28.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 354/59


Avizul Comitetului Economic și Social European privind punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona: democrația participativă și inițiativa cetățenească europeană (articolul 11) (aviz din proprie inițiativă)

2010/C 354/10

Raportor: dna Anne-Marie SIGMUND

La 16 iulie 2009, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă cu privire la

Punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona: democrația participativă și inițiativa cetățenească europeană (art. 11 din TUE).

Subcomitetul însărcinat cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă și-a adoptat avizul la 11 februarie 2010.

În cea de-a 461-a sesiune plenară, care a avut loc la 17 și 18 martie 2010 (ședința din 17 martie 2010), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 163 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE) referitoare la principiile democratice ale Uniunii, în special articolul 11, reprezintă, în opinia Comitetului, o etapă esențială în înfăptuirea unei Europe tangibile a cetățenilor, utilă din punct de vedere practic și care poate fi modelată. Cu toate acestea, este necesară stabilirea unui caracter mai puternic de obligativitate a diferitelor procese democratice și dotarea acestora cu structurile necesare.

1.2   În ceea ce privește dialogul civil orizontal [art. 11 alineatul (1) din TUE] și dialogul civil vertical [art. 11 alineatul (2) din TUE], Comitetul solicită o definire clară a acestui instrument și a regulilor privind procedurile și părțile interesate. Comitetul îndeamnă Comisia să lanseze – ca și în cazul art. 11 alineatul (4) din TUE – un proces de consultare, prezentând o carte verde pe tema dialogului civil, și, pe baza rezultatelor, să adopte reglementările necesare.

1.3   Comitetul subliniază disponibilitatea exprimată deja în repetate rânduri de a contribui în mod activ la dezvoltarea dialogului civil în calitate de partener și mediator și de a-și extinde rolul de punct de întâlnire pentru dialogul civil. Comitetul pune la dispoziția tuturor organelor Uniunii rețelele și infrastructura de care dispune pentru a sprijini în mod constructiv acest dialog civil cu societatea civilă organizată.

1.4   Articolul 11 alineatul (3) din TUE așază practica consultărilor, și până acum larg exercitată de către Comisie, în contextul pilonului participativ, acum consolidat, al modelului democratic european. Comitetul solicită să se stabilească și pentru acest instrument reguli procedurale mai clare, care să respecte principiile transparenței, deschiderii și reprezentativității.

1.5   Prin intermediul inițiativei cetățenești europene introduse la articolul 11 alineatul (4), tratatul concretizează pentru prima dată în istorie o procedură a democrației directe, la nivel transfrontalier, transnațional. Comitetul salută în mod deosebit această nouă posibilitate și dorește să contribuie concret la această premieră istorică. Comitetul își precizează astfel punctul de vedere în ceea ce privește dispozițiile concrete de punere în aplicare, care trebuie adoptate în anul 2010. În acest sens, trebuie avute în vedere următoarele:

cetățenii să nu întâmpine piedici inutile în exercitarea drepturilor participative, având în vedere că este vorba numai de o „inițiativă de agendă”;

regulile și prevederile clare le vor facilita inițiatorilor organizarea inițiativei în cele 27 de state membre, fără a se lovi de obstacole neașteptate la nivel național;

eventuala acordare a unui sprijin financiar inițiatorilor, odată ce s-a atins un anumit prag.

1.6   Comitetului îi revine un rol central în cadrul infrastructurii democratice transnaționale în Europa, pe care și-l va asuma, în conformitate cu articolul 11 din TUE, într-un mod punctual și eficient. De asemenea, Comitetul se oferă să funcționeze ca „oficiu” de informații, să sprijine, dacă este cazul, inițiativele cetățenești prin intermediul unor avize însoțitoare, să organizeze audieri pentru inițiativele de succes și să sprijine eventual evaluarea de către Comisie tot prin intermediul unui aviz.

2.   Context

2.1   În decembrie 2001, șefii de stat și de guvern au căzut de acord, la Laeken, asupra unei noi metode de elaborare a tratatelor europene și au decis instituirea Convenției privind viitorul Europei, care, datorită componenței (1) sale, a dezvoltat o dinamică democratică considerabilă și a emis, în iunie 2003, un text care conținea propuneri inovatoare, pentru mai multă transparență și participare.

2.2   În urma eșecului Tratatului de instituire a Constituției pentru Europa elaborate în cadrul Convenției, din cauza rezultatelor negative ale referendumurilor din Franța și Țările de Jos, s-a semnat un Tratat revizuit privind Uniunea Europeană la 13 decembrie 2007, la Lisabona; acesta a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

3.   Introducere

3.1   Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona simplifică numeroase proceduri și le face mai transparente, delimitează mai clar competențele, extinde prerogativele Parlamentului European și întărește poziția Uniunii Europene atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

3.2   Pe lângă formele de democrație parlamentară (indirectă) (2), modelul democrației europene este extins și consolidat prin înscrierea democrației participative (directe) în TUE, acesta nefiind astfel în niciun caz înlocuit.

3.3   Prevederile concrete în ceea ce privește democrația participativă cuprind:

dialogul civil orizontal;

dialogul civil vertical;

practica existentă a consultărilor Comisiei și

noua inițiativă cetățenească europeană.

3.4   În conformitate cu natura Tratatului privind Uniunea Europeană, prevederile articolului 11 din TUE reprezintă numai condițiile-cadru care trebuie acum definite, elaborate și puse în aplicare prin reglementările legislative corespunzătoare și transpuse în viață de către părțile interesate.

3.5   În ceea ce privește inițiativa cetățenească europeană, Comisia a lansat deja o inițiativă utilă și a publicat o carte verde (3) iar în urma procesului de consultare va prezenta un proiect de regulament privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (4) din TUE. Astfel, Comisia a transmis un semnal clar pentru dialog în vederea pregătirii punerii în aplicare a noului instrument și are în vedere, în acest sens, în special acele părți interesate ale societății civile organizate și cetățenii interesați din întreaga Uniune Europeană care vor lansa mai târziu aceste inițiative.

4.   Tratatul de la Lisabona – articolul 11 din TUE

4.1   Dialogul civil orizontal

Articolul 11 alineatul (1) din TUE: „Instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.”

4.1.1

Aceste prevederi conferă „dialogului civil” orizontal un temei juridic, fără a-l defini mai exact. Comitetul și-a exprimat deja, în repetate rânduri, punctul de vedere privind dialogul civil în avizele sale (4)  (5)  (6) și a declarat dialogul civil un element-cheie al participării în cadrul modelului democrației europene. De asemenea, Comitetul a subliniat deja de mai multe ori faptul că este pregătit să activeze ca platformă și factor de multiplicare a acestui tip de dialog și să contribuie la formarea unei opinii publice europene. În acest context, Comitetul a accentuat în repetate rânduri că dorește să contribuie și va contribui în mod activ, în calitate de partener și mediator al dialogului civil, la dezvoltarea acestuia. În acest context, Comitetul este dispus să își extindă rolul de mediator și să ofere și sprijin practic, de exemplu, prin punerea la dispoziție a infrastructurii pe care o deține. Comitetul pune un mare accent pe contribuția sa la dialogul civil, astfel încât acesta să ajungă la notorietatea (europeană) necesară și să devină o dezbatere cu adevărat interactivă.

4.1.2

Comitetul subliniază încă o dată faptul că acest instrument al democrației participative are nevoie de o definiție clară și de stabilirea unor modalități concrete de funcționare. De exemplu, trebuie stabilite criteriile de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească asociațiile menționate la acest articol pentru a putea participa la dialog. În ceea ce privește chestiunea reprezentativității actorilor societății civile organizate, Comitetul a arătat deja (7) cât de importantă este diferențierea dintre reprezentativitatea cantitativă (reprezentarea legitimă a majorității celor vizați) și cea calitativă (dovada expertizei relevante). Comitetul este de părere că asociațiile implicate trebuie să fie reprezentate atât cantitativ, cât și calitativ.

4.1.3

În continuare va fi necesar ca legiuitorul să precizeze mai clar care sunt măsurile concrete pe care trebuie să le adopte, pentru a îndeplini statutul de „mijloace corespunzătoare” [a se vedea articolul 11 alineatul (1) din TUE].

4.1.4

În acest context, Comitetul consideră că este important să se facă distincția între dialogul civil european și dialogul social european și atrage atenția asupra unei posibile confuzii în ceea ce privește acești termeni. Dialogul social european reprezintă desigur și un element esențial al participării calificate, însă face obiectul unor reglementări speciale în ceea ce privește conținutul, participarea, procedurile și efectele. Ancorarea legislativă a acestuia în tratat reflectă însemnătatea acestui tip de dialog.

4.2   Dialogul civil vertical

Articolul 11 alineatul (2) din TUE: „Instituțiile Uniunii mențin un dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă.”

4.2.1

Prin acest alineat se ia în considerare dialogul civil vertical și se obligă instituțiile Uniunii Europene să întrețină constant acest tip de dialog. Comitetul a emis deja avize (8) privind și această formă a dialogului civil și solicită și pe această cale Comisiei să stabilească mai exact atât detaliile legate de conținut, cât și cele legate de procedurile juridice.

4.2.2

Deja cu ceva timp în urmă, Parlamentul European, în anticiparea acestor prevederi din tratat, a înființat așa-numitul forum „Agora” și a creat astfel un instrument pentru dialogul civil vertical.

4.2.3

Deoarece articolul 11 alineatul (2) din TUE obligă toate instituțiile să poarte un dialog cu societatea civilă, Comitetul solicită tuturor celorlalte instituții, în special însă Consiliului, să își clarifice, cât mai curând, propriile intenții în ceea ce privește punerea în aplicare a acestui articol din tratat.

4.2.4

Comitetul pune la dispoziția tuturor instituțiilor Uniunii rețelele și infrastructura de care dispune pentru instituirea, respectiv, sprijinirea în mod constructiv a acestui dialog civil vertical cu societatea civilă organizată.

4.3   Consultările Comisiei Europene

Articolul 11 alineatul (3) din TUE: „În vederea asigurării coerenței și a transparenței acțiunilor Uniunii, Comisia Europeană procedează la ample consultări ale părților interesate.”

4.3.1

Această prevedere așază practica consultărilor Comisiei, și până acum larg exercitată, în contextul pilonului participativ consolidat al modelului democrației europene, consolidat în prezent. Comitetul reamintește (9)  (10) faptul că această practică a consultărilor reprezintă în fond un element esențial al conceptului de „guvernare europeană” (11) lansat în 2001 de Comisie și, ca o măsură top-down, facilitează numai o capacitate de acțiune indirectă a societății civile. Acesta subliniază încă o dată faptul că trebuie făcută distincția între „consultare”, ca inițiativă a autorităților și „participare”, ca drept cetățenesc. Aspectul implicării active a societății civile organizate într-un proces de jos în sus („bottom-up”) rămâne neatins de această măsură.

4.3.2

În cadrul mandatului său, Comitetul este dispus să sprijine Comisia Europeană atunci când aceasta dorește să organizeze consultări dincolo de cadrul online utilizat de regulă, de exemplu, prin organizarea unor audieri comune pe teme specifice sau prin organizarea unor consultări deschise în cadrul forumurilor părților interesate sau după metoda „open space”.

4.3.3

Consultarea în sine nu reprezintă totuși un dialog, în adevăratul sens al cuvântului, cu societatea civilă organizată. Prin urmare, Comitetul solicită Comisiei să revizuiască și să structureze practica de până acum a consultărilor. Pe de o parte, timpul acordat consultărilor trebuie să fie corespunzător, astfel încât societatea civilă organizată și cetățenii să aibă într-adevăr timp să-și elaboreze răspunsurile, și să nu aibă loc doar consultări de formă. Pe de altă parte, procesul de evaluare trebuie să fie mai transparent. Comisia ar trebui să fie obligată să răspundă la toate propunerile înaintate și să își expună motivele pentru care propunerea respectivă a fost preluată sau respinsă, pentru a intra astfel într-un dialog veritabil. Comisia ar trebui să discute intens aceste îmbunătățiri, dar și altele, cu societatea civilă organizată.

4.4   Inițiativa cetățenească europeană

Articolul 11 alineatul (4) din TUE: „La inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării tratatelor.”

4.4.1

Comitetul împărtășește părerea că această nouă inițiativă cetățenească are pentru integrarea europeană o importanță ce depășește cu mult dimensiunea juridică și că trebuie apreciată ca fiind primul element al democrației directe de la nivel transnațional, conform formulării prevederii, însă aceasta se referă numai la cetățenii Uniunii. Comitetul și-ar exprima satisfacția dacă, la revizuirea tratatului, ar fi incluși și cetățenii statelor terțe cu reședința permanentă pe teritoriul Uniunii.

4.4.2

Trebuie, însă, subliniat faptul că noua inițiativă cetățenească europeană nu reprezintă o „inițiativă populară” care, așa cum este prevăzută în multe state membre, declanșează un referendum obligatoriu, ci este o „inițiativă de agendă”, care poate solicita Comisiei o acțiune legislativă. Este un instrument al minorității, care oferă doar posibilitatea de a participa la stabilirea agendei politice. Dreptul de inițiativă legislativă rămâne al Comisiei, iar eventualul proces legislativ care urmează decurge în conformitate cu procedurile prevăzute.

4.4.3

Acest instrument necesită desigur anumite reguli și standarde. Dar, având în vedere că instrumentele democrației directe la nivel european trebuie mai întâi create, ar trebui să se asigure un cadru pentru evoluția pozitivă a inițiativei cetățenești europene. Regulamentul privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (4) din TUE ar trebui să stabilească standarde minime și de calificare cât mai scăzute, iar în domeniile în care lipsesc valorile de referință la nivel comunitar, să se lase loc pentru judecare și interpretare, deoarece inițiativa cetățenească europeană poate avea ca rezultat numai preluarea unei anumite teme în planul de acțiune al Comisiei.

4.4.4

Cu toate acestea, Comitetul nu împărtășește în niciun caz punctul de vedere al Parlamentului European (12) conform căruia „sarcina politică a Parlamentului [este] să monitorizeze procesul unei inițiative cetățenești” și se opune controlului exercitat de către legiuitor asupra unui proces aflat în fază prelegislativă. O asemenea „monitorizare” ar contraveni principiului separării puterilor; de aceea, Comitetul îndeamnă să se instituie un „organism consultativ” independent respectiv un „helpdesk” care să îi poată asista pe inițiatori la pregătirea și lansarea unei inițiative cetățenești europene, astfel încât conflictele evidente în ceea ce privește prevederile de admitere și derulare să poată fi în general evitate, dacă nu chiar excluse.

4.4.5

Pe bună dreptate, în cadrul aceluiași raport, Parlamentul atrage atenția asupra necesității de a se face distincție între petiții, care trebuie adresate Parlamentului, și inițiative cetățenești, care trebuie adresate Comisiei sub formă de solicitare. În acest sens, procedurile și cerințele pentru cele două instrumente participative de jos în sus trebuie conturate în mod distinct.

4.4.6

În calitate de instrument al democrației directe, inițiativa cetățenească europeană reprezintă, de asemenea, un mijloc eficient pentru declanșarea unor procese deliberative transnaționale. Cetățenii, care în momentul de față nu sunt interesați de o „Europă politică”, pot participa în prezent cu inițiative și obiective concrete. Cu cât vor fi invitați și încurajați mai mult să participe la inițiativă, fără obstacole administrative inutile și prohibitive, cu atât mai repede vor înceta să se considere spectatori ai unor decizii greu de înțeles și vor trece de la statutul de obiect la cel de subiect al societății civile europene. Un asemenea proces, pornit pas cu pas, care promovează confruntarea cu problemele relevante la nivel european, are în mod automat drept consecință formarea unei conștiințe europene și a unei opinii publice europene.

4.4.7

Din punctul de vedere al conținutului, trebuie evidențiat faptul că, bineînțeles, că o inițiativă cetățenească europeană nu trebuie să contravină tratatului sau Cartei europene a drepturilor fundamentale. Totuși, ca și în cazul procesului indirect/parlamentar, și în cadrul procesului direct/cetățenesc de formare a opiniei, se poate întâmpla ca grupări extremiste să se folosească de mijloacele existente de formare a opiniei și să facă (ab)uz de acestea în scopuri proprii. Aceasta reprezintă marea provocare fundamentală a fiecărei democrații, dar, în același timp, și cel mai mare avantaj față de sistemele nedemocratice. O democrație reprezentativă modernă, susținută atât de pilonii indirecți, cât și de cei direcți, trebuie să fie capabilă să discute și probleme incomode, chiar extremiste, într-un mod deschis și transparent.

4.5   Cartea verde a Comisiei Europene privind inițiativa cetățenească europeană

4.5.1

Cu toate că nu a fost direct implicat în consultările care s-au încheiat, Comitetul dorește ca, înaintea dezbaterilor pe tema propunerii de regulament din Parlament și Consiliu, să aducă o contribuție competentă la formarea unei opinii și se pronunță în cele ce urmează asupra problemelor ridicate în Cartea verde.

4.6   Numărul minim de state din care trebuie să provină cetățenii

4.6.1

Comitetul împărtășește opinia Comisiei conform căreia pragul ar trebui să se stabilească pe baza unor criterii obiective. Comitetul nu împărtășește însă opinia Comisiei conform căreia numai o treime din statele membre (deci 9 state) asigură reprezentativitatea pentru un interes al Uniunii, și nu este de acord nici cu anumite organizații pentru care doar 4 state membre întrunesc această condiție semnificativă.

4.6.2

Comitetul este mai degrabă în asentimentul Parlamentului European, care consideră că un sfert din statele membre (deci 7 state în prezent) reprezintă un prag potrivit. Această valoare se bazează pe articolul 76 din TFUE, care conține prevederile legale privind cooperarea administrativă din cadrul cooperării polițienești și judiciare sau în materie penală, la inițiativa unui sfert din statele membre. Comitetul consideră că aceasta reprezintă referința adecvată pentru asigurarea unei dimensiuni europene calificate a inițiativelor cetățenești.

4.7   Numărul minim de semnatari pentru fiecare stat membru

4.7.1

Având în vedere că Tratatul de la Lisabona se referă numai la „un număr semnificativ de state membre”, ar exista și opțiunea de a nu specifica un număr minim de participanți pentru fiecare țară. Luând în considerare însă repetatele referiri din tratat la necesitatea unei majorități duble, Comitetul împărtășește părerea Comisiei, potrivit căreia renunțarea la un număr minim de participanți pentru fiecare stat membru ar fi în contradicție cu spiritul tratatului.

4.7.2

În locul stabilirii unei cifre rigide de 0,2 % pentru fiecare stat membru, Comitetul propune un sistem flexibil, care ar putea crea un echilibru util între state. Astfel, ar putea fi solicitată o valoare minimă absolută de 0,08 % (13) pentru a fi luate în considerare semnăturile dintr-un stat membru. Bineînțeles, o inițiativă cetățenească trebuie să primească în total un milion de semnături. Din combinarea acestor două criterii rezultă un echilibru automat, care respectă și cerințele tratatului în ceea ce privește reprezentativitatea și interesul real, împărtășit la nivelul întregii Europe.

4.7.3

Comitetul consideră că o astfel de reglementare flexibilă care să faciliteze punerea în aplicare este justificată, și pentru că inițiativa cetățenească europeană, în ultimă instanță, nu are ca rezultat un act legislativ obligatoriu, ci reprezintă doar o „solicitare” adresată Comisiei.

4.8   Criteriile pentru semnarea unei inițiative cetățenești

4.8.1

Comitetul împărtășește opinia Comisiei conform căreia, în interesul evitării unor sarcini administrative inutile, condiția generală de participare ar trebui să fie dreptul la vot la alegerile pentru Parlamentul European în țara de reședință a participantului. În ciuda simpatiei pentru ideea implicării tinerilor (de exemplu, prin diminuarea vârstei de vot la 16 ani), această excepție de la condițiile privind dreptul la vot pentru Parlamentul European ar îngreuna relativ mult procesul de verificare a semnăturilor, deoarece aproape toate statele ar trebui să țină o evidență dublă a celor cu drept de vot.

4.9   Forma și redactarea inițiativei cetățenești

4.9.1

Și în acest domeniu, Comitetul consideră că nu sunt adecvate prevederi rigide în ceea ce privește forma; ar trebui să se aplice cerințele formale obligatorii pentru petițiile oficiale și ar trebui stabilite anumite cerințe minime (a se vedea punctul 4.13). Conținutul inițiativei și decizia pe care o vizează aceasta ar trebui să fie prezentate în mod concis și fără echivoc. Trebuie întotdeauna să reiasă clar ce anume susține cel care semnează o inițiativă cetățenească europeană.

4.10   Cerințele pentru strângerea, verificarea și autentificarea semnăturilor

4.10.1

Nu există niciun motiv pentru care să nu se stabilească la nivel comunitar reguli respectiv standarde comune de procedură pentru strângerea, verificarea și autentificarea semnăturilor, care să difere de legislațiile naționale aferente, având în vedere că inițiativa cetățenească europeană reprezintă un (nou) instrument transnațional al democrației participative.

4.10.2

Ar trebui admise toate modalitățile de a strânge semnături în măsura în care permit verificarea identității: strângerea de semnături prin intermediul unui portal online ar trebui să fie în aceeași măsură posibilă ca și strângerea directă de semnături. Comitetul consideră că prevederi precum confirmarea autenticității semnăturilor de către autoritățile naționale sau un notar reprezintă o sarcină nejustificată. Cu toate acestea, pe lângă verificarea identității, trebuie să existe certitudinea că susținătorii au semnat personal și nesiliți de nimeni. În acest scop, trebuie stabilite reguli speciale, mai ales în ceea ce privește strângerea de semnături online.

4.10.3

Numele, adresa, data nașterii, precum și adresa de e-mail de verificare sunt date suficiente pentru securitate și autentificare. Obiectivul trebuie să fie acela de a se asigura că nicio inițiativă care are la bază reglementările minime stabilite în regulament cu privire la strângerea semnăturilor să nu întâmpine în nicio țară a Uniunii sarcini suplimentare. În cazul europenilor care trăiesc în străinătate, la distribuirea voturilor, se va lua în considerare reședința participantului.

4.10.4

Verificarea semnăturilor ar trebui efectuată de către statele membre, neapărat prin intermediul verificării prin sondaj, așa cum se obișnuiește în anumite state membre.

4.11   Intervalul de timp pentru strângerea de semnături

4.11.1

Experiențele inițiativelor cetățenești premergătoare Tratatului de la Lisabona au arătat că tocmai lansarea unei inițiative poate dura mult; de aceea, Comitetul consideră că intervalul de timp de un an propus de Comisie este prea scurt și pledează pentru 18 luni. Referitor la mențiunea de mai sus, privind faptul că, dincolo de obiectivul ei concret, inițiativa lansează un proces pentru crearea unei opinii publice europene autentice, Comitetul consideră că ar fi regretabil dacă s-ar pune sub semnul întrebării rezultatul pozitiv al unui astfel de proces, cu toate implicațiile lui juridice și sociale, din cauza unui interval de timp relativ scurt, de un an.

4.12   Înregistrarea inițiativelor propuse

4.12.1

Comitetul împărtășește părerea Comisiei, conform căreia este sarcina inițiatorilor să clarifice ei înșiși, în prealabil, legalitatea și admisibilitatea inițiativei lor. Înregistrarea ar trebui să fie posibilă prin intermediul unei pagini web puse la dispoziție de Comisie, care să conțină și informații referitoare la conținut, astfel încât toți cetățenii să se poată informa cu privire la inițiativele aflate în derulare.

4.12.2

În acest context, Comitetul solicită Comisiei să pună la dispoziție, pe viitorul site internet pentru inițiativa cetățenească europeană, și un instrument online pentru strângerea de semnături. În plus, acest site internet ar putea fi utilizat ca forum pentru discuțiile pe marginea diferitelor inițiative, reprezentând astfel o parte a opiniei publice europene.

4.12.3

Cu toate acestea, Comitetul consideră că, în plus, autorilor inițiativelor cetățenești ar trebui să li se pună la dispoziție și un punct de informare care să ofere sfaturi atât în materie de proceduri, cât și în ceea ce privește conținutul. Prin urmare, Comitetul se oferă să funcționeze ca „helpdesk”.

4.12.4

S-ar putea lua în considerare eventual un sistem de cartonașe galbene/roșii cu ajutorul cărora autorii unei inițiative cetățenești să poată vedea din timp dacă, eventual, inițiativa lor nu este admisă, de exemplu, din cauza unor criterii formale, precum lipsa competenței Comisiei în respectivul domeniu sau o încălcare clară a drepturilor fundamentale.

4.13   Cerințele pentru organizatori – transparență și finanțare

4.13.1

Comitetul consideră că inițiatorii unei inițiative ar trebui să pună la dispoziție următoarele informații:

comitetul inițiator și reprezentanții acestuia în exterior;

eventualii susținătorii;

planul de finanțare;

situația resurselor umane și a structurilor.

4.13.2

Comitetul nu poate accepta în niciun caz anunțul Comisiei că nu este prevăzută nicio formă de susținere și finanțare publică pentru inițiativele cetățenești și, în special, observația că numai în acest mod s-ar putea asigura independența unor astfel de inițiative. Comisia Europeană sprijină financiar structurile și activitățile multor organizații neguvernamentale eficiente și ar reieși astfel insinuarea inacceptabilă că acești actori ai societății civile finanțați de către Comisie ar fi, așadar, dependenți de aceasta. În plus, consecința logică a abordării Comisiei ar fi că numai organizațiile mari, cu susținători puternici din punct de vedere financiar, pot lua în considerare o inițiativă cetățenească europeană.

4.13.3

Prin urmare, Comitetul sugerează ca UE să pună la dispoziție sprijin financiar imediat ce a fost parcursă prima etapă, de exemplu, 50 000 de semnături din trei state membre, pentru a elimina campaniile lipsite de perspectivă și cele care nu sunt lansate în mod serios. Și aici ar putea juca un rol sistemul propus al cartonașelor roșii/galbene.

4.14   Verificarea de către Comisie a inițiativelor cetățenești de succes

4.14.1

Comitetul consideră că intervalul de timp de 6 luni propus de Comisie este un termen maxim absolut și susține abordarea pe două niveluri (2 luni pentru verificarea criteriilor formale și 3 luni pentru a lua o decizie pe fond (14) propusă de Parlamentul European în rezoluția sa. Comisia ar trebui să desfășoare acest proces de decizie intern cu cât mai multă transparență cu putință.

4.14.2

În urma depunerii unei inițiative cetățenești de succes, va trebui verificată definitiv admisibilitatea din punct de vedere juridic.

4.14.3

În faza evaluării politice de către Comisie, Comitetul va organiza audieri în cadrul cărora organizatorii să-și prezinte inițiativa în fața Comisiei, cu posibilitatea de a implica și Parlamentul și Președinția Consiliului. CESE ar putea completa acest proces, dacă este cazul, și prin elaborarea unui aviz exploratoriu sau a unui aviz din proprie inițiativă pe tema respectivă.

4.14.4

Acceptarea, preluarea parțială sau respingerea inițiativei de către Comisie trebuie justificată în detaliu și public în fața inițiatorilor. În cazul respingerii, Comisia trebuie să emită o decizie formală, cu posibilitatea ca aceasta să fie atacată la CEJ.

4.15   Inițiative pe aceeași temă

4.15.1

Comitetul este de părere că va rămâne la latitudinea inițiatorilor să lanseze totuși o inițiativă pe o temă similară sau nu. Trebuie reamintit încă o dată faptul că noua inițiativă cetățenească europeană reprezintă o „inițiativă de agendă”. De aceea, Comitetul nu consideră că este cazul să se mai adauge interdicții sau obstacole la acest punct.

4.16   Observații complementare

4.16.1

Comitetul este de părere că Comisia ar trebui să preia, în numele organizatorilor unei inițiative cetățenești care a găsit deja 50 000 de susținători din trei state membre, traducerea textului în toate limbile oficiale.

5.   Observații finale

5.1   Prevederile Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE) referitoare la principiile democratice ale Uniunii, în special articolul 11, reprezintă, în opinia Comitetului, o etapă esențială în înfăptuirea unei Europe tangibile a cetățenilor, utilă din punct de vedere practic și care poate fi modelată. Cu toate acestea, este necesară stabilirea unui caracter mai puternic de obligativitate a diferitelor procese democratice și dotarea acestora cu structurile necesare.

5.2   Astfel, Comitetul solicită Comisiei să elaboreze, după Cartea verde pe tema inițiativei cetățenești europene, și o Carte verde pe tema dialogului civil, care să conțină prevederi concrete privind punerea în aplicare a alineatelor (1) și (2) de la articolul 11, pentru a reflecta asupra practicilor existente, a defini mai exact și evalua procedurile și principiile și pentru a aduce îmbunătățiri, împreună cu societatea civilă organizată, mai ales pentru crearea unor structuri clare. Și în acest context, Comitetul își reiterează disponibilitatea de a coopera în limitele prerogativelor sale.

5.3   În continuare, solicită celorlalte organe să prezinte, la rândul lor, modul în care văd punerea în aplicare a noilor prevederi din tratat.

5.4   Articolul 11 alineatul (4) din TUE ne conduce pe tărâmuri ale democrației neexplorate încă, chiar și la nivel mondial. Cetățenii din mai multe state dobândesc, împreună, pentru prima dată în istoria democrației, un drept participativ transnațional.

5.5   Acest nou drept civil democratic ascunde un potențial imens. Are ca obiectiv consolidarea democrației participative în Europa și, în mod direct, consolidează elementul participativ al modelului democrației europene. Acesta poate contribui indirect la procesul de integrare europeană, la consolidarea acestuia, la formarea opiniei publice europene și la o identificare mai puternică a cetățenilor cu UE. Mai ales în ceea ce privește mărimea și diversitatea Europei, trebuie să se garanteze că toți cetățenii, chiar și cei care nu dispun de multe mijloace sau nu fac parte din organizații consacrate mari, au acces la toate instrumentele democratice. Exercitarea drepturilor democratice nu trebuie să fie legată de deținerea unor resurse financiare importante.

5.6   Comitetul, al cărui rol de organ consultativ pentru sprijinirea Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei a fost confirmat în Tratatul de la Lisabona, va continua să își îndeplinească sarcinile principale ca și până acum și va emite avize în cadrul responsabilităților ce-i revin prin tratat. Asumându-și rolul de mediator, Comitetul se va dovedi un element-pivot și mai important decât până acum, al unei infrastructuri democratice cuprinzătoare de la nivel european.

5.7   În încercarea de a sprijini prin activitatea sa cât mai bine instituțiile mai sus menționate și de a-și îmbunătăți modalitatea de lucru, în cadrul inițiativei cetățenești europene, Comitetul mai propune următoarele:

elaborarea unui aviz privind o inițiativă cetățenească acceptată formal de către Comisie, în perioada de evaluare;

eventuala elaborare a unui aviz pentru sprijinirea unei inițiative cetățenești în curs;

organizarea unor audieri privind inițiativele încununate de succes (organizatori, Comisie, Parlament, Consiliu);

înființarea unui „info-helpdesk” (ca punct de informare pentru cetățeni, pe probleme de procedură etc.);

informații suplimentare (editarea unui ghid privind democrația participativă, conferințe pe tema punerii în aplicare etc.).

Bruxelles, 17 martie 2010

Președintele Comitetului Economic și Social European

Mario SEPI


(1)  La Convenție au participat, pe lângă președintele Valéry Giscard d'Estaing și cei doi vicepreședinți ai săi Giuliano Amato și Jean Luc Dehaene, și următorii membri:

15 reprezentanți ai șefilor de stat și de guvern din statele membre,

13 reprezentanți ai șefilor de stat și de guvern din statele candidate la aderare,

30 de reprezentanți ai parlamentelor naționale din statele membre,

26 de reprezentanți ai parlamentelor naționale din statele candidate la aderare,

16 reprezentanți din rândul membrilor Parlamentului European și

2 reprezentanți din partea Comisiei Europene.

La aceștia s-au mai adăugat 13 observatori din rândul CESE, al CoR, al partenerilor sociali, precum și Ombudsmanul European. Observatorii CESE au fost: Göke Frerichs, Roger Briesch și Anne-Marie Sigmund.

(2)  Articolul 10 din TUE prevede faptul că „funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative”.

(3)  COM (2009) 622 final, din 11.11.2009.

(4)  Avizul privind societatea civilă organizată și guvernanța europeană – contribuția Comitetului la elaborarea Cărții albe, din 25.4.2001, JO C 193 din 10.7.2001.

(5)  Avizul privind reprezentativitatea organizațiilor societății civile europene în cadrul dialogului civil, din 14.2.2006, JO C 88 din 11.4.2006.

(6)  Aviz exploratoriu privind un nou program european de acțiune socială, din 9.7.2008, JO C 27 din 3.2.2009 (punctele 7.6 și 7.7).

(7)  A se vedea nota de subsol nr. 5.

(8)  Avizul privind Comisia și organizațiile neguvernamentale: consolidarea parteneriatului din 13.7.2000, JO C 268 din 19.9.2000, precum și Avizul privind rolul și contribuția societății civile organizate la construirea Europei din 24.9.1999, JO C 329 17.11.1999.

(9)  Avizul privind societatea civilă organizată și guvernanța europeană – contribuția Comitetului la elaborarea Cărții albe din 25.4.2001, JO C 193 din 10.7.2001.

(10)  Avizul pe tema „Guvernanța europeană – o Carte albă” din 20.4.2002, JO C 125 din 27.5.2002.

(11)  COM (2001) 428 final din 25.7.2001.

(12)  Rezoluția Parlamentului European din 7.5.2009, raportor: dna Sylvia-Yvonne KAUFMANN (T6-0389/2009).

(13)  Acest procent se orientează după cerința minimă de 0,08 %, pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în Italia.

(14)  Aceasta ar trebui să se desfășoare analog cu procedura privind inițiativele Parlamentului European conform art. 225 din TFUE. A se vedea rezoluția Parlamentului European privind un acord-cadru revizuit între Parlamentul European și Comisie pentru următorul mandat din 9.2.2010 [P7_TA(2010)0009].