22.12.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 376/44

1.1

Comitetul salută comunicarea Comisiei privind propunerea prezentată Parlamentului European Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european și, în ciuda unor lacune importante, subliniază numeroasele aspecte pozitive ale acesteia, care trebuie concretizate, formulând totodată următoarele sugestii menite să consolideze și să îmbogățească această inițiativă.

1.2

Ținând seama de diverșii actori (administrații, instituții, organisme, parteneri sociali), diversele niveluri (local, regional, național și european) și domenii (transporturi, locuințe, ofertă de servicii complementare etc.) ce caracterizează sectorul turistic din Europa, inițiativele prevăzute ar trebui să aibă în vedere implicarea tuturor protagoniștilor din acest sector. În acest scop, CESE reiterează posibilitatea creării unei Agenții europene a turismului care, pornind de la o monitorizare efectivă a datelor relevante pentru sprijinirea și promovarea măsurilor prezentate, să reunească eforturile în vederea înregistrării de progrese pe calea unei politici globale a turismului european, care să țină seama de diversitatea și pluralismul identității europene în materie de turism.

1.3

Comitetul consideră că, pentru a se face față provocărilor prezentate în comunicarea analizată și pentru a fi puse în aplicare măsurile concrete pe care aceasta le prevede, trebuie să fie subliniate și întreprinse următoarele acțiuni:

1.4

La nivelul statelor membre, trebuie să fie analizat impactul schimbărilor climatice asupra turismului și să fie adoptate măsuri corespunzătoare de adaptare, în conformitate cu implicațiile previziunilor privind schimbările climatice asupra competitivității.

1.5

Trebuie urmărită dezvoltarea unor formule turistice specifice, precum turismul social, cultural sau gastronomic, agroturismul sau turismul sportiv, turismul practicat pentru îngrijirea sănătății, turismul fără bariere, turismul practicat pentru a participa la o conferință, din motive religioase etc., în cadrul unei politici europene de diversificare a ofertei și care acordă atenție piețelor emergente.

1.6

CESE consideră că proiectele de anvergură europeană, cum ar fi Calypso, au demonstrat eficiența cooperării dintre instituțiile europene și celelalte niveluri de guvernare, partenerii sociali și organismele din acest sector, cu efecte sociale și economice pozitive. CESE îndeamnă Comisia și Parlamentul European să-și mențină angajamentul, în special din perspectiva bugetului, față de acest tip de inițiative.

1.7

Dat fiind imperativul securității, vizele pot ridica mari probleme pentru turiștii provenind din țările care nu sunt semnatare ale Convenției Schengen. Uneori, acesta este rezultatul procedurilor prea birocratice aplicate de către statele membre. Comitetul invită Comisia să ia măsuri specifice pentru depășirea acestei bariere.

1.8

Comitetul face apel la guvernele statelor membre să instituie un certificat european de formare profesională pentru profesiile din domeniul turismului care să fie recunoscut în toate țările din UE. Comitetul consideră necesar ca învățământul în domeniul turismului să beneficieze nu numai de recunoaștere în întreaga Uniune, ci și să fie de înalt nivel, astfel încât să formeze adevărați profesioniști în acest domeniu, conform orientărilor trasate de Comisia Europeană și de Cedefop, insistând în mod special asupra rezultatelor învățării și a validării acestora, dar și prin repunerea în valoare a studiilor turistice, care să aibă loc la nivel universitar, acolo unde se poate aduce o astfel de îmbunătățire. Este recomandabil ca Strategia Europa 2020 să includă și sectorul turistic, cu o referire specială la noile competențe pentru noi locuri de muncă și la alte inițiative prevăzute, cum ar fi recunoașterea experienței profesionale și a formării informale și non-formale, și la repercusiunile pe care ar trebui să le aibă asupra sectorului turistic impulsul dat de Comunicatul de la Bruges privind formarea profesională, adoptat de miniștrii educației din UE și de partenerii sociali.

1.9

Comitetul subliniază faptul că în turism nu există soluții unice, recunoscând că fiecare destinație are nevoi speciale și reprezintă o anumită nișă de piață. Așadar, cadrul politicii în domeniul turistic trebuie să țină seama de diferențe (cum ar fi regiunile periferice, situate în interiorul teritoriului, pe coastă, rurale, insulare, izolate etc.) și să le abordeze în mod specific.

1.10

Obiectivul urmărit este de a se elabora, de a se definitiva și de a se implementa o planificare strategică pentru o politică europeană comună a turismului, la scară regională, care să consolideze în mod durabil competitivitatea și calitatea turismului și să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, completând totodată acțiunile statelor membre. Dată fiind diversitatea statelor membre, va fi oportun să se solicite ca, fiecare în parte, să prezinte o planificare strategică a politicilor turistice naționale care să prevadă acțiuni concrete ce urmează a fi întreprinse de fiecare regiune și care să se întindă pe o perioadă de cel puțin zece ani.

1.11

Comitetul solicită guvernelor naționale să adapteze impozitele locale și să depună eforturi pentru a diminua TVA-ul aplicat produselor turistice cu caracter social, astfel încât acestea să devină mai tentante, obiectivul pe termen lung fiind dezvoltarea serviciilor conexe turismului și facilitarea accesului la acestea. Este necesar să se asigure infrastructuri și servicii locale în măsură să ofere prestații turistice de calitate, ceea ce ar îmbunătăți atât nivelul de trai al localnicilor, cât și condițiile de care se bucură turiștii.

1.12

UE are nevoie de o strategie de comunicare care să păstreze imaginea pozitivă a Europei și a sectorului turistic, rezolvând totodată problema publicității negative.

1.13

Trebuie luate măsuri pentru evitarea șomajului structural în întreprinderile turistice, îmbunătățind astfel atât calitatea, cât și stabilitatea locurilor de muncă, precum și rentabilitatea întreprinderilor.

1.14

Comisia va trebui să intensifice eforturile depuse în prezent pentru a comunica adevărata semnificație a turismului de calitate, sub toate aspectele sale, ca experiență care înglobează deopotrivă relaxarea fizică și revigorarea intelectuală, prin contactul cu capodoperele culturii și civilizației. Planificarea acestei acțiuni va trebui realizată la nivel regional, iar promovarea și comunicarea sa, atât la nivel regional și național, cât și la nivelul UE.

1.15

CESE constată lipsa unei referiri clare la un cadru juridic privind drepturile consumatorilor în sectorul turistic și absența oricărei justificări pentru întârzierea inadmisibilă a revizuirii Directivei 90/314/CEE din 13 iunie, anunțată inițial pentru finele anului 2010 și ulterior prevăzută pentru începutul anului 2011, în cadrul Programului de lucru al Comisiei, neconcretizată însă până în prezent.

1.16

CESE salută impulsul dat de Comisie, Parlamentul European, precum și de către partenerii sociali europeni pentru a defini o politică europeană a turismului. CESE își continuă angajamentul în acest sens și va colabora la realizarea obiectivului și valorilor unui model turistic european, pe care le-a prezentat prin intermediul avizelor sale.

2.1

Noua politică în domeniul turismului identifică următoarele trei obiective principale, care constituie piatra unghiulară a noului cadru:

Dacă acești trei piloni sunt susținuți ferm cu structuri și resurse adecvate, ei vor garanta așezarea pe temelii solide a unei politici sănătoase și profitabile în domeniul turismului.

2.2

Comisia atrage atenția asupra unei serii de provocări cu care se confruntă sectorul turismului european și care fie au apărut, fie s-au acutizat în ultimii ani. Cu toate acestea, provocările principale, care s-au menținut constant de-a lungul anilor, sunt următoarele: caracterul sezonier propriu acestui sector, faptul că nu este recunoscut ca domeniu de activitate important, în plină dezvoltare, condițiile precare de muncă ale lucrătorilor, șomajul structural predominant, lipsa de acces la o finanțare adecvată, în cazul IMM-urilor, care să permită adaptarea lor la schimbările și evoluțiile permanente din turism, precum și inovația din acest sector. Este absolut necesară o abordare a acestor provocări de către Comisie. CESE a subliniat într-o serie de avize importanța rezolvării acestor probleme și a precizat care sunt măsurile de adoptat (1).

2.3

Turismul este o activitate de maximă importanță, cu influență deosebit de favorabilă asupra dezvoltării economiei, asupra dezvoltării durabile și a ocupării forței de muncă. El constituie o dimensiune importantă a existenței cetățenilor europeni.

2.4

Începând din anul 2008, cererea de servicii turistice a suferit influențe negative. Cu toate acestea, dacă dorește să-și păstreze locul de primă destinație turistică mondială și să fie în măsură să profite de bogăția și diversitatea regiunilor sale, Europa trebuie să elaboreze o politică turistică comună.

2.5

Potrivit Comitetului, dat fiind că Comisia Europeană intenționează să promoveze un nou cadru de acțiune pentru a întări competitivitatea turismului european și capacitatea sa de creștere durabilă, este de dorit ca ea să-și detalieze propunerile, recunoscând faptul că fiecare țară are interesul de a dezvolta un model și o dinamică proprie în materie de turism. Având în vedere caracterul transnațional al industriei turismului, este absolut necesar un cadru de anvergură europeană pentru politica în domeniul turismului, care să confere în același timp libertate deplină statelor membre în elaborarea politicilor naționale proprii. Trebuie înțeles faptul că un eveniment care se produce într-un anume loc din Uniunea Europeană poate avea repercusiuni pe plan turistic într-o altă țară din UE.

2.6

Țările din sudul Europei, de exemplu, nu au fost vizate de închiderea spațiului aerian european, decretată în primăvara lui 2010 din cauza norului de cenușă vulcanică, însă nu au fost scutite de diminuarea activității turistice deoarece anunțurile negative au creat o atmosferă defavorabilă în ceea ce privește posibilitatea de a fi alese ca destinație turistică.

2.7

Comitetul consideră, de asemenea, că un cadru politic pentru turismul european trebuie să se bazeze pe un cadru juridic clar de drepturi și obligații ale diverselor părți interesate, pe care comunicarea îl omite în totalitate; în acest sens, este deosebit de importantă revizuirea Directivei 90/314/CEE din 13 iunie, anunțată inițial pentru finele anului 2010 și prevăzută ulterior, în Programul de lucru al Comisiei, pentru începutul anului 2011. Aceasta nu s-a concretizat încă, în ciuda faptului că directiva este complet depășită. Întârzierea îi lipsește de protecție pe consumatori și le subminează încrederea și împiedică dezvoltarea turismului. Revizuirea acestei directive este elementul esențial al cadrului juridic necesar pentru a da substanță noilor competențe care revin UE în acest domeniu, în conformitate cu Tratatul.

3.1

Uniunea Europeană trebuie să contribuie la această acțiune și să promoveze elaborarea unei politici active, menite să stimuleze creșterea economică și să creeze condițiile propice pentru sporirea puterii de atracție a Europei. Elaborarea unei planificări comune, însoțită de acțiuni concrete, nu trebuie să mai cadă în sarcina Comisiei, ci a unei alte instituții, prin intermediul unei politici care să evite imprecizia, care să se abțină de la reluarea ideilor învechite și care să asigure participarea și statutul de membri pentru toate părțile implicate, precum asociațiile de întreprinderi și de actori privați din turism, organizațiile sindicale ale lucrătorilor din branșă, regiunile sau oficiile de turism naționale. În acest sens, crearea unei Agenții europene a turismului, propusă deja de CESE în avize anterioare, ar putea juca un rol important pentru sprijinirea instituțiilor europene.

3.2

Este deosebit de important ca, alături de celelalte instituții europene, Comisia să pună în aplicare principiul reglementării inteligente și ca toate propunerile legislative ale UE să includă o evaluare de impact adecvată a măsurilor propuse cu privire la industria turismului. În propunerea de cadru de acțiune în domeniul turismului nu se face nicio referire la necesitatea efectuării unei analize de impact adecvate, care să evalueze impactul potențial asupra acestui sector ori de câte ori UE prezintă o propunere legislativă. Acest lucru este deosebit de important în anumite cazuri, cum ar fi propunerea privind etichetarea produselor alimentare și legislația privind drepturile pasagerilor și ale consumatorilor.

3.3

Turismul nu trebuie abordat ca o politică izolată, ci ca o temă orizontală influențată de diverse alte politici adoptate de UE, mai precis în materie de transporturi, educație, ocupare a forței de muncă, cercetare și inovare, schimbări climatice, piață internă, securitate, protecție a consumatorilor etc. De fapt, politica în domeniul turistic nu este doar de competența DG Întreprinderi, ci trebuie abordată în ansamblul celorlalte politici europene.

3.4

Promovarea și dezvoltarea serviciilor turistice pe tot cuprinsul UE, așa cum se realizează în prezent, suferă de lipsă de coordonare și organizare, ridicând probleme pentru cetățenii care doresc să călătorească. A porni într-o călătorie pe teritoriul UE cu mijloace de transport public este o întreprindere dificilă și reclamă coordonarea diferitelor orare de tren, feribot, autobuz etc., ceea ce face imposibilă garantarea unui sejur în condiții de certitudine.

3.5

Industria turismului se confruntă cu o concurență mondială tot mai acerbă, țările emergente sau cele în curs de dezvoltare atrăgând din ce în ce mai mulți turiști. Pentru a rămâne în competiție, Europa trebuie să propună o politică turistică durabilă, punându-și în valoare numeroasele atuuri, precum securitatea pe care o oferă:

3.6

Se poate spune că, pe parcursul unei vizite în Europa, în calitate de turiști, uităm deseori că ne bucurăm de lucruri elementare, precum siguranța faptului că pretutindeni apa este potabilă, că putem mânca fără riscul de a ne otrăvi, că putem umbla și călători fără escortă. Este deci bine-venită promovarea acestor avantaje simple pe care Uniunea le oferă turiștilor. Astfel de atuuri trebuie evidențiate în mod special, căci le insuflă vizitatorilor un sentiment de siguranță și nu sunt asigurate practic în niciuna dintre principalele destinații turistice din lume, deși, prin comparație, reprezintă un avantaj în alegerea și promovarea unui loc de vacanță.

3.7

Europa ar trebui să dezvolte și să își consolideze imaginea pe piețele mondiale și, totodată, să încurajeze cooperarea cu China, Rusia, India, Brazilia, Japonia, Statele Unite ale Americii, precum și cu țările din zona mediteraneeană. Pentru ca acest demers să fie posibil, se impune totuși dezvoltarea spiritului întreprinzător și inovator, îmbunătățirea calității ofertei de produse, astfel încât serviciile și infrastructurile noastre să fie la înălțimea celor pe care le oferă concurenții noștri pe plan internațional. Trebuie atenuate caracterul sezonier și fluctuațiile mari ale cererii, prin consolidarea și diversificarea ofertei de servicii turistice. UE trebuie să îmbunătățească și să ateste, prin eliberarea unor certificate de formare profesională comune și care să poată fi recunoscute pretutindeni în Europa, competențele profesionale ale tuturor celor care fac parte din industria turistică, cu accent special asupra rezultatelor învățării și asupra validării acestora. Astfel de certificate comune și recunoscute, care sunt necesare, își vor dovedi utilitatea atât pentru întreprinderi, cât și pentru lucrătorii de pe tot cuprinsul Uniunii.

3.8

Metodele actuale de culegere și de analiză a datelor statistice sunt deficitare. Aceste carențe duc la adoptarea unor decizii incomplete sau eronate în procesul de elaborare a liniilor directoare. În această privință, documentul subliniază că este important să fie îmbunătățite statisticile și analizele referitoare la turism, fapt pe care Comisia îl consideră esențial pentru a dispune la nivel european de o bază mai solidă de cunoștințe socioeconomice în domeniul turismului. Culegerea datelor statistice în mod structurat nu numai că va oferi posibilitatea informării și a efectuării unor alegeri raționale, ci va stimula și cooperarea interdisciplinară dintre cercetători și schimbul de opinii și de experiență. Este absolut necesar să fie îmbunătățite metodele statistice și rezultatele lor, fiind de la sine înțeles că culegerea acestor date nu trebuie să ducă la o creștere exagerată a sarcinilor administrative (birocrație) pentru întreprinderi și cetățeni.

3.9

Mai mult de jumătate dintre statele membre au instituit un cont satelit în domeniul turismului, care s-a dovedit a fi un instrument deosebit de eficient. Comisia ar trebui să găsească modalități de încurajare și susținere a celorlalte state membre, în sensul adoptării acestei metode, care ar servi și la o analiză comparativă amănunțită a rezultatelor. Ținând cont de schimbările prin care trece în prezent Europa în materie de tendințe și modele comportamentale în sectorul turistic, acest lucru prezintă o importanță crucială.

3.10

Diversitatea constituie elementul-cheie al turismului european. Paleta largă de experiențe oferite de fiecare dintre statele europene contribuie la atragerea vizitatorilor, care le aleg ca destinații turistice. Marea varietate a patrimoniului lor cultural, a cadrului natural, a gastronomiei, vinurilor și istoriei lor contribuie la diferitele senzații pe care le încearcă cei care le vizitează. Păstrarea acestor diferențe este importantă și constituie un argument de prim ordin în favoarea vânzării, atunci când se face promovarea Europei în lumea întreagă.

3.11

Dat fiind că majoritatea întreprinderilor din sectorul turistic sunt IMM-uri, se cuvine să fie exploatat dinamismul acestora și să fie sprijinite în dezvoltarea propriei activități, punând accent pe contribuția lor la păstrarea patrimoniului cultural și la dezvoltarea societăților locale. Acestea sunt întreprinderile care absorb șomajul de bază (migranți economici, persoane lipsite de pregătire) și care contribuie substanțial atât la reducerea acestuia, prin angajarea unei părți semnificative din populația activă, cât și la reducerea excluziunii sociale. Sectorul privat trebuie să contribuie la domenii precum promovarea turismului și susținerea ocupării forței de muncă, favorizând, în plus, constituirea de rețele ale întreprinderilor din turism.

3.12

Politica în domeniul turismului se distinge prin caracterul său transversal. Ea influențează în special politica din domeniul transporturilor (drepturile și securitatea pasagerilor, ca și calitatea transportului), ajutoarele de stat, piața internă (libera înființare și prestarea liberă a serviciilor legate de turism, promovarea calității serviciilor, dezvoltarea comerțului electronic) sau fiscalitatea, care deseori are efecte negative (obstacole de natură fiscală în calea bunei funcționări a pieței interne, tratamentul fiscal al întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul turistic, facilități fiscale). Va trebui deci ca sectorul turistic să fie susținut printr-o acțiune financiară specifică, iar întreprinderile turistice, la rândul lor, să își ia angajamentul de a investi, de a consolida și de îmbunătăți ocuparea forței de muncă.

3.13

Comitetul nutrește convingerea că este necesară promovarea unui mecanism care să îmbunătățească și să consolideze schimburile turistice între statele membre și care să ofere posibilitatea de a călători, în special în extrasezon, mai ales anumitor grupuri, precum tinerii – pentru care, în plus, ar trebui sincronizate vacanțele școlare –, persoanele în vârstă, persoanele cu mobilitate redusă și familiile cu venituri scăzute. Va trebui ca statele membre a căror economie nu se axează pe turism să susțină țările care se află în această situație, prin promovarea destinațiilor de pe cuprinsul Uniunii pe lângă cetățenii lor. Companiile aeriene europene trebuie să înțeleagă că, în cazul în care le propun cetățenilor europeni din nord bilete pentru Asia la prețuri deseori mai avantajoase decât cele pentru sud-estul Europei, nu promovează turismul și piața internă.

3.14

Comitetul consideră că trebuie concepută o politică specifică comună, cu caracter novator, adresată persoanelor mai în vârstă și aflate la pensie, care, conform previziunilor, în 2020 vor reprezenta 20 % din populație, precum și celor cu dizabilități sau cu nevoi speciale, în număr de 127 de milioane, potrivit unor estimări recente, pentru a atrage aceste categorii. Trebuie să se organizeze cursuri de formare specializată cu privire la modul de a răspunde necesităților acestor grupuri sociale. Dat fiind că, în cadrul acestor categorii sociale, există și persoane care dispun de putere de cumpărare, de interes față de cultură și de timp liber, reprezentând un potențial considerabil pe piață, este recomandabil ca UE să promoveze în mod ferm politica comună care le este destinată, pentru a-i ajuta în exercitarea drepturilor lor, astfel încât să beneficieze, fără nicio discriminare, de activitatea turistică. Acest efort trebuie însă însoțit de cel al sectorului privat, care trebuie să asigure infrastructura corespunzătoare pentru a răspunde necesităților acestei piețe.

3.15

Comitetul nutrește convingerea că este necesară stimularea cooperării pe plan internațional, și, în special, pe piețele care contează pentru UE. Este necesară crearea unor condiții propice pentru simplificarea procedurii de emitere a unei vize europene comune, în scopul de a atrage mai mulți turiști provenind din țările care nu sunt părți la Acordul Schengen. Va trebui ca turiștii să aibă posibilitatea de a se deplasa dintr-o țară a UE în alta și, pentru aceasta, va fi necesară simplificarea reglementărilor și a directivelor.

3.16

La nivelul regiunilor, este bine-venită o mai bună promovare, ca produs turistic european, a itinerarelor culturale, a patrimoniului culturii contemporane, a zonelor naturale protejate sau a întreținerii și punerii în valoare a clădirilor și întreprinderilor tradiționale, a practicării turismului pentru îngrijirea sănătății și pentru cultivarea stării de bine sau în scopuri medicale ori educaționale, enologico-gastronomice, istorice sau religioase, a turismului rural sau a turismului centrat asupra mării, prin punerea în valoare și păstrarea tradițiilor culturale și a gastronomiei (restaurante tradiționale și întreprinderi aflate în strânsă relație cu istoria regională), fără a omite vestigiile culturale submarine. Nu este totdeauna necesar un număr sporit de paturi, mai bine-venite sunt investițiile în îmbunătățirea calității serviciilor și infrastructurilor, propunând noi oferte inovatoare, cum ar fi stațiunile balneoclimaterice, centre de cultivare a stării de bine etc. Nu există în propunerea Comisiei niciun pasaj care să se refere la modalitățile de concretizare a acțiunilor sus-menționate, să indice prioritățile și, desigur, planul conform căruia ar urma să fie puse în aplicare în fiecare stat, cu luarea în considerare a regiunilor, astfel încât acțiunile respective să constituie o politică europeană în domeniul turismului. Nu este prevăzută nici promovarea în comun prin mijloace publicitare, deși această inițiativă ar fi foarte necesară.

3.17

Comitetul se declară de acord cu crearea unei „mărci a patrimoniului cultural european” și propune să fie instituită și o „marcă a patrimoniului gastronomic european” care, în paralel cu alte acțiuni, precum Zilele europene ale patrimoniului și Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural, să treacă la evaluarea întreprinderilor din sectorul HoReCa și, printr-o abordare comună și armonizată, să le acorde „stele” și să le autorizeze, exploatând în mod corespunzător diferitele programe naționale și europene. În plus, Comitetul propune armonizarea sistemului de acordare a stelelor și de autorizare a hotelurilor din UE. CESE îndeamnă Comisia să organizeze în continuare Forumul european al turismului, ca spațiu de întâlnire și analiză pentru toți actorii din acest sector, responsabilii de la nivel național, autoritățile regionale și locale și partenerii sociali, pentru a dezvolta o identitate turistică europeană care să țină seama de diversitate și pluralitate.

3.18

Cadrul de reglementare propune și elaborarea unei etichete a turismului de calitate și a unei mărci europene „Calitate în Turism”, care vor impune o îmbunătățire a standardelor în întreaga industrie, ce trebuie susținută. Etichetarea privind calitatea trebuie totuși sprijinită și prin mecanisme de finanțare adecvate, astfel încât operatorii din turism să își poată îmbunătăți oferta de produse și să poată investi în modernizarea bazei materiale și în îmbunătățirea standardelor de calitate a serviciilor, precum și în formarea și recalificarea angajaților.

3.19

Corelația care trebuie stabilită între gastronomie, sectorul HoReCa și turism constituie de bună seamă o pistă originală pentru o ofertă turistică de calitate, datorită faptului că turiștii intră în contact direct cu cultura gastronomică a fiecărui stat membru. În acest mod, ei pot face distincție între diferitele servicii furnizate. Sunt din ce în ce mai numeroși cei care călătoresc în UE călăuziți de dorința de a mânca bine. Astfel, bucătăria devine un instrument de promovare a bucatelor europene și a plăcerilor culinare. Este indispensabilă promovarea alimentelor și băuturilor, a rețetelor și a „itinerarelor bucatelor și vinului”, prin susținerea formelor coordonate de cooperare care oferă forme alternative de valoare adăugată pentru consolidarea legăturii dintre turism și alimentație.

3.20

Formarea lucrătorilor din sectorul turistic constituie, cu siguranță, o investiție esențială pentru turismul european și, în special, pentru IMM-uri. Introducerea noilor tehnologii și practici de lucru a dus la apariția cererii de personal specializat. Extinderea programelor UE destinate perfecționării și formării lucrătorilor din domeniul turismului, care a avut loc deja în alte sectoare, constituie o acțiune bine-venită, care va înlesni adaptarea la noile condiții tehnologice, predominante în acest sector. Trebuie creat un certificat european de formare profesională, pe baza rezultatelor învățării și a unor „imperative” comune, care să poată fi utilizat în mod autonom și independent (prin proceduri de atestare de la nivel și local) și care să facă referire la cadrele existente pentru calificările naționale. În sectorul turistic, instruirea personalului și acordarea unui certificat de formare profesională trebuie să devină obligatorii. CESE consideră că Comunicatul de la Bruges privind formarea profesională în UE a dat un impuls important formării în sectorul turistic. Oferind condiții de muncă stabile și de calitate, turismul va căpăta o deosebită putere de atracție.

3.21

Va trebui ca planul de formare și dezvoltarea aptitudinilor comportamentale să includă învățarea limbilor străine de către personalul din turism, ținând seama de specificul cultural, și să prevadă acordarea de certificate de formare profesională, în conformitate cu liniile directoare ale Comisiei Europene și ale Cedefop. Va trebui acordată o atenție specială profesiilor din acest sector aflate în relație directă cu patrimoniul cultural, precum cea de ghid, persoanele respective trebuind să se afle în posesia unei diplome și să facă dovada capacității de a pune în valoare calitatea patrimoniului cultural, prin intermediul unui certificat eliberat de autoritățile locale, să cunoască monumentele din regiunea în care intenționează să lucreze, chiar și temporar, și – absolut necesar – să stăpânească limba vorbită în zonă, precum și limba turiștilor din grupurile pe care le însoțesc, conform prevederilor normelor CEN (EN 13809, din 2003), referitoare la perioada dinainte de 1975, și ale directivelor 75/368/CE și 92/51/CE, pentru perioada de după 1975. Trebuie să existe un astfel de certificat pentru toate categoriile profesionale din sectorul turistic, de exemplu pentru ospătari, bucătari, animatori și, în general, pentru orice persoană care se află în contact cu turiștii.

3.22

Comitetul este de părere că va trebui luat serios în considerare faptul că politica pachetelor turistice „totul inclus”, pe care le-au adoptat numeroase întreprinderi din multe state membre, a sfârșit prin a da rezultate diametral opuse celor scontate: după cum prea bine se vede, din nefericire, modelul cluburilor „totul inclus” și al marilor complexe hoteliere a dus la agravarea dificultăților pe care le întâmpină întreprinderile mici și mijlocii care activează în regiunile respective, în vecinătatea acestora.

3.23

Condițiile unei concurențe acerbe între, pe de o parte, marii turoperatori străini și, pe de altă parte, hotelurile care se străduiesc să încheie contracte de comercializare a pachetelor turistice pentru a funcționa la capacitate maximă au dus la scăderea calității serviciilor prestate și, implicit, la discreditarea anumitor regiuni în străinătate. Supuse unei astfel de presiuni, întreprinderile mici și mijlocii sunt constrânse să lucreze la tarife inferioare costurilor, ceea ce le destabilizează din punct de vedere economic sau le aduce în pragul falimentului.

3.24

Nu va trebui să mergem până la a respinge categoric sistemul pachetelor „totul inclus”, căci el poate răspunde nevoilor unui anumit segment al cererii turistice, însă, la fel ca restul produselor turistice, el trebuie aplicat în conformitate cu legea și în spiritul concurenței loiale, în mod controlat, cu fonduri proprii, fără a se recurge la ajutoare de stat. Veniturile din sectorul turistic trebuie să cunoască o cât mai largă răspândire, astfel încât să se dezvolte și zonele din vecinătatea hotelului de calitate. Vizitatorul trebuie să aibă posibilitatea de a alege dacă să-și cheltuiască banii în interiorul sau în exteriorul respectivului hotel. Acesta este totuși unul dintre puținele segmente de piață care a înregistrat creșteri, în pofida declinului în activitate resimțit în ultimii ani de turoperatorii tradiționali. Bineînțeles, calitatea nu ar trebui să aibă nicidecum de suferit, trebuie însă luat în seamă faptul că există stațiuni întregi care au dezvoltat cu succes această piață de-a lungul anilor. Este necesară stabilirea unei definiții clare a „pieței totul inclus”, care să trimită la un produs de calitate, pentru a elimina produsele și serviciile de calitate inferioară vândute sub formă de pachete „totul inclus”.

3.25

Caracterul sezonier al turismului, rezultat al unei cereri turistice mult prea concentrate pe lunile iulie și august, limitează potențialul de dezvoltare al sectorului și îl împiedică să își exercite influența asupra întregii economii, fapt ce se repercutează asupra fluxului încasărilor și face ca infrastructura existentă și personalul să nu fie utilizate în mod optim. Acțiunile orientate către sporirea capacității de inserție profesională a lucrătorilor și, totodată, a rentabilității infrastructurilor în extrasezon vor ajuta la constituirea unui potențial de resurse umane mai active și mai productive, în vreme ce coordonarea vizând utilizarea infrastructurilor chiar și în extrasezon de către anumite categorii de populație sau de către școli, va duce la prelungirea semnificativă a sezonului turistic, cu toate avantajele care vor decurge din aceasta. Unul dintre principalele moduri de a contribui la estomparea acestei dimensiuni sezoniere ar consta într-o mai bună repartizare în timp a concediilor salariaților, prin măsuri de stimulare adecvate. O utilizare mai intensă în extrasezon a infrastructurilor de turism existente și a personalului ar oferi întreprinderilor posibilitatea de a-și folosi mai eficient dotările și de a-și spori productivitatea, bizuindu-se pe o mână de lucru mai stabilă și mai întreprinzătoare. CESE salută faptul că inițiativa Calypso a constituit un prim pas în acest sens și îndeamnă Comisia și Parlamentul European să încurajeze, în special din perspectiva angajamentelor bugetare, dezvoltarea acestei inițiative, având în vedere repercusiunile sale sociale și asupra sectorului turismului european.

3.26

Comitetul consideră că turismul este un parametru esențial pentru mediul înconjurător, pe care are tot interesul să îl protejeze și să îl pună în valoare. Turismul nu distruge peisajele, nu devorează resursele și nici nu modifică procesele naturale; reclamă însă o programare adecvată și punerea în aplicare a unei politici corespunzătoare. Datorită turismului au fost readuse în centrul atenției și puse din nou în valoare cartiere întregi care erau considerate zone nefrecventabile, precum cartierul londonez Docklands sau cartierul de pe țărmul mării, din imediata apropiere a portului din Barcelona, pentru a da numai două exemple, fiind astfel create locuri de muncă pentru milioane de persoane din Uniunea Europeană.

3.27

Într-o perspectivă pe termen mai lung, provocarea reprezentată de schimbările climatice este recunoscută în mod corespunzător de Comisie ca forță motrice a unei restructurări majore a modelelor comerciale în materie de călătorie și cazare. Operatorii turistici disting deja o schimbare de paradigmă în modul în care sunt elaborate, prezentate și comercializate produsele turistice, tendința conturată în cadrul acestei industrii fiind de adoptare a practicilor mai ecologice. La nivelul statelor membre, trebuie instituită analiza privind impactul schimbărilor climatice asupra turismului și trebuie luate măsuri adecvate de adaptare la implicațiile pe care previziunile în materie de schimbări climatice le au asupra competitivității.

3.28

Acțiunile pe care Comisia intenționează să le întreprindă pentru diversificarea produsului turistic țin seama de dinamica specifică turismului, industrie aflată în contact direct cu individul și cu diversele sale cereri. Susținerea formelor originale de turism, printr-o promovare mai sistematică a acestora, va duce, automat, la o mai bună valorificare a caracteristicilor naturale locale și a avantajelor comparative ale fiecărei regiuni.

3.29

De asemenea, UE va trebui să răspundă problemelor care țin de domeniul social, de coeziunea teritorială și de menținerea acesteia.

3.30

În sfârșit, acțiunile vizând o mai amplă mobilizare a resurselor financiare europene în favoarea dezvoltării turismului vor elibera potențialul acestui sector, acordând prioritate regiunilor care trec printr-un proces de dezindustrializare a economiei lor și care au perspective în materie de turism.

3.31

Turismul maritim și de coastă capătă o importanță deosebită în calitate de catalizator al dezvoltării economice. Este recomandat să se întreprindă, în cadrul politicii maritime integrate a UE, acțiuni de favorizare a dezvoltării acestuia. Diversificarea economică în materie de turism reprezintă o prioritate pentru numeroase zone de coastă, în care declinul activității economice legate de pescuit și de construcția de nave, de agricultură și de industria extractivă, în mod special, a antrenat o diminuare a veniturilor și o creștere a șomajului. Întreprinderile din sectorul turismului, în special întreprinderile mici și microîntreprinderile, activează deseori în zone de coastă sau în zone turistice similare, motiv pentru care nu numai că dețin o dimensiune antreprenorială și socială, ci reprezintă și o tradiție istorică îndelungată, ce adesea depășește o jumătate de secol în unele state membre ale UE, constituind o adevărată moștenire culturală pentru populația din aceste zone. Astfel, se justifică propunerea Comitetului de lansare a anumitor inițiative, cu respectarea regulamentelor UE, în vederea salvgardării patrimoniului cultural, a calității și istoriei fiecăruia dintre locurile în care s-au întemeiat afaceri de familie, pentru a le păstra acolo unde există.

3.32

UE are datoria de a se concentra asupra mesajelor transmise cu privire la statele membre, căci, pentru un eventual turist dintr-o țară terță, ele suscită o imagine negativă și incertitudine în privința posibilității de a le vizita, cu repercusiuni foarte dăunătoare asupra promovării turismului. Este de dorit ca UE să constituie o echipă specială pentru gestionarea comunicării în timp de criză în domeniul turismului european și să solicite înființarea și punerea în funcțiune a unei celule analoge în fiecare stat membru.

3.33

Va trebui ca politica europeană și politicile naționale în materie de turism să țină cont de toate schimbările structurale, adoptând măsuri de evitare a șomajului structural, asigurându-se totodată că investițiile referitoare la turism sunt repartizate eficient.