29.10.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 318/127

Avizul Comitetului Economic și Social European privind: propunerea de regulament al Consiliului (Euratom) de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiunile indirecte în temeiul Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice și de diseminare a rezultatelor cercetării (2012-2013)

COM(2011) 71 final – 2011/0045 (NLE);

propunerea de decizie a Consiliului privind Programul-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013)

COM(2011) 72 final – 2011/0046 (NLE),

propunerea de decizie a Consiliului privind programul specific de implementare a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013), care urmează să fie pus în aplicare prin acțiuni indirecte

COM(2011) 73 final – 2011/0043 (NLE);

propunerea de decizie a Consiliului privind programul specific de implementare a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013), care urmează să fie pus în aplicare prin acțiuni directe de către Centrul Comun de Cercetare

COM(2011) 74 final – 2011/0044 (NLE)

2011/C 318/21

Raportor: dl Gerd WOLF

La 22 martie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la următoarele propuneri:

 

Propunere de regulament al Consiliului (Euratom) de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiunile indirecte în temeiul Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice și de diseminare a rezultatelor cercetării (2012-2013)

COM(2011) 71 final – 2011/0045 (NLE)

 

Propunere de decizie a Consiliului privind Programul-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013)

COM(2011) 72 final – 2011/0046 (NLE)

 

Propunere de decizie a Consiliului privind programul specific de implementare a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013), care urmează să fie pus în aplicare prin acțiuni indirecte

COM(2011) 73 final – 2011/0043 (NLE)

 

Propunere de decizie a Consiliului privind programul specific de implementare a Programului-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice pentru activități de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2012-2013), care urmează să fie pus în aplicare prin acțiuni directe de către Centrul Comun de Cercetare

COM(2011) 74 final – 2011/0044 (NLE)

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 23 iunie 2011.

În cea de-a 473-a sesiune plenară, care a avut loc la 13 și 14 iulie 2011 (ședința din 14 iulie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 92 de voturi pentru și 5 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Accidentul de la reactorul de fisiune nucleară de la Fukushima, cauzat de tsunami, și consecințele acestuia evidențiază vulnerabilitatea mare a astfel de reactoare față de defectarea sistemelor de răcire de urgență. Acest lucru a determinat deja luarea de decizii în domeniul politicii energetice în statele membre și inițierea unei dezbateri la nivelul Uniunii cu privire la utilizarea în continuare a acestei tehnologii. Este necesară o reevaluare a obiectivelor de cercetare și dezvoltare ale programului-cadru de cercetare și dezvoltare Euratom, care face obiectul prezentei discuții (perioada 2012-2013). Observațiile care urmează se referă la acest aspect.

1.2   Din diverse motive, Comitetul consideră că nivelul de cunoștințe privind tehnicile nucleare, utilizarea și consecințele acestora trebuie menținut și aprofundat. Programul de cercetare și dezvoltare Euratom aduce o valoare adăugată europeană semnificativă datorită rolului său de coordonare, a punerii laolaltă a resurselor și a integrării eforturilor comune.

1.3   În consecință, Comitetul recomandă:

—

concentrarea cercetării în domeniul tehnologiei reactoarelor de fisiune asupra următoarelor subiecte: securitatea reactoarelor, reducerea și stocarea definitivă a deșeurilor radioactive cu durată lungă de viață, controlul materialului fisionabil și protecția împotriva radiațiilor;

—

menținerea și extinderea competențelor în domeniul avariilor care depășesc situațiile standard și al „testelor de stres” prevăzute pentru instalațiile existente;

—

continuarea cu fermitate a eforturilor de dezvoltare în vederea generării de energie prin fuziune nucleară, ținând seama de avantajele potențiale în materie de securitate și de celelalte avantaje ale acestei tehnologii, un rol central revenind proiectului ITER care este realizat în cadrul unui parteneriat internațional. Baza programului de fuziune o constituie „asociațiile”;

—

asigurarea, prin intermediul unor măsuri de formare profesională corespunzătoare, a unui număr suficient de specialiști de înaltă calificare în domeniile de specializare necesare, și asigurarea faptului că în școli se dobândește un nivel suficient de cunoștințe de bază cu privire la aceste tehnici și la radioactivitate, la riscurile și măsurarea acesteia.

1.4   Deși, pe baza documentației de care dispune, Comitetul consideră că propunerile și proiectele Comisiei corespund deja în bună măsură recomandărilor sale de mai sus, el recomandă totuși Comisiei să analizeze dacă, în noul context actual, dotarea materială este suficientă și dacă unele din subiecte nu ar trebui tratate cu mai mare atenție.

1.5   Având în vedere celelalte recomandări ale sale, Comitetul sprijină programul de cercetare-dezvoltare Euratom și instrumentele acestuia, ca elemente esențiale ale spațiului european de cercetare.

2.   Comunicarea Comisiei

2.1   Comunicarea Comisiei cuprinde patru documente diferite, care conțin propuneri de regulament și de decizie ale Consiliului privind programul Euratom pentru perioada 2012-213. Necesitatea adoptării unor noi decizii și regulamente derivă din intervalele de timp diferite ale celui de-al 7-lea Program-cadru al Comunității Europene pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013), pe de o parte, și ale celui de-al 7-lea Program-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activitățile de cercetare și de formare în domeniul nuclear (2007-2011), pe de altă parte. Astfel trebuie acoperit un decalaj de timp de doi ani.

2.2   Cele patru documente prezentate de Comisie acoperă toate aspectele necesare, și anume:

—

regulile de participare;

—

programul-cadru;

—

programul specific – acțiuni indirecte;

—

programul specific – acțiuni directe ale Centrului Comun de Cercetare.

Aceste patru documente și anexele lor cuprind peste 120 de pagini, făcând imposibilă redarea conținutului sau comentarea tuturor aspectelor.

2.3   Din punct de vedere tematic, documentele se referă la activitățile de cercetare care urmează să fie finanțate de UE în domeniul fuziunii nucleare (axate pe ITER), al fisiunii nucleare și al protecției împotriva radiațiilor. Comisia consideră necesar ca aceste activități de cercetare să continue în perioada de doi ani menționată anterior, plecând de la activitățile care au fost desfășurate cu succes în intervalul 2007-2011, asigurând astfel continuitatea acestora.

2.4   Plățile totale prevăzute în acest sens se ridică la aproximativ 2 560 de milioane de euro, cea mai mare parte a acestora fiind prevăzută pentru programul de fuziune din cadrul ITER.

3.   Observații generale

3.1   Fukushima – nou punct de plecare

Documentele mai sus menționate ale Comisiei au fost elaborate înainte de evenimentele de la Fukushima. Având în vedere efectele tsunamiului asupra reactoarelor de fisiune nucleară ale centralei electrice de acolo, pagubele astfel rezultate și efectele acestora asupra populației și a mediului, Comitetul consideră că este necesar ca obiectivele de cercetare și dezvoltare ale programului-cadru de cercetare-dezvoltare Euratom, obiective care fac obiectul prezentei discuții, să fie analizate și sub acest aspect și reevaluate, pentru ca orientarea programului să fie eventual adaptată. Din acest motiv, prezentul aviz, care se referă exclusiv la cercetare și dezvoltare, tratează o temă mai amplă decât doar adaptarea programului-cadrul de cercetare-dezvoltare Euratom și a celui de-al 7-lea program-cadru de cercetare-dezvoltare sub aspectul decalajului temporal dintre ele.

3.1.1   Deși Comitetul consideră că este prematur ca din această situație să se tragă deja concluzii generale cu privire la politica energetică, el respectă decizia luată în mod preventiv de unele state membre de a nu mai utiliza în viitor fisiunea nucleară ca sursă de energie. Comitetul salută abordarea subiectului Fukushima și la nivelul UE (1) și introducerea acestui subiect pe agenda politicii energetice, fiecare stat membru putând să decidă pentru sine, conform Tratatului de la Lisabona, ce soluție energetică preferă.

3.2   Programul-cadru de cercetare-dezvoltare Euratom

Programul-cadru de cercetare-dezvoltare Euratom, conceput în primul rând pentru cercetarea în domeniul energetic, completează acest tip de cercetare din programul-cadru general de cercetare-dezvoltare (2), care este dedicat în special cercetării și dezvoltării de surse de energie regenerabile și de alte tehnici non-nucleare de producere a energiei cu emisii reduse de CO2. Astfel, în UE ar trebui cercetate și evaluate toate tehnicile utile pentru obținerea unui mix de energie durabil și caracteristicile acestor tehnici.

3.3   Valoarea adăugată europeană

Din diverse motive (a se vedea mai jos), Comitetul consideră că trebuie aprofundate cunoștințele despre tehnicile nucleare, utilizarea și consecințele acestora. Programul de cercetare-dezvoltare Euratom aduce o valoare adăugată europeană semnificativă datorită rolului său de coordonare, a punerii laolaltă a resurselor și a integrării eforturilor comune. Având în vedere recomandările sale ulterioare, Comitetul sprijină pe deplin programul de cercetare-dezvoltare Euratom și instrumentele acestuia, ca elemente esențiale ale spațiului european de cercetare (3).

3.4   Priorități – cercetarea în domeniul securității și menținerea cunoștințelor

Indiferent de deciziile ulterioare ale statelor membre și ale UE privind utilizarea în viitor a fisiunii nucleare pentru obținerea de energie, Comitetul consideră că, având în vedere

1)

efectele transfrontaliere posibile ale accidentelor;

2)

migrația globală a experților și a tehnologiei;

3)

instalațiile existente și deșeurile radioactive rezultate din acestea;

4)

existența armelor nucleare împreună cu instalațiile de producție aferente, dar și riscurile politice foarte serioase

este absolut necesar să se depună toate eforturile pentru dezvoltarea în continuare și menținerea în UE a cunoștințelor privind aspectele de securitate și tehnologiile de la baza acestora. Renunțarea la un nivel deplin de cunoștințe ar fi o politică periculoasă a struțului. Din acest motiv și pentru a evita uitarea colectivă a cunoștințelor despre aceste tehnici și a efectelor lor, este deosebit de important să se formeze și să se sprijine sistematic și continuu, în număr suficient, o nouă generație de specialiști în tehnică și știință, care sunt necesari în acest scop.

3.5   Fisiunea nucleară

Cu privire la tehnica fisiunii nucleare, Comitetul subliniază elementele esențiale, importante pentru securitate:

—

protecția radiologică, medicina radiologică, precum și măsurile medicale și tehnice de prevenire;

—

nivelul ridicat de securitate și nivelul redus al deșeurilor provenite din centralele nucleare (4);

—

eliminarea (stocarea definitivă) a deșeurilor radioactive cu durată de viață lungă;

—

obținerea și manipularea materialului fisionabil (combustibil nuclear);

—

măsuri de protecție împotriva sustragerii și utilizării abuzive a materialului fisionabil și/sau radioactiv;

—

incidente în instalațiile existente în care radiațiile au ieșit prin stratul de protecție și consecințele testelor de stres necesare, prevăzute a se desfășura curând (5).

3.6   Fuziunea nucleară controlată

Programul „Fuziune” a fost sprijinit de la început (6), în special datorită avantajelor decisive în materie de securitate (combustibil extrem de redus, nu este nevoie de răcire de urgență, nu există reacție în lanț, produse de fisiune și actinide) și datorită celorlalte avantaje ale acestei tehnici. Progresele obținute au permis construirea unei instalații (ITER) cu o putere de fuziune considerabilă (500 MW). Deși conform nivelului actual al cunoștințelor și al cercetării, reactoarele de fuziune vor putea contribui la generarea de energie abia în a doua jumătate a secolului și deși mai sunt necesare eforturi considerabile de cercetare și dezvoltare pentru ca acestea să devină o sursă utilizabilă de energie, fuziunea nucleară controlată reprezintă singura opțiune cunoscută de energie cu un potențial disponibil la scară mondială și nelimitat din punct de vedere practic, care nu este utilizată în prezent într-un fel sau altul (7). Prin urmare, Comitetul recomandă să se acorde o importanță deosebită acestui program. Multe concluzii converg către ideea că nevoia globală de energie și problematica unei aprovizionări cu energie suficiente la nivel global, durabile și care să nu afecteze clima se vor acutiza în cursul acestui secol. Prin urmare, este nevoie urgent de o altă sursă de energie care să nu afecteze clima, așa cum este fuziunea nucleară.

3.7   Referitor la propunerile tematice ale Comisiei – sprijin deplin

Având în vedere observațiile de la punctul 3.1 se poate constata cu satisfacție că recomandările Comitetului menționate în prezentul aviz sunt cuprinse deja în propunerile tematice ale Comisiei, astfel încât acestea au sprijinul deplin al Comitetului. Cu toate acestea, având în vedere documentele pe care le-a avut la dispoziție, Comitetul nu este în măsură să aprecieze – și nici nu consideră că acesta este rolul lui – dacă resursele de echipament, de personal și financiare sunt adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilitate. Prin urmare, Comitetul recomandă Comisiei să realizeze o astfel de reevaluare a fiecărei linii din program prin intermediul grupurilor de experți care lucrează la acest program și, dacă este necesar, să aloce fonduri suplimentare.

3.8   Alte studii privind securitatea și riscurile

Întrucât problematica securității și a riscurilor nu privește numai programul-cadru de cercetare-dezvoltare Euratom, Comitetul recomandă să se realizeze, în cooperare cu programele de cercetare din domeniul energetic desfășurate în contextul celui de-al 7-lea program-cadru de cercetare-dezvoltare și, în măsura posibilităților, și cu alți parteneri internaționali, studii privind securitatea și riscurile legate de fenomenele naturale care au ajuns în centrul atenției. Printre altele, aceste studii ar trebui să vizeze următoarele aspecte:

—

riscurile tehnice ale diferitelor tehnologii critice de obținere a energiei, cum ar fi fisiunea nucleară, captarea și stocarea CO2, rezervoarele de apă, rezervoarele de aer comprimat, tehnologiile de prelucrare a petrolului și gazelor naturale, extragerea, transportarea și prelucrarea combustibililor fosili, rezervoarele de hidrogen și hidrogenul ca sursă de energie, în special pentru aplicațiile mobile etc.

—

riscurile față de mediu din cauza neîndeplinirii obiectivelor de reducere a emisiilor de CO2  (8) și din cauza intensificării schimbărilor climatice legate de aceste emisii;

—

riscuri sociale, politice și eventual militare (i) rezultate dintr-o penurie globală și gravă de energie și situațiile de criză generate de aceasta, precum și (ii) din schimbările climatice care pot deveni amenințătoare (9).

3.9   Educarea populației

În plus, Comitetul consideră că este important ca, pe lângă formarea necesară oricum (a se vedea punctul 3.4) a experților precum fizicienii, chimiștii și inginerii, în școli sau în alte instituții de învățământ superior, toți cetățenii, începând din tinerețe, să devină familiari cu măsurarea radiațiilor și evaluarea, pe de o parte, a dozelor de radiații naturale, respectiv acceptabile și, pe de altă parte, a dozelor periculoase. În opinia Comitetului, aceasta este cea mai bună cale prin care publicul poate dobândi capacitatea de a face o evaluare suficientă și obiectivă, absolut necesară, a unui incident nuclear periculos, în special în situații de crize acute, în care trebuie evitată panica și este nevoie de acțiuni calme și orientate.

3.10   Un volum al finanțării pus sub semnul întrebării

Deși Comitetul nu consideră că este în măsură să evalueze cantitativ, ad hoc, această chestiune, având în vedere noua bază de evaluare menționată anterior, el își exprimă mai degrabă îndoiala (a se vedea punctul 3.7) cu privire la faptul că actualul volum al finanțării este suficient pentru perioada analizată aici, pentru a aborda chestiunile ridicate cu hotărârea necesară, conform recomandărilor Comitetului privind Planul SET (10) și foaia de parcurs pentru 2050 (11). Prin urmare recomandă ca, în măsura în care resursele bugetare până în 2013 nu ar mai putea fi modificate, cel puțin pentru noua perioadă de programare care începe în 2013 (i) să se stabilească volumul necesarul al activității de cercetare în funcție de efectele ample pe care un impas energetic și neîndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 le-ar avea pentru Strategia Europa 2020 și perioada ulterioară și (ii) să se pună la dispoziție fonduri corespunzătoare suficiente. Comitetul reiterează că ponderea financiară în programele-cadru pentru cercetare-dezvoltare a cercetării în domeniul energetic nu mai corespunde de mult timp importanței fundamentale a energiei pentru societate și a problematicii climei, asociată acesteia.

3.11   Avize privind cel de-al 7-lea program-cadru

Cu referire la observațiile sale de la punctul 3.7, Comitetul este de acord cu Comisia că programul propus pentru perioada de doi ani rămasă trebuie să se bazeze pe activitățile desfășurate cu succes în anii 2007-2011, ducându-le mai departe. Comitetul evidențiază importanța pe care o are continuitatea suficientă a finanțării pentru succesul cercetării, importanță evidențiată în numeroase avize. În consecință, Comitetul trimite și la avizele sale privind atât cel de-al 7-lea program-cadru al Comunității Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activități de cercetare și formare (2007-2011), cât și programele specifice și regulile de participare aferente acestor programe. Comitetul confirmă din nou recomandările făcute în aceste avize și le completează cu punctele de vedere expuse în prezentul aviz. Această referință la avizele anterioare este cu atât mai importantă, cu cât din motive evidente în prezentul aviz nu se pot analiza toate afirmațiile conținute în propunerile Comisiei.

4.   Observații specifice

4.1   Rezolvarea problemei deșeurilor și a stocării definitive

Referindu-se la avizele anterioare ale Comitetului privind energia nucleară, foaia de parcurs pentru crearea unui sistem de energie cu emisii reduse de CO2 până în 2050 și problematica stocării definitive (12), Comitetul subliniază din nou importanța tuturor eforturilor de reducere a cantității și a duratei de viață a deșeurilor periculoase. Un pas decisiv ar fi scurtarea cu adevărat a duratei de viață a deșeurilor radioactive prin transmutarea eficientă de la o „scală de timp geologică” la o „scală de timp istorică”. Astfel s-ar crea un nou mod de abordare pentru rezolvarea sau diminuarea problemei deșeurilor și a stocării definitive. De aceea, trebuie sprijinite ferm toate posibilitățile de cercetare tehnico-științifică în acest domeniu și de reușită.

4.2   Reducerea riscurilor unui accident nuclear grav/extrem de grav

În opinia Comitetului nu există o siguranță absolută a instalațiilor tehnice construite de om. Însă, un posibil obiectiv al dezvoltării ar putea fi crearea și operarea în viitor doar a unor tipuri instalații care sunt sigure din punctul de vedere al producerii unor accidente din cauze interne și care pot fi afectate doar de fenomene externe extrem de rare (de exemplu, prăbușirea unui meteorit), care oricum ar duce la distrugeri de o amploare atât de mare încât o defectare sau distrugere a instalației nu ar cauza o mărire semnificativă a pagubelor.

4.3   Programul de fuziune nucleară

Având în vedere importanța disponibilității în viitor a energiei de fuziune, Comitetul recomandă:

—

să se realizeze, la nivelul necesar al activității de cercetare, lucrările pregătitoare de dezvoltare a unui reactor demonstrativ (DEMO), care, ca succesor al lui ITER, să demonstreze pentru prima oară producerea de energie electrică prin fuziune într-un sistem complet, precum și

—

la elaborarea de noi concepte – pe lângă atenția necesară acordată liniei principale Tokamak bazată pe inițiativa emblematică ITER – să se analizeze și configurațiile alternative ale câmpului magnetic (în special, conceptul de stelarator).

În plus, ar trebui să se analizeze care sunt condițiile care ar putea scurta drumul către DEMO și, având în vedere experiențele dobândite între timp cu organizarea globală a proiectului ITER, cum se poate dezvolta în continuare un program european de fuziune performant și concret. Comitetul subliniază că Europa poate dezvolta proiectului ITER și utiliza rezultatele acestuia doar printr-o infrastructură eficientă de laboratoare de cercetare a fuziunii care să aibă legături suficiente cu industriile relevante.

4.4   Regulile de participare la fisiunea nucleară și protecția împotriva radiațiilor

În acest caz, Comitetul nu vede diferențe esențiale față de regulile actuale de participare la programul 2007-2011. Comitetul face din nou trimitere în acest sens la avizul său pozitiv, elaborat deja pe această temă (13), la care nu mai este nimic de adăugat aici.

4.5   Regulile de participare la programul de fuziune

În prezent, pentru programul european de fuziune sunt valabile reguli de participare adaptate specific, partea centrală a acestora fiind așa-numitele „contracte de asociere”, acum în număr de 26, cu centrele de cercetare implicate, respectiv statele membre ale acestora, contracte numite „asocieri”. La acestea se adaugă programul „Joint European Torus” - JET, cu regulile sale de finanțare speciale, elaborate în acest sens. Pe baza acestei infrastructuri încununate de succes, UE a putut să influențeze decisiv proiectul internațional ITER și să câștige competiția în urma căreia s-a ales locul în care vor fi amplasate instalațiile ITER.

4.5.1   Contractele de asociere

În acest context, în progresele rapide și stabile înregistrate până acum ale programului, un rol decisiv l-a avut în special conceperea corespunzătoare și adaptată obiectivelor de dezvoltare a contractelor de asociere cu efectul lor de pârghie decisiv asupra politicii de finanțare și a sprijinului politic al statelor membre. Doar astfel a fost posibil proiectul ITER, pe care Comitetul îl sprijină explicit ca fiind cel mai important proiect de până acum în dezvoltarea cercetării fuziunii. Din cauza creșterii semnificative a costurilor proiectului ITER, ale cărei cauze Comitetul nu le poate analiza aici, celelalte părți ale programului, și în special activitățile „contractelor de asociere”, sunt supuse unei puternice presiuni de reducere a costurilor. În acest context, Comitetul dorește să avertizeze în mod expres să nu se continue aceste reduceri până în momentul în care efectul de pârghie al contractelor de asociere se prăbușește și, astfel, eficiența programului, baza necesară de cunoștințe și, în general, sprijinul politic al statelor membre sunt afectate. Acestea sunt necesare pentru ca ITER să fie un succes și pentru a se putea obține beneficiile așteptate de partea europeană. „Asocierile” sunt baza și „uzina” de idei a programului de fuzionare, unde se pregătesc operarea și utilizarea proiectului ITER, se elaborează și se analizează noi concepte, se formează noua generație, absolut necesară, de ingineri și oameni de știință, se creează legătura cu cetățenii din UE.

4.6   Centrul comun de cercetare

În Centrul comun de cercetare (JRC) sprijinit instituțional de Comisie, se desfășoară activități în special în legătură cu următoarele obiective de cercetare care privesc programul Euratom: (a) eliminarea deșeurilor radioactive, efectele asupra mediului și cunoștințele de bază; (b) securitatea nucleară și (c) securitatea în domeniul nuclear. Această activitate corespunde din punct de vedere tematic recomandărilor formulate la început, precum și recomandărilor Comitetului formulate deja în Avizul privind cel de-al 7-lea program-cadru (14) și, prin urmare, este susținută pe deplin de către Comitet.

Bruxelles, 14 iulie 2011

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(1)  De exemplu, în cadrul Forumului european pentru energie nucleară (ENEF), http://ec.europa.eu/energy/nuclear/forum/ forum_en.htm.

(2)  A se vedea JO C 65, 17.3.2006, p. 9.

(3)  A se vedea JO C 44, 16.2.2008, p. 1.

(4)  A se vedea și memorandumul Academiei de științe din landul Renania de Nord – Westfalia „Pentru securitatea centralelor nucleare după accidentul de la Fukushima”, din 26 mai 2011.

(5)  A se vedea comunicatul de presă nr. 60/2011 al CESE din 30 mai 2011.

(6)  A se vedea JO C 302, 7.12.2004, p. 27.

(7)  A se vedea JO C 107, 6.4.2011, p. 37.

(8)  A se vedea http://www.iea.org/index_info.asp?id=1959 din 30.5.2011.

(9)  A se vedea nota de subsol 5, precum și, de exemplu, revista „Research EU results” – nr. 2 din mai 2011, p. 20.

(10)  A se vedea JO C 21 din 21.1.2011, p. 49.

(11)  A se vedea JO C 107 din 6.4.2011, p. 37.

(12)  A se vedea JO C 218 din 23.7.2011, p. 135.

(13)  A se vedea JO C 309, 16.12.2006, p. 41.

(14)  A se vedea JO C 185, 8.8.2006, p. 10.