1.4.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 87/147

A.

întrucât documentul Comisiei din 2007 privind strategia de extindere acordă o mare importanță - de la etapele inițiale ale acelei strategii până în prezent - statului de drept și bunei guvernări, în special în domeniul luptei împotriva corupției și a crimei organizate, reformei administrative și judiciare și dezvoltării societății civile;

B.

întrucât UE a luat măsuri de a îmbunătăți calitatea procesului de extindere;

C.

întrucât un stat membru UE, și anume Grecia, și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei sunt în cursul unui proces de negociere, care are loc sub egida ONU, pentru a ajunge la o soluție reciproc acceptabilă cu privire la problema denumirii acestei țări candidate; întrucât asigurarea unor relații de bună vecinătate și găsirea unor soluții negociate și reciproc acceptabile la problemele nerezolvate cu vecinii, în conformitate cu declarația de la Salzburg din 11 martie 2006, rămân esențiale,

1.

salută faptul că în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei partidele aflate la putere și cele din opoziție, cu sprijinul larg al societății civile și al opiniei publice, sunt unite în dorința de a îndeplini criteriile stabilite de UE pentru statele candidate și aderarea cât mai repede posibil la UE; context în care este important ca toți să fie conștienți de faptul că nu este vorba în primul rând despre îndeplinirea unor cerințe venite din exterior, ci, mai degrabă, despre îmbunătățirea viitorului țării candidate înseși;

2.

își reafirmă sprijinul total pentru perspectiva europeană a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei și a țărilor din Balcanii de Vest, care este esențială pentru stabilitate, reconcilierea și viitorul pașnic al regiunii;

3.

salută faptul că, la șapte ani după Acordul de la Ohrid, parlamentul țării a adoptat legea privind folosirea limbilor în administrație și în sistemul educațional; salută mai ales posibilitățile extinse din învățământul superior, oferite de deschiderea unor noi facultăți în diferite orașe, inclusiv acelea care au programele de studiu în diferite limbi; constată îmbunătățirea reprezentării echitabile a membrilor comunităților minoritare, mai ales în administrația publică, poliție și armată;

4.

apreciază foarte mult progresul realizat de către țară în dialogul despre liberalizarea vizelor, în special numărul mare de documente biometrice de călătorie și de identitate emise, implementarea sistemului de gestionare integrată a frontierelor și stabilirea unui sistem național de informare privind vizele; constată cu satisfacție progresele înregistrate în combaterea traficului de ființe umane, a migrației ilegale și a corupției și invită guvernul să-și continue eforturile în acest domeniu; salută implementarea acordului de readmisie cu UE și solicită o cooperare mai strânsă cu Agenția Europeană pentru gestionarea cooperării operaționale la frontierele externe ale statelor membre a Uniunii Europene (Frontex), Oficiul European de Poliție (Europol) și Unitatea de Cooperare Judiciară a Uniunii Europene (Eurojust); constată dificultățile pe care le au cetățenii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei din cauza faptului că niciun stat membru al UE nu le recunoaște pașapoartele; invită Comisia, ținând seama de progresele înregistrate, să recomande Consiliului, cât mai curând posibil, liberalizarea vizelor pentru cetățenii Fostei Republice Iugoslave a Macedoniei și eliminarea obligativității vizelor;

5.

apreciază foarte mult eforturile depuse de guvernul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în domeniul economic, care a avut ca rezultat un progres important în îndeplinirea criteriilor economice, aducând astfel țara mai aproape de statutul de economie de piață funcțională; salută în special facilitarea plăților impozitelor, reforma sistemului de înregistrare a firmelor la un singur ghișeu, liberalizarea comerțului exterior și reducerea birocrației; încurajează guvernul să își continue politicile centrate pe o creștere stabilă a PIB, rată scăzută a inflației, disciplină fiscală și consolidarea climatului general pentru afaceri;

6.

observă faptul că, după o serie de încercări de perturbare a alegerilor parlamentare de la 1 iunie 2008, în special în nord-vestul țării, guvernul a luat măsuri eficiente, recurgând la repetarea parțială a alegerilor și la monitorizarea efectivă a procedurilor, astfel încât rezultatul alegerilor să fie corect; salută deschiderea procedurilor judiciare în vederea pedepsirii celor care au perturbat alegerile; își exprimă aprecierea pentru modificările aduse Codului electoral, în general în conformitate cu recomandările Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului, și speră să fie luate toate măsurile necesare, astfel încât să fie evitate orice încercări de perturbare a viitoarelor alegeri, cum ar fi cele prezidențiale și cele locale din martie 2009;

7.

salută progresele realizate în înființarea structurilor necesare pentru o gestionare descentralizată a Instrumentului de asistență pre-aderare IPA; sprijină eforturile realizate de către guvern în vederea construcției de capacități administrative care să permită implementarea deciziei Comisiei de a încredința gestionarea IAP autorităților naționale;

8.

observă că, precum majoritatea statelor membre UE, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei a recunoscut, în urma unei decizii sprijinite de o largă majoritate în parlament și simultan cu Muntenegru, independența vecinei sale Kosovo, în ciuda dificultăților la care acest lucru ar putea da naștere pe termen scurt în ceea ce privește păstrarea unor relații bune cu o altă țară vecină, Serbia; salută acordul încheiat cu autoritățile din Kosovo cu privire la demarcarea frontierei;

9.

observă că interesul tot mai mare manifestat față de Serbia, ce s-ar putea materializa în conferirea acestei țări a statutului de țară candidată la UE în 2009, nu trebuie să aibă drept consecință o slăbire a interesului pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în cadrul UE sau o încetinire în continuare a progresului realizat în procesul de aderare;

10.

observă că Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei ia măsuri în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la UE; și remarcă implementarea Acordului de stabilizare și asociere în 2001, acordul cadru de la Ohrid, precum și progresele recente înregistrate în implementarea parametrilor de evaluare ai Comisiei; regretă, cu toate acestea, faptul că, la trei ani după ce i-a fost acordat statutul de țară candidată la UE, nu s-au deschis încă niciun fel de negocieri în vederea aderării, ceea ce produce o situație nesustenabilă care are consecințe descurajatoare asupra țării și riscă să destabilizeze regiunea; consideră că această situație neobișnuită trebuie să ia sfârșit; solicită ca acest proces să fie accelerat și reamintește faptul că, în rezoluția sa mai sus aminitită de la 23 aprilie 2008, Parlamentul European a declarat că în 2008 trebuie luată o decizie cu privire la data începerii negocierilor de aderare, admițând faptul că obstacolele încă existente în calea unei aderări timpurii vor trebui eliminate în anii pe parcursul cărora urmează să aibă loc negocierile; îndeamnă Consiliul să accelereze acest proces, hotărând o dată pentru începerea negocierilor de aderare, în decursul acestui an, în așteptarea implementării totale a priorităților cheie ale Parteneriatului de aderare;

11.

reamintește, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2008 și ale Consiliului Afaceri generale și relații externe din 8-9 decembrie 2008, importanța pe care o are pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, ca țară candidată UE, continuarea promovării unor bune relații de vecinătate și încercarea de rezolvare a diferendelor cu vecinii, inclusiv o soluție negociată și reciproc acceptată în privința numelui, în baza acțiunilor sale internaționale, precum și a angajamentelor și obligațiilor bilaterale și multilaterale;

12.

sprijină eforturile depuse de mediatorul Matthew Nimetz în cadrul Organizației Națiunilor Unite, după cum s-a prevăzut în rezoluțiile S/RES/817 și S/RES/845 din 1993 ale Consiliului de Securitate al ONU, menite să rezolve diferențele care au apărut în privința numelui constituțional al statului, în vederea încheierii unui acord final cât mai curând posibil între Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Grecia, pe baza propunerii acestuia din 6 octombrie 2008, acord ce urmărește clarificarea pe plan internațional a distincției dintre diferitele teritorii ce aparțin unor state diferite, dar au în comun numele de Macedonia; este conștient că această propunere este privită cu ezitare de ambele părți; ia act de numirea unui nou negociator „macedonean”; solicită ambelor părți să rămână angajate în discuțiile ce se desfășoară sub auspiciile ONU și să ajungă la o soluție de compromis, astfel încât această problemă să nu continue să reprezinte un obstacol în calea primirii Fostei Republici Macedonia ca membru în organizațiile internaționale, conform dispozițiilor Acordului interimar din 1995 mai sus menționat, care este încă în vigoare; atrage atenția asupra faptului că, în condițiile în care nu se ajunge la un acord rapid între cele două state, există riscul ca momentul aderării Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei la UE să fie amânat pe termen lung; consideră că marile probleme bilaterale din Balcani nu trebuie să obstrucționeze procesul de integrare europeană și să aibă prioritate în fața acestuia;

13.

ia act de cererea făcută de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei la Curtea Internațională de Justiție, referitoare la articolul 11 al Acordului interimar; își exprimă speranța că Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Grecia vor continua negocierile în ciuda procedurilor legale instituite înaintea Curții Internaționale de Justiție privind aplicarea Acordului interim; în contextul noii runde de negocieri anunțate în cadrul „procesului Nimetz”, își exprimă speranța ca toate guvernele din vecinătate să sprijine integrarea acestei țări în UE, contribuind astfel la stabilitatea și prosperitatea regiunii;

14.

salută eforturile autorităților Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei de a colabora cu statele membre UE vecine, pentru a identifica și remedia eventualele discrepanțe și interpretări eronate ale istoriei, care ar putea provoca neînțelegeri, și îndeamnă la promovarea sărbătoririi împreună cu țările vecine a evenimentelor culturale și istorice legate de trecutul comun; este preocupat de lipsa progresului în combaterea reapariției „discursului urii”, în special în canalele media și sistemele de educație, împotriva statelor vecine și continuă să îndemne guvernul să asigure respectarea publică a standardelor corespunzătoare ale UE și ale Consiliului Europei;

15.

observă că, într-o democrație, are loc un proces de interacțiune între guvern și opoziție, în cadrul căruia este întotdeauna posibilă confruntarea de opinii, soluțiile alternative sunt luate în considerare și pot fi formate majorități care să sprijine o schimbare de politici, și că este important să se garanteze faptul că secțiuni întregi ale populației nu vor fi cuprinse de teama că această toleranță este în scădere dacă un partid deține majoritatea parlamentară, așa cum a fost cazul în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în perioada ce a urmat ultimelor alegeri parlamentare;

16.

insistă ca persoanelor care au înaintat plângeri în legătură cu abuzurile de putere și /sau corupția să li se emită un document care să certifice în mod clar că au depus plângerea; salută practica existentă de a informa cetățenii cu privire la acțiunile întreprinse ca urmare a plângerii și la rezultatul final, și faptul că aceste plângeri sunt înregistrate în mod clar și uniform de către poliție și autoritățile judiciare;

17.

invită guvernul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să accelereze lupta împotriva legăturilor dintre crima organizată din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Kosovo și Albania;

18.

deplânge faptul că noua lege din 20 septembrie 2007, referitoare la statutul legal al bisericilor, comunităților religioase și grupurilor religioase, nu a indus aderenților diferitelor credințe sentimentul că au aceleași oportunități de practicare și propagare a credinței lor și de deținere, folosire și stabilire de sedii în acest scop, după cum fac cele două mari confesiuni tradiționale din țară, creștinismul ortodox macedonean și islamul; reamintește că autoritățile au datoria de a proteja toleranța față de acele persoane care au convingeri diferite, precum și dreptul la diversitate religioasă;

19.

regretă presiunea în creștere făcută asupra mediei de către forțele guvernamentale, în special în timpul campaniei electorale; solicită păstrarea caracterului independent și divers al informațiilor de către radio și televiziune, diversele opinii care există în societate pe această temă trebuind să rămână vizibile, atât prin păstrarea libertății editoriale a celor care transmit informația, cât și prin evitarea stabilirii de legături strânse între stațiile comerciale și anumite partide sau anumiți politicieni; este, de asemenea, preocupat de dependența financiară mare a ziarelor și a canalelor TV de publicitatea guvernamentală și venitul generat în acest fel, ceea ce poate afecta abordarea jurnalistică critică;

20.

constată că, chiar de la adoptarea modificărilor la Legea privind ocuparea forței de muncă din 2005, nu este încă clar în ce mod diferitele uniuni sindicale pot încheia contracte valide din punct de vedere legal cu guvernul și antreprenorii, mai ales deoarece sindicatele au în prezent obligația de a reprezenta 33 % din angajații vizați înainte de a putea fi parteneri contractanți, fapt care constituie un obstacol în calea diversității și ridică mereu problema numărului de membri pe care acestea le au de fapt;

21.

invită guvernul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să dezvolte rapid noi spații de depozitare a deșeurilor, să închidă și să curețe vechile spații de depozitare a deșeurilor, dezvoltând în același timp măsuri practice de a actualiza ciclul integrat de deșeuri, inclusiv colectarea diferențiată a deșeurilor, printre altele de către sindicate, și stabilirea unor fabrici de obținere a energiei din deșeuri și a unor fabrici de obținere a combustibilului din deșeuri;

22.

solicită îmbunătățirea calității și păstrarea nivelului apelor în lacurile de la graniță Ochrid, Prespa și Doirani, precum și încheierea de acorduri convenabile cu țările vecine Albania și Grecia; salută, de asemenea, proiectul de lege propus referitor la managementul apei și îndeamnă la discutarea acestuia în Parlament fără întârziere;

23.

a constatat cu îngrijorare efectele negative asupra ființelor umane și asupra mediului ale rafinăriei de petrol OKTA care funcționează în orașul Ilinden, lângă Skopje, și este considerat cel mai mare poluator din țară;

24.

avertizează că, fără o nouă investiție în depozitarea, tratamentul și transportul apei, ar putea fi pusă în pericol disponibilitatea continuă a apei potabile în zonele urbane;

25.

solicită guvernului Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să relanseze procesul de liberalizare și privatizare a serviciilor publice locale, acordând atenție deosebită producției de electricitate, transportului și industriilor de distribuție;

26.

regretă că funcționarea rețelei de cale ferată s-a deteriorat în ultimii ani; constată mai ales că atât frecvența serviciilor feroviare interne pentru pasageri, cât și legăturile feroviare cu țările învecinate au fost reduse la minim, iar dotarea actuală este mai puțin adecvată pentru serviciile de pasageri pe distanțe relativ scurte, astfel încât sunt necesare investiții noi, pentru a permite supraviețuirea pe viitor a serviciilor feroviare pentru pasageri; regretă lipsa progresului cu privire la construcția legăturilor feroviare între Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Bulgaria, care ar contribui la dezvoltarea și stabilitatea economică a întregii regiuni;

27.

încurajează guvernul să accelereze planificarea și producția din surse regenerabile cu privire, în special, la energia solară și eoliană; în această privință, invită autoritățile de la Skopje să facă toate eforturile de a dezvolta o politică energetică în conformitate cu obiectivele Uniunii Europene și de a sprijini poziția UE la conferința din Copenhaga privind un tratat post-Kyoto;

28.

își exprimă îngrijorarea cu privire la creșterea numărului mare de victime raportate ale violenței domestice și solicită votarea unei legi separate împotriva acestui tip de violență, alături de Legea familiei care există deja, pentru a permite parchetului pedepsirea celor care se fac vinovați de violență domestică;

29.

este alarmat în ceea ce privește poziția dezavantajată a minorității rome din țară, în lumina, printre altele, a celui mai recent raport al Amnesty International, conform căruia 39 % din femeile rrome primesc puțină sau niciun fel de educație, 83 % nu au fost niciodată oficial angajate într-o poziție remunerată și 31 % suferă de boli cronice - procente ce sunt structural mai mari decât media pentru femeile non-rrome;

30.

salută progresul realizat până acum în reprezentarea politică a rromilor; îndeamnă, totodată, guvernul să accelereze și să finanțeze corespunzător implementarea actualelor politici pentru rromi;

31.

salută împreună cu UNCHR faptul că, până în momentul de față, niciun membru al minorităților care au părăsit Kosovo și care nu a dobândit statut de rezident permanent, nu a fost obligat să plece, și speră că se va ajunge curând la un acord între guvern și Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați cu privire la responsabilitatea financiară a sprijinirii acestui grup;

32.

dat fiind criza financiară internațională care a atins Europa și care ar putea avea un efect indirect asupra schimburilor comerciale și investițiilor străine în Balcanii de Vest, solicită Comisiei să fie vigilentă și, dacă este cazul, să adopte măsurile corespunzătoare în vederea continuării fără probleme a procesului de stabilizare și asociere privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, precum și alte țări din Balcanii de Vest, care reprezintă un factor important pentru stabilitatea în regiune și servește intereselor UE;

33.

Încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei.