31.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 75/1

1.

În iunie 2007, Consiliul JAI a hotărât inițierea unor lucrări în vederea dezvoltării, la nivel european, a utilizării tehnologiei informației și a comunicării (TIC) în domeniul justiției, în special prin intermediul unui portal european.

2.

De fapt, utilizarea acestor tehnologii noi contribuie la raționalizarea și la simplificarea procedurilor judiciare. Utilizarea unui sistem electronic în acest domeniu permite reducerea termenelor de procedură și a costurilor de operare, în beneficiul cetățenilor, al întreprinderilor, al specialiștilor în drept și al procesului de administrare a justiției. Accesul la justiție este astfel facilitat.

3.

Conform unor studii ale Comisiei (1), aproximativ 10 milioane de persoane sunt implicate, în acest moment, în proceduri civile transfrontaliere. Este probabil ca acest număr să crească având în vedere intensificarea circulației persoanelor în interiorul Uniunii Europene.

4.

În ultimele 18 luni, Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție) din cadrul Consiliului a întreprins acțiuni importante pentru a răspunde mandatelor succesive conferite de Consiliu. În acest cadru, anumite state membre au elaborat proiecte-pilot, și în special un proiect care vizează elaborarea unui portal european e-justiție.

5.

La 2 iunie 2008, Comisia a publicat o comunicare către Consiliu, Parlamentul European și Comitetul Economic și Social European intitulată „Către o strategie europeană în domeniul e-justiției” (2).

6.

Parlamentul European a lansat, la rândul său, un studiu de analiză privind e-justiția. Raportul de inițiativă al Parlamentului European ar trebui adoptat până la sfârșitul anului 2008.

7.

În cadrul reuniunii sale din 5-6 iunie 2008, Consiliul a invitat Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție), în lumina comunicării Comisiei (3), să examineze aspectele legate de constituirea unei structuri de coordonare și de gestionare capabile să dezvolte proiecte multiple pe scară largă și în termene rezonabile în domeniul e-justiției și să deschidă discuții privind înființarea unui program de lucru multianual.

8.

Consiliul European din 18 și 19 iunie 2008 a salutat inițiativa „de a institui în mod treptat un portal uniformizat de e-justiție al UE până la sfârșitul anului 2009”.

9.

Dezvoltarea e-justiției trebuie să se înscrie într-un context triplu:

10.

Anterior lucrărilor întreprinse de Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție), în cadrul Uniunii Europene s-au înregistrat acțiuni în special pentru garantarea accesului la informații europene (site-urile instituțiilor europene). Lucrări mai specifice s-au realizat sau sunt în curs de realizare, fie în cadrul punerii în aplicare a instrumentelor adoptate de Consiliu în materie civilă (rețeaua judiciară europeană în materie civilă și comercială) sau penală (de exemplu, rețeaua judiciară europeană în materie penală sau interconectarea registrelor de cazier judiciar europene), fie în baza unor inițiative ale specialiștilor în domeniu (de exemplu, rețeaua europeană a registrelor de testamente), fie într-un alt cadru cum ar fi, de exemplu, cel al creării unei rețele a registrelor de întreprinderi, interconectate datorită EBR, și a registrelor funciare, interconectate datorită EULIS.

11.

Introducerea acestor inițiative în cadrul programului multianual e-justiție ar trebui, deci, să se facă în cooperare cu cei care au responsabilitatea punerii în aplicare a acestora.

12.

Sistemul e-justiției europene trebuie să fie conceput cu respectarea principiului independenței justiției.

13.

În același timp, din punct de vedere tehnic, e-justiția trebuie să țină cont de cadrul mai general al e-guvernării (4). Există deja o expertiză solidă în materie de proiecte în domeniul infrastructurii securizate și al autentificării documentelor, iar aceasta trebuie mobilizată. În cooperare deplină cu Comisia, trebuie promovat un cadru de interoperabilitate european (EIF), dezvoltat în interiorul programului IDABC (5). Activitățile europene în domeniul e-Signature și e-Identity (6) sunt pertinente în special în materie judiciară, unde caracterul autentic al actelor este esențial.

14.

În acest context general trebuie definit, așadar, programul multianual. Acesta trebuie să vizeze nu numai identificarea unui răspuns pe termen scurt, dar și a unui răspuns pe termen mediu și lung, care să permită astfel favorizarea, prin utilizarea TIC, a dezvoltării unui spațiu european de libertate, securitate și justiție.

15.

Întrebările referitoare la e-justiție nu se limitează la anumite domenii juridice. Ele se pun în numeroase domenii ale dreptului civil, penal și administrativ. Prin urmare, e-justiția este o chestiune orizontală în cadrul procedurilor europene care prezintă un caracter transfrontalier.

16.

Trebuie afirmată dimensiunea europeană a proiectului e-justiție. În acest sens, e-justiția ar trebui să fie redenumită e-justiția europeană.

17.

Bineînțeles, statele membre au libertatea, în conformitate cu competențele prevăzute în tratate, să aplice proiecte comune care să aibă la bază e-justiția, dar nu neapărat e-justiția europeană. Cu toate acestea, proiectele respective nu pot dobândi un statut european și nici finanțare comunitară, decât în anumite condiții.

18.

Ținând cont de dimensiunea orizontală a e-justiției europene, grupul „e-justiție” poate juca un rol de coordonare examinând aspectele tehnice apărute pe parcursul lucrărilor desfășurate în cadrul altor organisme ale Consiliului. În schimb, lucrările cu caracter legislativ vor trebui efectuate de către grupurile competente ale Consiliului cum ar fi, de exemplu, Grupul de lucru pentru cooperare în materie penală sau Comitetul pentru chestiuni de drept civil.

19.

Un sistem e-justiție ar trebui să fie accesibil cetățenilor și operatorilor economici, practicienilor din domeniul dreptului și autorităților judiciare, care vor beneficia de tehnologiile moderne existente. Ar trebui stabilite trei criterii:

20.

E-justiția europeană are drept vocație favorizarea creării unui spațiu de justiție european prin folosirea tehnologiei informației și a comunicației. În acest context, proiectele dezvoltate în cadrul e-justiției europene trebuie să implice, pe cât posibil, toate statele membre ale Uniunii Europene.

21.

Proiectele ar trebui să favorizeze utilizarea instrumentelor legislative deja adoptate de Comunitatea Europeană și de Uniunea Europeană în domeniul justiției, fără a îndepărta, totuși, celelalte proiecte care aduc plus-valoare pentru crearea unui spațiu judiciar european.

22.

În plus, e-justiția europeană ar trebui să reprezinte un instrument de lucru pentru practicienii din domeniul dreptului și autoritățile judiciare, asigurând o platformă și funcționalități individuale pentru schimburi de informații eficiente și securizate.

23.

Este fundamental ca dezvoltarea unei e-justiții europene să se facă în beneficiul direct al cetățenilor europeni, care beneficiază de valoarea sa adăugată, în special prin intermediul portalului. Prin urmare, trebuie ca, în momentul alegerii proiectelor sau a ordinii realizării acestora, să se țină cont de rapiditatea cu care cetățenii vor putea să beneficieze, în mod concret, de instrumentele e-justiției europene. În acest sens, ar trebui lansate în termen cât mai scurt mai multe proiecte, în conformitate cu anexa, fără a aduce atingere altor proiecte care ar putea fi adăugate în conformitate cu modalitățile prevăzute în prezentul planul de acțiune.

24.

Toate proiectele care permit cetățenilor europeni să-și cunoască mai bine drepturile îndeplinesc acest obiectiv. Este și cazul proiectelor care le permit să le pună în aplicare (sprijin judiciar, mediere, traducere etc.).

25.

Lucrările întreprinse de Grupul de lucru pentru prelucrarea datelor cu caracter juridic (e-justiție) și comunicarea Comisiei permit definirea cu claritate a funcționalităților viitorului sistem al e-justiției europene. Ar trebui stabilite următoarele trei funcții esențiale:

26.

Aceste informații se referă în special la legislația și jurisprudența europeană (7), precum cele referitoare la statele membre.

27.

E-justiția europeană va oferi, de asemenea, accesul, prin intermediul interconexiunilor, la informațiile administrate de statele membre în cadrul serviciului public de justiție (de exemplu, și cu respectarea normelor de funcționare ale acestui proiect, interconexiunea bazelor de date ale registrelor de cazier judiciar ale statelor membre).

28.

Dematerializarea procedurilor judiciare și extrajudiciare transfrontaliere (de exemplu, e-medierea) se aplică în special în cazul comunicării electronice între o jurisdicție și părțile interesate, în special în scopul punerii în aplicare a instrumentelor europene adoptate de către Consiliu (8).

29.

Simplificarea și încurajarea comunicării între autoritățile judiciare ale statelor membre, în special în cadrul instrumentelor adoptate în spațiul judiciar european, prezintă o importanță deosebită (de exemplu, prin intermediul videoconferințelor sau al unei rețele electronice securizate).

30.

Portalul unic al e-justiției europene, pe care Consiliul European îl dorește funcțional până la sfârșitul anului 2009, a făcut obiectul unor lucrări importante în cadrul grupului „e-justiție”. În acest context, un grup de state membre au realizat un proiect-pilot. Este important ca realizarea portalului să se înscrie în continuitatea lucrărilor efectuate până în prezent în cadrul prezentului proiect-pilot.

31.

Portalul va permite accesul la sistemul e-justiției europene în ansamblul său, respectiv la site-urile europene și naționale de informații și/sau la servicii. Cu toate acestea, acest portal nu va constitui doar un simplu ansamblu de legături.

32.

El va permite, printr-o procedură unică de autentificare, accesul specialiștilor din domeniul justiției la diverse funcționalități rezervate lor, unde vor fi create drepturi de acces adaptate acestora. Ar putea fi oportun să se introducă, în egală măsură, o posibilitate de autentificare și pentru nespecialiști.

33.

În plus, acesta va permite accesul la funcționalități naționale printr-o interfață multilingvă facilă și ușor de înțeles de către cetățenii europeni.

34.

Conținutul funcționalităților accesibile prin portal și gestionarea acestuia depind, bineînțeles, de deciziile Consiliului privind atribuțiile e-justiției europene și mijloacele de administrare ale acesteia.

35.

Inițierea unui sistem de e-justiție europeană presupune soluționarea unui anumit număr de chestiuni tehnice orizontale care au fost identificate, în special, în raportul aprobat de Consiliu la 5 iunie 2007 (9).

36.

Cu ocazia reuniunii informale de la Dresda, din ianuarie 2007, miniștrii de justiție, în marea lor majoritate, și-au exprimat dorința de a crea, la nivel european, un sistem descentralizat care să conecteze sistemele existente în statele membre.

37.

Trebuie să se asigure o compatibilitate maximă între diferitele măsuri tehnice și organizaționale folosite de aplicațiile sistemelor judiciare, garantându-se, în același timp, o flexibilitate maximă statelor membre. Totuși, se impune găsirea unui acord privind formatele și protocoalele de comunicare standardizate, ținând cont de standardele europene sau internaționale existente în domeniu, care să permită un schimb interoperațional, eficace, sigur și rapid la cele mai reduse costuri.

38.

Una dintre condițiile esențiale ale utilizării eficiente a e-justiției dincolo de frontierele naționale este stabilirea de standarde sau de interfețe uniforme pentru recurgerea la tehnologiile de autentificare și la componentele semnăturilor electronice. Această cerință este esențială pentru funcționarea e-justiției europene, deoarece nu presupune numai simpla punere la dispoziție a unor informații juridice în beneficiul publicului. Ar trebui, deci, continuată analizarea diverselor dispoziții legale în vigoare în statele membre, precum și a tehnologiilor pe care acestea le utilizează. În baza rezultatelor și a experienței înregistrate, s-ar putea stabili punerea în aplicare a unui sistem de schimb electronic de documente între statele membre, care să fie cât mai sigur posibil din punct de vedere juridic.

39.

În contextul oferirii de servicii de e-justiție europeană care să permită comunicarea informațiilor între autoritățile judiciare sau între autoritățile judiciare și cetățeni sau specialiști, aceste date vor trebui transferate într-un cadru securizat. Din acest punct de vedere, ar putea fi luate în considerare lucrările pregătitoare desfășurate în cadrul IDABC.

40.

De altfel, deoarece aceste date care au, în mare parte, un caracter personal în sensul legislației europene, este imperativ să se respecte principiile dispuse de această legislație.

41.

Existența unui număr de douăzeci și trei de limbi diferite în instituțiile Uniunii Europene și preocuparea de a acorda acces într-un mod convivial la sistemul de e-justiție europeană tuturor cetățenilor din Europa va implica necesitatea de a avea în vedere acțiuni orientate către traducere și interpretare în justiție.

42.

În acest sens, este o iluzie să credem că facilitarea accesului unui cetățean la site-ul e-justiție al unui stat membru altul decât statul membru de origine ar putea constitui o soluție suficientă: bariera lingvistică ar face inutil un acces pe scară largă.

43.

Această provocare lingvistică ar putea fi rezolvată în special cu ajutorul sistemelor de traducere automatizată, în special în cazul formularelor utilizate în instrumentele europene, dar și prin includerea în rețea a resurselor naționale de traducere.

44.

Pe de altă parte, este oportună crearea unei metode de lucru care să permită o traducere riguroasă, în cele douăzeci și trei de limbi ale instituțiilor Comunității Europene, a noțiunilor juridice existente în sistemele juridice ale statelor membre, ținând cont în mod deplin de aspectele de semantică.

45.

Ansamblul acestor aspecte impune stabilirea unei proceduri care să permită alegerea standardelor tehnice care ar putea fi utilizate pentru a se permite interoperabilitatea sistemelor statelor membre, precum și, după cum este uzanța în cazul proiectelor din domeniul TIC, definirea repartizării între:

46.

Această structură ar trebui, fără îndoială, să fie formată, pe de o parte, din experți TIC și, pe de altă parte, să fie echipată cu capacități de traducere. Se au în vedere mai multe posibilități, complementare.

47.

Realizarea portalului e-justiției europene presupune mobilizarea de mijloace financiare importante, destinate în principal:

48.

S-ar putea mobiliza programe financiare în materie de justiție civilă și penală în valoare de 45 milioane EUR pentru 2008 și 2009. Această sumă ar trebui mărită semnificativ în următorii ani. Ar trebui, de asemenea, să se definească cu claritate celelalte sume disponibile în bugetul Comunităților Europene care ar putea fi alocate imediat e-justiției europene.

49.

Printre altele, conform propunerii Comisiei, un singur program orizontal care să acopere atât domeniul civil cât și cel penal ar putea fi luat în considerare imediat. Resursele bugetare ar trebui să crească de o manieră considerabilă pentru a face față exigențelor la nivel național și comunitar privind înființarea e-justiției europene. De asemenea, ar trebui ca toate criteriile de selecție în vigoare în prezent în programele privind dreptul civil și penal să fie clarificate și armonizate, pentru a ține cont de criteriile e-justiției europene, astfel cum au fost definite la punctul III din prezentul document.

50.

Proiectele referitoare la e-justiția europeană în sensul prezentului plan de acțiune și care nu intră în domeniul de aplicare a punctului 49 nu beneficiază de eventualele finanțări stabilite prin alte programe comunitare disponibile decât în măsura în care răspund condițiilor definite în acele programe.

51.

Elaborarea unui plan de acțiune multianual presupune în prealabil:

52.

Aceasta presupune luarea de către Consiliu, cu respectarea principiul autonomiei fiecărei instituții și în conformitate cu articolele 5 și 7 din Tratatul CE, a unor decizii privind chestiunile abordate în prezentul document, în special:

53.

În acest sens, Președinția arată că, din experiența sistemelor e-justiție existente (lansarea site-ului rețelei judiciare europene în materie penală, interconectarea registrelor de cazier judiciar), inițiativa unuia sau a mai multor state membre a fost deseori determinantă pentru lansarea proiectelor.

54.

Cu toate acestea, dincolo de un anumit stadiu de dezvoltare, complexitatea lucrărilor depinde de participarea unui număr cât mai mare de state membre. Prin urmare, este necesar ca dezvoltarea, gestionarea și evoluția proiectului să aibă o dimensiune europeană.

55.

De altfel, diversele aspecte tehnice studiate în prezentul document demonstrează că anumite sarcini orizontale ar avea de câștigat dacă ar fi gestionate la nivel european. Se preconizează economii importante din momentul în care numărul de servicii de e-justiție disponibile va crește.

56.

Președinția propune ca programul e-justiție să se numească e-justiție europeană.

57.

Ținând seama de elementele prezentate în prezentul plan de acțiune și pentru a permite realizarea unui program multianual de realizare a e-justiției europene, Președinția propune implementarea următoarei structuri globale de lucru:

58.

În conformitate cu orientările definite în prezentul plan de acțiune, Consiliul este însărcinat cu urmărirea implementării programului multianual. Acesta ia toate deciziile necesare pentru realizarea obiectivelor fixate prin prezentul plan de acțiune. În special, intră în sarcina acestuia, în funcție de criteriile definite la punctul III și în strânsă legătură cu Comisia, să elaboreze lista noilor proiecte propuse de acesta, de către statele membre [litera (c)] sau de către Comisie.

59.

Comisia efectuează toate studiile pe care le consideră corespunzătoare din proprie inițiativă sau la solicitarea Consiliului.

60.

Consiliul poate stabili specificațiile funcționale ale proiectelor.

61.

Deoarece se vor utiliza fonduri comunitare, Comisia Europeană, respectând procedurile aplicabile, va ține cont în totalitate de liniile directoare și de deciziile luate de Consiliu.

62.

Comisia Europeană va pune la dispoziția Consiliului o structură de conducere a proiectului însărcinată cu:

63.

Fără a aduce atingere normelor dispuse la litera (a), dacă este cazul prin intermediul finanțărilor comunitare disponibile, statele membre pot propune și iniția noi proiecte de e-justiție europeană, conform specificațiilor tehnice definite de Consiliu, în deplină concertare cu Comisia, fiind vorba în special de respectarea normele tehnice și de realizarea de interfețe multilingve.

64.

Grupul „e-justiție” va evalua lucrările efectuate de structura de conducere a proiectului pe parcursul primului semestru 2010 și va transmite Consiliului, dacă este cazul, toate sugestiile corespunzătoare în vederea îmbunătățirii funcționării sale.

65.

Programul multianual din anexă va fi actualizat periodic, în funcție de evoluția lucrărilor.

66.

Coreper/Consiliul este invitat să aprobe prezentul plan de acțiune privind e-justiția europeană.