Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Tineretul în mișcare” – O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană

La 15 septembrie 2010, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Tineretul în mișcare” – O inițiativă de eliberare a potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 24 februarie 2011.

În cea de-a 470-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 și 16 martie 2011 (ședința din 15 martie 2011), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz în unanimitate.

1.1 CESE este conștient de necesitatea de a se acorda atenție tinerilor afectați grav de criza economică actuală, recunoaște utilitatea inițiativei „Tineretul în mișcare”ca parte integrantă a măsurilor prevăzute în cadrul Strategiei Europa 2020 și salută dispozițiile generale prezentate în comunicare. CESE este gata să contribuie la punerea în aplicare a strategiei unindu-și forțele cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile, mărind vizibilitatea inițiativei și identificând lacunele existente în inițiativă abordate de strategia UE pentru tineret.

1.2 CESE subliniază că obiectivele propuse în cadrul inițiativei „Tineretul în mișcare” ar trebui monitorizate, iar progresul realizat în punerea în aplicare ar trebui măsurat prin utilizarea unor indicatori clari, astfel încât statele membre să-și poată intensifica eforturile, dacă aceste obiective nu sunt îndeplinite la timp.

1.3 Într-un moment în care criza economică a impus revizuirea priorităților bugetare, CESE subliniază importanța menținerii și măririi, atunci când este posibil, a utilizării eficiente a resurselor alocate la nivel național și european educației, formării profesionale și încadrării în muncă a tinerilor. Politicile de redresare economică trebuie să stimuleze crearea de locuri de muncă stabile și să prevină întreruperea studiilor.

1.4 CESE sprijină crearea unui cadru de calitate pentru stagii și salută măsurile menite să elimine obstacolele juridice și administrative din calea liberei circulații a tinerilor în scop educațional sau cu scopul efectuării unor perioade de stagiu și de ucenicie.

1.5 CESE salută inițiativa Comisiei de a îmbunătăți validarea învățării non-formale și de a mări vizibilitatea competențelor dobândite în afara sistemului de învățământ oficial (de exemplu, prin pașaportul european al competențelor). Discuțiile privind modalitățile de validare ar trebui să se axeze pe calitatea educației și formării și pe supravegherea și monitorizarea acesteia. În același timp, CESE reamintește că toată lumea ar trebui să beneficieze de pe urma măsurilor de îmbunătățire a învățării non-formale, care ar trebui, prin urmare, să nu se limiteze doar la tinerii care au mai puține oportunități.

1.6 CESE salută crearea unor instrumente la nivel național, precum „garanțiile pentru tineret”, care să-i ajute pe tineri să facă tranziția de la învățământ pe piața forței de muncă. Cu toate acestea, CESE consideră că unele dintre celelalte inițiative trebuie examinate mai detaliat înainte de a fi puse în aplicare. Este vorba de compararea rezultatelor din învățământul superior, de crearea unui card „Tineretul în mișcare”, de elaborarea inițiativei „Primul loc de muncă EURES” și de lucrările privind viitorul instrumentului european de microfinanțare Progress.

1.7 CESE susține eforturile Comisiei de a identifica cele mai eficiente metode de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor. Printre acestea se numără programele de formare, măsurile de securitate socială și prestații combinate cu activare, subvenții pentru recrutare, acorduri adecvate privind salariile și securitatea socială, precum și orientare profesională. CESE subliniază că aceste acțiuni trebuie întreprinse recurgând la dialogul social și la dialogul cu societatea civilă și intensificând aceste forme de dialog.

1.8 Inițiativa pune accentul, într-adevăr, pe educație și ocuparea forței de muncă, dar nu acordă o importanță suficientă dezvoltării capitalului social și implicării tinerilor în societatea civilă europeană. Mai mult decât atât, creșterea incluzivă ar trebui cuprinsă, ca o prioritate, în strategiile pentru tineri și ar trebui să se prevadă mijloacele necesare punerii în aplicare, cum ar fi menținerea și consolidarea actualului program „Tinerii în acțiune”.

1.9 CESE regretă că activitățile care consolidează și dezvoltă dimensiunea socială și civică a tineretului în Europa au fost omise din inițiativă. Titlul „Tineretul în mișcare” ar trebui să se reflecte în comunicare ca fiind nu doar „despre” sau „pentru” tineri, ci mai degrabă „cu” tinerii, menționând participarea activă a tinerilor la punerea în aplicare a acțiunilor propuse. CESE solicită Comisiei să includă în inițiativă activitățile necesare.

1.10 CESE propune includerea unui nou pachet de informații privind site-ul web dedicat al inițiativei între sursele de informare existente, precum PLOTEUS, YOUTH și alte portaluri existente. Integrarea de noi informații pe site-urile web existente ar putea avea rezultate mai bune, ajutându-i pe tineri să aibă acces mai ușor la aceste informații.

1.11 Stagiile ar trebui să fie mai atractive, ar trebui să reflecte interesele tuturor celor în cauză, iar statele membre, prin diverse tipuri de stimulente, ar trebui să-i încurajeze pe angajatori să creeze mai multe posibilități de a participa la stagii și, ulterior, locuri de muncă mai multe și mai bune pentru tineri.

1.12 CESE salută importanța acordată utilizării Fondului social european (FSE). Atunci când negociază cu statele membre dispozițiile bugetare din cadrul noii perspective financiare, Comisia ar trebui să analizeze în special dacă există sau nu fonduri suficiente pentru inițiativele din cadrul FSE, în special pentru cele referitoare la tineri.

1.13 CESE va examina mai îndeaproape contribuția potențială a sistemului european de împrumuturi pentru studenți în conformitate cu posibilitățile și instrumentele existente deja.

2.1 Strategia Europa 2020 stabilește obiective ambițioase de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în UE. Tinerii au un rol esențial în realizarea acestor obiective. Educația și formarea de calitate pentru toți, integrarea susținută și cu succes pe piața forței de muncă, locurile de muncă decente și remunerate adecvat și oportunitățile pentru o mai mare mobilitate sunt elemente esențiale pentru „eliberarea potențialului tuturor tinerilor” (1) și, astfel, pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. În consecință, datorită setului de măsuri pe care le conține, inițiativa „Tineretul în mișcare” este una dintre propunerile emblematice ale strategiei.

2.2 Inițiativa „Tineretul în mișcare” urmărește consolidarea obiectivelor și priorităților care definesc cadrul strategic pentru cooperarea europeană în educație și formare (Educație și formare 2020) și punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru îndeplinirea următoarelor obiective:

2.3 Pentru fiecare dintre domeniile prioritare, au fost elaborate o serie de acțiuni principale noi. Ele includ propuneri menite să contribuie exact la realizarea acestor priorități.

3.1 Inițiativa emblematică „Tineretul în mișcare” corespunde Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Inițiativa subliniază noua abordare holistică, considerând că politica privind educația tinerilor și ocuparea forței de muncă este strâns legată de alte inițiative emblematice și de cele cinci obiective principale stabilite la nivelul UE. CESE subliniază nevoia de coerență între nivelul UE și politicile naționale, precum și nevoia ca actorii neguvernamentali să joace un rol esențial.

3.2 CESE ar dori să sublinieze că inițiativa ar trebui privită în contextul celei mai mari crize economice cu care Europa s-a confruntat în ultimii ani. Acest lucru nu poate fi trecut cu vederea, având în vedere că obiectivul declarat este „eliberarea potențialului tinerilor de a realiza o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în Uniunea Europeană”. Este justificat să se pună întrebarea în ce mod afectează criza securitatea locurilor de muncă, drepturile sociale și toate planurile și proiectele care privesc mobilitatea studenților și a forței de muncă în prezent. CESE consideră că este important să se evidențieze legăturile care există între măsurile orientate spre economie care sunt în curs de adoptare și impactul pe care acestea le pot avea asupra planurilor și programelor europene existente, care au o mare valoare pentru tineri. Ar trebui evitate orice fel de reduceri. Mai mult, resursele disponibile ar trebui identificate mai bine și mărite considerabil.

3.3 CESE recunoaște valoarea inițiativei „Tineretul în mișcare” ca parte integrantă a măsurilor prevăzute în cadrul Strategiei Europa 2020 și salută dispozițiile generale prezentate în comunicare. În primul rând, inițiativa ar trebui să interconecteze mai eficient diferitele măsuri și proiecte actuale și viitoare pentru a îmbunătăți posibilitățile de îndeplinire a obiectivelor menționate mai sus. CESE regretă că activitățile care consolidează și dezvoltă dimensiunea socială și civică a tineretului în Europa au fost omise din inițiativă. Titlul „Tineretul în mișcare” ar trebui să se reflecte în comunicare ca fiind nu doar „despre” sau „pentru” tineri, ci mai degrabă „cu” tineri, menționând participarea activă a tinerilor la punerea în aplicare a acțiunilor propuse. CESE solicită Comisiei să includă în inițiativă activitățile necesare.

3.4 Întrucât inițiativa acoperă două domenii principale, educația și ocuparea forței de muncă, CESE apreciază faptul că aceasta pune accentul pe mobilitate, atractivitate și calitate, asociind-o astfel Cadrului strategic de cooperare europeană în educație și formare 2020 (ET 2020), în special obiectivelor strategice 1 și 2. Este important ca această inițiativă să acorde o importanță deosebită măririi mobilități în scop educațional, modernizării învățământului superior, îmbunătățirii și validării învățării non-formale și informale și garantării investițiilor reale și de durată în educație și formare profesională.

3.5 CESE salută, de asemenea, faptul că inițiativa evidențiază legăturile dintre obiective și punerea continuă în aplicare a Cadrului european al calificărilor, sistemele de educație mai deschise, orientarea îmbunătățită și parteneriatul dintre instituțiile de învățământ și angajatori (2). La punerea în aplicare a acestei inițiative, CESE recomandă să se concentreze atenția în primul rând pe mărirea accesibilității sistemelor de învățământ și adaptarea acestora la nevoile societății și ale pieței forței de muncă, prin integrarea reală a inițiativei „Tineretul în mișcare” cu instrumentele existente pentru mobilitatea în scop educațional, cum ar fi Europass și Sistemul european de credite transferabile (ECTS), precum și pe îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile de învățământ și angajatori, dar și între acestea și sindicate, studenți și alte părți interesate.

3.6 Inițiativa pune accentul, într-adevăr, pe educație și ocuparea forței de muncă, dar nu acordă o importanță suficientă dezvoltării capitalului social și promovării tinerilor în cadrul societății civile europene. În această privință, inițiativa „Tineretul în mișcare” nu corespunde întru totul cu obiectivele noii strategii a UE pentru tineri, „Investiție și mobilizare”, adoptată în 2009, și nici cu cele ale Tratatului de la Lisabona [articolul 165 alineatul (2)], care consolidează dimensiunea civică și necesitatea de a-i încuraja pe tineri să participe la viața democratică și la acele activități destinate tinerilor. Competențele esențiale legate direct de mediul de afaceri (precum inovarea și spiritul antreprenorial), educația cu privire la cetățenie, solidaritatea și consolidarea coeziunii sociale, adică implicarea totală a tinerilor în tot spectrul agendei sociale, trebuie să fie incluse în inițiativă, iar măsurile de sprijin necesare trebuie să fie concepute și adăugate la inițiativă.

3.7 În afară de aceasta, creșterea favorabilă incluziunii ar trebui, de asemenea, inclusă ca prioritate în strategiile concepute pentru tineri, precum și elementele esențiale pentru punerea lor în aplicare, cum ar fi menținerea și consolidarea programului existent „Tineretul în acțiune”.

3.8 Unele aspecte legate de nediscriminare ar trebui evidențiate mai clar în inițiativă. CESE propune introducerea unor măsuri care să abordeze problema diferențelor de remunerare dintre tineri și tinere. Trebuie abordate, de asemenea, diferențele dintre localnici și persoanele care provin din familii de migranți, precum și dificultățile întâmpinate de aceștia în ceea ce privește beneficierea de condiții și calificări egale. Includerea pe piața forței de muncă a tinerilor defavorizați ar trebui, de asemenea, să primească atenția cuvenită.

3.9 Obiectivele propuse în cadrul inițiativei ar trebui monitorizate, iar progresul realizat în punerea în aplicare ar trebui măsurat prin utilizarea unor indicatori clari, astfel încât statele membre să-și poată intensifica eforturile, dacă aceste obiective nu sunt îndeplinite la timp.

3.10 În următoarea secțiune a avizului, CESE examinează domeniile prioritare stabilite în comunicare, formulează observații și aduce informații suplimentare pentru fiecare dintre noile acțiuni principale propuse.

4. Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne, care să asigure competențe-cheie și excelență

4.1 Propunerea elaborării unei recomandări a Consiliului privind reducerea abandonului școlar timpuriu (2010)

4.1.1 Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu este o chestiune deosebit de importantă, în special pentru unele state membre. Acesta este și unul dintre obiectivele-cheie ale Strategiei Europa 2020 și provine direct din setul de indicatori din Cadrul strategic pentru educație și formare 2020. Într-un moment în care criza economică a dus la reduceri bugetare, CESE subliniază importanța menținerii și măririi, atunci când este posibil, a resurselor alocate la nivel național, destinate prevenirii abandonului școlar timpuriu.

4.2.1 CESE sprijină metodele care s-au dovedit eficiente pentru îmbunătățirea abilităților elevilor și studenților și pentru eradicarea analfabetismului în UE. În plus, Comitetul subliniază importanța programelor care îi implică pe tinerii din familii defavorizate social și din familii de migranți. Este important ca Grupul de experți la nivel înalt să ofere oportunități de dialog și consultare cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile.

4.3 Creșterea atractivității, ofertei și calității educației și formării profesionale

4.3.1 În urma consultărilor cu Cedefop, CESE evidențiază necesitatea de a se reexamina strategiile noastre de educație, formare și învățare, inclusiv de educație și formare profesională. Este nevoie de:

4.3.2 Prin urmare, CESE salută Comunicatul de la Bruges, care urmărește îmbunătățirea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale și care definește 11 obiective strategice pe termen lung pentru următorul deceniu (2011-2020). CESE sprijină îmbunătățirea calității formării profesionale la nivelul UE. Educația și formarea profesională ar trebui să fie unul dintre primele noi domenii vizate care să beneficieze de pe urma unei mobilități mai mari.

4.4.1 CESE salută măsurile care elimină obstacolele juridice și administrative din calea liberei circulații a tinerilor în scopul efectuării de stagii. Dialogul structurat cu tinerii a identificat o altă problemă principală: calitatea stagiilor în fiecare stat membru. Prin urmare, Cadrul european ar trebui să inițieze o dezbatere națională privind stagiile, uceniciile și calitatea contractelor de muncă oferite tinerilor. Stagiile ar trebui să facă parte din programa școlară și ar trebui să conțină un element educațional puternic, care să le permită tinerilor să obțină ulterior locuri de muncă stabile, de înaltă calitate, plătite adecvat și nediscriminatorii.

4.4.2 Cerința privind cadrul de calitate pentru stagii ar trebui aplicată tuturor formelor de învățare într-un mediu de lucru real, indiferent dacă acestea se încadrează sau nu în programele de educație formală sau au loc voluntar în afara oricărui cadru de predare formală. Stagiile nu ar trebui să fie un înlocuitor în sine al locurilor de muncă, ci ar trebui să ofere stagiarilor competențele necesare pentru o tranziție lină către lumea profesională. Tinerii stagiari ar trebui să primească o compensație financiară pentru orice sarcină profesională reală și ar trebui, de asemenea, să beneficieze de asigurare socială. Pentru ca aceste stagii să fie eficiente și relevante pentru piața forței de muncă, este important ca partenerii sociali să fie implicați în conceperea, organizarea, derularea și finanțarea lor.

4.4.3 Stagiile ar trebui să fie mai atractive, ar trebui să reflecte interesele tuturor celor în cauză, iar statele membre, prin diverse tipuri de stimulente, ar trebui să-i încurajeze pe angajatori să creeze mai multe posibilități de a participa la stagii și, ulterior, locuri de muncă mai multe și mai bune pentru tineri, ținând seama de Acordul-cadru privind piețele incluzive ale forței de muncă, adoptat de partenerii sociali europeni.

4.5 Propunerea de elaborare a unui proiect de recomandare a Consiliului privind promovarea și validarea învățării non-formale și informale (2011)

4.5.1 CESE consideră de mult timp că această chestiune are o importanță majoră și, prin urmare, sprijină măsurile suplimentare în această privință. CESE salută în special importanța deosebită acordată validării rezultatelor învățării non-formale. Discuțiile privind modalitățile în care ar putea fi realizată validarea ar trebui să se axeze și pe calitatea educației non-formale și pe supravegherea și monitorizarea acesteia. Toată lumea ar trebui să beneficieze de pe urma măsurilor care îmbunătățesc învățarea non-formală și, prin urmare, aceasta nu ar trebui să se limiteze exclusiv la tinerii defavorizați (așa cum se menționează în comunicare). Învățarea non-formală, pe care în primul rând ONG-urile o oferă prin activități voluntare, este importantă ca un mijloc prin care tinerii își pot îmbunătăți competențele necesare în lumea de azi, în special în ceea ce privește creativitatea, lucrul în echipă, soluționarea problemelor, competențele lingvistice, înțelegerea multiculturalității, empatia și spiritul de inițiativă și de răspundere.

4.5.2 În ceea ce privește validarea învățării informale, angajatorii vor juca un rol esențial în ceea ce privește acceptarea acesteia, iar rolul instituțiilor de învățământ, atât profesional, cât și superior, va fi crucial.

4.5.3 În ceea ce privește recunoașterea învățării non-formale și informale, există deja o serie de practici bune la nivel național, cum ar fi „Profilpass” în Germania și „Keys for Life” în Republica Cehă. La elaborarea recomandării Consiliului, ar trebui să se țină seama de acestea. Comisia ar trebui să contribuie la multiplicarea și analizarea bunelor practici și să țină seama de diferențele mari în ceea ce privește dezvoltarea, tradițiile și realitățile din UE.

5. Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere

5.1 Susținerea reformei și modernizării învățământului superior prin prezentarea unei comunicări (2011) care va stabili o nouă agendă îmbunătățită pentru învățământul superior

5.1.1 Reforma învățământului superior ar trebui să joace un rol mult mai important în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, care au rolul de a-i conferi societății UE o poziție de lider în cunoaștere, inovare și dezvoltare. Modernizarea sistemelor de învățământ terțiar – crearea Spațiului european al învățământului superior și realizarea obiectivelor procesului de la Bologna, o mai mare implicare a societății civile și a sectorului privat, revizuirea și consolidarea sistemelor de asigurare a calității învățământului superior și recunoașterea importanței dimensiunii sociale a educației ar trebui să-i ajute pe tinerii absolvenți să reușească să intre pe piața forței de muncă și ar trebui să elimine barierele din calea participării echitabile la educație, care există încă în legătură cu inegalitățile sociale, genul, naționalitatea etc.

5.2.1 Deși unul dintre obiective este definirea de standarde pentru a evalua rezultatele și realizările învățământului superior, CESE subliniază importanța alegerii cu grijă a criteriilor, în cooperare strânsă cu experții din învățământ, organizațiile societății civile și sectorul privat, întrucât acest domeniu este unul foarte sensibil. CESE împărtășește temerile privind eventuala extrapolare a metodelor de evaluare și clasificare utilizate în alte domenii și se îndoiește că crearea unui nou sistem multidimensional de clasificare a universităților sau a unei scale de măsură este o competență a UE.

5.3.1 Cu privire la agenda strategică de inovare (2011), CESE recomandă Comisiei să consulte numeroasele avize și recomandări din ultimii ani care tratează acest subiect (3).

6. Susținerea dezvoltării puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale pentru tineri

6.1 Crearea unui site internet dedicat inițiativei „Tineretul în mișcare” cu informații privind oportunitățile de învățare și de mobilitate din UE (2010)

6.1.1 CESE propune să se includă un nou pachet de informații în sursele existente, cum ar fi PLOTEUS, YOUTH și alte portaluri existente, întrucât integrarea noilor informații în site-urile existente ar putea avea rezultate mai bune și i-ar putea ajuta pe tineri să aibă acces mai ușor la aceste informații. De asemenea, ar trebui creată și inclusă în aceste site-uri internet o bază de date unificată a locurilor vacante pentru stagii și muncă voluntară.

6.2 Propunerea unui proiect de recomandare a Consiliului privind promovarea mobilității în scop educațional a tinerilor (2010)

6.2.1 CESE susține consolidarea măsurilor specifice care au scopul de a crea o mobilitate mai mare în scop educațional și punerea în aplicare a concluziilor consultărilor publice privind propunerile din Cartea verde „Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional”. Aceasta a avut un rol activ în 2009 și a formulat câteva recomandări valoroase (4). Ar trebui prevăzute măsuri de sprijin înainte, în timpul și după perioada de mobilitate.

6.3.1 Nu este suficient de clar dacă inițiativa urmărește sau nu să creeze un nou card sau să ofere un nou impuls cardului existent pentru tinerii sub 26 de ani. Valoarea adăugată a oricărui card nou trebuie identificată cu claritate și comparată cu cele existente.

6.4 Publicarea unui ghid privind jurisprudența Curții Europene de Justiție referitoare la drepturile studenților mobili (2010)

6.4.1 CESE consideră că aceasta este o măsură pozitivă și subliniază că hotărârile Curții ar trebui publicate prin utilizarea unor formate flexibile, ușor de accesat și de înțeles. Acestea trebuie să fie ușor de utilizat și pentru elevii din învățământul secundar.

6.5.1 CESE susține crearea unui pașaport european al competențelor. CESE consideră că pașapoartele existente (Europass și pașaportul pentru tineri) ar trebui combinate într-un singur instrument general, care să cuprindă, într-o singură formă, un CV tradițional, educația formală (Europass) și educația non-formală și informală. Tinerii sunt în continuare neimpresionați de numărul mare de instrumente, care sunt permanent revizuite, dar care, în final, rămân nu foarte eficiente. Succesul pașaportului european al competențelor va depinde, printre alți factori, de modul în care este văzut de angajatori și utilizat de tineri, pentru care trebuie să rămână disponibilă consultanța necesară și măsurile de sprijin.

6.6.1 CESE salută orice formă de sprijin care îmbunătățește perspectivele de încadrare în muncă ale tinerilor. În opinia CESE, consolidarea inițiativei EURES și a altor portaluri și îmbunătățirea calității serviciilor lor pot aduce o contribuție în acest sens.

6.7 Crearea în 2010 a unui „Observator european al locurilor de muncă vacante”

6.7.1 CESE salută publicarea regulată a Observatorului european al locurilor de muncă vacante, întrucât oferă o imagine valoroasă și actualizată a evoluțiilor pieței europene a forței de muncă.

6.8 Monitorizarea aplicării legislației UE privind libera circulație a lucrătorilor

6.8.1 CESE este de acord, în principiu, că aplicarea legislației UE privind libera circulație a lucrătorilor aduce beneficii tinerilor și ar trebui monitorizată cu mai multă atenție (această măsură este pusă în aplicare de câtva timp). Cu toate acestea, Comisia nu afirmă clar cum vor fi organizate monitorizarea legislației și aplicarea inițiativelor pentru tinerii mobili.

7.1 Identificarea celor mai eficiente măsuri de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor

7.1.1 Rata șomajului în rândul tinerilor, care era alarmantă încă dinainte de criză, a devenit acum unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale pieței forței de muncă europene. Așa cum se afirmă în inițiativă, „ șomajul în rândul tinerilor este inacceptabil de ridicat, situându-se la 21 %. În vederea atingerii obiectivului de ocupare a forței de muncă de 75 % pentru populația în vârstă de 20-64 de ani, tranziția tinerilor către piața forței de muncă trebuie îmbunătățită radical (5)”. Importanța măsurilor care contribuie la garantarea de locuri de muncă pentru tineri care să fie de la început de înaltă calitate, permanente și remunerate adecvat nu poate fi subestimată. CESE salută inițiativele propuse și invită Comisia să obțină angajamente ferme din partea statelor membre – în consens cu partenerii sociali și cu alte părți interesate – de a crea locuri de muncă pentru tineri. CESE susține și afirmația din text conform căreia „ acordurile salariale și costurile nesalariale ale forței de muncă pot oferi un stimulent pentru angajarea lucrătorilor debutanți, însă acestea nu trebuie să contribuie la precaritate . De asemenea, negocierile colective pot juca un rol pozitiv la convenirea unor niveluri diferențiate ale salariilor pentru noii angajați”, cu respectarea totodată a principiului plății egale pentru muncă egală sau muncă de valoare echivalentă.

7.1.2 Abordarea situației tinerilor pe piețele forței de muncă de astăzi este o element esențial pentru îmbunătățirea competitivității Europei. Pentru a avea succes, trebuie în ultimă instanță să ne asigurăm că talentele tinerei generații de azi sunt mai bine utilizate și nu irosite.

7.1.3 CESE susține eforturile de a identifica cele mai eficiente măsuri de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor, precum programele de formare, măsurile de securitate socială și prestații combinate cu activare, subvenții pentru recrutare, și acorduri privind salarii adecvate și securitatea socială. Și Comisia, în mod just, acordă importanță orientării profesionale. Când tinerii trebuie să decidă cu privire la cariera lor viitoare, ei ar trebui să primească informațiile necesare despre diferitele opțiuni de educație care le sunt deschise, să-și facă o idee clară despre aptitudinile și competențele necesare și să primească informații despre evoluțiile posibile pe piața forței de muncă, pentru a-și putea planifica viitorul în mod corespunzător. Aceasta se aplică, în special, la pregătirea pentru primul loc de muncă și la căutarea acestuia.

7.2 Realizarea unei monitorizări sistematice a situației tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare

7.2.1 O altă consecință a actualei crize este mărirea numărului tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Cu toate acestea, până acum a fost dificil să se obțină o imagine generală despre seriozitatea acestui fenomen la nivelul UE și despre impactul asupra sănătății psihice și a bunăstării tinerilor. Prin urmare, CESE salută propunerea de a realiza o monitorizare sistematică în acest domeniu.

7.3 Crearea, cu sprijinul programului PROGRESS, a unui nou Program de învățare reciprocă pentru serviciile publice europene de ocupare a forței de muncă (2010)

7.3.1 CESE sprijină această acțiune și recomandă ca ea să fie adaptată, în primul rând, unificării actualelor activități, finanțări și schimburi de experiență. Existența unor servicii publice de ocupare a forței de muncă eficiente și utile este esențială. Cu toate acestea, în unele state membre, agențiile private sunt responsabile pentru aceste servicii: unele sunt insuficient reglementate și monitorizare. Este esențial să se ofere locuri de muncă stabile și de înaltă calitate și să se asigure drepturile sociale. În această chestiune, ca și în alte domenii, contribuția partenerilor sociali este de o importanță crucială.

7.4 Consolidarea dialogului bilateral și în cadrul politicii regionale cu privire la încadrarea în muncă a tinerilor cu partenerii strategici ai UE

7.4.1 CESE se exprimă în favoarea consolidării cooperării bilaterale și multilaterale cu organizații precum OCDE și Uniunea pentru Mediterana, Parteneriatul estic, Balcanii de Vest, dar și în contextul relațiilor UE cu America Latină, regiunea Caraibilor și alte părți ale lumii cu care ar putea exista o colaborare. Acest lucru se aplică în special chestiunilor referitoare la tinerii care provin din familii de migranți.

7.5 Încurajarea tinerilor antreprenori în vederea utilizării într-o mai mare măsură a Instrumentului european de microfinanțare Progress

7.5.1 CESE salută instrumentul de microfinanțare ca o nouă metodă de promovare a spiritului antreprenorial și de creare de noi locuri de muncă în microîntreprinderi (6). Cu toate acestea, deși nu au existat planuri de prelungire a valabilității acestui instrument în cadrul noii perspective financiare a UE după 2013, CESE consideră că ar trebui luată în considerare prelungirea valabilității acestuia dacă se prezintă dovezi ale valorii sale.

7.5.2 Dialogul structurat cu tinerii, în derulare în prezent, arată că tinerii care decid să înceapă propria afacere au nevoie de sprijin deosebit în două domenii, de care trebuie să se țină seama: i) capitalul necesar de pornire și ii) formarea, îndrumarea și sprijinul legat de chestiunile practice.

7.6 Propunerea ca toți tinerii să fie încadrați în muncă, să își continue studiile sau să facă parte dintr-un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”

7.6.1 CESE salută ideea de creare a unui instrument la nivel național care ar putea să-i ajute pe tineri să depășească obstacolele pe care le implică tranziția de pe băncile școlii pe piața forței de muncă. Experiențele pozitive ale unor state membre ar trebui diseminate ca exemplu. Pe termen lung, „garanția pentru tineret” propusă ar putea fi o contribuție esențială la modelul social european și la obiectivele Europa 2020.

7.7 Garantarea unui echilibru între dreptul la prestații și măsurile de activare țintite pe baza unei obligări reciproce

7.7.1 CESE sprijină măsurile bazate pe obligare reciprocă, inclusiv politicile de activare pentru tinerii expuși riscului excluziunii sociale, modernizarea sistemelor de protecție socială etc. Comitetul susține, de asemenea, intensificarea funcțiilor de activare și motivare ale sistemelor de protecție socială, pentru a împiedica dependența pentru un timp prea îndelungat a tinerilor de prestațiile sociale.

7.8 În cazul piețelor forței de muncă segmentate, introducerea unui „contract unic” cu durată nedeterminată cu o perioadă de probă suficient de lungă și o creștere treptată a drepturilor de protecție

7.8.1 Conceptul unui contract unic cu durată nedeterminată poate fi una dintre măsurile care ar putea contribui la reducerea inegalităților dintre cei care intră pe piața forței de muncă și cei care sunt excluși de pe aceasta. CESE este conștient de diferențele semnificative care există între statele membre în ceea ce privește intrarea tinerilor pe piața forței de muncă. Unele dintre sistemele mai rigide îi împiedică pe tineri să obțină un loc de muncă de orice fel, în altele, există mai multe oferte de contracte de muncă pe termen scurt care sunt prea flexibile și care nu oferă un acces total la beneficiile sociale. CESE subliniază că măsurile care urmează a fi adoptate trebuie să urmărească garantarea de contracte stabile tinerilor, care să evite orice discriminare pe bază de vârstă, gen sau orice alte motive.

8.1 Prezentarea mai bună a avantajelor sprijinului pe care FSE îl poate oferi tinerilor și exploatarea deplină a potențialului său

8.1.1 CESE salută importanța pe care comunicarea o acordă utilizării Fondului social european (FSE). Atunci când negociază cu statele membre alocările bugetare din cadrul noii perspective financiare, Comisia Europeană ar trebui să se concentreze în special pe existența sau inexistența unor fonduri suficiente pentru inițiativele din cadrul FSE, în special cele referitoare la tineri. Ar trebui analizată consolidarea dimensiunii tineretului în alte programe.

8.2 Asigurarea că Fondul aduce beneficii tinerilor în viitorul imediat și este utilizat fără întârziere pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020

8.2.1 CESE consideră că ar trebui depuse eforturi pentru utilizarea deplină a posibilităților actuale oferite de FSE, dar că și alte fonduri ar trebui să includă printre prioritățile lor orizontale obiectivele menționate mai sus.

8.3 Revizuirea tuturor programelor UE care promovează mobilitatea în scop educațional și educația în acest domeniu

8.3.1 CESE susține propunerea de a organiza consultări publice în scopul monitorizării contribuției mobilității la procesul educațional. Comitetul va acorda o atenție deosebită activităților din acest domeniu, neuitând să țină seama de noile perspective financiare.

8.3.2 Comunicarea Comisiei nu se referă la rolul jucat de programele educaționale europene în sprijinirea cetățeniei active și implicarea tinerilor. Este clar că educația de calitate și o piață solidă a forței de muncă contribuie la creștere în Europa, dar ele trebuie să fie însoțite de instrumente care să promoveze implicarea tinerilor în societate, astfel încât tinerii să simtă că politicile relevante le aparțin și să își asume răspunderea pentru acestea. În acest sens, persoanele care lucrează cu tinerii și organizațiile de tineret pot juca un rol mai important. Ar trebuie create mai multe posibilități pentru activitățile civice voluntare.

8.3.3 CESE consideră că măsurile anticriză nu ar trebui să însemne că sprijinul pentru învățarea non-formală este marginalizat, pentru că rolul său câștigă în importanță și este deja un factor decisiv pentru viitorul și dezvoltarea aptitudinilor tinerilor.

8.4 Examinarea fezabilității unui instrument de creditare pentru studenți la nivelul UE pentru mărirea mobilității transfrontaliere a acestora

8.4.1 CESE va analiza cu atenție contribuția potențială a acestei acțiuni în ceea ce privește posibilitățile și instrumentele deja disponibile. Rapoartele de evaluare a programelor de mobilitate arată că principalul obstacol în fața sporirii mobilității este finanțarea studenților; cu toate acestea, pentru a sprijini în mod eficient obiectivul privind mobilitatea – 20 % până în 2020 –, ar trebui acordată prioritate accesibilității și mărimii burselor. Procedura de acordare a creditelor trebuie să fie elaborată cu atenție, iar tinerii trebuie să fie informați despre aceasta, întrucât este important să se împiedice, în măsura posibilului, intrarea acestora într-o spirală a datoriilor din care să nu mai poată ieși.

Bruxelles, 15 martie 2011

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(2) Acest concept ar trebui înțeles în cel mai larg sens, și anume ca fiind orice persoană care angajează o altă persoană și în toate sectoarele: privat, public sau neguvernamental.

(3) Avizul CESE privind revizuirea politicii comunitare în materie de inovare într-o lume în schimbare, JO C 354, 28.12.2010, p. 80 și Avizul CESE privind investițiile în cunoaștere și inovare (Strategia Lisabona), JO C 256, 27.10.2007, p. 17.

(4) Avizul CESE privind Cartea verde „Pentru promovarea mobilității tinerilor în scop educațional”, JO C 255, 22.9.2010, p. 81.

(5) Conform raportului Eurostat pentru luna ianuarie 2011, rata generală a șomajului în țările UE-27 era de 9,6 %. În rândul tinerilor (persoane sub 25 de ani) rata șomajului era de 21 %. Țările în care rata șomajului în rândul tinerilor era cea mai ridicată erau Spania (43,6 %), Slovacia (36,6 %) și Lituania (35,2 %).