1.4.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 87/30


Marți, 10 martie 2009
Integritatea jocurilor de noroc on-line

P6_TA(2009)0097

Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2009 referitoare la integritatea jocurilor de noroc on-line (2008/2215(INI))

2010/C 87 E/08

Parlamentul European,

având în vedere articolul 49 din Tratatul CE,

având în vedere Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității anexat la Tratatul CE,

având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene (1),

având în vedere Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (2) (Directiva privind serviciile),

având în vedere Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune (3) (Directiva privind serviciile audiovizuale),

având în vedere Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (Directiva privind comerțul electronic) (4),

având în vedere Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului (5),

având în vedere rezoluția sa din 8 mai 2008 referitoare la Cartea albă privind sportul (6),

având în vedere Întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei de către Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor la 16 octombrie 2006 privind jocurile de noroc și pariurile sportive pe piața internă (O-0118/2006) și dezbaterea ulterioară din cadrul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor din 14 noiembrie 2006, precum și răspunsul dat de comisar,

având în vedere nota informativă cu privire la jocurile de noroc on-line, cu accent pe integritate și un cod de conduită în practicarea jocurilor de noroc, elaborată de Europe Economics Research Ltd pentru Parlamentul European,

având în vedere Studiul privind serviciile de jocuri de noroc de pe piața internă a Uniunii Europene din 14 iunie 2006, realizat de Swiss Institute of Comparative Law (SICL) pentru Comisie,

având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A6-0064/2009),

A.

întrucât, în prezent, jocurile de noroc on-line, cu o valoare a veniturilor brute de 2 până la 3 miliarde EUR în 2004, reprezintă aproximativ 5 % din totalul pieței jocurilor de noroc din UE, potrivit studiului menționat anterior realizat de SICL, iar creșterea rapidă a acestora pare inevitabilă;

B.

întrucât veniturile provenite de la guvern și din jocurile de noroc autorizate de guvern constituie de departe cea mai importantă sursă de venit pentru organizațiile sportive din multe state membre;

C.

întrucât jocurile de noroc, inclusiv jocurile de noroc on-line, au fost în mod tradițional reglementate în toate statele membre în temeiul principiului subsidiarității, pentru a proteja consumatorii împotriva dependenței și a fraudelor, pentru a împiedica spălarea banilor și alte infracțiuni financiare, precum și aranjarea jocurilor și pentru a menține ordinea publică; întrucât Curtea Europeană de Justiție acceptă restricționarea libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii din perspectiva unor astfel de obiective de interes general, dacă sunt proporționale și nediscriminatorii;

D.

întrucât statele membre au diferențiat aceste restricții în funcție de tipul de joc de noroc vizat, cum ar fi jocuri de cazinou, pariuri sportive, loterii sau pariuri la cursele de cai; întrucât majoritatea statelor membre interzic funcționarea - inclusiv administrarea de către operatori locali - a jocurilor de cazinou on-line, iar un număr semnificativ interzic în mod similar și funcționarea pariurilor sportive on-line și a loteriilor on-line;

E.

întrucât jocurile de noroc au fost excluse din domeniul de aplicare al Directivelor 2006/123/CE, 2007/65/CE și 2000/31/CE, iar Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă liberalizare a jocurilor de noroc în rezoluția sa mais sus menționată referitoare la Cartea albă privind sportul;

F.

întrucât statele membre și-au reglementat piețele jocurilor de noroc tradiționale pentru a proteja consumatorii împotriva dependenței, fraudelor, spălării banilor și a aranjării jocurilor; întrucât aceste obiective strategice sunt mai dificil de realizat în sectorul jocurilor de noroc on-line;

G.

întrucât Comisia a inițiat proceduri privind încălcarea dreptului comunitar împotriva a zece state membre pentru a examina dacă măsurile naționale de limitare a prestării serviciilor transfrontaliere de jocuri de noroc on-line, în special a pariurilor sportive, sunt compatibile cu dreptul comunitar; întrucât, cum a subliniat Comisia, aceste proceduri nu vizează existența monopolurilor sau a loteriilor naționale ca atare și nu au nicio implicație pentru liberalizarea piețelor jocurilor de noroc în general;

H.

întrucât Curții Europene de Justiție îi sunt adresate un număr din ce în ce mai mare de întrebări preliminare în cauze legate de jocurile de noroc, ceea ce demonstrează clar lipsa de claritate a modului în care ar trebui interpretată și aplicată legislația comunitară cu privire la jocurile de noroc;

I.

întrucât integritatea în contextul prezentei rezoluții referitoare la jocurile de noroc on-line înseamnă un angajament al operatorilor de prevenire nu numai a fraudelor și a criminalității, dar și a jocului de noroc patologic și a accesului minorilor la acestea, prin respectarea legislației penale și referitoare la protecția consumatorilor, precum și prin protejarea competițiilor sportive împotriva oricărei influențe necuvenite asociate pariurilor sportive;

J.

întrucât jocurile de noroc on-line combină o serie de factori de risc legați de jocul de noroc patologic, precum, printre altele, un acces facil la jocurile de noroc, disponibilitatea unei varietăți de jocuri și mai puține constrângeri sociale (7);

K.

întrucât activitățile de pariuri sportive și alte jocuri on-line s-au dezvoltat în mod rapid și necontrolat (în special la nivel transfrontalier pe internet), iar amenințarea omniprezentă a aranjării jocurilor și fenomenul „pariurilor negative” („lay bets”) pe evenimente specifice din meciurile sportive fac sportul deosebit de vulnerabil la activitățile de pariere ilegale,

Un sector transparent care să protejeze interesele publicului și ale consumatorilor

1.

subliniază că, în conformitate cu principiul subsidiarității și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție, statele membre au interesul și dreptul să-și reglementeze și să-și controleze piețele jocurilor de noroc în conformitate cu tradiția și cultura fiecărei țări, pentru a proteja consumatorii împotriva dependenței, fraudelor, spălării banilor și a aranjării jocurilor în sport, precum și pentru a proteja structurile de finanțare tradiționale care finanțează activitățile sportive și alte cauze sociale în statele membre; subliniază că și ceilalți actori au interesul ca piața jocurilor de noroc să fie bine monitorizată și reglementată; subliniază că operatorii de jocuri de noroc on-line trebuie să respecte legislația statelor membre în care prestează aceste servicii și în care își are reședința consumatorul;

2.

subliniază că serviciile de jocuri de noroc trebuie să fie considerate o activitate economică cu un caracter foarte special, din cauza aspectelor sociale, de ordine publică și de sănătate asociate acestora, în cazul căreia concurența nu va duce la o mai bună alocare a resurselor, acesta fiind motivul pentru care jocurile de noroc necesită o abordare multilaterală; subliniază că o abordare exclusiv din perspectiva pieței interne nu este adecvată în acest domeniu extrem de sensibil și solicită Comisiei să acorde o atenție deosebită opiniilor Curții Europene de Justiție în această privință;

3.

sprijină lucrările inițiate în Consiliu, sub președinția franceză, care vizează problemele din domeniul jocurilor de noroc și pariurilor tradiționale și on-line; invită Consiliul să continue discuțiile oficiale referitoare la o eventuală soluție politică privind definirea și soluționarea problemelor apărute în legătură cu jocurile de noroc on-line și invită Comisia să sprijine acest proces, să efectueze studii și să prezinte propuneri adecvate, dorite de Consiliu în vederea realizării obiectivelor comune din domeniul jocurilor de noroc on-line;

4.

invită statele membre să coopereze îndeaproape pentru a rezolva problemele sociale și de ordine publică cauzate de jocurile de noroc on-line transfrontaliere, precum dependența de acestea și utilizarea frauduloasă a datelor personale sau a cărților de credit; invită instituțiile UE să coopereze strâns cu statele membre în lupta împotriva tuturor ofertelor de servicii de jocuri de noroc on-line neautorizate, să protejeze consumatorii și să prevină fraudele; subliniază necesitatea convenirii unei poziții comune în acest scop;

5.

subliniază faptul că autoritățile de reglementare și operatorii ar trebui să coopereze strâns cu alți participanți din domeniul jocurilor de noroc, de exemplu, operatorii jocurilor de noroc, autoritățile de reglementare, organizațiile consumatorilor, organizațiile sportive, asociațiile profesionale și mass-media, toți având o responsabilitate comună față de integritatea jocurilor de noroc on-line și de informare a consumatorilor cu privire la posibilele consecințe negative ale jocurilor de noroc on-line;

Combaterea fraudelor și a altor activități infracționale

6.

constată că activități infracționale precum spălarea de bani și economia neagră pot fi asociate cu jocurile de noroc și pot afecta integritatea evenimentelor sportive; consideră că amenințarea integrității sportului și a competițiilor sportive afectează considerabil participarea populației, un element-cheie al sănătății publice și al integrării sociale; este de părere că, dacă un sport este perceput ca fiind manipulat pentru câștigul financiar al jucătorilor, al funcționarilor sau al unor părți terțe, în loc să fie practicat conform valorilor și regulilor sale și pentru plăcerea suporterilor, acest lucru ar putea duce la pierderea încrederii publicului;

7.

este de părere că dezvoltarea industriei jocurilor de noroc on-line oferă oportunități sporite pentru practici corupte precum fraudele, aranjarea jocurilor, casele de pariuri ilegale și spălarea banilor, având în vedere că jocurile de noroc on-line pot fi rapid create și retrase de pe piață și din cauza proliferării operatorilor offshore; invită Comisia, Europol și alte instituții naționale și internaționale să monitorizeze îndeaproape și să prezinte rapoarte privind constatările din acest domeniu;

8.

consideră că protejarea integrității evenimentelor și competițiilor sportive necesită cooperarea între proprietarii de drepturi sportive, operatorii de pariuri on-line și autoritățile publice, atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel internațional;

9.

invită statele membre să se asigure că organizatorii de competiții sportive, operatorii de pariuri și autoritățile de reglementare cooperează în vederea adoptării unor măsuri care să abordeze riscurile legate de pariurile ilegale și aranjarea jocurilor în sport și analizează stabilirea unui cadru de reglementare funcțional, echitabil și durabil pentru a proteja integritatea sportului;

10.

subliniază faptul că pariurile sportive constituie o formă de exploatare comercială a competițiilor sportive și recomandă statelor membre să protejeze competițiile sportive împotriva oricărei utilizări comerciale neautorizate, în special prin recunoașterea drepturilor organizatorilor acestor competiții și prin instituirea de norme care să asigure câștiguri financiare corecte în beneficiul tuturor nivelurilor sportului profesionist și amator; invită Comisia să examineze posibilitatea de a acorda organizatorilor competițiilor un drept de proprietate intelectuală (un fel de drept la imagine  (8)) asupra acestora;

Prevenirea prejudiciilor la adresa consumatorilor

11.

consideră că ocazia potențial omniprezentă oferită de internet de a juca jocuri de noroc on-line în privat cu rezultate imediate și cu posibilitatea de a miza sume importante de bani generează un nou potențial de a crea dependență de jocurile de noroc; constată însă că impactul complet asupra consumatorilor al formelor specifice de servicii de jocuri de noroc oferite on-line nu este cunoscut încă și ar trebui cercetat mai detaliat;

12.

atrage atenția asupra îngrijorării crescânde privind posibilitatea tinerilor de a accesa jocurile de noroc on-line, atât în mod legal, cât și ilegal, și subliniază necesitatea unor controale mai eficace ale vârstei și ca jucătorii minori să fie împiedicați să joace variantele demonstrative de pe site-urile internet;

13.

atrage atenția supra faptului că tinerii în special pot avea dificultăți în ceea ce privește diferențierea conceptelor de noroc, destin, întâmplare și probabilitate; îndeamnă statele membre să identifice principalii factori de risc care pot crește probabilitatea ca o persoană (tânără) să devină dependentă de jocurile de noroc și să găsească soluții pentru eliminarea acestor factori;

14.

își exprimă îngrijorarea cu privire la interacțiunea sporită dintre serviciile de televiziune interactivă, serviciile de telefonie mobilă și site-urile internet care oferă jocuri de noroc la distanță sau on-line, în special cele adresate minorilor; consideră că aceste evoluții vor genera noi probleme de reglementare și de protecție socială;

15.

consideră că jocurile de noroc on-line sunt susceptibile să expună consumatorii la riscuri și că statele membre ar putea astfel să restricționeze în mod legitim libertatea de prestare a serviciilor de jocuri de noroc on-line pentru a proteja consumatorii;

16.

subliniază că părinții au o anumită responsabilitate în vederea prevenirii practicării jocurilor de noroc de către minori și a dependenței acestora de jocurilor de noroc;

17.

solicită în același timp statelor membre să aloce fonduri corespunzătoare pentru cercetarea, prevenirea și soluționarea problemelor legate de jocurile de noroc on-line;

18.

consideră că profiturile obținute din jocurile de noroc ar trebui utilizate în beneficiul societății, inclusiv pentru finanțarea prin rotație a sectoarelor educației, sănătății, sportului amator și profesionist și culturii;

19.

sprijină elaborarea unor norme pentru jocurile de noroc on-line în ceea ce privește limitele de vârstă, interzicerea sistemelor de creditare și de bonusuri pentru a proteja jucătorii vulnerabili, informații cu privire la posibilele consecințe ale jocurilor de noroc, informații asupra punctelor de ajutor în caz de dependență, posibilul risc de dependență al anumitor jocuri etc.;

20.

invită toate părțile implicate să combată riscul de izolare socială cauzat de dependența de jocurile de noroc on-line;

21.

consideră că autoreglementarea în ceea ce privește publicitatea, promovarea și furnizarea jocurilor de noroc on-line nu este suficient de eficace și subliniază astfel necesitatea de reglementare și cooperare între autorități și industria jocurilor de noroc;

22.

îndeamnă statele membre să coopereze la nivelul UE pentru a lua măsuri împotriva oricărei forme agresive de publicitate sau marketing practicate de orice operator public sau privat de jocuri de noroc on-line, inclusiv a jocurilor demonstrative gratuite, pentru a proteja în special jucătorii de jocuri de noroc și consumatorii vulnerabili precum copiii și tinerii;

23.

sugerează să se studieze posibilitatea de a introduce o sumă maximă pe care o persoană o poate utiliza pentru jocuri de noroc pe lună sau de a obliga operatorii jocurilor de noroc on-line să utilizeze cartele preplătite pentru jocurile de noroc on-line care să fie vândute în magazine;

Codul de conduită

24.

constată că un cod de conduită ar putea fi totuși un instrument suplimentar folositor pentru atingerea unor obiective publice (și private) și pentru a ține seama de progresele tehnologice, de schimbările în preferințele consumatorilor și de evoluția structurilor de piață;

25.

subliniază că un cod de conduită rămâne în ultimă instanță un demers de autoreglementare, dirijat de industria în sine, și nu poate deci servi decât drept măsură complementară legislației, nu ca măsură de înlocuire;

26.

subliniază, de asemenea, că eficiența unui cod de conduită va depinde în mare măsură de recunoașterea sa de către autoritățile de reglementare și de consumatori, precum și de respectarea acestuia;

Monitorizare și cercetare

27.

invită statele membre să colecteze informații cu privire la amploarea și creșterea propriilor piețe ale jocurilor de noroc, precum și la provocările din acest sector;

28.

invită Comisia să inițieze un program de cercetare cu privire la jocurile de noroc on-line și la riscul de apariție a dependenței de aceste jocuri, de exemplu cu privire la modul în care publicitatea influențează dependența de jocurile de noroc, la posibilitatea de a crea o tipologie europeană comună a jocurilor în funcție de potențialul de creare a dependenței și la posibilele măsuri preventive și curative;

29.

invită Comisia să examineze în special rolul publicității și al marketingului (inclusiv al jocurilor demonstrative on-line gratuite) destinate în mod direct sau implicit să încurajeze minorii să joace jocuri de noroc;

30.

invită Comisia, Europol și autoritățile naționale să colecteze și să împărtășească informații cu privire la amploarea fraudelor și a altor activități infracționale din sectorul jocurilor de noroc on-line, de exemplu în rândul actorilor implicați în acest sector;

31.

invită Comisia să studieze, în strânsă cooperare cu guvernele naționale, efectele economice și neeconomice ale furnizării de servicii transfrontaliere de jocuri de noroc în ceea ce privește integritatea, responsabilitatea socială, protecția consumatorilor și aspectele legate de impozitare;

32.

subliniază importanța ca statul membru de reședință al consumatorului să poată controla, limita și supraveghea în mod eficace serviciile de jocuri de noroc prestate pe teritoriul său;

33.

invită Comisia și statele membre să clarifice aspectele legate de taxarea jocurilor de noroc on-line;

*

* *

34.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


(1)  Schindler 1994 (C-275/92), Läärä 1999 (C-124/97), Zenatti 1999 (C-67/98), Anomar 2003 (C-6/01), Gambelli 2003 (C-243/01), Lindman 2003 (C-42/02), Placanica 2007 (C-338/04), Unibet 2007 (C- 432/05), UNIRE 2007 (C– 260/04).

(2)  JO L 376, 27.12.2006, p. 36.

(3)  JO L 332, 18.12.2007, p. 27.

(4)  JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

(5)  JO L 309, 25.11.2005, p. 15.

(6)  Texte adoptate, P6_TA(2008)0198.

(7)  Avizul avocatului general Bot din 14 octombrie 2008 în Cauza C-42/07. de asemenea, studiul susmenționat realizat de SICL, p 1450; Profesor Gill Valentine, Analiză a publicațiilor privind practicarea jocurilor de noroc de către copii și tineri (comandată de Comisia de reglementare a jocurilor de noroc din Regatul Unit), septembrie 2008.

(8)  „Portretrechtîn limba olandeză.