[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 15.7.2009

COM(2009) 366 final

2009/0104 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație

EXPUNERE DE MOTIVE

1. Contextul propunerii

Propunând prezenta modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001[1], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1932/2006[2], Comisia urmărește următoarele obiective:

- de a adapta cele două anexe ale regulamentului, pentru a reflecta pe deplin noua situație a țărilor din regiunea Balcanilor de Vest, având în vedere, pe de o parte, angajamentul politic luat de către Uniunea Europeană în cadrul Agendei de la Salonic, privind liberalizarea obligației de viză de scurtă ședere pentru cetățenii tuturor țărilor din Balcanii de Vest și, pe de altă parte, progresele înregistrate în privința dialogurilor referitoare la liberalizarea vizelor inițiate în 2008 cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia;

- de a garanta că această adaptare în favoarea țărilor din Balcanii de Vest este în conformitate cu necesitatea de a se revizui periodic Regulamentul (CE) nr. 539/2001 și conținutul anexelor sale – care cuprind lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre (anexa I) și lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (anexa II) – și că aceasta respectă criteriile menționate în considerentul 5, în special criteriile referitoare la imigrația ilegală și la ordinea publică pentru transferul anumitor țări de la o anexă la alta, după caz;

- de a transfera Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia din anexa I în anexa II la regulament; de a include Kosovo, în conformitate cu Rezoluția 1244/99 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU), în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001, la rubrica „Entități și autorități teritoriale nerecunoscute ca state de cel puțin un stat membru”, fără a aduce atingere statutului Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99.

° Context și dispoziții în vigoare în domeniul propunerii

În conformitate cu articolul 62 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Tratatul CE, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe (denumită „lista negativă”) și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (denumită „lista pozitivă”)[3]. Articolul 61 din Tratatul CE menționează respectivele liste printre măsurile de însoțire care sunt direct legate de libera circulație a persoanelor într-un spațiu de libertate, securitate și justiție.

Stabilirea acelor țări terțe ai căror resortisanți sunt supuși obligației de a deține viză și a celor ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație se face prin intermediul unei evaluări atente, de la caz la caz, a unei serii de criterii, care se referă, printre altele, la imigrația ilegală, la ordinea și siguranța publică și la relațiile externe ale Uniunii Europene cu țările terțe, acordându-se, de asemenea, atenție și implicațiilor coerenței regionale și ale reciprocității [a se vedea considerentul 5 din preambulul Regulamentului (CE) nr. 539/2001]. Întrucât aceste criterii pot evolua de-a lungul timpului în funcție de țările terțe în cauză, conținutul listelor negative și pozitive ar trebui revizuit periodic. În consecință, Regulamentul (CE) nr. 539/2001 a fost modificat de cinci ori de la adoptarea sa[4]. Ținând cont de evoluția menționată anterior a situației anumitor țări din Balcanii de Vest, este necesar să se revizuiască din nou aceste liste în cazul țărilor respective.

° Politica aplicată țărilor din Balcanii de Vest în materie de vize de scurtă ședere – Continuarea Agendei de la Salonic

La adoptarea Regulamentului (CE) nr. 2317/95[5], Consiliul a stabilit pentru prima dată o listă negativă de acest fel, în care figurau Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Republica Federală Iugoslavia (Serbia și Muntenegru). Bosnia și Herțegovina nu figura în listă, statele membre având libertatea de a decide în privința obligației de viză pentru resortisanții acestei țări. Toate statele membre au impus această obligație, cu o singură excepție[6].

Atunci când, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 539/2001, stabilind pentru prima oară o listă negativă și o listă pozitivă, toate țările din Balcanii de Vest, cu excepția Croației, au fost incluse în lista negativă, și anume: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Federală Iugoslavia (Serbia și Muntenegru) și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. După independența Muntenegrului, Serbia și Muntenegru au fost amândouă incluse în lista negativă[7].

Șefii de stat și de guvern au reafirmat importanța unui dialog referitor la vizele de scurtă ședere în concluziile reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest de la Salonic din 21 iunie 2003, care a confirmat, de asemenea, perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest. „Agenda de la Salonic” a confirmat în special că perspectiva liberalizării vizelor pentru țările din Balcanii de Vest este un obiectiv legat de progresul realizat de țările respective în punerea în aplicare a unor reforme majore în domenii precum consolidarea statului de drept, combaterea crimei organizate, a corupției și a imigrației ilegale și consolidarea capacității administrative a țărilor în cauză cu privire la controlul frontierelor și securitatea documentelor.

Ca un prim pas concret către instaurarea unui regim de deplasare fără obligația de a deține viză și ținând cont de faptul că facilitarea contactelor între persoane este o condiție importantă pentru dezvoltarea constantă a legăturilor economice, umanitare, culturale, științifice și de alt tip, Comunitatea Europeană a încheiat, în 2007, acorduri de facilitare a regimului vizelor cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia[8] (în paralel cu acordurile de readmisie).

Scopul acestor acorduri era de a facilita obținerea unei vize de scurtă ședere pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest, în special pentru cei care călătoresc frecvent în Uniunea Europeană, stabilind în același timp reguli clare pentru combaterea imigrației ilegale, prin intermediul acordurilor de readmisie ale Comunității. Aceste acorduri au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. În 2008 și 2009, Comisia a urmărit îndeaproape punerea în aplicare a acordurilor de facilitare a regimului vizelor de către cele cinci țări din Balcanii de Vest. Pe baza rezultatelor primei perioade de monitorizare, Comisia a considerat că acest nou instrument juridic a permis o îmbunătățire a procedurii de eliberare a vizelor în țările din Balcanii de Vest.

° Dialogurile cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia privind liberalizarea regimului vizelor – progrese înregistrate în cadrul procesului

Inițierea dialogurilor privind liberalizarea regimului vizelor

În acest context dinamic și în paralel cu punerea în aplicare a acordurilor de facilitare a regimului vizelor, Comisia Europeană și-a exprimat intenția de a iniția dialoguri privind liberalizarea regimului vizelor cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia. În acest context, Comisia și-a anunțat, în comunicarea sa privind strategia de extindere din 6 noiembrie 2007[9], intenția de a se orienta progresiv către o liberalizare a regimului vizelor cu țările din Balcanii de Vest, prin intermediul unor noi măsuri concrete. În acest scop, ea a propus inițierea unui dialog cu fiecare dintre țările în cauză, în vederea stabilirii unei foi de parcurs privind condițiile care trebuie îndeplinite.

În concluziile sale din 28 ianuarie 2008, Consiliul Afaceri Generale și Relații Externe a salutat „intenția Comisiei Europene de a iniția în curând un dialog în materie de vize cu toate țările din regiune [Balcanii de Vest]” și s-a declarat „pregătit să continue examinarea acestei chestiuni... în vederea definirii unor foi de parcurs detaliate, stabilind obiective de referință clare, care trebuie îndeplinite de toate țările din regiune pentru a avansa progresiv pe calea unei liberalizări a regimului vizelor . Astfel, Consiliul și Comisia ar fi în măsură să urmărească îndeaproape progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor necesare”.

În momentul elaborării metodologiei pentru un proces structurat de liberalizare a regimului vizelor, cu angajamentul clar al unui dialog axat pe obținerea de rezultate, Uniunea Europeană a ținut cont de perspectiva europeană a țărilor din Balcanii de Vest, de angajamentul politic luat în ceea ce privește liberalizarea vizelor de scurtă ședere, de încheierea unui acord de readmisie cu Comunitatea de către fiecare dintre cele cinci țări și de scutirea de viză acordată tuturor cetățenilor UE de către țările în cauză.

În comunicarea sa privind consolidarea perspectivei europene în țările din Balcanii de Vest, din 5 martie 2008[10], Comisia a prezentat procesul pe care îl propunea pentru liberalizarea regimului vizelor în țările din Balcanii de Vest. Ea a subliniat importanța considerabilă pe care o are posibilitatea de a se deplasa fără viză în UE pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest, a amintit că trecerea la un regim fără vize face parte, pentru toate țările din regiune, din pregătirile de aderare la UE și a accentuat intenția sa de a urmări îndeaproape punerea în aplicare a reformelor necesare pentru a atinge acest obiectiv.

La începutul anului 2008, Comisia a inițiat în mod oficial dialogul referitor la liberalizarea regimului vizelor cu următoarele țări: Serbia (30 ianuarie 2008[11]), Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (20 februarie 2008), Muntenegru (21 februarie 2008), Albania (3 martie 2008), Bosnia și Herțegovina (26 mai 2009).

Pentru fiecare dintre aceste cinci țări, Comisia a stabilit foi de parcurs în acord cu statele membre și în consultare cu țara respectivă. Aceste foi de parcurs urmăreau să identifice toate măsurile care trebuie adoptate și puse în aplicare de către fiecare dintre țările din Balcanii de Vest, precum și să stabilească cerințe clare care trebuiau respectate. Scopul procesului este acela de a ajuta țările în cauză să îndeplinească criteriile menționate în considerentul 5 din preambulul Regulamentului (CE) nr. 539/2001. Foile de parcurs au fost împărțite în special în patru grupe, în funcție de tematică : securitatea documentelor, imigrația ilegală, ordinea și siguranța publică, precum și relațiile externe legate de circulația persoanelor. Dialogurile și foile de parcurs au fost adaptate în mod specific, pentru a permite fiecărei țări să-și orienteze eforturile de reformă și să îndeplinească cerințele impuse de UE. Ritmul evoluției în direcția liberalizării regimului vizelor depinde de progresele înregistrate de fiecare țară în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor fixate.

Principalele etape ale procesului

Pe baza rapoartelor detaliate furnizate de cele cinci țări în cauză privind nivelul lor de pregătire („ readiness reports ”), Comisia a prezentat Consiliului, în noiembrie 2008, o primă evaluare a progreselor înregistrate de aceste cinci țări în ceea ce privește punerea în aplicare a foilor de parcurs în vederea liberalizării regimului vizelor.

La 25 mai 2009, după o serie de reuniuni și de misiuni ale experților în țările în cauză (la care experții statelor membre au participat în mod activ), Comisia a prezentat Consiliului o versiune actualizată a rapoartelor de evaluare. Rapoartele de evaluare au fost prezentate țărilor în cauză din Balcanii de Vest la 11 și 12 iunie 2009.

În versiunea lor actualizată, aceste rapoarte de evaluare cuprindeau în special următoarele concluzii:

- Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a îndeplinit toate obiectivele de referință definite în foaia de parcurs;

- în două țări, Muntenegru și Serbia, progresele realizate sunt, de asemenea, importante și doar un număr limitat de obiective de referință nu au fost încă atinse;

- în alte două țări, Albania și Bosnia și Herțegovina, în ciuda unor progrese importante, o serie de obiective de referință nu sunt încă realizate.

La 15 iunie 2009, în urma examinării rapoartelor de evaluare de către grupurile de lucru competente ale Consiliului, Consiliul Afaceri Generale și Relații Externe a concluzionat următoarele:

„Consiliul își reafirmă sprijinul pentru dialogul privind liberalizarea regimului vizelor cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia, pe baza foilor de parcurs care cuprind criterii de referință clare și realiste și a unor evaluări realizate pentru fiecare țară în parte. Consiliul reamintește că țările implicate ar trebui să continue să se axeze pe punerea în aplicare deplină a acestor criterii de referință.

În acest sens, Consiliul salută rapoartele de evaluare actualizate prezentate de Comisia Europeană cu privire la progresele înregistrate în dialogul privind liberalizarea regimului vizelor cu aceste țări. Rapoartele reflectă progresele evidente realizate de aceste țări în îndeplinirea criteriilor de referință prevăzute în foile de parcurs privind liberalizarea regimului vizelor. În acest context, Consiliul încurajează Comisia Europeană să prezinte cât mai curând posibil o propunere legislativă de modificare a Regulamentului (CE) nr.539/2001, astfel cum se aplică statelor membre, pentru a realiza, în mod ideal până la sfârșitul anului 2009, un regim fără vize cu acele țări care vor fi îndeplinit toate criteriile de referință.

Recunoscând însemnătatea liberalizării regimului vizelor pentru regiunea Balcanilor de Vest, Consiliul subliniază importanța obținerii unui regim fără vize de către fiecare țară pe baza propriilor merite. Prin urmare, Consiliul salută progresele înregistrate până în prezent și face apel la țările din regiune să accelereze și să pună în aplicare în continuare reforme pentru a îndeplini rapid criteriile de referință necesare.”

Prezenta propunere reflectă rezultatul procesului menționat anterior: având în vedere, pe de o parte, punerea în aplicare satisfăcătoare a acordurilor de facilitare a eliberării vizelor și de readmisie cu țările în cauză și, pe de altă parte, ratele respective de refuz al vizei și al intrării pentru cetățenii lor, Comisia propune transferul din lista negativă în lista pozitivă al Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, care a îndeplinit deja toate obiectivele de referință, precum și al Muntenegrului și al Serbiei, care au atins aproape toate obiectivele de referință, înțelegându-se prin aceasta că, până la data adoptării propunerii de către Consiliu, aceste două țări vor fi îndeplinit toate obiectivele de referință.

Următoarele etape

În paralel cu examinarea propunerii sale în cadrul Parlamentului European și al Consiliului, Comisia va continua să evalueze punerea în aplicare, de către Serbia și Muntenegru, a obiectivelor de referință care le rămân de îndeplinit și va comunica în timp util rezultatele acestei evaluări Parlamentului European și Consiliului.

În cazul Muntenegrului, obiectivele de referință care rămân de îndeplinit privesc:

- punerea efectivă în aplicare a Legii privind străinii, în vigoare din ianuarie 2009;

- definirea unei soluții durabile în ceea ce privește statutul persoanelor strămutate și al persoanelor strămutate în interiorul țării, inclusiv referitor la accesul la documentele de identitate;

- consolidarea capacităților în materie de aplicare a legii și punerea efectivă în aplicare a cadrului juridic pentru combaterea crimei organizate și a corupției, inclusiv prin alocarea de resurse financiare, umane și tehnice adecvate.

În cazul Serbiei, obiectivele de referință care rămân de îndeplinit privesc:

- îmbunătățirea supravegherii transfrontaliere/transteritoriale, ceea ce presupune, în special, schimbul de informații cu EULEX/poliția din Kosovo;

- punerea efectivă în aplicare a Legii privind străinii, în vigoare din aprilie 2009 și adoptarea strategiei de gestionare a migrației;

- punerea efectivă în aplicare a cadrului juridic pentru combaterea crimei organizate și a corupției, inclusiv prin alocarea de resurse financiare și umane adecvate;

- integritatea și securitatea procedurilor aplicate în cadrul eliberării de noi pașapoarte biometrice pentru persoanele rezidente în Kosovo.

Începând cu anul 1999, Serbia nu a avut posibilitatea de a efectua verificări la fața locului privind persoanele rezidente în Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99. În ceea ce privește eliberarea de noi pașapoarte biometrice de către Serbia pentru persoanele rezidente în Kosovo, având în vedere lipsa unui dialog referitor la liberalizarea regimului vizelor, Comisia și experții statelor membre nu au fost în măsură să verifice (în special prin intermediul misiunilor experților) eliberarea documentelor de origine și integritatea și securitatea procedurilor aplicate de autoritățile sârbe pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de către persoanele rezidente în Kosovo, la cererea de noi pașapoarte biometrice sârbe. Pentru a preveni orice abuz legat de această situație la cererea de pașapoarte biometrice, autoritățile sârbe au anunțat înființarea, la Belgrad, în luna iulie, a unei direcții de coordonare speciale (în limba sârbă: Koordinaciona uprava) , care va fi responsabilă exclusiv de tratarea tuturor cererilor de pașapoarte primite din partea persoanelor rezidente în Kosovo și a persoanelor al căror certificat de cetățenie a fost eliberat pentru teritoriul Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99.

Prin urmare, din motive de siguranță privind în special posibilitățile de migrație ilegală a persoanelor rezidente în Kosovo și a persoanelor al căror certificat de cetățenie a fost eliberat pentru teritoriul Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99 și în lipsa oricărei verificări a procedurilor aplicate de autoritățile sârbe la eliberarea de pașapoarte pentru această categorie de persoane, Comisia consideră că deținătorii de pașapoarte sârbe eliberate de direcția de coordonare specială (în limba sârbă: Koordinaciona uprava ) ar trebui să fie excluși din cadrul regimului de scutire de viză acordat Serbiei.

În cazul Albaniei și al Bosniei și Herțegovinei, dialogul referitor la liberalizarea regimului vizelor va continua și Comisia își va intensifica eforturile pentru a ajuta aceste țări să îndeplinească obiectivele de referință. Comisia intenționează să transfere aceste țări în lista pozitivă de îndată ce vor fi îndeplinit obiectivele de referință cerute.

° Clarificări suplimentare privind deținătorii de pașapoarte biometrice și acordurile de scutire de vize

Introducerea pașapoartelor biometrice de către țările din Balcanii de Vest a reprezentat un element de o importanță fundamentală pentru finalizarea cu succes a dialogurilor referitoare la liberalizarea regimului vizelor. În acest context, din motive legate de siguranță și de prevenirea imigrației ilegale, scutirea de viză pentru cetățenii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, ai Muntenegrului și ai Serbiei ar trebui să se aplice doar deținătorilor de noi pașapoarte biometrice eliberate de fiecare dintre aceste țări.

Ținând cont de vocația europeană a țărilor din Balcanii de Vest și de faptul că acestea au scutit deja toți cetățenii UE de obligația de a deține viză, nu există niciun motiv pentru a condiționa punerea în aplicare a scutirii de viză pentru aceste trei țări de încheierea unor acorduri de scutire de viză cu Comunitatea Europeană (astfel cum a fost cazul pentru Bahamas și celelalte cinci țări transferate din lista negativă în lista pozitivă în decembrie 2006).

° Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99

Consiliul European din 19 și 20 iunie 2008 a subliniat „disponibilitatea UE de a sprijini dezvoltarea economică și politică în Kosovo, printr-o perspectivă europeană clară, în conformitate cu perspectiva europeană a regiunii”. În urma declarației de independență pronunțată de Adunarea din Kosovo la 17 februarie 2008, Consiliul a declarat că Kosovo constituie un caz sui generis și le-a lăsat statelor membre ale UE responsabilitatea de a decide natura relațiilor lor cu Kosovo, în conformitate cu dreptul internațional și cu practicile lor naționale. Până în prezent, 22 de state membre ale UE au recunoscut Kosovo ca stat independent.

Versiunea Regulamentului (CE) nr. 539/2001 în vigoare în prezent nu conține nicio mențiune legată de Kosovo. Până în prezent, Comisia nu a inițiat un dialog referitor la liberalizarea regimului vizelor cu Kosovo. Prin urmare, în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001, se introduce o mențiune legată de Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99, în anexa I la regulament, astfel încât persoanele rezidente în Kosovo să fie supuse obligației de a deține viză. Această propunere este motivată exclusiv de preocupări obiective legate de siguranță privind în special potențialul de imigrație ilegală provenind din Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99, sau tranzitând teritoriul acestuia. Această dispoziție nu aduce atingere statutului actual al Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99.

2. Elementele juridice ale propunerii

° Rezumatul acțiunii propuse

- Propunerea urmărește transferul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, al Muntenegrului și al Serbiei din lista negativă în lista pozitivă, înțelegând prin aceasta că ultimele două țări vor fi îndeplinit toate obiectivele de referință stabilite în respectivele lor foi de parcurs până la data adoptării prezentei propuneri de către Consiliu.

- Din motivele menționate anterior, deținătorii de pașapoarte sârbe eliberate de direcția de coordonare sârbă sunt excluși din cadrul regimului de scutire de viză acordat Serbiei.

- Având în vedere că introducerea de noi pașapoarte biometrice de către țările din Balcanii de Vest constituie un element fundamental în cadrul dialogurilor referitoare la liberalizarea regimului vizelor, scutirea de viză acordată cetățenilor fiecăreia dintre aceste țări ar trebui să se aplice doar deținătorilor de astfel de pașapoarte biometrice.

- Reflectând situația actuală, prezenta propunere ar trebui să includă Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99, în lista negativă, întrucât până în prezent nu a fost inițiat niciun dialog în materie de vize cu acesta din urmă.

° Temeiul juridic

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 se bazează pe articolul 62 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Tratatul CE. Propunerea de modificare a regulamentului respectiv ar trebui să aibă același temei juridic.

° Principiile proporționalității și subsidiarității

În conformitate cu articolul 62 alineatul (2) litera (b) punctul (i), Regulamentul (CE) nr. 539/2001 stabilește lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe (lista negativă) și lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (lista pozitivă).

Decizia de a modifica aceste liste, de a transfera țări din lista negativă în lista pozitivă sau invers intră în competența exclusivă a Comunității Europene.

° Alegerea instrumentelor

Întrucât se modifică Regulamentul (CE) nr. 539/2001, instrumentul ales este un regulament.

3. Implicațiile bugetare

Modificarea propusă nu are implicații asupra bugetului comunitar.

2009/0104 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 62 alineatul (2) litera (b) punctul (i),

având în vedere propunerea Comisiei[12],

având în vedere avizul Parlamentului European[13],

întrucât:

(1) Conținutul listelor țărilor terțe care figurează în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 din 15 martie 2001[14] ar trebui să fie și să rămână în conformitate cu criteriile menționate în considerentul 5 al regulamentului respectiv. Anumite țări terțe, a căror situație s-a modificat în ceea ce privește aceste criterii, ar trebui să fie transferate dintr-o anexă în cealaltă.

(2) La 1 ianuarie 2008 au intrat în vigoare acorduri de facilitare a regimului vizelor încheiate cu cinci țări din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia și Herțegovina, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia –, ceea ce a reprezentat un prim pas concret pe calea, trasată de Agenda de la Salonic, de instaurare a unui regim de deplasare fără obligația de a deține viză pentru cetățenii țărilor din Balcanii de Vest. În 2008 a fost inițiat un dialog referitor la liberalizarea regimului vizelor cu fiecare dintre aceste țări și au fost stabilite foi de parcurs în acest scop. În evaluarea sa privind punerea în aplicare a foilor de parcurs din mai 2009, Comisia a considerat că Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a îndeplinit toate obiectivele de referință stabilite în foaia sa de parcurs. Muntenegru și Serbia au îndeplinit marea majoritate a obiectivelor de referință stabilite în respectivele lor foi de parcurs.

(3) Pentru persoanele rezidente în Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99 și persoanele al căror certificat de cetățenie a fost eliberat pe teritoriul Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99, o direcție de coordonare specială, stabilită la Belgrad, va fi responsabilă de colectarea cererilor de pașaport și de eliberarea pașapoartelor. Cu toate acestea, din motive de siguranță privind în special potențialul de imigrație ilegală, deținătorii de pașapoarte sârbe eliberate de către această direcție de coordonare specială (în limba sârbă: Koordinaciona uprava ) ar trebui să fie excluși din cadrul regimului de scutire de viză acordat Serbiei.

(4) Prin urmare, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia [dacă ultimele două îndeplinesc toate obiectivele de referință până la data adoptării prezentului regulament] ar trebui să fie transferate în cadrul anexei II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001. Această scutire de vize ar trebui să se aplice doar deținătorilor de pașapoarte biometrice eliberate de fiecare din cele trei țări în cauză.

(5) Din motive legate de claritate și de securitate juridică și în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001, Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99, ar trebui inclus în anexa I la regulamentul respectiv. Această dispoziție nu aduce atingere statutului Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99.

(6) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen, care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a respectivului acord[15].

(7) În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră în domeniul de aplicare al articolului 4 alineatul (1) din Decizia 2004/860/CE a Consiliului privind semnarea acordului respectiv[16].

(8) În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul protocolului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră în domeniul de aplicare al articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/261/CE a Consiliului din 28 februarie 2008 privind semnarea protocolului respectiv[17].

(9) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen[18]. În consecință, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu este obligat în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale.

(10) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen[19]. În consecință, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu este obligată în temeiul acestuia și nici nu face obiectul aplicării sale.

(11) Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe dispozițiile acquis-ului Schengen sau care se raportează la acesta, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003 și al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 539/2001 se modifică după cum urmează:

1) Anexa I se modifică după cum urmează:

(a) în partea 1, se elimină mențiunile legate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia;

(b) în partea 2, se introduce următoarea mențiune:

„Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99”.

2) în anexa II, partea 1, se introduc următoarele mențiuni:

„Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (*)

Muntenegru (*)

Serbia [cu excepția deținătorilor de pașapoarte sârbe eliberate de către direcția de coordonare sârbă (în limba sârbă: Koordinaciona uprava ) ](*)

(*) Scutirea de obligația de a deține viză se aplică doar deținătorilor de pașapoarte biometrice”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

[1] JO L 81, 21.3.2001, p. 1.

[2] JO L 405, 30.12.2006, p. 23.

[3] JO L 81, 21.3.2001, p. 1.

[4] Regulamentul (CE) nr. 2414/2001 al Consiliului din 7 decembrie 2001 (JO L 327, 12.12.2001, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 453/2003 al Consiliului din 6 martie 2003 (JO L 69, 13.3.2003, p. 10), Regulamentul (CE) nr. 851/2005 al Consiliului din 2 iunie 2005 (JO L 141, 4.6.2005, p. 3), Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului din 20 noiembrie 2006 (JO L 363, 20.12.2006, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 1932/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 (JO L 405, 30.12.2006, p. 23).

[5] Regulament din 25 septembrie 1995 (JO L 234, 3.10.1995, p. 1).

[6] A se vedea, de exemplu, comunicarea Comisiei în cadrul aplicării Regulamentului (CE) nr. 2317/95 al Consiliului din 25 septembrie 1995 de stabilire a țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre (JO C 101, 3.4.1998, p. 4).

[7] Modificarea Regulamentului (CE) nr. 539/2001 prin Regulamentul (CE) nr. 1932/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 (JO L 405, 30.12.2006) și rectificarea sa (JO L29, 3.2.2007, p. 10).

[8] A se vedea preambulul acestor acorduri: cu Albania (JO L 334, 19.12.2007, p. 85), cu Bosnia și Herțegovina (JO L 334, 19.12.2007, p. 97), cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (JO L 334, 19.12.2007, p. 125), cu Muntenegru (JO L 334, 19.12.2007, p. 169) și cu Serbia (JO L 334, 19.12.2007, p. 109).

[9] COM(2007) 663, 6.11.2007.

[10] COM(2008) 127, 5.3.2008.

[11] Acest dialog referitor la liberalizarea regimului vizelor nu se referă la teritoriul Kosovo, în conformitate cu RCSONU 1244/99.

[12] JO C , , p. .

[13] JO C , , p. .

[14] JO L 81, 21.3.2001, p. 1.

[15] JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

[16] JO L 370, 17.12.2004, p. 78.

[17] JO L 83, 26.3.2008, p. 3.

[18] JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

[19] JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

52009PC0366