[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 4.9.2009

COM(2009) 450 final

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind impunerea unei taxe antidumping definitive și perceperea cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

- Motivele și obiectivele propunerii

Prezenta propunere privește aplicarea Regulamentului (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 (denumit în continuare „regulamentul de bază”) în cadrul procedurii privind importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză.

- Context general

Prezenta propunere este înaintată în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și este rezultatul unei anchete efectuate în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în regulamentul de bază.

- Dispoziții existente în domeniul de aplicare al propunerii

Sunt în vigoare măsuri provizorii care au fost impuse prin Regulamentul (CE) nr. 287/2009 al Comisiei privind impunerea unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză.

- Compatibilitatea cu alte politici și obiective ale Uniunii

Nu este cazul.

2. CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI

- Consultarea părților interesate

Părțile interesate vizate de procedură au avut posibilitatea de a-și apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază.

- Obținerea și utilizarea opiniilor experților

Nu a fost necesar să se facă apel la experți externi.

- Evaluarea impactului

Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază.

Regulamentul de bază nu prevede evaluarea generală a impactului, însă conține o listă exhaustivă de condiții care trebuie să fie evaluate.

3. ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII

- Sumarul acțiunii propuse

La 12 iulie 2008, Comisia a inițiat o procedură antidumping privind importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză.

Comisia a impus taxe antidumping provizorii asupra acestor importuri prin Regulamentul (CE) nr. 287/2009.

Propunerea de regulament al Consiliului anexată se bazează pe constatările definitive în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul comunitar. În general, constatările provizorii au fost confirmate, fiind introduse în același timp unele modificări la calcularea marjelor de dumping și de prejudiciu și, în consecință, a taxelor.

Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament anexate, care ar trebui publicată până la 7 octombrie 2009 cel târziu.

- Temeiul juridic

Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005.

- Principiul subsidiarității

Propunerea intră în domeniul de competență exclusivă a Comunității. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.

- Principiul proporționalității

Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive:

Tipul acțiunii este descris în regulamentul de bază susmenționat și nu permite luarea unei decizii la nivel național.

Nu se aplică indicațiile privind modul în care sarcina financiară și administrativă a Comunității, a guvernelor naționale, a autorităților regionale și locale, a operatorilor economici și a cetățenilor este redusă la minim și proporțională cu obiectivul propunerii.

- Alegerea instrumentelor

Instrumente propus: regulament.

Alte instrumente nu ar fi adecvate din următorul motiv:

Alte mijloace nu ar fi adecvate deoarece regulamentul de bază nu prevede opțiuni alternative.

4. IMPLICAȚIILE BUGETARE

Propunerea nu are implicații asupra bugetului comunitar.

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind impunerea unei taxe antidumping definitive și perceperea cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[1] (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Măsurile provizorii

(1) Comisia, prin Regulamentul (CE) nr. 287/2009[2] (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), a impus o taxă antidumping asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză.

(2) Procedura a fost inițiată în urma unei plângeri depuse de Eurométaux (denumită în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 25%, din producția comunitară totală de folii de aluminiu.

(3) Potrivit considerentului (13) din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada 1 iulie 2007 - 30 iunie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor în vederea evaluării prejudiciului a vizat perioada de la 1 ianuarie 2005 până la sfârșitul perioadei de anchetă („perioada luată în considerare”).

1.2. Procedura ulterioară

(4) Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis impunerea de măsuri antidumping provizorii („comunicarea provizorie”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(5) După impunerea măsurilor antidumping provizorii, Comisia și-a continuat ancheta cu privire la dumping, prejudiciu și aspectele de interes comunitar și a efectuat în continuare analize și vizite de verificare cu privire la datele conținute în răspunsurile la chestionar transmise de unii producători-exportatori și producători comunitari.

(6) Au fost efectuate cinci vizite suplimentare de verificare la sediile următorilor producători comunitari:

- Novelis UK Limited, Bridgnorth, Regatul Unit

- Novelis Luxembourg, Dudelange, Marele Ducat al Luxemburgului

- Novelis Foil France S.A.S., Rugles, Franța

- Grupa Kety S.A., Kety, Polonia

- Hydro Aluminium Inasa, S.A., Irurtzun, Spania

(7) A fost efectuată o vizită suplimentară la sediile următoarei companii afiliate unor producători-exportatori:

- Alcoa Transformación de Productos, S.L., Alicante, Spania

(8) Au fost efectuate trei vizite suplimentare la sediile următorilor producători-exportatori:

- Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd., Shanghai și Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd., Hebei (denumită în continuare „Alcoa”)

- Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd., Shandong (denumită în continuare „Shandong”)

- Zhenjiang Dinsheng Aluminium Industries Joint-Stock Limited Company, Jiangsu (denumită în continuare „Zhenjiang”)

(9) De asemenea, a fost efectuată o altă vizită la Shanghai Futures Exchange, Shanghai.

(10) Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale în temeiul cărora se intenționa recomandarea impunerii de măsuri antidumping definitive asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză și perceperea cu titlu definitiv a sumelor impuse ca taxă provizorie. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată face observații în urma acestei comunicări.

(11) Observațiile verbale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, constatările au fost modificate în consecință.

1.3. Obiectul anchetei

(12) Producătorul-exportator brazilian a argumentat că Rusia ar fi trebuit să fie inclusă în obiectul anchetei deoarece, de-a lungul întregii perioade examinate (respectiv din 2005 până la finalul PA), volumele importurilor și cotele de piață din Rusia au fost considerabile și chiar mai mari decât cele din Armenia. De asemenea, producătorul-exportator brazilian a afirmat că prețurile importurilor din Rusia s-au situat la același nivel ca prețurile importurilor din țările în cauză și că existau dovezi prima facie privind existența dumpingului în momentul inițierii.

(13) În cursul analizării plângerii, Comisia a ajuns la concluzia că nu există suficiente dovezi prima facie în legătură cu existența dumpingului cu privire la Rusia. Prin urmare, s-a considerat că neincluderea Rusiei în plângere este întemeiată. În absența dovezilor de dumping, este irelevant dacă volumele importurilor și/sau cotele de piață ale importurilor originare din Rusia au fost într-adevăr mai mari decât cele din una sau mai multe țări incluse în sfera anchetei. Prin urmare, afirmația producătorului-exportator brazilian a fost respinsă.

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(14) Industria în aval din Comunitate, respectiv „reînfășurătorii”, au reiterat că produsul în cauză ar trebui să includă și rulourile de consum, respectiv importurile de folie de aluminiu cu greutate mai mică de 10 kg, deoarece, dacă măsurile se impun numai asupra importurilor de folie de aluminiu cu greutate mai mare de 10 kg (denumite în continuare „rulouri jumbo”), rezultatul ar putea fi o creștere a exporturilor de rulouri de consum din țările implicate la prețuri scăzute. De asemenea, s-a afirmat că ambele produse au în esență aceleași caracteristici, singura diferență fiind ambalajul acestora.

(15) În considerentele (15) – (19) din regulamentul provizoriu, s-a concluzionat că rulourile de consum și rulourile jumbo sunt produse diferite în termeni de caracteristici fizice și utilizări finale de bază. Ancheta ulterioară a confirmat aceste constatări. Într-adevăr, diferențele fizice dintre rulourile de consum și rulourile jumbo depășesc simpla diferență de ambalare, deoarece produsul în cauză trebuie reînfășurat înainte de a fi reambalat și revândut consumatorului final. S-a stabilit, de asemenea, că clienții, canalele de vânzare și aplicațiile de bază sunt diferite. Prin urmare, nu s-a considerat oportună includerea rulourilor de consum în sfera anchetei referitoare la produs.

(16) În ceea ce privește afirmația potrivit căreia importurile de rulouri jumbo pot fi înlocuite cu importurile de rulouri de consum, aceasta este analizată mai jos, în considerentele (97) - (99).

(17) În absența altor observații referitoare la produsul în cauză și produsul similar, se confirmă concluziile prevăzute în considerentele (14) – (21) din regulamentul provizoriu.

3. TRATAMENTUL DE SOCIETATE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN CONDIȚIILE UNEI ECONOMII DE PIAȚĂ (TEP) ȘI ȚARA ANALOGĂ

3.1. Armenia

(18) Singurul producător-exportator din Armenia a contestat constatările provizorii prezentate în considerentele (24) – (31) din regulamentul provizoriu.

(19) Societatea a declarat inițial că, atunci când a considerat că o societate din Armenia ar trebui să solicite statutul de societate care funcționează conform condițiilor economiei de piață, Comisia a comis o eroare deoarece, în opinia sa, Armenia este o țară cu o economie de piață în temeiul acordului antidumping al OMC, iar includerea Armeniei în nota de subsol de la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul antidumping de bază ar trebui eliminată.

(20) Totuși, potrivit expunerii de la considerentul (25) din regulamentul provizoriu, Armenia este menționată în mod expres în nota de subsol de la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul antidumping de bază, fiind inclusă în rândul țărilor în care nu funcționează economia de piață. Tratamentul producătorilor-exportatori din țările în care nu funcționează economia de piață și care sunt membre ale OMC este prevăzut în articolul 2 alineatul (7) litera (b). Aceste dispoziții au fost respectate integral în actuala anchetă. Prin urmare, acest argument a fost din nou respins.

(21) Societatea a susținut apoi că îndeplinește cel de-al doilea criteriu TEP, care a fost considerat în mod provizoriu neîndeplinit în considerentele (27) – (29) din regulamentul provizoriu. Societatea și-a întemeiat argumentele pe prezentarea conturilor pentru 2007 care nu au fost furnizate în timpul vizitei de verificare a societății înainte de impunerea măsurilor provizorii. Societatea a susținut încă o dată că nu este de părere că cel de-al doilea criteriu necesita întocmirea evidenței contabile a societății în conformitate cu standardele contabile internaționale și că standardele naționale armene de contabilitate sunt suficiente, deoarece Armenia este membră a OMC.

(22) Acest argument a fost respins. Societatea este obligată să păstreze un set clar de evidențe contabile în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Deficiențele constatate de auditori pentru atât pentru exercițiul financiare 2006, cât și pentru exercițiul financiar 2007 au fost de așa natură încât au indicat clar că evidențele contabile ale societății nu au fost întocmite în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate și, prin urmare, societatea nu putea demonstra îndeplinirea celui de-al doilea criteriu. Criteriile TEP vizează de fapt standardele internaționale, iar apartenența la OMC nu schimbă acest lucru. În plus, apartenența la OMC în sine nu este o garanție a prevalenței condițiilor de piață în activitatea economică a unei societăți.

(23) Societatea a susținut în continuare că a îndeplinit cel de-al treilea criteriu TEP, care a fost considerat provizoriu neîndeplinit în considerentul (30) din regulamentul provizoriu pe baza unor aspecte legate de vânzarea de acțiuni de către statul armean și, de asemenea, de acordarea de către stat a unui teren societății, cu titlu gratuit. Societatea a susținut că aspectul acordării terenului, cu titlu gratuit, societății, nu este important și că nu ar trebui să fie cumulat cu celălalt aspect, referitor la acțiuni, pe care societatea îl consideră, de asemenea, nesemnificativ.

(24) Acest argument a fost, de asemenea, respins. Faptul în sine că terenul a fost obținut gratuit și că poate fi vândut statului la un preț echivalent valorii sale cadastrale (care este considerabil mai mică decât valoarea sa de piață) transformă acel teren într-un activ important și valoros pentru societate, care nu apare în evidențele contabile ale societății și, prin urmare, are un efect semnificativ asupra costurilor societății. De asemenea, societatea nu a dovedit că denaturarea cauzată de vânzarea acțiunilor la un preț mai mic decât prețul lor nominal a fost nesemnificativă.

(25) Prin urmare, se poate concluziona că cele două aspecte privind conformitatea cu cel de-al treilea criteriu indică o denaturare moștenită de la un sistem de economie planificată.

(26) Constatarea potrivit căreia acestei societăți ar trebui să i se respingă cererea de acordare a TEP este confirmată.

3.2. Republica Populară Chineză

(27) Un producător-exportator din RPC a contestat constatările provizorii, astfel cum sunt prezentate în considerentul (32) din regulamentul provizoriu. Acesta și-a reexprimat opinia potrivit căreia Comisia nu ar fi trebuit să compare prețul cotat de Shanghai Futures Exchange (SHFE) cu cel cotat de London Metal Exchange (LME) considerându-le pe ambele fără TVA, în absența acestei ajustări prețurile fiind similare în timpul perioadei de anchetă.

(28) Acest argument a fost respins pentru motivele menționate în considerentul (38) din regulamentul provizoriu, deoarece prețurile trebuie comparate în condiții identice. Producătorii chinezi ai produsului în cauză plătesc TVA pe achizițiile lor de aluminiu primar. Cea mai mare parte din acest TVA este apoi solicitată spre rambursare la vânzarea produsului finit, fie pe piața internă (caz în care TVA-ul poate fi solicitat integral) sau pentru export (caz în care guvernul chinez limitează solicitarea TVA-ului la anumite niveluri, pentru anumite bunuri, în anumite momente). Includerea unei sume mici din TVA-ul nerecuperabil nu este de natură să aibă un efect major asupra concluziilor susmenționate.

(29) De asemenea, trebuie să se precizeze că diferența semnificativă de preț între LME și SHFE în timpul PA demonstrează intervenția statului în mecanismul de stabilire a prețurilor pentru aluminiu primar, o constare a regulamentului provizoriu [considerentul (32)] care a fost confirmată în urma vizitei serviciilor Comisiei la Shanghai Futures Exchange (SHFE).

(30) Această vizită a confirmat că statul are un rol principal în stabilirea prețurilor la SHFE și intervine în mecanismele de stabilire a prețurilor, în special având în vedere poziția sa atât ca vânzător de aluminiu primar, cât și de cumpărător prin Biroul Rezervei de Stat și alte organisme de stat. În plus, statul stabilește zilnic limite de preț prin normele SHFE, care au fost aprobate de către autoritatea națională de reglementare, Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China (CRVMC). De asemenea, este evident că SHFE este o bursă închisă pentru societățile înregistrate în China și cetățenii chinezi și că nu există un arbitraj efectiv între SHFE și bursele internaționale din exteriorul Chinei. Dovada în acest sens este reprezentată de diferențele semnificative de preț dintre SHFE și bursele internaționale cum ar fi LME. În plus, în cazul în care un contract futures al SHFE conduce la livrare fizică, aceasta poate avea lor exclusiv într-un depozit autorizat din RPC, spre deosebire de bursele internaționale, unde livrarea poate fi făcută la nivel mondial. Aceste norme de livrare garantează că piața chineză internă rămâne izolată de piața globală și că denaturarea prețurilor este benefică doar societăților chineze.

(31) Prim urmare, constatările provizorii prezentate în considerentele (22) – (40) sunt confirmate.

3.3. RPC și Armenia: tratamentul individual (TI)

(32) În absența observațiilor, constatările provizorii cu privire la producătorul-exportator din Armenia, astfel cum sunt prezentate în considerentul (42) din regulamentul provizoriu, sunt confirmate.

(33) Un producător-exportator din China a contestat constatarea provizorie prezentată în considerentul (42) din regulamentul provizoriu potrivit căreia trebuie să i se refuze tratamentul individual. Acest refuz s-a datorat faptului că societatea este deținută în majoritate de stat. Societatea a afirmat că această refuzul ar trebui anulat, deoarece proprietatea statului s-a realizat printr-o societate cotată la bursa din Hong Kong și nu există funcționari de stat în Consiliul de administrație.

(34) Aceste argumente au fost respinse. Pachetul majoritar al societății este deținut de stat și, prin urmare, Consiliul de administrație, care conduce societatea, răspunde în fața acționarului final - statul. De asemenea, societatea nu putut dovedi și nu a dovedit în niciun fel că statul nu poate interveni în hotărârile comerciale ale societății prin hotărârile Consiliului de administrație.

(35) Prin urmare, constatările provizorii prezentate în considerentele (41) – (42) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

3.4. Țara analogă

(36) În absența observațiilor, constatările provizorii potrivit cărora Turcia este o țară analogă în mod adecvat și rezonabil, astfel cum sunt prezentate în considerentele (43) – (52) din regulamentul provizoriu.

4. DUMPING

4.1. Brazilia

(37) În absența observațiilor, constatările provizorii prezentate în considerentele (53) – (68) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

4.2. Armenia

(38) Unicul producător-exportator din Armenia a contestat constatările provizorii prezentate în considerentele (69) – (77) din regulamentul provizoriu. Societatea a afirmat că deducerile în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru costurile de vânzare, administrative și generale (VAG) și pentru o valoare rezonabilă a profitului pentru vânzări prin societăți asociate nu sunt justificate.

(39) În urma examinării, s-a constatat că anumite vânzări nu au fost realizate prin importatori asociați în Comunitate. În aceste condiții, orice ajustări realizate în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază nu au fost justificate, iar calculele au fost revizuite în consecință.

4.3. RPC

(40) În absența observațiilor, constatările provizorii prezentate în considerentele (78) – (82) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(41) Pentru calcularea marjei de dumping reziduale pentru China, a fost modificată metodologia provizorie prezentată în considerentul (83) din regulamentul provizoriu, astfel încât marja a fost calculată pe baza unei medii ponderate între (i) marja de dumping globale calculate pentru societatea căreia nu i s-a acordat statutul TEP și TI și (ii) cea mai ridicată tranzacție de dumping a acelei societăți aplicată la prețurile de export din Comext (fiind reprezentativă pentru exportatorii chinezi care nu au cooperat). Pe această bază, marja de dumping la nivel național a fost stabilită la 47,0 % din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire.

1.1. Marjele de dumping definitive

Țara | Societatea | Marja definitivă de dumping |

Brazilia | Companhia Brasileira de Aluminio | 27,6 % |

Toate celelalte societăți | 27,6 % |

RPC | Alcoa Bohai și Alcoa Shanghai | 25,6 % |

Shandong Loften | 33,7 % |

Zhenjiang Dingsheng | 37,4 % |

Toate celelalte societăți | 47,0 % |

Armenia | RUSAL Armenal | 33,4 % |

Toate celelalte societăți | 33,4 % |

5. PREJUDICIUL

5.1. Producția comunitară și definiția industriei comunitare

(42) Astfel cum s-a precizat în considerentul (87) din regulamentul provizoriu, plângerea a fost depusă de Eurométaux în numele a patru producători comunitari care au cooperat pe parcursul anchetei. Un alt producător a susținut plângerea, iar un producător s-a opus acesteia. Cei cinci producători, reclamanți sau care au susținut plângerea, reprezintă, prin urmare, industria comunitară (IC), în sensul articolelor 4 alineatul (1) și 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(43) În absența oricăror observații referitoare la producția și definiția industriei comunitare, considerentele (86) – (87) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

5.2. Consumul comunitar

(44) Producătorul-exportator armean a contestat modalitatea de determinare a consumului comunitar, afirmând că ar fi trebuit luate în considerare vânzările IC pe piața captivă. Aceeași societate a afirmat, de asemenea, că datele estimate incluse în plângere nu reprezentau un fundament solid pentru determinarea consumului comunitar și că făceau referire la un studiu de piață independent.

(45) În ceea ce privește pretinsa utilizare captivă, s-a constatat că doar un volum extrem de limitat a fost destinat pieței captive în timpul PA. Nu este vorba decât de un singur producător comunitar pentru vânzările din timpul primului an al perioadei luate în considerare. Prin urmare, s-a considerat că aceasta a avut un impact neglijabil, chiar inexistent, asupra situației generale.

(46) În ceea ce privește determinarea consumului comunitar total, s-a considerat că metodologia utilizată în stadiul provizoriu a fost rezonabilă și a oferit o imagine destul de completă a situației reale. Producătorul-exportator armean nu a explicat motivul pentru care metodologia utilizată de instituțiile comunitare nu a fost rezonabilă și ar fi generat, în consecință, rezultate incerte. Studiul citat de producătorul-exportator armean nu a fost considerat ca având o relevanță directă, deoarece făcea referire la diverse tipuri de folie de aluminiu și includea date pentru societăți din afara Uniunii Europene, care nu puteau fi verificate. În plus, constatările provizorii pentru consumul comunitar total incluse în tabelul 1 din considerentul (90) al regulamentului provizoriu au fost confirmate de alte părți interesate, inclusiv importatori neavând nicio legătură cu IC.

(47) Pe baza celor prezentate anterior, s-a ajuns la concluzia potrivit căreia consumul comunitar astfel cum este stabilit în regulamentul provizoriu oferă o imagine fiabilă a situației actuale.

(48) În absența observațiilor referitoare la consumul comunitar, considerentele (88) – (90) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

5.3. Evaluarea cumulativă a efectelor importurilor vizate

(49) Ulterior comunicării provizorii, producătorul-exportator brazilian a repetat că produsul originar din Brazilia respectă standarde mai ridicate de calitate, precum cerințe de rezistență minimă la tracțiune și de întindere care permit o gamă mai largă de aplicații și vânzări către o gamă mai largă de clienți, în comparație cu produsul exportat de celelalte două țări în cauză. Astfel, s-a afirmat că există segmente de piață diferite pentru foliile de aluminiu în funcție de calitatea produsului și că doar produsul brazilian respectă standardele pentru a fi vândut pe piața produselor de marcă drept produse de vârf de gamă.

(50) Exportatorul brazilian a reafirmat, de asemenea, că metodele de distribuție și canalele de vânzare pentru produsele sale au fost diferite. În special, s-a afirmat că exporturile braziliene au fost realizate în principal prin intermediul comercianților, în timp ce producătorii-exportatori armeni și chinezi vând direct reînfășurătorilor comunitari. S-a afirmat, de asemenea, că exportatorul brazilian menține relații de afaceri stabile și de lungă durată cu anumiți clienți comunitari, pe când exportatorii din Armenia și China au intrat doar recent pe piața comunitară.

(51) În final, același producător-exportator a argumentat că tendințele în ceea ce privește volumele importurilor și cotele de piață au fost diferite de acelea ale celorlalte țări exportatoare, ceea ce ar demonstra că, într-adevăr, condițiile de concurență au fost diferite.

(52) În ceea ce privește prima afirmație, respectiv diferența dintre standardele de calitate, ancheta a demonstrat că, în pofida diferențelor de calitate, piața foliilor de aluminiu a avut ca motor principal prețurile, diferențele de calitate jucând doar un rol minor în alegerea furnizorului. Aceste constatări au fost confirmate de importatorii care au cooperat și de utilizatorii în cauză. Astfel, afirmația nefondată a producătorului-exportator brazilian potrivit căreia piața foliilor de aluminiu a fost divizată în mai multe segmente în funcție de diferențele de calitate ale produsului nu a putut fi confirmată pe parcursul prezentei anchete, iar cererea în această privință a trebuit să fie respinsă.

(53) În ceea ce privește pretinsele canale de vânzare si metode de distribuție diferite, se constată că producătorul-exportator brazilian nu contestă faptul că și-a vândut produsele atât prin intermediul unui comerciant independent, cât și direct reînfășurătorilor comunitari. Din acest motiv, s-a considerat că au fost folosite aceleași canale de vânzare. Faptul că exportatorul brazilian și-a construit în ultimii ani relații de afaceri de lungă durată nu exclude în sine posibilitatea ca acele produse să se afle în aceleași condiții de concurență cu produse ale concurenților proaspăt intrați pe o piață. Într-adevăr, producătorul-exportator nu a afirmat și nici nu a demonstrat că, dacă ar considera oportun, clienții săi nu s-ar orienta către alți furnizori. În consecință, faptul că exportatorul brazilian este prezent de o perioadă îndelungată pe piața comunitară nu permite să se concluzioneze că produsele sale se află în condiții de concurență diferite de produsele importate din Armenia sau China. Cererea în această privință a fost, prin urmare, respinsă.

(54) În cele din urmă, referitor la diferitele tendințe ale importurilor, producătorul-exportator brazilian nu a prezentat informații sau probe suplimentare și se confirmă prin prezenta constatările provizorii prezentate în considerentul (93).

(55) În urma comunicării provizorii, producătorul-exportator armean a argumentat importurile armene ar trebui disociate în scopul analizei prejudiciului, având în vedere volumele scăzute ale importurilor, cota sa de piață scăzută și tendințele uniforme ale importurilor, precum și pretinsele diferențe semnificative de calitate dintre produsul exportat din Armenia și produsele exportate din Brazilia sau RPC.

(56) Această cerere nu a putut fi acceptată, deoarece s-a constatat că au fost îndeplinite toate condițiile pentru cumulare prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază:

- După cum s-a stabilit provizoriu și astfel cum s-a confirmat în considerentele (38) – (39), marja de dumping stabilită pentru Armenia s-a situat deasupra pragului de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază.

- Volumul importurilor din Armenia nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, întrucât cotele de piață ale acesteia s-au ridicat la 5,26 %, potrivit prezentării de la considerentul (96) (tabelul 4) din regulamentul provizoriu. S-a constatat de asemenea că importurile din Armenia au crescut considerabil din 2006 până la finalul PA, în pofida revenirii importurilor din China și a volumului considerabil de importuri din Brazilia în timpul perioadei luate în considerare.

- În ceea ce privește condițiile de concurență între produsele importate din țările vizate și, în special, argumentele oferite în legătură cu diferențele semnificative în termeni de calitate dintre produsele importate, potrivit prezentării de la considerentul (52) de mai sus, s-a constatat că produsele din Armenia au caracteristici fizice si tehnice de bază similare și au fost utilizate în aceleași aplicații de bază, indiferent de calitatea lor specifică. Se constată, de asemenea, că producătorul-exportator și-a afirmat intenția de a trece la o producție de folii convertoare de calitate și mai ridicată, fapt ce indică posibila exagerare din argumentul privind pretinsa calitate proastă a produselor.

(57) Cererile înaintate în această privință de către producătorul-exportator armean au fost, prin urmare, respinse.

(58) În absența oricăror altor observații referitoare la evaluarea cumulativă a efectelor importurilor vizate în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, constatările provizorii, astfel cum sunt prezentate în considerentele (91) – (94) din regulamentul provizoriu, sunt confirmate.

5.4. Importurile din țările vizate

5.4.1. Volumul și cota de piață a țărilor vizate

(59) În absența oricăror observații referitoare la importurile din țările vizate, constatările prezentate în considerentele (95) – (96) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

5.4.2. Prețurile

(60) În absența oricăror observații referitoare prețurile importurilor vizate, constatările prezentate în considerentul (97) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

5.4.3. Subcotarea prețurilor

(61) Producătorul-exportator din Brazilia a contestat metodologia utilizată pentru calcularea marjei de subcotare care i se aplică. În acest sens, producătorul-exportator a argumentat că respectivul calcul al marjelor de subcotare nu s-a realizat în aceeași etapă de comercializare. Astfel, s-a afirmat că vânzările la export din Brazilia au fost destinate în special unui importator independent care revinde produsul către reînfășurători, în timp ce vânzările IC au fost efectuate direct către reînfășurători. În consecință, s-a afirmat că profitul comerciantului și costurile VAG ar fi trebuit să fie adăugate la prețul de export. Potrivit anchetei, contrar celor pretinse de exportatorul-producător brazilian, vânzările la export nu au fost efectuate în majoritate către importator independent, deoarece peste 70% din vânzările sale la export au fost efectuate direct către reînfășurători. În mod similar, ancheta a stabilit că IC a vândut produsul în cauză cu precădere reînfășurătorilor, chiar dacă o parte din vânzări au fost efectuate către comercianți. Prin urmare și pentru a asigura că totuși comparația a fost efectuată în aceeași etapă de comercializare, s-a hotărât să se excludă vânzările efectuate către comerciant, iar calculul subcotării prețurilor să fie bazat exclusiv pe vânzările directe către reînfășurători. Deoarece aceste vânzări au reprezentat peste 70% din volumul total de vânzări către Comunitate al producătorului-exportator, au fost considerate drept reprezentative.

(62) Un alt argument invocat de același producător-exportator din Brazilia a fost acela că ar fi trebuit să se efectueze o ajustare care să țină seama de diferențele de calitate dintre produsul importat și produsul din IC. Cu toate acestea, ancheta a arătat în mod clar că aspectul calității nu este un factor determinant, deoarece opțiunea utilizatorului final este determinată mai degrabă de preț decât de eventualele diferențe de calitate (de exemplu, grosimea foliei).

(63) Pe baza celor de mai sus, nivelul mediu ponderat al subcotării prețurilor, exprimat ca procent din prețurile de vânzare ale IC către clienți independenți la nivelul franco fabrică, a fost de 9,6% pentru Brazilia.

(64) În absența oricăror altor observații referitoare la subcotare, constatările prezentate în considerentele (98) – (100) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

5.5. Situația industriei comunitare

(65) Astfel cum s-a menționat în considerentul (42), factorii de prejudiciu au fost determinați pe baza informațiilor verificate furnizate de cinci producători comunitari. Un al șaselea producător comunitar a transmis un răspuns la chestionar după determinarea provizorie, răspuns care nu a mai putut totuși fi verificat și care, prin urmare, nu a fost luat în considerare pentru determinarea definitivă. În urma efectuării tuturor vizitelor de verificare la fața locului, a fost necesară revizuirea unora dintre factorii de prejudiciu pe baza dovezilor identificate la societățile vizitate. În consecință, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra IC și evaluarea tuturor factorilor economici care au o incidență asupra stării IC pe durata perioadei luate în considerare trebuie revizuite în consecință.

5.5.1. Producție, capacitate și utilizarea capacității

Tabelul 1: Producție, capacitate și utilizarea capacității

2005 | 2006 | 2007 | PA |

Producție în tone | 50 952 | 48 467 | 40 071 | 32 754 |

Producție (indice) | 100 | 95 | 79 | 64 |

Capacitatea de producție în tone | 59 400 | 59 400 | 59 400 | 59 400 |

Capacitate de producție (indice) | 100 | 100 | 100 | 100 |

Utilizarea capacității | 86% | 81% | 67% | 55% |

Utilizarea capacității (indice) | 100 | 94 | 79 | 64 |

(66) Tabelul de mai sus arată că volumul producției din IC prezenta încă o tendință vizibil negativă între 2005 și PA. În ceea ce privește capacitatea totală de producție, constatările definitive au confirmat scăderea utilizării capacității în cursul perioadei luate în considerare.

5.5.2. Volum de vânzări, cote de piață, creștere și preț unitar mediu în CE

(67) Tabelul de mai jos arată performanțele IC în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate.

Tabelul 2: Volum de vânzări, cotă de piață, prețuri și prețuri unitare medii în Comunitate

2005 | 2006 | 2007 | PA |

Volum de vânzări (tone) | 43 661 | 45 191 | 37 207 | 30 310 |

Volum de vânzări (indice) | 100 | 104 | 85 | 70 |

Cotă de piață | 48% | 53% | 34% | 33% |

Prețuri unitare în euro/ tonă | 2 566 | 3 045 | 3 219 | 3 068 |

Prețuri unitare (indice) | 100 | 119 | 125 | 120 |

(68) Astfel cum s-a stabilit în mod provizoriu, în timp ce consumul comunitar a crescut cu 4% în timpul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor IC a scăzut cu 30%, adică IC nu a putut beneficia de creșterea consumului. În consecință, cota de piață a industriei comunitare a scăzut de la 48% în 2005 la 33% în cursul PA.

(69) Prin urmare, în ceea ce privește performanțele industriei comunitare în raport cu vânzările sale către clienți independenți în Comunitate, concluziile definitive nu au schimbat în mod substanțial situația constatată în mod provizoriu.

5.5.3. Stocuri

(70) Cifrele de mai jos corespund volumului stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

Table 3: Stocuri

2005 | 2006 | 2007 | PA |

Stocuri în tone | 1 789 | 1 711 | 2 148 | 2 355 |

Stocuri (indice) | 100 | 96 | 120 | 132 |

(71) Potrivit considerentului (107) din regulamentul provizoriu, ancheta a stabilit că stocurile nu pot fi considerate un factor semnificativ de prejudiciu, deoarece marea majoritate a producției este realizată pe bază de comenzi. Prin urmare, tendințele referitoare la stocuri sunt prezentate în scop informativ. Chiar dacă constatările definitive indică în final o creștere considerabilă de 32% a nivelului stocurilor, acest fapt s-a dovedit a fi cauzat de un stoc punctual deținut de o societate, acesta nefiind, prin urmare, reprezentativ pentru estimarea niciunei tendințe.

5.5.4. Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului

Tabelul 4: Investiții

2005 | 2006 | 2007 | PA |

Investiții (în EUR) | 7 090 015 | 807 899 | 1 355 430 | 3 998 397 |

Investiții (indice) | 100 | 11 | 19 | 56 |

(72) Investițiile IC au scăzut considerabil, ceea ce înseamnă că se confirmă tendința stabilită în considerentul (108) din regulamentul provizoriu. În absența oricărei modificări importante și a observațiilor referitoare la investițiile realizate de IC între 2005 și PA, se confirmă prin urmare constatările prezentate în considerentul (108) din regulamentul provizoriu.

5.5.5. Profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar

Tabelul 5: Profitabilitatea, randamentul investițiilor și fluxul de numerar

2005 | 2006 | 2007 | PA |

Rentabilitatea vânzărilor în CE | -2,8% | -2,6% | 0,2% | -0,1% |

Randamentul investițiilor totale | -43,7% | -439,1% | 19,3% | -1,3% |

Fluxul de numerar | 2% | 1% | 4% | 5% |

(73) Tabelul de mai sus arată că profitabilitatea IC s-a îmbunătățit ușor în perioada luată în considerare, rămânând cu toate acestea negativă în timpul PA și, în special, mult inferioară profitului vizat de 5%. După cum se poate observa în tabelele 1 și 2 susmenționate, anchetat a indicat că declinul IC s-a manifestat în special printr-o scădere considerabilă a volumului de producție și a volumului vânzărilor IC. Aceasta indică faptul că IC, confruntându-se cu importuri care fac obiectul unui dumping, a pierdut în termeni de volum de vânzări și cotă de piață, în efortul de a elimina pierderile. În concluzie, în ciuda faptului că IC a obținut profituri marginale în 2007, a înregistrat din nou pierderi de mică amploare în timpul PA și, prin urmare, se poate considera că IC a suferit un prejudiciu important. Constatările revizuite privind profitabilitatea nu au modificat constatările provizorii în această privință, iar constatările definitive infirmă concluzia că profitabilitatea generală a rămas extrem de scăzută, chiar negativă, în pofida creșterii considerabile a consumului în 2007 și în timpul PA.

(74) Randamentul investițiilor a fost recalculat pe baza datelor verificate provenind de la IC utilizându-se aceeași metodologie prezentată în considerentul (110) din regulamentul provizoriu. Prin urmare, acest indicator s-a dovedit pozitiv în anul 2007, reflectând astfel profitul scăzut realizat de IC în aceeași perioadă.

(75) În ceea ce privește fluxul de numerar, constatările definitive au fost în egală măsură revizuite în funcție de datele verificate provenind de la IC. Acest indicator confirmă faptul că IC a încercat să răspundă creșterii importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din țările în cauză prin menținerea prețurilor de vânzare la cel mai înalt nivel posibil, în detrimentul volumelor de vânzări și al cotelor de piață.

5.5.6. Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

Tabelul 6: Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

2005 | 2006 | 2007 | PA |

Numărul de angajați | 482 | 460 | 386 | 343 |

Numărul de angajați (indice) | 100 | 95 | 80 | 71 |

Costuri pentru ocuparea forței de muncă | 13 618 746 | 13 031 854 | 10 882 109 | 9 642 041 |

Costuri pentru ocuparea forței de muncă (indice) | 100 | 96 | 80 | 71 |

Costuri medii pentru ocuparea forței de muncă | 28 226 | 28 359 | 28 195 | 28 122 |

Costuri medii pentru ocuparea forței de muncă (indice) | 100 | 100 | 100 | 100 |

Productivitate (tonă/angajat) | 106 | 105 | 104 | 96 |

Productivitate (Index) | 100 | 100 | 98 | 90 |

(76) După revizuirea datelor, se poate concluziona că tendințele privind ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile în IC între 2005 și PA au rămas în linii mari aceleași cu cele deja prezentate în regulamentul provizoriu. În absența oricăror modificări semnificative și a observațiilor, constatările prezentate în considerentul (112) din regulamentul provizoriu sunt, prin urmare, confirmate prin prezenta.

5.5.7. Importanța marjei de dumping

(77) În absența oricăror observații primite cu privire la importanța marjei de dumping, constatările prezentate în considerentul (113) din regulamentul provizoriu sunt confirmare prin prezenta.

5.5.8. Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(78) În absența oricăror observații primite cu privire la redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, constatările prezentate în considerentul (114) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

5.5.9. Creșterea

(79) În absența oricăror observații primite cu privire la creștere, constatările prezentate în considerentul (115) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

5.6. Concluzie privind prejudiciul

(80) În absența oricăror altor observații referitoare la situația industriei comunitare, concluzia din considerentele (116) – (118) din regulamentul provizoriu, potrivit căreia că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, este confirmată prin prezenta.

6. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

6.1. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(81) Producătorul-exportator armean a afirmat că, în timpul perioadei luate în considerare, cota de piață a importurilor armene nu a fost, în medie, suficientă pentru a cauza prejudiciul suferit de industria comunitară. Unul dintre producătorii-exportatori din China a afirmat că importurile din China nu au cauzat niciun prejudiciu, deoarece profitabilitatea IC a prezentat o tendință ascendentă, în paralel cu o creștere a importurilor din China.

(82) Astfel cum se menționează în considerentele (91) – (94) din regulamentul provizoriu și astfel cum s-a confirmat mai sus în considerentele (49) – (58), au fost îndeplinite condițiile cumulării importurilor din toate țările supuse anchetei în vederea evaluării impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra situației industriei comunitare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. În consecință, o analiză în funcție de țară a importurilor din țările în cauză a fost considerată inadecvată, iar cererile de mai sus au fost respinse.

(83) În ceea ce privește evoluția profitabilității IC, cifrele revizuite nu au schimbat dramatic imaginea de ansamblu a prejudiciului. IC a înregistrat o scădere a pierderilor 2005 și 2006, în timp ce în 2007, industria a înregistrat profituri nesemnificative (0,2%). Nivelul profitului s-a diminuat în cursul PA și s-a transformat într-o pierdere de -0,1%.

(84) Trebuie reținut, de asemenea, că, potrivit considerentului (121) din regulamentul provizoriu și considerentului (73) de mai sus, declinul IC s-a reflectat mai degrabă într-o diminuare considerabilă a volumului producției și vânzărilor IC. Aceasta indică faptul că IC, confruntându-se cu importuri care fac obiectul unui dumping, a pierdut în termeni de volum de vânzări și cotă de piață, în efortul de eliminare a pierderilor. În concluzie, deși IC a realizat profituri scăzute în 2007, se confirmă faptul că a suferit un prejudiciu important, deoarece constatările revizuite privind profitabilitatea au indicat pierderi în industria comunitară. Deoarece înrăutățirea situației IC a coincis cu creșterea importurilor din țările în cauză, se constatările prezentate în considerentul (123) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(85) Prin urmare, se concluzionează că presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, al căror volum și a căror cotă de piață au crescut considerabil începând cu 2006, a jucat un rol determinant în prejudiciul suferit de industria comunitară. Prin urmare, cererile de mai sus sunt respinse.

6.2. Efectele altor factori

6.2.1. Importuri originare din țări terțe, altele decât RPC, Armenia și Brazilia

(86) În absența oricăror observații referitoare la importurile originare din țări terțe, altele decât țările în cauză constatările prezentate în considerentele (124) – (126) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

6.2.2. Exporturile industriei comunitare

(87) În absența oricăror observații privind performanța la export a industriei comunitare, constatările prezentate în considerentele (127) – (128) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

6.2.3. Importurile industriei comunitare

(88) Un producător-exportator, făcând referire la anumite informații privind piața, a afirmat că volumul importat de unul dintre producătorii comunitari de la societatea chineză asociată, a fost considerabil.

(89) Cu toate acestea, aceste afirmații nu au putut fi confirmate, deoarece cifrele verificate din partea producătorului-exportator chinez în cauză și din partea importatorului comunitar asociat au confirmat concluziile provizorii menționate în considerentul (129) din regulamentul provizoriu.

6.2.4. Prejudiciul autoprovocat

(90) Unele părți interesate au reafirmat că producătorii comunitari ar fi mai interesați de piața mai lucrativă a foliilor convertoare de aluminiu (FCA). S-a susținut că FCA și produsul în cauză (denumit și folie de aluminiu de uz casnic) sunt produse pe aceleași linii de producție, o schimbare de produse fiind, așadar, relativ ușoară. Prin urmare, diminuarea volumului de producție a produsului în cauză în IC se datorează creșterii producției de FCA în IC, mai degrabă decât creșterii importurilor din țările în cauză. S-a argumentat că, în mod contrar, creșterea importurilor din țările în cauză s-a datorat ofertei insuficiente prezentate de IC pe piața comunitară, cauzată de creșterea producției de FCA. Constatările prezentate în considerentul (132) din regulamentul provizoriu au fost criticate, deoarece se bazau pe cifre specifice unui singur producător comunitar de FCA.

(91) Ancheta a confirmat că volumele producției de FCA ale IC nu au cunoscut o creștere considerabilă. De fapt, ancheta ulterioară a demonstrat că niciunul dintre reclamanți sau dintre producătorii comunitari care au susținut cererile nu a menționat o mare parte a volumului total de producție către FCA și, prin urmare, a fost necesară respingerea afirmațiilor făcute în această privință. Pe această bază, nu s-a putut stabili că, într-adevăr, capacități de producție considerabile au trecut de la produsul în cauză la FCA. De fapt, diferite tipuri de folii pot fi produse de aceleași valțuri și, prin urmare, se poate concluziona și că, în cazul în care profitabilitatea produsului în cauză ar fi restabilită în condiții de comerț echitabil, IC ar putea avea la dispoziție capacități sporite de producție pentru produsul în cauză. Aceasta confirmă, așadar, constatările provizorii prezentate în considerentul (132) din regulamentul provizoriu.

6.2.5. Evoluția consumului pe piața comunitară

(92) În absența oricăror observații referitoare la consumul de pe piața comunitară, concluziile formulate în considerentele (133) – (134) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

6.2.6. Evoluția costurilor industriei comunitare

(93) Un producător-exportator a afirmat că IC a fost în măsură să crească marjele sale de profit, în pofida creșterii costurilor materiilor prime, ceea ce contrazice concluzia provizorie prezentată în considerentul (136) din regulamentul provizoriu, potrivit căreia IC nu ar putea mări prețurile de vânzare în același ritm cu creșterea costurilor materiilor prime. Această cerere a trebuit să fie respinsă. În primul rând, deși ancheta a indicat în cele din urmă o ușoară îmbunătățire a profitabilității în 2007, creșterea profitului nu a avut aceeași tendință precum consumul comunitar sporit. În al doilea rând, creșterea costurilor în momentul transferului lor către consumatori a dus la scăderea drastică a volumului de vânzări și a cotei de piață, dată fiind existența pe piață a importurilor care au făcut obiectul unui dumping și care au cauzat scăderea prețurilor practicate de industria comunitară. Ancheta a indicat, de asemenea, că diminuarea volumului producției a fost asociată unei creșteri a importurilor care fac obiectul unui dumping, în timp ce capacitatea de producție a rămas stabilă. Drept rezultat, costurile de producție au fost alocate unor volume de producție mai scăzute, ceea ce a determinat creșterea costurilor unitare.

6.3. Concluzie privind legătura de cauzalitate

(94) În absența altor observații în această privință, concluziile prezentate în considerentele (137) – (138) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

7. INTERESUL COMUNITAR

7.1. Interesul industriei comunitare

(95) În absența oricăror observații referitoare la interesul industriei comunitare, concluziile prezentate în considerentele (142) – (145) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

7.2. Interesul importatorilor

(96) În lipsa oricăror observații referitoare la interesul importatorilor, constatările prezentate în considerentele (146) – (149) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

7.3. Interesul utilizatorilor

(97) Reînfășurătorii, care sunt principalii utilizatori ai produsului în cauză în Comunitatea Europeană, reprezentați de Aluminium Foil Association (denumită în continuare „EAFA”), au susținut că:

- Contrar constatărilor provizorii din considerentul (153) din regulamentul provizoriu, costul transportului pentru rulourile de consum din China ar reprezenta doar un procent redus din valoarea mărfurilor (aproximativ 1% din prețul de vânzare) și nu ar exista aproape nicio diferență față de costul transportului pentru produsul în cauză (aproximativ 0,2% din prețul de vânzare).

- Gama largă de produse oferite de reînfășurătorii comunitari nu constituie un avantaj, deoarece comercianții cu amănuntul ar putea, de asemenea, să obțină produsul în cauză în cantități mari prin contracte separate de la importatori/comercianți de rulouri de consum.

- Contrar constatărilor provizorii din considerentul (154) din regulamentul provizoriu, producția de FCA rămâne prioritatea producătorilor comunitari care nu sunt interesați de produsul în cauză. În cazul în care ar fi impuse măsurile definitive, furnizarea produsului în cauză în cadrul Comunității nu ar fi suficientă pentru a satisface nevoile reînfășurătorilor.

- Contrar constatărilor provizorii din considerentul (163) din regulamentul provizoriu, măsurile definitive, dacă este cazul, ar trebui să se aplice și produselor care cântăresc sub 10 kg. În caz contrar, aceste măsuri ar cauza o creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping de rulouri de consum, provenite în special din China, ceea ce ar avea consecințe negative majore asupra reînfășurătorilor comunitari, și ar provoca pierderea a 4 000 de locuri de muncă în cadrul Comunității. Acest punct de vedere a fost confirmat de producători-exportatori din două dintre țările implicate.

(98) Dovezile prezentate cu privire la costurile de transport au fost considerate fiabile și, în consecință, au putut fi acceptate. Cu toate acestea, riscul ca importurile produsului în cauză să fie substituite cu importuri ale produsului din aval nu este considerat un motiv pentru a nu fi impuse măsuri antidumping. Într-adevăr, nu au fost prezentate sau obținute dovezi potrivit cărora astfel de importuri ar crește în cantități considerabile și la prețuri subcotate față de cele ale reînfășurătorilor comunitari. Practicile comerciale neloiale ale producătorilor-exportatori ai produsului din aval trebuie examinate separat, pe baza unor probe prima facie suficiente. De asemenea, se consideră că o trecere la produsele din aval în China în cantități mari va necesita, cel mai probabil, o perioadă de timp, dat fiind că ar necesita noi investiții în utilaje și în stabilirea unor noi canale de vânzări. Prin urmare, orice efect va fi simțit doar pe termen mediu. În ceea ce privește numărul locurilor de muncă din industria din aval a Comunității, această cerere nu este fondată. Prin urmare, cifrele prezentate nu trebuie considerate certe. Din acest motiv, concluziile provizorii prezentate în considerentele (153) – (162) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

(99) În absența oricăror altor observații referitoare la interesul comunitar, constatările prezentate în considerentele (150) – (163) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

8. MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

8.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(100) Un producător-exportator a susținut că nivelul de eliminare a prejudiciului ar trebui să fie calculat pe baza costului de producție, mai degrabă decât pe baza prețului de vânzare al produsului în cauză. Același exportator a susținut că profitul vizat utilizat pentru calculul nivelului de eliminare a prejudiciului era prea mare și că ar fi trebuit să fie de 1%, caz în care ar fi fost mai compatibil cu circumstanțele actuale ale pieței, în special în contextul declinului economic. În plus, acest producător-exportator a repetat că ar fi trebuit să se opereze ajustări pentru diferențele de calitate dintre produsul exportat și cel produs și vândut de către IC pe piața comunitară.

(101) În ceea ce privește prima cerere, respectiv cea potrivit căreia nivelul de eliminare a prejudiciului ar trebui să fie stabilit pe baza costului de producție, se constată că utilizarea unei astfel de metodologii nu are niciun impact asupra rezultatelor și, în consecință, a fost considerată irelevantă. Cu privire la nivelul profitului vizat, astfel cum s-a menționat în considerentul (165) al regulamentului provizoriu, s-a utilizat o marjă de profit înaintea impozitării extrem de conservatoare pentru producători, de 5%. Acest procent a fost propus și în cerere și a fost utilizat în ancheta precedentă. Totuși, profitul vizat propus nu a ajuns la un nivel care să fi permis industriei comunitare să mențină capacitățile de producție și să realizeze noi investiții și, prin urmare, a trebuit să fie respins. În ceea ce privește cererea referitoare la calitatea produsului și astfel cum s-a menționat deja în considerentul (52), s-a constatat că toate tipurile de produs au caracteristici fizice și tehnice de bază similare și au fost utilizate în aceleași aplicații de bază, indiferent de calitatea lor specifică. În lipsa oricăror dovezi care să vină în sprijinul acestor afirmații, concluziile provizorii prezentate în considerentele (164) – (166) din regulamentul provizoriu sunt confirmate prin prezenta.

(102) Un alt producător-exportator a susținut că nivelul de eliminare a prejudiciului ar trebui să aibă ca scop stabilirea unor prețuri de vânzare care să compenseze o pierdere reală. Acest argument a trebuit să fie respins, deoarece nivelul de eliminare a prejudiciului este nivelul prețului pe care industria comunitară l-ar putea obține în mod rezonabil, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping.

(103) Același producător-exportator a susținut în continuare că profitul vizat ar trebui să fie stabilit la nivelul profitului real înregistrat la începutul perioadei luate în considerare, în acest caz o pierdere. Pe această bază, marja de subcotare ar fi de minimis.

(104) Acest argument a trebuit să fie respins pentru motivul că IC era încă afectată de o situație precedentă de dumping din Rusia și din China, precum și de importuri care fac obiectul unui dumping originare din Brazilia. În consecință, s-a considerat că o marjă a profitului de 5% ar fi marja de profit care ar putea fi atinsă în mod rezonabil de o industrie de acest tip în sector în condiții normale de concurență.

(105) Astfel cum s-a menționat anterior la considerentul (61), în vederea garantării unei comparații în aceeași etapă de comercializare, vânzările producătorului-exportator din Brazilia către comerciantul independent au fost excluse la calcularea subcotării prețurilor și, prin urmare, la calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului.

(106) În absența oricăror altor observații referitoare la nivelul de eliminare a prejudiciului, considerentele (164) – (166) din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(107) Calculul marjei definitive de prejudiciu la scară națională pentru China s-a realizat pe baza mediei ponderate a: (i) marjei de prejudiciu a unei societăți din China căreia i s-a refuzat acordarea statutului TEP și TI și a (ii) celei mai mari marje de prejudiciu în cazul aceleiași societăți, aplicată prețurilor la export extrase din datele Eurostat (fiind reprezentative pentru exportatorii chinezi care nu au cooperat). Pe această bază, marja de prejudiciu la scară națională a fost stabilită la 30,0 % din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire.

8.2. Măsuri definitive

(108) În lumina celor de mai sus și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituită o taxă antidumping definitivă la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a fi depășită marja de dumping constatată.

(109) Sunt propuse următoarele marje ale taxelor antidumping definitive:

Țară | Societate | Marjă de dumping definitivă | Marjă de prejudiciu definitivă | Taxă antidumping definitivă |

Brazilia | Companhia Brasileira de Aluminio | 27,6 % | 17,6% | 17,6% |

Toate celelalte societăți | 27,6 % | 17,6% | 17,6% |

RPC | Alcoa Bohai și Alcoa Shanghai | 25,6 % | 6,4% | 6,4% |

Shandong Loften | 33,7 % | 20,3% | 20,3% |

Zhenjiang Dingsheng | 37,4 % | 24,2% | 24,2% |

Toate celelalte societăți | 47,0 % | 30,0% | 30,0% |

Armenia | RUSAL Armenal | 33,4 % | 13,4% | 13,4% |

Toate celelalte societăți | 33,4 % | 13,4% | 13,4% |

(110) Nivelurile individuale ale taxei antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză și produse de societățile menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod expres în cadrul prezentului regulament, specificându-se denumirea și adresa, inclusiv entitățile care au legătură cu societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(111) Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție și de vânzare) trebuie adresată imediat Comisiei[3] și trebuie să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxelor.

8.3. Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(112) Având în vedere amploarea marjelor de dumping constatate și nivelul prejudiciului adus industriei comunitare, se consideră necesară perceperea cu titlu definitiv a sumelor colectate ca taxă provizorie antidumping prin regulamentul provizoriu, la nivelul taxelor definitive instituite. În cazul în care taxele definitive sunt mai mici decât taxele provizorii, sumele colectate provizoriu care depășesc nivelul taxelor definitive antidumping vor fi returnate.

8.4. Forma măsurilor

(113) Pe parcursul anchetei, singurul producător-exportator din Armenia și singurul producător-exportator din Brazilia care au cooperat au oferit angajamente de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(114) Ambele oferte au fost examinate. Oferta exportatorului din Brazilia elimină efectele prejudiciabile ale dumpingului și limitează la un nivel suficient riscul de circumvenție. În ceea ce privește oferta exportatorului din Armenia, având în vedere structura complexă a grupului de societăți și a canalelor lui de vânzare complexe, apare un risc ridicat de compensări încrucișate cu vânzările aceluiași produs, dar având origini diferite, către aceiași clienți, precum și cu vânzările unor produse diferite către aceiași clienți din diferite societăți de vânzare aparținând aceluiași grup. Exportatorul din Armenia a prezentat o ofertă de angajament revizuită semnificativ, după expirarea termenului menționat la articolul 8 alineatul (2) din regulamentul de bază. Se menționează că, pe lângă faptul că oferta revizuită a fost prezentată după expirarea termenului, ea nu poate fi acceptată din motivul expus în continuare. Deși societatea s-a oferit să vândă exclusiv în mod direct primului client independent din UE, și anume, fără să includă cele două societăți afiliate ale sale în lanțul de vânzare, ancheta a indicat că societatea a vândut alte produse acelorași clienți din UE. În plus, societatea a anunțat că intenționează să producă și să vândă către UE un nou tip de produs, și anume folii convertoare de aluminiu (FCA). Întrucât este posibil ca acest nou produs să poată fi vândut acelorași clienți din UE, nici oferta revizuită nu poate limita, la un nivel acceptabil, riscul de compensare încrucișată.

(115) Prin Decizia 2009/XXX/CE, Comisia a acceptat oferta de angajament din partea CBA. Consiliul recunoaște că oferta de angajament elimină efectul prejudiciabil al dumpingului și limitează la un nivel suficient riscul de circumvenție. Oferta societății Rusal Armenal este respinsă din motivele precizate în considerentul (114), precum și din cauza problemelor care s-au constatat în privința conturilor societății, astfel cum se explică în considerentele (21) și (22) de mai sus.

(116) Pentru a permite în continuare Comisiei și autorităților vamale să monitorizeze în mod eficient respectarea angajamentului de către CBA, atunci când se prezintă cererea de punere în liberă circulație autorității vamale competente, scutirea de taxa antidumping va fi condiționată de: (i) prezentarea unei facturi conforme cu angajamentul care este o factură comercială conținând cel puțin informațiile și declarația prevăzute în anexa II; (ii) faptul că bunurile importate sunt fabricate de CBA, precum și livrate și facturate direct de către CBA primului client independent din Comunitate și (iii) faptul că bunurile declarate și prezentate autorităților vamale corespund exact descrierii din factura conformă cu angajamentul. Atunci când condițiile de mai sus nu sunt respectate, taxa antidumping corespunzătoare va fi instituită în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație.

(117) În cazul în care, în temeiul articolului 8 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia își retrage acceptarea privind un angajament, ca urmare a unei încălcări a acestuia cu privire la tranzacții specifice și declară neconforme facturile corespunzătoare, ia naștere o datorie vamală în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație referitoare la aceste tranzacții.

(118) Importatorii ar trebui să aibă în vedere faptul că datoria vamală poate lua naștere, ca risc comercial normal, în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație, astfel cum este descris în considerentele (116) și (117), chiar dacă un angajament oferit de producătorul de la care aceștia au cumpărat direct sau indirect a fost acceptat de Comisie.

(119) Conform articolului 14 alineatul (7) din regulamentul de bază, autoritățile vamale ar trebui să informeze Comisia imediat ce se constată indicii de încălcare a angajamentului.

(120) Din motivele descrise mai sus, angajamentul oferit de CBA este considerat acceptabil de către Comisie, în timp ce angajamentul oferit de Armenal este considerat inacceptabil, iar societățile în cauză au fost informate în legătură cu faptele, considerațiile și obligațiile esențiale care stau la baza acestei acceptări, respectiv acestui refuz.

(121) În cazul unei încălcări sau a unei retrageri a angajamentelor, sau în cazul retragerii acceptării angajamentelor de către Comisie, taxa antidumping care a fost instituită de către Consiliu în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) se va aplica automat în sensul articolului 8 alineatul (9) din regulamentul de bază.

9. MONITORIZARE

(122) Pentru a minimiza riscurile de eludare apărute din cauza diferenței mari dintre cuantumurile taxelor, se consideră că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ:

(123) Punerea la dispoziția autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile neînsoțite de o astfel de factură vor fi supuse taxelor reziduale antidumping aplicate tuturor celorlalți exportatori.

(124) În cazul în care volumul exporturilor uneia dintre societățile care beneficiază de cuantumuri scăzute ale taxelor individuale crește semnificativ după instituirea măsurilor în cauză, se poate considera că o astfel de creștere în volum constituie în sine o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă privind eludarea. Ancheta poate să examineze, inter alia , necesitatea eliminării cuantumurilor taxelor individuale și impunerea în consecință a unei taxe la nivel național.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

10. Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de folii de aluminiu cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu lățimea de maximum 650 mm și cu o greutate de peste 10 kilograme și care se încadrează la codul NC ex 7607 11 19 (codul TARIC 7607 11 19 10), originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză.

1. Nivelul taxei antidumping definitive aplicabil prețului net franco la frontiera comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de către societățile enumerate în continuare se stabilește după cum urmează:

Țara | Societatea | Taxa antidumping | Cod adițional TARIC |

Armenia | Closed Joint Stock Company Rusal-Armenal | 13,4% | A943 |

Toate celelalte societăți | 13,4% | A999 |

Republica Populară Chineză | Alcoa (Shanghai) Aluminium Products Co., Ltd. și Alcoa (Bohai) Aluminium Industries Co., Ltd. | 6,4% | A944 |

Shandong Loften Aluminium Foil Co., Ltd. | 20,3% | A945 |

Zhenjiang Dingsheng Aluminium Co., Ltd. | 24,2% | A946 |

Toate celelalte societăți | 30,0% | A999 |

Brazilia | Companhia Brasileira de Aluminio | 17,6% | A947 |

Toate celelalte societăți | 17,6% | A999 |

11. Fără a aduce atingere primului alineat, taxa antidumping definitivă nu se aplică la importurile puse în liberă circulație în conformitate cu articolul 2.

12. Cu excepția dispozițiilor contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

13. Aplicarea nivelurilor taxelor individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea, la autoritățile vamale ale statelor membre, a unei facturi comerciale valabile, care corespunde cerințelor prevăzute în anexa I. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabile pentru toate celelalte societăți.

Articolul 2

14. Importurile declarate pentru punerea în liberă circulație, facturate de societăți ale căror angajamente au fost acceptate de Comisie și ale căror denumiri figurează în Decizia Comisiei [2009/…./CE], astfel cum este modificată periodic, sunt exceptate de la taxa antidumping instituită de articolul 1, cu condiția ca:

- importurile să fie fabricate, transportate și facturate direct de societățile în cauză primului client independent din Comunitate, precum și

- astfel de importuri să fie însoțite de o factură privind angajamentul, care este o factură comercială conținând cel puțin elementele și declarația menționate în anexa II la prezentul regulament, precum și

- bunurile declarate și prezentate autorităților vamale să corespundă exact descrierii de pe factura conformă cu angajamentul.

15. Se instituie o taxă vamală în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație:

- oricând se stabilește, în legătură cu importurile descrise la alineatul (1), că una sau mai multe dintre condițiile indicate la alineatul respectiv nu sunt respectate sau

- atunci când Comisia își retrage acceptul angajamentului în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul de bază, în cadrul unui regulament sau al unei decizii care se referă la anumite tranzacții, și declară nevalide facturile relevante privind angajamentul.

Articolul 3

Sumele colectate cu titlul de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului (CE) nr. 287/2009 al Comisiei privind importurile de anumite folii de aluminiu cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu lățimea de maximum 650 mm și cu o greutate de peste 10 kilograme și care se încadrează la codul NC ex 7607 11 19 (codul TARIC 7607 11 19 10), sunt originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză, se percep în mod definitiv la nivelul corespunzător taxei definitive impuse în conformitate cu articolul 1 de mai sus. Sumele colectate care depășesc nivelul taxelor antidumping definitive sunt returnate.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, […]

Pentru Consiliu

Președintele […]

Anexa I

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (5), trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

1. Numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială.

2. Următoarea declarație: „Subsemnatul, certific faptul că „volumul” de folii de aluminiu vândute pentru export către Comunitatea Europeană, care face obiectul prezentei facturi, a fost produs de către (numele și adresa societății) (cod adițional TARIC) din (țara în cauză). Declar că informațiile cuprinse în prezenta factură sunt complete și corecte.”

3. Data și semnătura.

4. Anexa II

În factura comercială de însoțire a vânzărilor societăților către Comunitate a mărfurilor supuse angajamentului se indică următoarele elemente:

1. Titlul „FACTURĂ COMERCIALĂ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFURILOR SUPUSE UNUI ANGAJAMENT”

2. Numele societății care emite factura comercială

3. Numărul facturii comerciale

4. Data emiterii facturii comerciale

5. Codul suplimentar TARIC sub care mărfurile înscrise pe factură vor fi vămuite la frontiera comunitară

6. Descrierea exactă a mărfurilor, care să includă:

- numărul de cod al produsului (NCP) utilizat pentru angajament

- descrierea detaliată a mărfurilor care corespund NCP în cauză

- numărul de cod al produsului societății (CPC)

- Subdiviziune TARIC

- cantitatea (a se indica în tone)

7. Descrierea termenilor vânzării, care să includă:

- prețul pe tonă

- termenele de plată aplicabile

- termenele de livrare aplicabile

- reducerile și rabaturile totale

8. Numele societății care acționează ca importator în Comunitate către care factura comercială de însoțire a mărfurilor supuse unui angajament este emisă direct de societate

9. Numele persoanei responsabile din partea societății care a emis factura comercială și următoarea declarație semnată:

„Subsemnatul certific prin prezenta faptul că vânzarea pentru export direct către Comunitatea Europeană a mărfurilor descrise în prezenta factură se efectuează în domeniul de aplicare și conform termenilor Angajamentului asumat de [SOCIETATEA] și acceptat de Comisia Europeană prin [Decizia 2008/XXXX/CE]. Declar că informațiile înscrise în prezenta factură sunt complete și corecte.”

[1] JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

[2] JO L 94, 8.4.2009, p. 17.

[3] Comisia Europeană, DG Comerț, Direcția H, Biroul N-105 4/92, 1049 Bruxelles, Belgia.