteristice mai ales pentru domeniile învățământului școlar, al tineretului și al formării pentru adulți. Comitetul se pronunță în mod special în favoarea unor măsuri de încurajare a participării persoanelor defavorizate;

29.

salută obiectivul creșterii eficienței și al simplificării programului, mai ales pentru utilizatori. Este crucial ca simplificările administrative să fie efectuate în beneficiul utilizatorilor;

30.

consideră drept avantajoasă cooperarea interinstituțională și în cadrul proiectelor de mobilitate. Mobilitatea prevăzută cu un cadru instituțional stabil ar putea oferi garanții mai bune în ceea ce privește calitatea și efectul strategic de durată. Astfel pot lua naștere și înlesniri pentru viața fiecăruia, de exemplu printr-o recunoaștere mai simplă. Este însă important ca, în cadrul unui asemenea context instituțional, să se țină seama de diferitele tipuri de organizații care participă la acest program;

31.

consideră că în cadrul proiectelor de mobilitate este indispensabil ca la nivel național, regional și local să fie creată într-o proporție mai mare decât până acum disponibilitatea de susținere în continuare a mobilității după terminarea unui proiect, pentru a păstra astfel structurile și contactele create. Proiectele trebuie să contribuie la eliminarea obstacolelor și să stimuleze schimbul permanent, astfel încât, după terminarea unui proiect, mobilitatea să devină parte a activității normale;

32.

consideră că este important ca formele de finanțare a studiilor existente la nivel național să prevadă și posibilitatea de a desfășura o parte a studiilor în alte state membre;

33.

ia la cunoștință propunerea Comisiei de a elabora, împreună cu Banca Europeană de Investiții, un sistem european de acordare de credite pentru studenți, menit să completeze sistemele existente la nivel național. Comitetul subliniază că aceste credite nu trebuie să ducă la o comercializare a mobilității studenților și se întreabă dacă programul ar trebui să se sprijine în mod prioritar pe Grupul Băncii Europene de Investiții, în condițiile în care costurile privind garanția sunt considerabile și cererea diferă mult de la un stat membru la altul;

34.

cu privire la cooperarea în materie de elaborare de politici, Comitetul subliniază că trebuie să existe platforme pentru dialogul cu principalele părți interesate din sectorul învățământului și economie, și subliniază rolul participării autorităților locale și regionale atât la metoda deschisă de coordonare, cât și la punerea în aplicare a programului;

35.

consideră că mobilitatea trebuie să fie garantată pentru toate situațiile de învățare. Această abordare poate fi pusă în practică, între altele, prin menționarea importanței tuturor formelor de învățare, inclusiv a învățării informale și non-formale. Ia notă de faptul că Comisia intenționează să includă toate formele de învățare în program. În condițiile în care organizarea învățării informale și non-formale, care are loc în afara instituțiilor de învățământ, necesită cu totul alte premise, subliniază că acest lucru ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în structura programului. Ca parte a acestui demers ar trebui luate și măsuri care să trezească și promoveze spiritul de inițiativă al tinerilor;

36.

se declară în favoarea măsurilor care promovează participarea persoanelor dezavantajate dintr-un anumit punct de vedere, pentru a promova incluziunea socială, sporturile de masă, voluntariatul, egalitatea de șanse și activitățile fizice menite să îmbunătățească sănătatea printr-o participare sporită la sport, cu un accent deosebit pe grupurile dezavantajate, cum ar fi persoanele cu handicap intelectual sau fizic;

37.

este de părere că structura programului poate fi utilă tuturor domeniilor de învățare Comitetul subliniază că autoritățile locale și regionale ar trebui să dispună de posibilitatea de a participa la conceperea și punerea în aplicare a programului, astfel încât acele elemente care se pot dovedi problematice în contextul local, să mai poată fi abordate într-un mod cât mai avantajos;

38.

consideră, de exemplu, că este nevoie de o modificare și clarificare în ceea ce privește posibilitatea de participare a unor organizații mai mici și într-un cadru mai restrâns; este vorba mai ales de asociații de tineret și de organizații aparținând învățământului pentru adulți, dar în multe privințe și de școli și grădinițe;

39.

atrage atenția asupra faptului că sportul încurajează în mare măsură învățarea informală și non-formală. Anumite chestiuni sunt specifice sportului și găsesc un ecou particular în cooperarea politică. Printre acestea se numără combaterea doping-ului, violența și rasismul și sprijinul acordat unor organizații sportive funcționale;

40.

recunoaște rezultatele extrem de pozitive ale măsurilor de sprijinire a participării politice a tinerilor din programul actual „Tineretul în acțiune”, în special ale dialogului structurat, precum și ale seminarelor de tineret privind chestiuni sociale, culturale și politice, care îi interesează pe tineri; subliniază importanța acestor măsuri și pledează în favoarea continuării și dezvoltării lor în cadrul noii generații de programe;

41.

consideră, prin urmare, că în cadrul învățării informale și non-formale, programul ar trebui să sprijine într-o mai mare măsură mobilitatea coordonatorilor și formatorilor, bazată pe standarde definite de comun acord, cu recunoașterea reciprocă la nivelul regiunilor și statelor membre;

42.

salută, în același timp, sprijinul prevăzut în program pentru proiectele de colaborare transnațională din domeniul sportului și consideră că ocazia de a derula proiecte transfrontaliere în toate domeniile programului reprezintă, din perspectiva europeană, o componentă vitală a valorii sale adăugate;

43.

salută simplificarea prevăzută și în contextul dimensiunii; este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea de a sprijini consolidarea capacităților în țări terțe, inclusiv în țările candidate, cu un accent deosebit pe țările învecinate; subliniază însă că instrumentele financiare prevăzute pentru cooperarea externă trebuie utilizate în totalitate;

44.

salută fără rezerve bugetul suplimentat prevăzut pentru program. Amploarea acestuia va demonstra importanța pe care Comisia o acordă creșterii calității educației. Aceasta determină modul în care obiectivele globale ale UE pot fi atinse. Repartizarea fondurilor între sectoarele învățământului și domeniul tineretului trebuie să aibă loc astfel încât toate domeniile să profite de suplimentarea bugetului;

45.

consideră că fondurile UE trebuie să fie utilizate într-o manieră eficientă din punct de vedere al resurselor alocate, pentru a atinge obiectivele prevăzute de program; menționează că trebuie prevăzută posibilitatea de a reorienta fonduri spre acele domenii în care acestea au efectul cel mai mare și pot fi utilizate în modul cel mai eficient, în baza unor criterii cantitative și calitative transparente. Prin urmare, subliniază necesitatea unei monitorizări regulate a programului la toate nivelurile, pentru a constata în ce măsură este nevoie de redistribuirea fondurilor. În plus, această redistribuire trebuie privită dintr-o perspectivă locală și regională, ținând cont de alocarea resurselor în interiorul unui stat membru. Trebuie să fie permisă redistribuirea fondurilor în interiorul unui stat membru, astfel încât ele să fie utilizate în mod optim, în funcție de realitățile locale și regionale existente;

46.

consideră că definirea structurii agențiilor naționale ține de competența statelor membre, în condițiile în care acestea sunt responsabile pentru punerea în practică și gestionarea acțiunilor descentralizate din cadrul programului la nivel național;

47.

în acest context, consideră că Comisia ar trebui să indice, la un interval suficient de mare înainte de lansarea programului, cum va fi măsurată eficacitatea și care sunt indicatorii utilizați în acest sens. Indicatorii și criteriile respective trebui definite în mod clar în prealabil, astfel încât statele membre, autoritățile și părțile implicate la nivel local și regional să reacționeze în cunoștință de cauză. În opinia Comitetului Regiunilor, acești indicatori ar trebui să cuprindă atât elemente cantitative, cât și calitative;

48.

ia la cunoștință intenția Comisiei de a acoperi pe viitor din Fondul social european o parte a finanțării activităților care în trecut au aparținut programului pentru învățare pe tot cuprinsul vieții. Pentru ca acest lucru să funcționeze, trebuie garantat că dispozițiile cu privire la Fondul social prevăd o asemenea abordare și că statele membre și reprezentanții nivelului local și regional au cunoștință de această modificare și o aprobă;

49.

este de părere că cerințele cu privire la administrație și contabilitate trebuie să fie proporționale cu volumul ajutoarelor acordate. Proiectele de anvergură mai mică ar trebui să nu prevadă un control la fel de cuprinzător și solicitant precum cel destinat proiectelor mari;

50.

atrage în același timp atenția asupra faptului că condițiile și capacitatea de a participa la acest program diferă, ceea ce ar putea avea un efect asupra costurilor. Ca exemple în acest sens pot fi menționate lipsa de familiarizare cu învățarea, un posibil handicap, posibilitatea de a suporta costurile de călătorie și de sejur sau alte diferențe de ordin regional;

51.

consideră că Comisia definește învățarea pe tot parcursul vieții ca leitmotiv pentru desfășurarea în continuare a lucrărilor și insistă asupra importanței de a oferi tuturor posibilitatea de a-și însuși cunoștințele și aptitudinile menționate în recomandarea cu privire la competențele-cheie (4);

52.

consideră că punctul de plecare al programului trebuie să fie cel de a sprijini toate persoanele cu privire la dobândirea competențelor-cheie. Prin urmare, principalele grupuri-țintă sunt copiii și cadrele didactice în cadrul școlilor, tinerii din afara structurilor de învățământ formale și adulții care au nevoie de formare complementară și formare continuă;

53.

face trimitere la un aviz anterior al CoR (5), în care a subliniat că disponibilitatea de a pleca în străinătate cu scopul de a învăța trebuie să fie stimulată timpuriu. Interesul pentru alte culturi în rândul copiilor și adolescenților trebuie incitat cât mai devreme; trebuie să li se ofere posibilitatea de a recunoaște avantajele de a învăța unii de la alții. Un contact timpuriu cu programele europene favorizează disponibilitatea și capacitatea de a învăța și a munci în străinătate, spre beneficiul pieței comune a forței de muncă, creșterii economice și cetățeniei europene; atrage încă odată atenția asupra faptului că învățarea de limbi străine este mai ușoară și mai eficientă la o vârstă precoce;

54.

atrage atenția asupra faptului că una din prioritățile CoR constă în integrarea socială, în cadrul căreia acest program se poate dovedi deosebit de eficient. Este vorba de a include un grup mare și eterogen de elevi, care, pe fondul unor dificultăți de învățare, unor probleme sociale sau a excluziunii, sau prin faptul că ei trăiesc într-o țară și o cultură care le e străină, au nevoie de diferite tipuri de ajutor. În ziua de azi se constată că un număr mare de tineri abandonează respectiv părăsesc școala fără a dispune de cunoștințe elementare suficiente. Trebuie să existe posibilități care să promoveze dezvoltarea de metode și transferul de cunoștințe, pentru a veni în sprijinul factorilor de decizie locali, regionali și naționali în această privință;

55.

subliniază că, în acest context, o mare provocare o constituie implicarea categoriilor mai puțin instruite și defavorizate din punct de vedere economic. Prin urmare, este cu atât mai important ca sensibilizarea pentru proiectele europene să înceapă la nivel școlar și preșcolar. la acest nivel pot fi incluși toți elevii, ceea ce ar conferi programului un efect compensator și ar consolida în același timp dimensiunea europeană;

56.

împărtășește opinia Comisiei cu privire la importanța implicării unor persoane aflate în poziții strategice, respectiv a acelor persoane capabile să disemineze informații și bune practici. Poate fi vorba în acest sens de cadre didactice, formatori, animatori pentru tineret, consultanți, foști participanți la măsuri de mobilitate, directori de școală sau persoane cu funcție decizională. Datorită rolului lor cheie în ceea ce privește promovarea mobilității, Comitetul și-ar dori ca aceste grupuri de persoane să beneficieze de o evidențiere clară a rolului lor;

57.

face trimitere la experiențele pozitive cu părți ale programelor anterioare, cum ar fi COMENIUS Regio, care permit includerea unor instituții extrașcolare și care urmăresc obiectivul de promovare a cooperări europene în domeniul școlilor; în cadrul acestor programe, partenerii colaborează pe teme de interes comun, organizează schimburi de experiență și dezvoltă structuri durabile de cooperare;

58.

consideră că programul trebuie monitorizat în mod regulat, la toate nivelurile, pentru a verifica dacă el servește obiectivelor generale ale acestuia. Și noua generație a programului trebuie să permită să fie sprijinite și acele măsuri ale căror efecte sunt mai greu măsurabile sau care sunt măsurabile numai pe termen mai lung, de exemplu după încheierea programului, a căror valoare poate fi însă dovedită cu ajutorul altor indicatori. Astfel, alte studii au dovedit importanța unei intervenții timpurii; Comitetul consideră că acest lucru este valabil și pentru promovarea dimensiunii europene;

59.

are rezerve cu privire la orientarea excesivă a bugetului către proiecte de mobilitate, orientare care se reflectă și în numele programului; este de părere că îmbunătățirile privind calitatea educației și valoarea adăugată maximă pot fi obținute mai ales prin proiecte de cooperare și colaborarea instituțională, fapt care ar trebui să se reflecte mai clar în buget. În acest fel ar putea beneficia de finanțare și proiecte mai mici de cooperare, mai bine adaptate diferitelor grupuri-țintă, care ar pute constitui puncte de plecare pentru o viitoare cooperare mai amplă;

60.

consideră că provocările menționate de Comisie în introducere au fost tratate în mod adecvat în expunerea de motive. Nu același lucru se poate spune însă despre propunerea de buget. Reiese clar că accentul bugetar este pus în mod clar pe un volum mai mare de finanțare pentru proiecte și pe mobilitatea la nivelul instituțiilor de învățământ superior. Programele europene ar trebui să contribuie la dezvoltare și la creștere a calității și să preia în acest sens un rol de catalizator; de aceea, ajutorul acordat ar trebui să fie cel mai mare în acele domenii unde cererea și potențialul lor efect sunt cele mai mari. De aceea se recomandă o redistribuire clară în favoarea unor proiecte care se adresează acelora care au un acces mai restrâns la programele de mobilitate, cum ar fi școlile, tinerii din afară sistemului de educație formală și adulții în cadrul educației și formării profesionale;

61.

salută intenția de a promova și pe viitor activitățile de învățământ și cercetare universitară privind integrarea europeană din cadrul programului Jean Monnet. Este însă de părere că acest sprijin specific nu se poate concentra doar pe cele două institute numite în propunerea Comisiei Europene. Comitetul subliniază mai degrabă faptul că la alocarea finanțării trebuie să se țină seama și pe viitor de cele șase instituții de învățământ superior care au fost sprijinite de programul Jean Monnet 2007-2013 – Academia de Drept European, Colegiul Europei, Institutul Universitar European, Centrul Internațional de Formare Europeană, Institutul European de Administrație Publică și Agenția Europeană pentru Dezvoltarea Educației pentru Elevii cu Nevoi Speciale – pentru a îmbunătăți repartiția geografică și diversitatea culturală a acestor institute de excelență de interes european;

62.

dorește să sublinieze legătura strânsă dintre slabele rezultate școlare și condițiile socioeconomice nefavorabile, care sunt principalii factori determinanți ai numărului de tineri care nu au un loc de muncă și nici nu urmează o formă de învățământ sau de formare profesională. Ruperea acestui cerc vicios reprezintă o provocare pentru autoritățile locale și regionale din Europa și trebuie considerată o prioritate în cadrul acestei inițiative care corespunde atât obiectivelor de educație cât și obiectivului de ocupare a forței de muncă și care beneficiază de sprijin din partea mai multor inițiative emblematice; și-ar dori o pondere mai mare a acestei perspective la repartizarea bugetului;

63.

sprijină pe deplin obiectivul și ambiția Comisiei, așa cum reies ele din expunerea de motive a propunerii de regulament de instituire a unui nou program pentru educație, formare și tineret, de a include un număr mare de grupuri de persoane care, în diferite etape ale vieții, să dispună de posibilitatea de a se dezvolta ca indivizi și să beneficieze de o ofertă educativă de înaltă calitate. De aceea, obiectivul programului trebuie comunicat suficient de clar pentru ca toate grupurile-țintă să se simtă vizate. Numele programului –„Erasmus pentru toți”– contribuie mai degrabă la impresia că accentul principal ar fi pus pe învățământul superior; ținând seama de această contradicție față de obiectivul ambițios declarat și în sensul unei realizări optime a obiectivelor Strategiei Europa 2020, recomandă o ajustare a bugetului și o adaptare a numelui programului.