[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 20.9.2010

COM(2010) 472 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Banda largă europeană: o investiție într-un promotor digital al creșterii

CUPRINS

1. Introducere: obiectivul în domeniul benzii largi 3

2. Progresele tehnologice și evoluția pieței în domeniul benzii largi 4

3. Atingerea obiectivului în domeniul benzii largi 6

4. Principalele acțiuni 13

1. INTRODUCERE: OBIECTIVUL ÎN DOMENIUL BENZII LARGI

Până în 2020, toți europenii ar trebui să aibă acces la internet cu o viteză de peste 30 de megabiți pe secundă (Mbps), iar minim 50% dintre gospodăriile din UE ar trebui să aibă abonamente de peste 100 Mbps.

Acest obiectiv face parte din Agenda digitală pentru Europa[1], o inițiativă-pilot a strategiei Europa 2020[2] pentru o economie inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Agenda digitală a reafirmat totodată obiectivul, aprobat de Consiliul European, de a pune servicii de bază în materie de bandă largă la dispoziția tuturor europenilor până în 2013. În vederea atingerii acestor obiective ambițioase, este necesar să se elaboreze o politică cuprinzătoare, bazată pe o combinație de tehnologii, și să se monitorizeze atent progresele înregistrate în timp[3].

Obiectivul privind accesul rapid și ultrarapid la internet a fost ales datorită rolului principal pe care acesta îl va avea în redresarea economică și în furnizarea unei platforme în sprijinul inovării în întreaga economie, așa cum au făcut-o în trecut electricitatea și transporturile. Implementarea de rețele ultrarapide deschise și competitive va stimula un cerc virtuos în dezvoltarea economiei digitale, permițând avântul unor servicii noi, dependente de lărgimea de bandă, și impulsionând cererea tot mai mare din partea cetățenilor, care, la rândul său, va stimula creșterea cererii de lărgime de bandă.

Cererea mondială de lărgime de bandă a cunoscut o creștere de aproximativ 50-60 % pe an[4], stimulată de extinderea utilizării internetului, de la simpla transmitere de mesaje electronice și fișiere text (în epoca internetului prin conexiune dial-up de 56 Kbps) la navigarea pe internet (concomitent cu apariția conexiunii permanente de bandă largă) și apoi la integrarea, într-o măsură tot mai mare, de conținut grafic și audiovizual în site-uri (sprijinită de generația actuală de ADSL, care oferă viteze de descărcare de cel puțin 2 Mbps și capacitate de încărcare de 256 Kbps).

În acest context, nu sunt importante numai vitezele de descărcare, ci ar putea fi necesare și o simetrie sporită (viteze de încărcare mult mai mari) și un timp de așteptare mai scurt pentru a dispune de servicii și aplicații inovatoare. Există deja exemple de servicii care se bazează pe astfel de conexiuni: rețelele electrice inteligente, care necesită un timp de așteptare scurt și care pot reduce cheltuielile consumatorilor, diminuând și costurile de producție; serviciile de cloud computing (informatică dematerializată) în timp real, care necesită viteze simetrice de încărcare și de descărcare și care pot fi utilizate de întreprinderile mici pentru a-și reduce costurile; precum și serviciile intensive de e-sănătate oferite spitalelor și pacienților aflați la distanță. În plus, OCDE a ajuns recent la concluzia că economiile de costuri realizate în numai patru sectoare ale economiei (transporturi, sănătate, electricitate și educație) ar justifica construcția unei rețele fibre-to-the-home (fibră până acasă) naționale[5].

Prin urmare, creșterea inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii prevăzută de strategia Europa 2020 va depinde în foarte mare măsură de utilizarea eficientă și efectivă a internetului, iar viteza de acces la internet va fi un element cheie în realizarea acestui obiectiv. Accesul la internet este furnizat de operatori de rețele (în general privați) într-un cadru de reglementare concurențial, pe baza unor interese comerciale. Cu toate acestea, datorită rolului esențial al internetului, beneficiile la nivelul întregii societăți par a fi cu mult mai mari decât interesele private de a investi în rețele mai rapide. Având în vedere declinul economic recent, stimularea investițiilor în accesul rapid la internet la un nivel care să depășească nivelul actual de dezvoltare determinată de piață este elementul cheie în atingerea obiectivului în domeniul benzii largi.

Investițiile în rețele noi, deschise și competitive trebuie susținute de acțiunile autorităților naționale și locale în vederea reducerii costurilor. Comisia a oferit deja sprijin acțiunilor de acest fel adoptând anul trecut o serie de orientări pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat[6]. Acestea prevăd condițiile pentru sprijinul financiar public acordat în condiții diferite de cele oferite de piață pentru dezvoltarea benzii largi și a benzii largi de mare viteză în zonele care au șanse foarte mici de a beneficia de investiții comerciale în viitorul apropiat. Principalul obiectiv al prezentei comunicări este de a sprijini în continuare acțiunile autorităților naționale și locale. Ea se prezintă sub forma unui pachet de măsuri referitoare la banda largă, alături de celelalte două angajamente în domeniu asumate de Comisie în cadrul acțiunilor privind internetul rapid și ultrarapid prevăzute în Agenda digitală; este vorba despre Recomandarea privind accesul de generație următoare (NGA), care oferă orientări în materie de reglementare autorităților naționale de resort și despre Programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, care vizează îmbunătățirea coordonării și a gestionării spectrului și deci stimularea, printre altele, a dezvoltării benzii largi pe suport radio.

Punctul următor trece în revistă progresele tehnologice și evoluția pieței pentru a furniza contextul în care se regăsește Europa în prezent. Punctul 3 reia fiecare dintre cele patru propuneri înaintate statelor membre în Agenda digitală și indică modul în care vor fi sprijinite acestea la nivel european. În final, punctul 4 prezintă unele dintre principalele acțiuni subsecvente.

2. PROGRESELE TEHNOLOGICE șI EVOLUțIA PIEțEI ÎN DOMENIUL BENZII LARGI

În prezent, banda largă ajunge la utilizatorii casnici cu preponderență prin intermediul rețelelor de cupru (telefonice) sau coaxiale (de televiziune prin cablu) și/sau prin intermediul rețelelor de acces pe suport radio precum comunicațiile mobile 3G sau accesul fix pe suport radio. În UE există aproximativ 124 de milioane de linii de abonați la bandă largă fixă și 25 de milioane de linii de abonați la bandă largă mobilă[7], ceea ce poziționează Uniunea printre liderii mondiali în materie de implementare a benzii largi de primă generație. Vitezele oferite sunt foarte variate, dar, în general, vitezele de descărcare depășesc 2 Mbps, iar vitezele de încărcare sunt de peste 256 Kbps. Aceste viteze sunt în creștere. Graficul de mai jos ilustrează funcționalitatea diferitelor viteze de bandă largă și posibilele aplicații viitoare.

[pic]La presiunea pieței, au loc îmbunătățiri ale accesului fix la internet, care se îndreaptă către viteze mai mari. Rețelele de acest fel sunt denumite în mod colectiv rețele NGA[8]. Progresele înregistrate sunt însă inegale atât între statele membre, cât și între regiunile din cadrul acestora.

Rețelele de cablu, care deservesc aproximativ 73 de milioane de gospodării din UE, trec treptat la viteze mai mari prin implementarea DOCSIS3[9] și prin extinderea rețelelor lor „backhaul”. Competiția reprezentată de rețelele de cablu stimulează operatorii de rețele de cupru să investească în VDSL – tehnologie care exploatează infrastructura telefonică de cupru existentă - și în fibra optică până acasă (FTTH). Atât FTTH, cât și DOCSIS3 pot atinge obiectivul în domeniul benzii largi cu viteze de peste 100 Mbps. Arhitecturile FTTH mai deschise stimulează și concurența la nivel de infrastructură între furnizorii de servicii de internet, pe baza accesului necondiționat și a dezvoltării treptate de infrastructuri alternative, impulsionând astfel apariția de noi servicii și aplicații.

În afara zonelor în care se confruntă cu infrastructuri concurente, operatorii nu și-au arătat dorința de a desfășura alte activități decât cele tradiționale legate de ADSL. Majoritatea operatorilor consideră neconvingătoare argumentele comerciale în favoarea unei modernizări pe scară largă a rețelei până la nivelul FTTH și găsesc totodată că, deocamdată, nu sunt disponibile suficiente servicii atractive care să determine clienții să plătească un preț mai mare. Recomandarea NGA și aplicarea noului cadru de reglementare vor avea un rol crucial în această privință, deoarece vor oferi siguranță în materie de reglementare, promovând investițiile și concurența.

Serviciile terestre pe suport radio de generație următoare pot oferi rate de transfer de peste 30 Mbps, permițând prin urmare atingerea obiectivului de acoperire în ceea ce privește banda largă[10]. Aceste servicii sunt deosebit de importante în regiunile cu relief dificil, în care accesul prin cablu nu este posibil. Conexiunile pe suport radio prin satelit ar putea juca, deopotrivă, un rol important în aceste regiuni, însă va trebui să se realizeze noi progrese tehnologice dacă se va dori ca sateliții să contribuie la atingerea unei acoperiri universale la viteza-țintă de 30 Mbps până în 2020.

Pentru atingerea acestui obiectiv ambițios în domeniul benzii largi vor fi necesare investiții substanțiale. Sumele necesare sunt dificil de calculat, însă, pe baza unor studii recente, se estimează că ar fi nevoie de 38-58 de miliarde de euro pentru realizarea acoperirii la 30 Mbps pentru toți până în 2020 (utilizând o combinație între VDSL și accesul pe suport radio de generație următoare), precum și de 181-268 de miliarde de euro pentru a furniza o acoperire suficientă astfel încât 50% dintre gospodării să beneficieze de servicii la 100 Mbps[11].

Odată cu creșterea traficului pe internet și a cerințelor legate de lărgimea de bandă, se consideră că gestionarea eficientă a resurselor rețelei este din ce în ce mai importantă pentru furnizarea de bandă largă de mare viteză. S-a lansat o dezbatere cu privire la impactul gestionării traficului asupra caracterului descentralizat și deschis al internetului public, care este fundamental pentru capacitatea sa de a permite utilizatorilor să aibă acces la informații și să le distribuie, să utilizeze aplicații și să se bucure de serviciile preferate. Importanța conservării acestor caracteristici se reflectă în modificările aduse de reforma din 2009 cadrului UE de reglementare a comunicațiilor electronice[12]. La 30 iunie 2010, Comisia a lansat un proces de consultare publică pe tema internetului deschis și a neutralității rețelei[13], care urmărește să examineze tehnicile folosite de operatori pentru gestionarea fluxurilor de date din rețelele lor și potențialul impact al acestora asupra experienței utilizatorilor de internet. Dacă rezultatul obținut va păstra caracterul deschis și neutru al internetului public și va evita orice discriminare nedorită, permițând în același timp operatorilor să maximizeze eficacitatea rețelelor lor și să dezvolte noi modele de business și oferte îmbunătățite de servicii comerciale, acesta ar trebui să încurajeze investițiile continue în infrastructura de bandă largă de mare capacitate. În cursul acestui an, Comisia va prezenta un raport cu privire la rezultatul consultării publice. Comisia va monitoriza totodată modul de funcționare a pieței din perspectiva consumatorului (prețurile la vânzarea cu amănuntul, problemele legate de alegeri, reclamațiile etc.).

3. ATINGEREA OBIECTIVULUI ÎN DOMENIUL BENZII LARGI

În contextul acestor evoluții, o politică UE în domeniul benzii largi ar trebui să promoveze măsuri concrete care să permită (i) stimularea investițiilor, reducând de exemplu costurile de investiții, și (ii) intensificarea concurenței la nivel de infrastructură, ținând seama de faptul că amenințarea concurenței din partea investitorilor publici și privați alternativi (printre care și administrații publice și utilități publice) ar stimula investițiile în NGA ale operatorilor istorici. Acțiunile de acest tip ar trebui coordonate atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Din acest motiv, Comisia va conlucra cu statele membre pentru crearea unor planuri naționale eficace cu privire la banda largă.

Planurile naționale cu privire la banda largă

Toate statele membre au o strategie în domeniul benzii largi[14], însă puține dintre acestea dispun de planuri complet operaționale pentru rețele ultrarapide, însoțite de dispoziții de aplicare pentru atingerea obiectivelor fixate, mai ales în ceea ce privește finanțarea necesară. Obiectivul în domeniul benzii largi va fi atins numai dacă toate statele membre se vor angaja în acest sens și vor elabora un plan operațional care să definească obiectivele naționale. În cadrul guvernanței Agendei digitale, Comisia va colabora cu statele membre pentru a coordona stabilirea obiectivelor naționale și va încuraja procesele de evaluare inter pares între statele membre în vederea accelerării transferului de bune practici între factorii de decizie. Această activitate va fi susținută de o platformă de acțiune dedicată benzii largi la care vor participa o mare varietate de părți interesate.

Planurile statelor membre ar trebui să cuprindă un set echilibrat de acțiuni politice în vederea stimulării și a suplimentării acțiunilor sectorului privat, pe baza cadrului comun rezultat dintr-o implementare coerentă și completă a cadrului de reglementare UE, recent revizuit, în domeniul comunicațiilor electronice, precum și a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru banda largă adoptate recent de Comisie. Investițiile private ar trebui încurajate prin coordonarea adecvată a planificării și a regulilor de utilizare în comun a infrastructurii fizice, precum și prin măsuri de finanțare specifice în vederea reducerii riscurilor și a promovării unor noi infrastructuri deschise. Infrastructura pe suport radio va juca un rol cheie în atingerea obiectivului de acoperire în ceea ce privește banda largă în majoritatea statelor membre. Planurile ar trebui să aibă o perspectivă echilibrată și pe termen lung asupra costurilor și beneficiilor alocării spectrului de radiofrecvențe și ale acordurilor de licență, și în special asupra efectelor pozitive nete ale unei investiții și implementări rapide. Aceste planuri ar trebui totodată să ofere îndrumări clare cu privire la utilizarea fondurilor europene alocate benzii largi și a instrumentelor BEI în regiunile eligibile.

În vederea sprijinirii procesului de planificare, Comisia va intensifica monitorizarea dezvoltării NGA. Pentru aceasta se va utiliza o formă revizuită a unor instrumente existente, precum raportul de implementare și raportul privind competitivitatea digitală, iar un nou tablou de bord al Agendei digitale va prezenta în detaliu o serie de indicatori de performanță pentru a permite fiecărui stat membru să monitorizeze și să compare planurile în domeniul benzii largi. Tabloul de bord menționat va fi însoțit de un nou instrument online de diseminare a statisticilor și a rapoartelor de cercetare cu privire la economia bazată pe banda largă.

Promovarea investițiilor și reducerea costurilor de investiție

Pentru promovarea investițiilor și reducerea costurilor de investiție se pot adopta o serie de măsuri financiare și de reglementare la nivel național și local.

Conform estimărilor, aproximativ 80% din costurile de dezvoltare a unor noi infrastructuri fixe sunt costuri de inginerie civilă, care pot fi reduse semnificativ printr-o coordonare adecvată realizată de autoritățile naționale și locale, cu ajutorul normelor urbanistice și al măsurilor corective care impun accesul la infrastructuri pasive[15]. Prin astfel de măsuri pot fi reduse în mod asemănător și costurile aferente infrastructurilor pe suport radio. Printre măsurile de reducere a costurilor posibile se numără:

- Obligativitatea instalării de noi infrastructuri pasive și a cablării clădirilor pentru obținerea autorizațiilor de planificare;

- Încurajarea autorităților locale și a autorităților de reglementare să facă uz de puterile de care dispun pentru a impune operatorilor să comunice informații cu privire la existența și starea infrastructurilor de acces local[16] în scopul stimulării concurenței; concret, autoritățile naționale de reglementare ar trebui să facă uz de puterile de care dispun în temeiul Directivei 2002/21/CE pentru a obține toate informațiile pertinente cu privire la amplasarea, capacitatea și disponibilitatea conductelor și a altor infrastructuri ale buclei locale pentru a permite operatorilor alternativi să își dezvolte rețelele de fibră optică concomitent cu operatorii istorici, împărțind costurile lucrărilor de inginerie civilă;

- Coordonarea lucrărilor de inginerie civilă (precum săpăturile pe domeniul public, construcția de conducte) pentru a permite și a simplifica implementarea elementelor rețelei;

- Atribuirea de competențe generale pentru achiziția de drepturi de trecere prin simplificarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative care vizează lucrările de construcții civile, planificarea urbană, mediul înconjurător, sănătatea publică și administrația generală în vederea simplificării și urgentării procedurilor în ceea ce privește, de exemplu, acordarea de drepturi de trecere sau planificarea instalării de stâlpi, dacă este necesar prin crearea unui ghișeu unic în aceste scopuri;

- Autoritățile de planificare ar putea de asemenea reduce costurile de investiție pentru implementarea benzii largi pe suport radio prin înlăturarea obstacolelor administrative (de exemplu dificultățile de obținere a autorizațiilor pentru noi stații de bază sau de reînnoire a contractelor pentru cele existente).

În plus, autoritățile naționale sau locale pot sprijini implementarea benzii largi prin investiții publice directe sau prin finanțare publică în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Finanțarea publică ar putea face fezabile rețelele de mare viteză ale căror costuri nu ar putea fi gestionate altfel. O astfel de finanțare publică ar trebui direcționată în așa fel încât să se reducă barierele din calea investițiilor private.

- Autoritățile publice ar putea decide să întreprindă, pe propria cheltuială, lucrări de construcții civile pentru a face posibilă și pentru a accelera implementarea, de către operatorii vizați, a propriilor elemente de rețea. Dacă astfel de lucrări sunt, în principiu, deschise tuturor utilizatorilor potențiali, nu doar operatorilor de comunicații electronice, creându-se astfel condițiile prealabile necesare implementării de către operatorii de utilități a propriei lor infrastructuri fără discriminarea pozitivă a unui anumit sector sau a unei anumite societăți, lucrările în cauză nu constituie ajutoare de stat și nu trebuie notificate Comisiei[17].

- Autoritățile publice ar putea construi sau finanța infrastructuri specifice sectorului în conformitate cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru banda largă, permițând accesul echitabil și nediscriminatoriu la operatorii de bandă largă, favorizând astfel dezvoltarea ofertei de servicii concurențiale în zone a căror deservire ar fi fost altfel nerentabilă.

- Autoritățile locale ar trebui totodată să aibă în vedere posibilitatea de a utiliza rețelele principale de fibră care au fost construite sau sunt în curs de construcție pentru a conecta entitățile publice (școli, biblioteci, clinici) în scopul de a oferi comunităților nedeservite acces la conexiuni de mare viteză[18]. Acolo unde este cazul, statele membre ar trebui să ia în considerare constituirea unor fonduri naționale pentru bandă largă la care autoritățile locale să poată recurge pentru a construi astfel de infrastructuri pasive.

- Pentru a accelera utilizarea ajutoarelor de stat pentru banda largă, statele membre sunt încurajate puternic să notifice schemele-cadru naționale, evitând astfel notificările multiple de proiecte individuale.

Comisia va analiza practicile existente de reducere a costurilor și va prezenta un raport în acest sens în 2012. Având în vedere că acțiunile se derulează preponderent la nivel local, Comisia va crea și va îmbunătăți mecanisme care să permită actorilor locali obținerea informațiilor utile pentru reducerea costurilor de investiție. Comisia va sprijini utilizarea fondurilor regionale ale UE pentru crearea și păstrarea unui inventar al infrastructurilor la nivel local și regional.

Comisia va ajuta și statele membre prin cooperarea cu Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC), creat recent. Ca parte a activităților sale, OAREC trebuie să includă măsurile de sprijinire a dezvoltării benzii largi printre prioritățile programului său de lucru pentru anul 2011. La nivelul UE, Comisia a urmărit să creeze climatul optim pentru investiții și să stabilească stimulente atractive pentru implementarea de noi rețele deschise și competitive prin intermediul unei Recomandări privind accesul reglementat la rețelele NGA. Recomandarea NGA, adoptată împreună cu prezenta comunicare, oferă îndrumări autorităților naționale de reglementare în vederea creșterii gradului de siguranță în materie de reglementare, a promovării investițiilor și a inovării pe piață în domeniul serviciilor de bandă largă, ținând seama în mod corespunzător de riscurile la care sunt expuse toate întreprinderile investitoare și de nevoia de a menține o concurență eficace, aceasta fiind un promotor important al investițiilor în timp. Vor fi necesare, de asemenea, eforturi semnificative din partea autorităților naționale competente pentru a asigura punerea în aplicare rapidă și eficientă a Programului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, care va stimula implementarea benzii largi pe suport radio.

Promovarea benzii largi pe suport radio

Cea mai mare rată de creștere de pe piața benzii largi din UE îi revine benzii largi mobile, segment pe care numărul de utilizatori noi a crescut cu peste 100% anul trecut. Prin urmare, tehnologiile pe suport radio sunt tot mai importante pentru a răspunde cererii de servicii de comunicații în bandă largă.

Printr-o serie de decizii ale Comisiei, s-a atribuit un spectru de frecvențe radio pentru serviciile de comunicații electronice, optimizat tehnic în special pentru accesul în bandă largă pe suport radio, însă în multe state membre alocarea unor părți însemnate din acest spectru este încă supusă unor restricții sau unele părți din acesta nu au fost alocate deloc.

Având în vedere că cererea de servicii pe suport radio crește, prioritatea cheie va fi să se pună efectiv la dispoziția utilizatorilor frecvențele care au fost deja rezervate prin intermediul atribuirilor armonizate, inclusiv spectrul de frecvențe radio care urmează să fie eliberat prin dividendul digital și prin reutilizarea frecvențelor rezervate până atunci serviciilor de a doua generație (GSM). În al doilea rând, pentru atingerea obiectivului stabilit pentru anul 2020, trebuie indicat și pus la dispoziție un spectru de frecvențe suficient și adecvat atât pentru acoperirea, cât și pentru nevoile de capacitate ale tehnologiilor de bandă largă pe suport radio. Dezvoltarea benzii largi poate fi consolidată mai mult prin măsuri favorabile concurenței precum introducerea schimbului de frecvențe și prin măsuri de prevenire a denaturărilor care ar putea apărea la modificarea licențelor existente.

În cadrul primului său proiect de Program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, transmis spre adoptare Parlamentului european și Consiliului, Comisia propune o acțiune coordonată pentru atingerea acestor obiective. Cu toate acestea, fiecare stat membru în parte poate contribui la atingerea rapidă a obiectivului de acoperire în ceea ce privește banda largă dacă adoptă fără întârziere măsuri care să vizeze:

- disponibilitatea unor benzi de frecvențe suficient de mari[19];

- acordarea rapidă de drepturi de utilizare;

- creșterea flexibilității și a concurenței;

- adaptarea schimburilor secundare la evoluțiile pieței.

Operatorii mobili semnalează din ce în ce mai des dificultăți majore legate de extinderea infrastructurilor lor pentru a putea răspunde cererii în creștere, în special în privința stațiilor de bază, din cauza sarcinilor și incertitudinilor mai mari în ceea ce privește planificarea, precum și din cauza lipsei de armonizare și a imprevizibilității cerințelor de siguranță. Comisia va continua să discute acest aspect cu statele membre în vederea asigurării unor reglementări naționale în domeniu care să fie raționale și să nu provoace denaturări.

Consolidarea și raționalizarea utilizării fondurilor structurale și de dezvoltare rurală

Uniunea Europeană sprijină construirea infrastructurii de bandă largă și utilizarea internetului prin intermediul fondurilor structurale și de dezvoltare rurală și a clarificat aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice pentru implementarea benzii largi.

În perioada de programare 2007-2013, s-au alocat în total 2,3 miliarde de euro din fondurile structurale pentru investiții în infrastructura de bandă largă, iar 12,9 miliarde de euro au fost alocate pentru servicii ale societății informaționale. Valoarea cheltuielilor aferente fondurilor structurale indică o viteză de absorbție relativ redusă a fondurilor destinate proiectelor în domeniul benzii largi. În această perioadă s-au angajat 418 milioane de euro până în septembrie 2009, ceea ce reprezintă 18% din cheltuielile planificate. Până la data menționată, procentul mediu de fonduri alocate pentru toate măsurile a fost de 27%[20].

În aceeași perioadă de programare, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) a beneficiat de o contribuție suplimentară de 1,02 miliarde de euro, din care 360 de milioane de euro au fost programate pentru proiecte în domeniul benzii largi.

Pentru a extinde utilizarea fondurilor structurale și de dezvoltare rurală atât pentru banda largă, cât și pentru alte servicii ale societății informaționale, Comisia:

- va publica în 2011 orientări pe tema investițiilor în banda largă adresate autorităților locale și regionale în vederea stimulării absorbției integrale a fondurilor UE;

- va coopera mai îndeaproape cu regiunile pentru a le ajuta să își consolideze capacitatea de absorbție de fonduri. În 2011, în cadrul rețelei europene de dezvoltare rurală, vor fi invitate părțile interesate la un eveniment la nivel european pe tema bunelor practici în implementarea TIC în regiuni și în zonele rurale și se vor formula recomandări cu privire la noi acțiuni destinate atingerii obiectivului în domeniul benzii largi;

- în plus, se vor furniza îndrumări cu privire la utilizarea fondurilor din parteneriatele public-private (PPP) și a altor instrumente financiare precum fondurile de contrapartidă care complementează programele operaționale ale fondurilor structurale europene; în cadrul parteneriatelor public-private se pot utiliza fondurile structurale, cu condiția respectării principiilor UE în privința achizițiilor publice aferente PPP-urilor de acest tip.

- va relansa și va extinde Portalul european dedicat benzii largi[21] pentru a furniza o platformă multilingvă pentru schimbul de materiale cu privire la punerea în aplicare a proiectelor în domeniul benzii largi și pentru a oferi îndrumări suplimentare pe subiecte precum normele privind ajutoarele de stat și implementarea cadrului de reglementare.

Crearea unor instrumente de finanțare a benzii largi

Numeroase propuneri de investiții, în speță cele care implică utilizarea în comun a infrastructurii de către operatori din sectorul privat sau cele care rezultă din cooperarea sectorului public cu cel privat, sunt percepute de eventualii investitori ca tranzacții cu risc mai ridicat și, prin urmare, ca având un potențial mai mic de a atrage fonduri private. Acest lucru se poate datora faptului că perioada de amortizare este mai lungă sau pur și simplu faptului că promotorii sunt prea mici și lipsiți de experiența necesară pentru a stârni interesul marilor instituții financiare. Condițiile dificile de lichiditate și perspectivele economice nesigure limitează de asemenea apetitul pentru risc al finanțatorilor privați și, ca urmare, duc la creșterea costurilor de finanțare.

Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă deja împrumuturi care ating în medie 2 miliarde de euro pe an proiectelor în domeniul benzii largi care sunt viabile din punct de vedere economic. În cazul tranzacțiilor cu risc mai ridicat se face apel în prezent la instrumente de preluare a riscului, precum mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor elaborat de BEI și de Comisie. Se prevede creșterea implicării BEI, deoarece banca își reorientează strategia de acordare a împrumuturilor către prioritățile strategiei Europa 2020. Mai mult, beneficiile prezentate de implicarea BEI în cadrul unui proiect depășesc de obicei contribuția directă în capital a băncii, care are un „efect catalizator” asupra sectorului bancar și asupra potențialilor promotori, atrăgând astfel un interes suplimentar față de banda largă.

Autoritățile locale și regionale explorează din ce în ce mai mult mecanisme alternative de finanțare, inclusiv parteneriate public-private (PPP) pentru finanțarea infrastructurii de bandă largă. Aceste soluții au ca obiectiv optimizarea sinergiilor în urma combinării resurselor financiare din sectorul public cu cele din sectorul privat, precum și a competențelor lor respective în materie de reglementare și de investiții bazate pe riscuri. Pentru a sprijini astfel de parteneriate public-private, UE și BEI vor înainta, până în primăvara anului 2011, propuneri care vizează modalitățile de mobilizare a cunoștințelor și experienței Centrului european de expertiză în domeniul parteneriatelor public-private (EPEC), un instrument consultativ/de asistență tehnică al BEI cofinanțat de BEI și din bugetul UE, precum și propuneri care vizează canalizarea fondurilor de asistență tehnică existente și viitoare ale statelor membre și ale bugetului UE în scopul pregătirii proiectelor. Mai mult, promotorii vor beneficia și de cunoașterea în detaliu de către BEI a bazei tehnologice și a modelelor de afaceri specifice sectorului, precum și de experiența pe care aceasta o deține în structurarea tranzacțiilor financiare pluripartite complexe pentru un mediu în continuă schimbare.

În contextul pregătirii programelor UE pentru noul cadru financiar multianual și având în vedere rolul pe care îl joacă BEI în această privință, până în primăvara anului 2011 Comisia și BEI vor prezenta, de asemenea, propuneri concrete de instrumente de finanțare care să vină în completarea mijloacelor existente de finanțare a infrastructurii de bandă largă. Astfel de instrumente, care pot fi de tip împrumut, garanție, participare la capital sau o combinație între acestea, trebuie să corespundă nevoilor proiectelor de investiții în termeni de flexibilitate, scadență și risc. Ele vor beneficia de costuri de finanțare reduse în urma ratingului AAA acordat de BEI și a statutului de non-profit, precum și de contribuția potențială de la bugetul Uniunii. De asemenea, instrumentele vor fi concepute pentru a servi drept mijloace de canalizare a fondurilor rezervate de statele membre[22] și de investitorii din sectorul privat pentru finanțarea dezvoltării infrastructurii de bandă largă.

În vederea deblocării finanțării proiectelor de infrastructură cu risc mai ridicat, aceste instrumente vor necesita resurse financiare specifice care să provină dintr-o contribuție a UE. Pentru a ilustra impactul potențial, o contribuție financiară de 1 miliard de euro de la bugetul UE ar putea atrage alte fonduri din sectorul public sau din cel privat care ar putea constitui baza unor investiții brute cuprinse între 6 și 15 miliarde de euro, în funcție de nevoile de finanțare și de profilurile de risc ale investițiilor-suport.

Până când un astfel de instrument va deveni operațional, BEI va utiliza resursele disponibile pentru a elabora și finanța proiecte-pilot și sisteme de finanțare inovatoare în cazuri bine justificate. Mai mult, Comisia și BEI vor cerceta dacă experiența dobândită în urma utilizării altor instrumente financiare comune (precum mecanismul de finanțare cu partajarea riscurilor – RSFF, instrumentul de garantare a împrumuturilor în cazul proiectelor privind rețeaua transeuropeană de transport – LGTT sau Fondul Marguerite) ar putea fi utilizată în beneficiul finanțării benzii largi.

4. PRINCIPALELE ACțIUNI

Comisia va întreprinde următoarele acțiuni:

- În 2011: va înainta o propunere, în cooperare cu BEI, privind finanțarea benzii largi; va publica îndrumări adresate autorităților locale și regionale pe tema utilizării fondurilor UE pentru elaborarea și pregătirea proiectelor în domeniul benzii largi; și va adopta orientări privind investițiile în bandă largă destinate autorităților locale și regionale, în vederea facilitării absorbției integrale a fondurilor UE.

- Până în 2012: va realiza o analiză a practicilor de reducere a costurilor.

- Până la sfârșitul anului 2013: va consolida și va raționaliza utilizarea fondurilor destinate benzii largi de mare viteză prin intermediul instrumentelor UE din actualul cadru financiar (de exemplu FEDER, ERDP, FEADR, TEN, PIC).

De asemenea, Comisia invită statele membre:

- să implementeze rapid recomandarea NGA și să anticipeze aspectele cheie ale Programului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio;

- să stabilească obiective naționale în ceea ce privește banda largă și să adopte planuri operaționale care să fie în concordanță cu obiectivul european în domeniul benzii largi; Comisia va examina planurile naționale în 2011;

- să ia măsuri la nivel național pentru reducerea costurilor de investiție în banda largă.

-

[1] O Agendă digitală pentru Europa - COM(2010) 245.

[2] EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii - COM(2010) 2020.

[3] De exemplu, se poate estima că, pentru a înainta în direcția atingerii obiectivului de 100Mbps, în 2015, aproximativ 15% dintre gospodăriile europene ar trebui să fie abonate la astfel de viteze.

[4] A se vedea: „Network developments in support of innovation and user needs”, OCDE, 2009.

[5] „Network developments in support of innovation and user needs”, OCDE, 2009.

[6] Orientări comunitare pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă (JO C 235, 30.9.2009).

[7] Raport privind competitivitatea digitală a Europei - SEC(2010) 627. „Linii” mobile = carduri speciale pentru date + chei USB + chei hardware.

[8] Pentru o scurtă prezentare a principalelor tehnologii, a se vedea [URL].

[9] Standardul Data Over Cable Service Interface Specification .

[10] Trebuie să se țină însă cont de faptul că lărgimea de bandă furnizată utilizatorilor pe suport radio va depinde de numărul de celule care deservesc o anumită zonă și de numărul de utilizatori ai serviciului la un anumit moment.

[11] Diferențele sunt datorate în principal variațiilor în distribuția densității gospodăriilor și combinației de tehnologii. Sursele sunt Plum/Cave – Broadband Stakeholder Group, JP Morgan și Analysis Mason (UK).

[12] Articolul 8 alineatul (3) litera (b) și articolul 8 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2002/21/CE (directiva-cadru) modificată prin Directiva 2009/140/CE.

[13] http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/library/public_consult/net_neutrality/ index_en.htm

[14] Pentru o scurtă prezentare a planurilor statelor membre în domeniul benzii largi, a se vedea [URL].

[15] A se vedea modificările la Directiva 2002/21/CE, articolul 12 (JO L 337, 18.12.2009).

[16] În conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din Directiva-cadru revizuită și cu articolul 9 alineatul (4) din Directiva privind accesul.

[17] A se vedea Orientările privind ajutoarele de stat, alineatul (61), op cit nota de subsol 6.

[18] Acest lucru s-a realizat cu succes în Regatul Unit (a se vedea www.nynet.co.uk șihttp://wales.gov.uk/topics/businessand economy/broadbandandict/).

[19] Este esențial ca spectrul atribuit să fie pus efectiv la dispoziție; acest lucru trebuie realizat prin deschiderea unor noi benzi de frecvențe (precum 2,6 GHz și 800 MHz) și prin liberalizarea utilizării spectrului existent (de exemplu banda de 900/1800 MHz – a se vedea Directiva GSM revizuită și Decizia „900/1800 MHz”).

[20] Un raport strategic din martie 2010 – COM(2010) 110 – privind punerea în aplicare a programelor pentru perioada 2007-2013 include o evaluare a implementării benzii largi. Autorităților de gestionare li se vor oferi recomandări prin intermediul unei comunicări viitoare, Regional Policy contributing to smart growth in Europe 2020 . La adresa [URL] poate fi consultată distribuția cheltuielilor cu banda largă.

[21] http://www.broadband-europe.eu/Pages/Home.aspx

[22] Fondurile statelor membre se vor utiliza în conformitate cu Orientările comunitare pentru aplicarea normelor privind ajutorul de stat în cazul dezvoltării rapide a rețelelor în bandă largă.