12.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 236/48

A.

întrucât reducerea și eradicarea sărăciei reprezintă unul dintre principalele obiective ale politicii pentru dezvoltare a UE în temeiul Tratatului de la Lisabona, reprezentând, de asemenea, o obligație morală și fiind în interesul pe termen lung al UE;

B.

întrucât atât UE, în calitate de cel mai mare donator mondial, și statele sale membre, trebuie să dețină un rol de prim plan în cadrul reuniunii din septembrie dedicată ODM și să adopte o poziție ambițioasă și unitară care să poată acționa ca o forță motrice în vederea atingerii ODM în conformitate cu agenda stabilită;

C.

întrucât, în prezent, UE ar trebui să mai aloce încă 20 de miliarde EUR pentru a-și respecta angajamentele financiare privind ODM;

D.

întrucât unele state membre ale UE își reduc bugetul destinat asistenței;

E.

întrucât valoarea tranzacțiilor financiare globale a ajuns la un nivel care reprezintă de 70 de ori VNB la nivel mondial;

F.

întrucât o asistență imprevizibilă poate afecta în mod negativ țările beneficiare și întrucât o mai mare calitate a ajutorului ar putea elibera o sumă suplimentară de 3 miliarde EUR anual destinată bugetelor pentru dezvoltare ale UE și ale statelor sale membre (12);

G.

întrucât 82 % din împrumuturile FMI au fost direcționate spre țările din zona europeană, în timp ce țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) ar beneficia de un volum mai mare de noi împrumuturi din partea FMI;

H.

întrucât, deși G20 este mai reprezentativ decât G8, ONU rămâne cel mai integrant forum pentru abordarea chestiunilor care țin de guvernanța globală;

I.

întrucât incoerența în politicile Europei nu trebuie să submineze impactul finanțării pentru dezvoltare;

J.

întrucât transferurile de fonduri din exterior contribuie anual cu cel puțin 300 de miliarde USD la economiile țărilor în curs de dezvoltare (13),

K.

întrucât, deși s-au înregistrat progrese remarcabile în cazul anumitor ODM, toate cele opt ODM au deviat de la țintă și numai exprimarea fermă a voinței politice va permite îndeplinirea ODM în cei cinci ani care au rămas până la termenul limită din 2015;

L.

întrucât unele LDC se îndreaptă într-o direcție care nu le permite să atingă niciun ODM;

M.

întrucât recentele crize alimentare și ale combustibilului, corelate cu recesiunea economică mondială și schimbările climatice, au condus la întârzieri în ceea ce privește progresele ultimului deceniu în materie de reducere a sărăciei;

N.

întrucât proprietatea funciară stimulează persoanele individuale, familiile și comunitățile să preia controlul asupra propriei lor dezvoltări și să asigure securitatea alimentară la nivel local;

O.

întrucât lupta împotriva schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare ar putea costa aproximativ 100 de miliarde USD anual până în 2020 (14), iar recesiunea economică cel puțin tot atât de mult (15);

P.

întrucât situația din țările în curs de dezvoltare cu venituri medii nu ar trebui trecută cu vederea în momentul revizuirii ODM, având în vedere faptul că aceste țări solicită în continuare asistență în vederea atingerii pe deplin a potențialului lor de dezvoltare;

Q.

întrucât țările industrializate sunt principalii responsabili pentru schimbările climatice și criza financiară și economică;

R.

întrucât numărul lucrătorilor săraci și al celor cu o situație vulnerabilă a locului de muncă este în creștere;

S.

întrucât lipsa păcii, securității, democrației și a stabilității politice împiedică deseori țările sărace să își atingă întregul potențial de dezvoltare;

T.

întrucât corupția are un efect destructiv asupra productivității, generează instabilitate și descurajează investițiile străine;

U.

întrucât fluxurile ilicite de capital care provin din țările în curs de dezvoltare sunt estimate la sume cuprinse între 641 de miliarde USD și 941 de miliarde USD și întrucât aceste ieșiri de capital subminează capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a-și produce propriile resurse și de a aloca mai multe resurse pentru reducerea sărăciei (16);

V.

întrucât, deși s-au înregistrat progrese majore în ceea ce privește unele ODM privind sănătatea, cele trei ODM privind sănătatea, în special obiectivul legat de mortalitatea maternă, au deviat cel mai mult de la cursul inițial;

W.

întrucât 13 % din decesele materne din țările în curs de dezvoltare sunt cauzate de avorturile în condiții neadecvate și întrucât acest procent este mult mai mare în Africa (17);

X.

întrucât finanțarea pentru planificarea familială per femeie a scăzut drastic în ultimul deceniu;

Y.

întrucât, chiar dacă se vor atinge toate ODM, vor continua să existe provocări legate de sărăcie și suferință în țările sărace;

Z.

întrucât neîndeplinirea angajamentelor noastre privind ODM va însemna ca milioane de persoane sărace să sufere în continuare și va eroda în mod grav încrederea între nord și sud,

1.

se așteaptă ca Consiliul European din iunie 2010 să convină asupra unei poziții ambițioase și unitare a UE înaintea reuniunii ONU privind ODM din septembrie și să ducă la angajamente noi, axate pe rezultate, suplimentare, transparente și măsurabile;

2.

solicită statelor membre să își îndeplinească obligațiile la care au convenit ca parte la Consensul european privind dezvoltarea;

3.

subliniază că realizarea ODM trebuie să rămână un obiectiv central al Uniunii Europene; subliniază faptul că trebuie să se recunoască fără ambiguitate că țelul de a reduce sărăcia prin atingerea ODM reprezintă cadrul general al politicii de dezvoltare a UE, iar acest lucru trebuie să se reflecte clar în toate propunerile politice și legislative relevante, inclusiv în politica comercială; consideră că ODM nu ar trebui considerate o problemă de ordin tehnic, care poate fi soluționată doar prin alocarea mai multor bani sau oferirea mai multor oportunități comerciale, fără a identifica și aborda cauzele profunde ale sărăciei;

4.

subliniază că cifrele publicate în recentul raport al ONU intitulat „Regândirea sărăciei” sunt alarmante și reprezintă un semnal clar că riscul nerealizării Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului este unul real;

5.

invită toate statele membre să își îndeplinească promisiunile privind ajutorul (0,7 %) până cel târziu în 2015;

6.

invită UE și statele membre să introducă măsuri consolidate de responsabilizare referitoare la angajamentul acestora de a pune la dispoziție 0,7 % din VNP sub formă de ajutoare până în 2015, care să includă, printre altele, crearea unui proces de examinare de către omologi în materie de AOD care să evalueze, în cadrul Consiliului Afaceri Externe, progresele realizate în atingerea obiectivului de 0,7 % până în 2015, concretizat într-un raport adresat Consiliului European și Parlamentului European;

7.

invită toate statele membre să introducă măsuri pentru ajutorul pentru dezvoltare și să elaboreze calendare multianuale pentru atingerea țintelor ODM; solicită Comisiei să se asigure că asistența oficială pentru dezvoltare (AOD) este pe deplin transparentă și solicită, în consecință, publicarea sumelor cheltuite pentru AOD de către statele membre;

8.

face apel la UE și OCDE să nu extindă definiția asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) sau să contabilizeze anularea datoriilor sau alte fluxuri financiare non-AOD ca finanțare a asistenței;

9.

face apel la toate statele membre să lupte ferm împotriva paradisurilor fiscale, evaziunii fiscale și fluxurilor financiare ilicite, în cadrul G20 și al ONU, precum și să promoveze o mai mare transparență, inclusiv divulgarea sistematică a profiturilor realizate și a impozitelor plătite și un sistem de raportare specifică pentru fiecare țară în parte care să permită țărilor în curs de dezvoltare să își păstreze resursele proprii pentru propria dezvoltare;

10.

invită BEI să își revizuiască politica privind centrele financiare offshore pe baza unor criterii mai stricte decât cele din lista Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE) privind definirea jurisdicțiilor interzise și monitorizate, precum și să asigure implementarea sa și să prezinte rapoarte anuale privind progresele înregistrate;

11.

invită toate statele membre și comunitatea internațională să ia măsuri pentru a reduce costurile transferurilor de fonduri din exterior;

12.

invită toate statele membre să sprijine inițiativele ONU și să ia măsuri pentru a crește responsabilitatea creditorilor și debitorilor în contextul tranzacțiilor datoriilor publice;

13.

invită toate statele membre și comunitatea internațională să își reînnoiască eforturile pentru a ușura povara datoriei LDC care au obținut rezultate bune în ceea ce privește asumarea răspunderii, transparența și buna guvernare;

14.

face apel la UE să ofere o finanțare semnificativă pentru a sprijini țările sărace în lupta împotriva schimbărilor climatice și a crizei economice; insistă ca aceste fonduri să vină într-adevăr în completarea angajamentelor existente privind ajutorul;

15.

invită toate statele membre să se angajeze să aloce mult mai multe resurse în favoarea cooperării pentru dezvoltare și a ajutorului de urgență în cadrul viitoarei perspective financiare, precum și în cadrul Fondului european de dezvoltare;

16.

invită Comisia Europeană să utilizeze instrumentele existente de cooperare cu țările în curs de dezvoltare, inclusiv planurile de acțiune PEV, parteneriatul estic, SGP și SGP+ pentru definirea și aplicarea unor măsuri concrete care să faciliteze îndeplinirea ODM;

17.

face apel la toate statele membre să crească în mod semnificativ volumul ajutorului oferit sub formă de sprijin bugetar, în special prin intermediul contractelor ODM, insistând, în același timp, să se respecte democrația, drepturile omului, guvernanța și alte criterii esențiale, precum și să existe o mai bună monitorizare și un audit mai eficace;

18.

invită toate statele membre să se asigure că UE face apel în continuare la întreaga gamă de instrumente financiare existente la nivel mondial și național, în plus față de sprijinul bugetar, inclusiv Fondul mondial pentru combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei, precum și la alte organizații și mecanisme relevante, în special organizații ale societății civile și comunități;

19.

invită toate statele membre să continue să îmbunătățească coordonarea donatorilor prin deblocarea tuturor ajutoarelor, în conformitate cu declarațiile de la Paris și de la Accra, reducând astfel fragmentarea bugetelor destinate ajutorului, ceea ce este imperativ pentru obținerea coerenței și a alocării ajutorului, recunoscând, în același timp, faptul că mai multe state membre pot să ofere expertiză în diferite zone geografice și sectoare de dezvoltare;

20.

solicită Comisiei Europene și statelor membre să se asigure că responsabilitatea principală pentru planificarea fondurilor destinate dezvoltării și stabilirea priorităților rămâne sub mandatul Comisarului pentru dezvoltare în noua formulă instituțională a UE;

21.

invită UE să ia măsuri concrete împotriva sărăciei prin adoptarea unei politici coerente care include domeniul comerțului și cel al cooperării pentru dezvoltare, precum și politicile sale comune în domeniul agricol și al pescuitului, pentru a evita consecințele negative directe sau indirecte asupra economiilor țărilor în curs de dezvoltare;

22.

invită UE să susțină principiul securității alimentare în țările în curs de dezvoltare și să îndemne toți actorii în cadrul negocierilor OMC actuale să respecte acest principiu;

23.

consideră că realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită măsuri care să înlesnească accesul la terenuri, la apă și la resursele biodiversității, precum și măsuri de promovare a unei politici de sprijinire la nivel local a exploatațiilor agricole durabile de mici dimensiuni;

24.

face apel la UE să își adapteze acordurile privind pescuitul pentru a ține seama de angajamentele pentru dezvoltare, astfel încât aceste acorduri să aibă pe deplin în vedere impactul economic și social asupra comunităților locale, în special prin intermediul sprijinului sectorial pe termen lung acordat de UE și printr-un mecanism prin care armatorii să suporte o parte echitabilă din costurile de acces ale flotei comunitare;

25.

face apel la UE să nu facă presiuni asupra țărilor sărace prin politica sa comercială pentru a deschide noi sectoare vulnerabile ale pieței, atât timp cât nivelul de dezvoltare al acestor țări nu le permite să concureze în condiții echitabile pe piața mondială, crescând, în același timp, concentrarea politicii UE de ajutor pentru comerț asupra reducerii sărăciei;

26.

solicită UE să depună eforturi pentru a se ajunge la o încheiere oportună și axată pe dezvoltare a negocierilor din cadrul Rundei Doha a OMC;

27.

solicită ca evaluarea riscurilor legate de schimbările climatice să fie inclusă în mod sistematic în toate aspectele care vizează politica de programare și de decizie, inclusiv comerțul, agricultura și securitatea alimentară; solicită ca rezultatul acestei evaluări să fie folosit pentru a formula orientări clare pentru politica de cooperare pentru dezvoltare durabilă;

28.

subliniază că este necesar un răspuns global și eficient la problema schimbărilor climatice, care reprezintă o amenințare la adresa ODM în cazul nesoluționării acesteia, prin care țările industrializate să își asume responsabilitatea și să preia inițiativa pentru combaterea gazelor cu efect de seră;

29.

invită UE și statele membre, care sunt parte la Protocolul privind evaluarea strategică de mediu la Convenția de la Espoo, să respecte pe deplin dispozițiile protocolului atunci când oferă asistență pentru dezvoltarea de programe și proiecte publice în țările în curs de dezvoltare;

30.

este convins că forța motrice pentru creșterea economică poate fi comerțul, chiar dacă comerțul nu poate soluționa fără asistență problemele de dezvoltare; consideră că progresul lent al negocierilor privind Runda de la Doha împiedică contribuția sistemului de comerț internațional la ODM; subliniază că o încheiere pozitivă a Rundei de la Doha ar putea contribui la furnizarea unui pachet de stimulente economice la nivel global; ia act de studiile realizate de UNCTAD și de alte instituții care indică faptul că liberalizarea extensivă a comerțului în țările cel mai puțin dezvoltate (LDC) a avut arareori efecte de reducere durabilă și semnificativă a sărăciei și a contribuit la un declin al raportului de schimb comercial în cazul țărilor în curs de dezvoltare, în special al țărilor africane;

31.

subliniază importanța eforturilor de facilitare a integrării țărilor în curs de dezvoltare în economia mondială; reiterează că deschiderea comercială și sprijinul acordat capacității de ofertare sunt elemente importante pentru orice strategie coerentă de dezvoltare și că inițiativele de asistență tehnică în domeniul comercial reprezintă un instrument suplimentar de eradicare a sărăciei și a subdezvoltării;

32.

reamintește că ameliorarea capacității comerciale a țărilor în curs de dezvoltare și a celor slab dezvoltate le-ar putea ajuta în a-și dezvolta capacitățile legate de comerț și infrastructura necesară pentru a pune în aplicare și a beneficia de acordurile OMC, de a-și extinde comerțul, de a profita de avantajele actualelor și noilor posibilități comerciale, de a pune în aplicare noi acorduri și de a se adapta la un mediu comercial extern în schimbare;

33.

salută inițiativele în curs în domeniul comerțului cu țările în curs de dezvoltare la nivelul UE și al OMC, îndeosebi inițiativa „Totul în afară de arme” (EBA), SGP și SGP+, precum și principiul asimetriei și perioadele tranzitorii negociate în toate acordurile europene de parteneriat în vigoare și solicită Comisiei să consolideze această strategie politică; subliniază că SGP oferă mai multă stabilitate, predictibilitate și oportunități comerciale pentru utilizatori; observă că se acordă preferințe suplimentare (prin intermediul regimului SGP) acelor țări care au ratificat și implementat efectiv convenții internaționale importante cu privire la dezvoltare durabilă, drepturi sociale și bună guvernanță;

34.

invită Comisia să consolideze aspectele legate de dezvoltare în negocierile în curs la nivel de OMC și în cele privind acordurile bilaterale de liber-schimb;

35.

reamintește că strategia privind ajutorul pentru comerț este menită să sprijine țările sărace și vulnerabile să își dezvolte infrastructura economică de bază și instrumentele de care au nevoie pentru a transforma comerțul în motor de creștere economică și de dezvoltare; salută declarațiile Comisiei conform cărora UE a atins deja obiectivul alocării a 2 miliarde EUR în favoarea asistenței în domeniul comerțului (TRA ) până în 2010, dat fiind că sprijinul total pentru TRA din partea UE și a statelor sale membre s-a ridicat la 2,15 miliarde EUR în 2008 (1,14 miliarde EUR furnizate de statele membre și 1,01 miliarde EUR de UE) și ia act de faptul că s-au obținut rezultate importante în ceea ce privește programul extins privind ajutorul pentru comerț - incluzând transporturile și energia, sectoarele productive și ajustările aferente comerțului; invită totuși Comisia să prezinte informații detaliate (inclusiv cifre) cu privire la liniile bugetare utilizate pentru finanțarea asistenței legate de comerț și a ajutorului pentru comerț;

36.

îndeamnă Comisia și statele membre să acorde mai multă atenție și să sprijine țările cel mai puțin dezvoltate pentru a crește nivelul total de finanțare a ajutorului pentru comerț, care nu a crescut semnificativ în ultima vreme; consideră că, întrucât integrarea regională devine din ce în ce mai importantă în cadrul programului UE privind ajutorul pentru comerț, ar trebui accelerate eforturile de completare a pachetelor regionale de ajutor pentru comerț destinate țărilor ACP; consideră că eficiența ajutorului poate fi încă ameliorată prin analize comune mai bune, prin strategii comune de reacție și prin adoptarea în comun de măsuri privind ajutorul pentru comerț;

37.

consideră că dimensiunea sud-sud devine o componentă a comerțului internațional care cunoaște o dezvoltare rapidă și care ar putea deveni esențială pentru a asigura dezvoltarea celor mai sărace țări, motiv pentru care trebuie încurajată și susținută;

38.

invită UE să păstreze o abordare integrată și cuprinzătoare a ODM, recunoscând că toate obiectivele și țintele individuale sunt interdependente și stabilind cerințe minime pentru eradicarea sărăciei;

39.

invită toate statele membre și Comisia să aloce cel puțin 20 % din finanțarea destinată dezvoltării pentru asistența sanitară de bază și educație, să crească contribuțiile la Fondul mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei și malariei și să mărească finanțarea pentru alte programe destinate consolidării sistemelor de sănătate, precum și să acorde prioritate sănătății materne și eforturilor pentru combaterea mortalității infantile;

40.

face apel la țările în curs de dezvoltare să aloce cel puțin 15 % din bugetele naționale pentru sănătate și să-și consolideze sistemele de sănătate;

41.

face apel la UE și la țările în curs de dezvoltare să promoveze accesul gratuit la serviciile de sănătate și educație;

42.

solicită statelor membre și Comisiei să pună capăt reducerii îngrijorătoare a finanțării în domeniul sănătății și drepturilor sexuale și reproductive în țările în curs de dezvoltare și să sprijine politicile privind planificarea familială voluntară, avortul în condiții de siguranță, tratamentul infecțiilor cu transmitere sexuală și aprovizionarea cu produse destinate sănătății reproductive, precum medicamente vitale și contraceptive, inclusiv prezervative;

43.

solicită Comisiei, statelor membre și țărilor în curs de dezvoltare să abordeze ODM 5 (privind îmbunătățirea sănătății materne), ODM 4 (privind mortalitatea infantilă) și ODM 6 (privind HIV/SIDA, malaria și tuberculoza) într-un mod coerent și dintr-o perspectivă globală, împreună cu ODM 3 (privind egalitatea de gen și autonomizarea femeilor);

44.

solicită ca documentele strategice naționale și regionale să sublinieze nevoia unei legislații pentru combaterea violenței și discriminării împotriva femeilor, să încurajeze participarea femeilor în procesul decizional și să evidențieze nevoia unor politici care să ia în considerare dimensiunea de gen;

45.

reafirmă că UE ar trebui să sprijine țările în curs de dezvoltare care utilizează așa-zisele flexibilități înscrise în Acordul TRIPS, în scopul de a putea furniza medicamente la prețuri accesibile în cadrul programelor lor interne de sănătate publică; subliniază că acele acorduri care garantează accesul la medicamente generice nu trebuie să fie subminate de acorduri de liber-schimb;

46.

invită UE să canalizeze cel puțin jumătate din ajutorul acordat țărilor celor mai puțin dezvoltate și să identifice grupurile cu situația cea mai dificilă din aceste țări, în special în ceea ce privește situația femeilor, a copiilor și a persoanelor cu handicap, precum și să integreze într-un mod mai eficient interesele grupurilor vulnerabile în strategiile sale privind dezvoltarea;

47.

sprijină, în acest context, propunerea Comisiei de a realoca fonduri țărilor care înregistrează cele mai mari întârzieri în cadrul revizuirii intermediare din 2010 a programelor ACP;

48.

invită UE și țările în curs de dezvoltare să acorde o atenție deosebită drepturilor minorităților și insistă ca UE să integreze drepturi ale omului și clauze de nediscriminare care nu sunt negociabile în acordurile sale internaționale în ceea ce privește, printre altele, discriminarea bazată pe gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă, orientare sexuală și discriminarea persoanelor cu HIV/SIDA;

49.

invită UE și partenerii guvernamentali să crească investițiile în agricultură și în securitatea alimentară până la un nivel care să garanteze eliminarea foametei în cazul tuturor, având în vedere în special nevoile urgente, exploatațiile agricole la scară redusă și programele de protecție socială;

50.

solicită Comisiei să promoveze proprietatea funciară ca instrument de reducere a sărăciei și de garantare a securității alimentare prin consolidarea drepturilor de proprietate și facilitarea accesului la credit pentru agricultori, întreprinderile mici și comunitățile locale;

51.

își exprimă profunda preocupare în legătură cu actualele achiziții de terenuri arabile (îndeosebi în Africa) de către investitori străini care beneficiază de sprijin guvernamental, achiziții ce pot submina securitatea alimentară locală și pot avea consecințe serioase și ample în țările în curs de dezvoltare; îndeamnă ONU și UE să abordeze consecințele negative ale achizițiilor de terenuri agricole (inclusiv exproprierea micilor fermieri și utilizarea nesustenabilă a terenurilor și a resurselor de apă) prin recunoașterea dreptului populației de a deține controlul asupra terenurilor agricole și asupra altor resurse naturale vitale;

52.

invită statele membre și Comisia să își intensifice eforturile pentru combaterea muncii copiilor prin sprijinirea unor programe specifice și prin orientări pentru politicile de dezvoltare și comerțul internațional;

53.

solicită UE și guvernelor țărilor în curs de dezvoltare să sprijine ferm Pactul mondial pentru muncă al OIM și să aplice în mod eficient toate aspectele incluse pe Agenda privind o muncă decentă;

54.

solicită Comisiei să monitorizeze protecția socială a lucrătorilor, dialogul social și normele de bază din domeniul muncii în țările în curs de dezvoltare și, după caz, să ofere stimulente și să aplice sancțiuni prin acordurile comerciale și prin intermediul tuturor celorlalte instrumente disponibile;

55.

face apel la Banca Mondială și la FMI să aloce o proporție mai echitabilă de drepturi de vot țărilor slab reprezentate, garantând faptul că creditorii și debitorii beneficiază de un număr egal de voturi pe termen scurt, iar creditarea nu subminează principiile proprietății, astfel cum au fost s-a convenit la Paris și Accra;

56.

invită FMI să sporească accesul țărilor cu venituri mici la facilitățile sale preferențiale și să crească alocările de drepturi speciale de tragere în favoarea țărilor cu venituri mici în funcție de nevoile acestora;

57.

intenționează, în cadrul procesului de codecizie privind viitoarea revizuire a mandatului extern al Băncii Europene de Investiții, să se asigure că aceasta își îndeplinește obligațiile privind dezvoltarea și își orientează mai mult resursele spre nevoile țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv prin instrumente de creditare pentru țările sărace eficiente pentru ambele părți;

58.

invită toate statele membre și comunitatea internațională să se asigure că ONU rămâne un forum adecvat pentru abordarea chestiunilor legate de guvernanța globală și de sărăcie;

59.

invită UE și autoritățile UA să investească o voință politică reînnoită în cadrul parteneriatului strategic Africa-UE și să aloce resursele specifice care să permită acestuia să-și atingă potențialul deplin;

60.

invită UE și comunitatea internațională să promoveze și să sprijine democrația, pacea, statul de drept și o administrație lipsită de corupție în țările în curs de dezvoltare;

61.

solicită UE și comunității internaționale să depună eforturi excepționale în vederea sprijinirii administrației statului în țările în curs de dezvoltare cu scopul specific de combatere a corupției și de creare a unui mediu administrativ transparent, imparțial și echitabil, recunoscând, în același timp, rolul esențial pe care îl joacă actorii nestatali și societatea civilă;

62.

invită toate țările în curs de dezvoltare să semneze cât mai rapid Convenția ONU privind lupta împotriva corupției, să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare în mod eficient prevederile acesteia și să creeze mecanisme de monitorizare a progreselor înregistrate;

63.

recunoaște că este necesar ca țările în curs de dezvoltare să își îmbunătățească standardele internaționale de contabilitate pentru a preveni evitarea plății impozitelor și practicile de evaziune fiscală, realizând astfel o mai bună guvernanță fiscală la nivel global;

64.

solicită țărilor în curs de dezvoltare să implice parlamentele, autoritățile locale, societatea civilă, precum și alți actori nestatali în toate etapele elaborării și implementării politicilor;

65.

invită țările în curs de dezvoltare, în special cele care beneficiază cel mai mult de asistența UE, să consolideze buna guvernanță în toate sectoarele vieții publice și în special în ceea ce privește gestionarea asistenței primite și îndeamnă Comisia să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare transparentă și eficientă a asistenței;

66.

recunoaște că există o legătură vitală între securitate și dezvoltare și constată cu îngrijorare că nu s-au înregistrat progrese în direcția soluționării pe cale pașnică a conflictelor înghețate din vecinătatea UE și dincolo de granițele acesteia, îndemnând UE să reia eforturile în acest domeniu;

67.

invită UE să se implice într-un dialog ambițios și constructiv cu toți donatorii tradiționali și emergenți pentru a asigura atingerea ODM, precum și faptul că reducerea sărăciei rămâne o prioritate pe agenda mondială;

68.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.