8.7.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 184/119

A.

întrucât statele membre folosesc din ce în ce mai mult noile tehnologii, în programe și sisteme care presupun colectarea, utilizarea, stocarea sau schimbul de informații despre persoane, ca mijloc de combatere a terorismului sau ca răspuns pentru alte amenințări în contextul luptei împotriva infracționalității,

B.

întrucât este necesară adoptarea la nivel european a unei definiții clare a elaborării de profile, ținând seama de obiectivele urmărite; întrucât elaborarea de profile reprezintă o tehnică de investigare, devenită posibilă prin noile tehnologii, folosită de obicei în sectorul comercial, dar care este în prezent utilizată din ce în ce mai mult ca instrument de aplicare a legii, în special în detectarea și prevenirea infracționalității și, de asemenea, în contextul controalelor de frontieră,

C.

întrucât practica elaborării profilelor, care constă adesea din extragerea automată a datelor din baze computerizate, merită să fie examinată și să facă obiectul dezbaterii politice, deoarece ea se depărtează, în mod controversat, de la regula generală conform căreia hotărârile având ca obiect aplicarea legii trebuie să se bazeze pe comportamentul individual al persoanei; întrucât elaborarea profilelor delictuale este o tehnică de investigație prin care se culeg informații referitoare la persoane din diferite surse, printre care apartenența etnică, rasa, naționalitatea și religia, pe baza cărora se încearcă identificarea și, eventual, luarea de măsuri prohibitive împotriva acelora dintre ele care ar putea fi suspectate de comiterea unor infracțiuni sau acte de terorism și ar putea fi definită după cum urmează:

„asocierea sistematică a unor seturi de caracteristici fizice, comportamentale sau psihologice cu anumite infracțiuni și utilizarea acestora ca temei de luare a deciziilor în materie de aplicare a legii  (24) ”

sau, menționând clar relația dintre extragerea datelor și elaborarea profilelor:

„o tehnică prin care se deduce, din experiența acumulată în trecut, un set de caracteristici proprii unei anumite categorii de persoane, după care se procedează la căutări în diferite bănci de date, pentru a se identifica persoane care corespund îndeaproape cu respectivul set de caracteristici  (25) ”,

D.

întrucât elaborarea de profile etnice, care se bazează în mod specific, pe rasă sau apartenență etnică, reprezentând un subiect de mare preocupare în ceea ce privește conflictul cu normele referitoare la nediscriminare, poate fi definită după cum urmează:

„practica utilizării «rasei» sau a originii etnice, religiei sau naționalității, fie ca factor unic, fie ca unul dintre factorii care stau în mod sistematic la baza deciziilor de aplicare a legii, indiferent dacă persoanele în cauză sunt identificate prin mijloace automate sau nu  (26) ”

sau

„utilizarea de către poliție, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, pe criterii legate de rasă, culoarea pielii, limbă, religie, cetățenie sau origine națională sau etnică în cadrul activităților de control, supraveghere și investigare  (27) ”,

E.

întrucât, deși stabilirea profilelor, atât prin extragerea datelor, cât și prin practicile poliției și ale altor agenții, este din ce în ce mai mult folosită ca instrument pentru aplicarea legii și controlul frontierelor, se acordă o atenția insuficientă evaluării eficienței sale, precum și elaborării și aplicării unor garanții juridice pentru respectarea dreptului la viață privată și înlăturarea discriminării;

F.

întrucât profilele pot fi:

G.

întrucât extragerea datelor și elaborarea de profile face dificilă diferențierea dintre supravegherea individualizată, care poate fi autorizată, și supravegherea în masă care este problematică, în cadrul acesteia din urmă fiind colectate date mai mult pentru că sunt utile, decât în scopuri precise, ceea ce ar putea produce încălcări ale dreptului la viața privată,

H.

întrucât restricțiile de călătorie nejustificate și practicile de control care violează viața privată ar putea avea un impact negativ asupra schimburilor economice, științifice, culturale și sociale cu țările terțe; subliniază, în consecință, importanța minimizării riscului ca anumite grupuri, comunități sau naționalități să facă obiectul unor practici sau măsuri discriminatorii, care nu pot fi justificate în mod obiectiv,

I.

întrucât există pericolul ca oameni nevinovați să fie supuși unor controale arbitrare, interogatorii, restricții de călătorie, supraveghere sau alerte de securitate, din cauza unor informații din profilul acestora adăugate de un agent al statului, iar dacă aceste informații nu sunt șterse imediat, ar putea conduce, prin intermediul schimbului de date și a recunoașterii reciproce a hotărârilor, la refuzul acordării de vize, de permisiuni de călătorie sau de primire la graniță, plasarea pe liste de persoane supravegheate, includerea în baze de date, interdicții de angajare sau de operațiuni bancare, arestări sau privări de libertate sau de alte drepturi, pentru toate acestea mijloacele de reparare putând fi inexistente,

J.

întrucât aplicarea legii trebuie întotdeauna realizată respectând drepturile fundamentale, inclusiv cel la viață privată și de familie, la protecția datelor cu caracter personale și la nediscriminare; o strânsă cooperare internațională este indispensabilă în lupta împotriva terorismului și a infracțiunilor majore, dar această cooperare trebuie să respecte dreptul internațional și normele și valorile europene în privința tratamentului egal și a unei protecții juridice adecvate, astfel încât, nu în ultimul rând, UE să nu-și submineze credibilitatea ca promotoare a drepturilor omului atât în interiorul granițelor cât și la nivel internațional,

K.

întrucât UE ar trebui să evite metodele de investigare care ar putea dăuna în mod inutil relațiilor diplomatice, ar putea împiedica o astfel de cooperare internațională sau ar putea aduce prejudicii imaginii sale în lume și credibilității sale ca promotor al dreptului internațional; întrucât standardele europene în privința tratamentului egal, nediscriminării și protecției juridice ar trebui să continue să constituie un exemplu,

L.

întrucât atât profilele descriptive, cât și cele predictive pot constitui instrumente legitime de investigare atunci când au la bază informații concrete, fiabile și actuale, în comparație cu generalizările neverificate, bazate pe stereotipuri, și când măsurile luate în temeiul lor satisfac criteriile juridice ale necesității și proporționalității; întrucât, cu toate acestea, în absența unor restricții și măsuri de protecție juridice adecvate în ceea ce privește utilizarea datelor privind apartenența etnică, rasială și religioasă, naționalitatea și afilierea politică, există un risc considerabil ca stabilirea de profiluri ale persoanelor să ducă la practici discriminatorii,

M.

întrucât recomandarea formulată în acest scop de Codul deontologic european al poliției prevede că „investigațiile poliției trebuie, ca o condiție minimă, să se bazeze pe o suspiciune rezonabilă cu privire la o infracțiune sau un delict reale sau posibile”, și întrucât este clar că, atunci când stabilirea de profile se bazează pe stereotipuri sau prejudecăți, apare posibilitatea încălcării drepturilor omului (29), care constituie o amenințare la adresa indivizilor și a societății,

N.

întrucât „stabilirea unor profile predictive” pe baza unor profile generice elaborate prin încrucișarea bazelor de date, care reflectă generalități neverificate sau modele de comportament considerate ca stând probabil la baza comiterii unor infracțiuni sau acte teroriste viitoare sau încă nedescoperite, reprezintă un subiect de preocupare în ceea ce privește protecția vieții private și poate constitui o intruziune în raport cu dreptul la respectarea vieții private stipulat la articolul 8 din CEDO și articolul 7 din Cartă (30),

O.

întrucât jurisprudența CEDO evidențiază în mod clar faptul că derogările de la articolul 8 alineatul (2) din CEDO sunt permise doar dacă sunt conform legii și dacă sunt necesare într-o societate democratică (31), lucru confirmat de hotărârea recentă în cauza S. și Marper c. Regatul Unit, menționată mai sus, în care se precizează că „Puterile necondiționate și nediferențiate de a conserva amprente, mostre celulare și configurații ADN ale persoanelor suspectate, dar care nu au fost condamnate pentru săvârșirea unei infracțiuni” constituie o încălcare a articolului 8 din CEDO,

P.

întrucât constatarea CEDO în cauza S. și Marper c. Regatul Unit, menționată mai sus, privind existența unui „risc de stigmatizare” generat de faptul că o persoană care nu a fost condamnată pentru nici o infracțiune este tratată ca un infractor condamnat în baza de date ADN a Regatului Unit, trebuie să ridice semne de întrebare asupra legalității operațiunilor de stabilire a profilelor bazate pe procesarea datelor personale ale persoanelor achitate de către instanțele judecătorești (32),

Q.

întrucât programul Rasterfahndung, în cadrul căruia poliția germană a colectat date personale din bazele de date publice și private cu privire la bărbații între 18 și 40 de ani care erau sau fuseseră studenți presupuși de credință musulmană, în încercarea (eșuată) de a identifica potențiali teroriști, a fost considerat neconstituțional de către Curtea Constituțională a Germaniei în decizia menționată mai sus, care a statuat că extragerea de date constituie o intruziune ilegală în datele cu caracter personal și viața privată, care nu se poate justifica ca reacție la o situație de amenințare generalizată de tipul celei legate de terorism, care continuă să existe de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, ci doar în urma demonstrării existenței unui „pericol concret”, precum pregătirea sau comiterea unor atacuri teroriste,

R.

întrucât au apărut dubii cu privire la utilitatea extragerii de date și a stabilirii de profile în urma a diferite studii americane, printre care:

S.

întrucât eficiența extragerii de date este diminuată din cauza problemei „acului în carul cu fân” cu care se confruntă analiștii, care trebuie să filtreze o cantitate uriașă de date; cantitatea de „urme digitale” ale cetățenilor care respectă legea este mai mare decât cea a criminalilor și teroriștilor care fac eforturi considerabile pentru a-și ascunde identitățile, și există o rată ridicată de false descoperiri, care nu numai că fac din oameni absolut inocenți obiectul suspiciunilor, ceea ce are drept rezultat o eventuală intruziune în viața lor privată, ci și ratează adevărații suspecți, care rămân neidentificați,

T.

întrucât există și problema inversă, a neidentificării infractorilor care nu se potrivesc profilelor, cum a fost cazul liderului atacurilor cu bombă din Londra, din 7 iulie 2005, care „a ajuns în atenția serviciilor secrete deoarece era asociat cu alți indivizi suspectați de implicare într-un complot terorist de atac cu bombe, dar care nu a fost pus sub urmărire întrucât nu se potrivea îndeajuns cu profilul de dinainte de iulie 2005 al suspectului terorist” (35),

U.

întrucât o stabilire de profile care deteriorează relațiile comunitare bune și îndepărtează anumite comunități de la a coopera cu agențiile de aplicare a legii ar fi contraproductivă, constituind un obstacol în colectarea datelor confidențiale și a acțiunii eficiente împotriva crimelor și terorismului (36),

V.

întrucât colectarea eficientă de informații în legătură cu suspecți concreți și urmărirea unor piste specifice reprezintă abordarea cea mai bună pentru a preveni și combate terorismul și, în completarea acestora, verificările și controalele aleatorii, la care să fie supuse toate persoanele în mod egal și de la care teroriștii nu se pot eschiva, pot fi mai eficiente în cadrul eforturilor preventive de combatere a terorismului decât stabilirea de profile (37),

W.

întrucât utilizarea apartenenței la o etnie, națiune sau religie ca factor în investigațiile realizate pentru aplicarea legii nu este interzisă atât timp cât respectă standarde de nediscriminare, inclusiv articolul 14 din CEDO, dar trebuie să treacă testul eficienței, necesității și proporționalității, dacă se dorește a fi o diferențiere legitimă de tratament, care nu este discriminatorie,

X.

întrucât stabilirea de profile bazate pe presupoziții stereotipe poate exacerba sentimentul de ostilitate și xenofobia în rândul publicului larg față de persoane de o anumită etnie, cetățenie sau cu anumite convingeri religioase (38),

Y.

întrucât jurisprudența CEDO a stabilit că, dacă rasa constituie o bază exclusivă pentru acțiunea de aplicare a legii, aceasta constituie o discriminare ilegală (39), întrucât în practică nu este întotdeauna clar dacă rasa sau etnia au constituit criterii exclusive sau decisive pentru o astfel de acțiune și adesea ponderea acestor factori apare cu claritate doar în urma analizei modelelor de practici de aplicare a legii,

Z.

întrucât, deși nu există nici o normă internațională sau europeană care să interzică explicit „stabilirea de profile etnice”, jurisprudența CEDO sugerează acest lucru și atât ICERD, cât și ECRI afirmă clar că această practică încalcă interdicția de a discrimina (40),

AA.

întrucât în programul de acțiune adoptat la Conferința mondială din 2000 împotriva rasismului, statelor li se recomandă „să elaboreze, să implementeze și să aplice măsuri eficiente de eliminare a stabilirii de profile rasiale” (41); întrucât ECRI, în Recomandarea nr. 8 privind combaterea rasismului în cadrul luptei împotriva terorismului, a solicitat guvernelor să se asigure că nu rezultă nici o discriminare din legislație, reglementări sau aplicarea acestora în contextul aplicării legii, iar Rețeaua UE de experți independenți în domeniul drepturilor fundamentale consideră că profilarea teroriștilor pe baza criteriilor de cetățenie, vârstă sau loc de naștere „prezintă riscuri majore de discriminare” (42),

AB.

întrucât este necesară o evaluare completă a practicilor de anchetă și a sistemelor de procesare a datelor care folosesc sau oferă o bază pentru tehnicile de stabilire de profiluri la nivelul UE și în statele membre, pentru a asigura respectarea deplină a obligațiilor juridice naționale, europene și internaționale și a evita efectele nejustificat discriminatorii și invazive în sfera privată,

AC.

întrucât, la astfel de operațiuni, ar trebui aplicate următoarele orientări și întrucât o combinare a acestor măsuri de protecție este necesară pentru a obține o protecție globală eficientă;

1.

adresează Consiliului recomandările următoare:

2.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului și, spre informare, Comisiei și guvernelor și parlamentelor statelor membre.