[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 25.9.2009

COM(2009) 494 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

Raport anual către Consiliu și Parlamentul European privind activitățile unității centrale EURODAC în 2008

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CĂTRE CONSILIU

Raport anual către Consiliu și Parlamentul European privind activitățile unității centrale EURODAC în 2008

1. INTRODUCERE

1.1. Domeniu de aplicare

Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin (denumit în continuare „Regulamentul EURODAC”)[1] prevede prezentarea de către Comisie Parlamentului European și Consiliului a unui raport anual privind activitățile unității centrale[2]. Prezentul raport anual, al șaselea, include informații privind gestionarea și rezultatele sistemului în 2008. Acesta evaluează rezultatele și rentabilitatea sistemului EURODAC, precum și calitatea serviciilor furnizate de unitatea centrală.

1.2. Evoluții juridice și de politică

Pentru a soluționa problemele (legate de eficiența Regulamentului EURODAC și de consolidarea contribuției sistemului la facilitarea aplicării Regulamentului Dublin) evidențiate în raportul său, publicat în iunie 2007, privind evaluarea sistemului Dublin (denumit în continuare „raport de evaluare”)[3], Comisia a prezentat, la 3 decembrie 2008, o propunere de modificare a Regulamentului EURODAC[4].

În 2008, zona geografică de aplicare a Regulamentului EURODAC a fost extinsă să cuprindă și Elveția, care, după ce au comunicat Comisiei dorința de a participa la sistem în conformitate cu articolul 27 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul EURODAC, s-au conectat la EURODAC la 12 decembrie 2008[5].

2. UNITATEA CENTRALă EURODAC[6]

2.1. Gestionarea sistemului

Având în vedere că volumul datelor care trebuie gestionate este în continuă creștere (anumite categorii de operațiuni trebuie stocate timp de 10 ani), caducitatea firească a platformei tehnice (furnizată în 2001) și tendințele imprevizibile ale volumului de operațiuni în cadrul sistemului EURODAC ca urmare a aderării de noi state membre[7], în prezent se efectuează o modernizare a sistemului EURODAC, a cărei finalizare este prevăzută pentru primul trimestru al anului 2010. Comisia a semnat contractul privind „rețeaua de servicii transeuropene securizate de telematică între administrații (s-TESTA)” în 2006. În 2007, migrarea statelor membre de la rețeaua TESTA II, care era utilizată anterior, la rețeaua S-TESTA a început cu migrarea a 18 dintre acestea la noul sistem, care asigură un nivel superior de securitate și fiabilitate, iar în 2008 s-a efectuat și migrarea celorlalte state membre.

2.2. Calitatea serviciului și rentabilitatea

Comisia s-a străduit să furnizeze servicii de înaltă calitate statelor membre, care sunt utilizatorii finali ai unității centrale EURODAC[8]. În 2008, unitatea centrală EURODAC a fost disponibilă în proporție de 99,84% din timp.

În 2008 au fost semnalate Comisiei două „rezultate pozitive false”, mai precis identificări eronate efectuate de AFIS, după cel semnalat în 2007. Deși statele membre sunt obligate să verifice toate rezultatele pozitive imediat, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul EURODAC, în prezent acestea nu sunt obligate să notifice Comisiei rezultatele pozitive false[9]. Cu toate acestea, cu un total de trei rezultate pozitive false din peste 1,5 milioane de căutări și peste 300 000 de rezultate pozitive, sistemul poate fi considerat extrem de fiabil.

Cheltuielile de întreținere și funcționare aferente unității centrale în 2008 s-au ridicat la 605 720,67 EUR. Aceste cheltuieli au scăzut comparativ cu anul precedent, deoarece cifrele din 2007 includeau costurile aferente unei îmbunătățiri esențiale a capacității sistemului care asigură continuitatea activităților[10]. Cu toate acestea, costurile suportate în 2008 sunt în continuare mai ridicate decât cele din anii precedenți (2004-2005-2006) ca urmare a creșterii costurilor de întreținere a sistemului.

Reducerea cheltuielilor aferente EURODAC a devenit posibilă prin utilizarea eficientă a resurselor și infrastructurilor existente gestionate de Comisie, precum utilizarea rețelei s-TESTA.

Comisia a furnizat, de asemenea, (prin intermediul programului IDABC) serviciile de comunicare și securitate pentru schimbul de date între unitatea centrală și cele naționale. Aceste costuri, care trebuiau inițial să fie suportate de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 21 alineatele (2) și (3) din regulament, au fost acoperite în final de Comisie, care a mobilizat infrastructurile comune disponibile, ceea ce a permis bugetelor naționale să realizeze economii.

2.3. Protecția și securitatea datelor

Articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul EURODAC definește o categorie de operațiuni care prevede posibilitatea efectuării unor „căutări speciale” la cererea persoanei ale cărei date sunt stocate în baza de date centrală în vederea protejării drepturilor persoanei vizate de acces la propriile date.

În 2008, s-a înregistrat o scădere semnificativă a acestor „căutări speciale”: în 2008 s-au efectuat 56 de astfel de căutări, în comparație cu 195 în 2007, ceea ce reprezintă o scădere de 71,3%.

O evoluție bine-venită o reprezintă faptul că numărul statelor membre care utilizează căutările speciale s-a înjumătățit (8, în comparație cu 15 anul precedent).

Cu toate acestea, astfel cum s-a prezentat deja în rapoartele anuale precedente și în raportul de evaluare, Comisia este preocupată în continuare în privința utilizării acestei funcții și consideră că numărul acestor căutări este în continuare prea ridicat Pentru o mai bună monitorizare a acestui fenomen, Comisia a inclus în propunerea sa de modificare a Regulamentului EURODAC obligația ca statele membre să transmită o copie a cererii de acces a persoanei vizate către autoritatea națională de supraveghere competentă.

Prin consultare cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), Comisia se angajează să adopte măsuri în cazul statelor membre care continuă să utilizeze abuziv această dispoziție importantă referitoare la protecția datelor.

3. CIFRE șI CONSTATăRI

Anexa atașată prezentului raport anual conține tabele cu date concrete produse de unitatea centrală pentru perioada 1.1.2008-31.12.2008. Statisticile EURODAC se bazează pe înregistrarea amprentelor digitale ale tuturor persoanelor de 14 ani sau mai mult care au introdus cereri de azil în statele membre, care au fost reținute în momentul trecerii ilegale a frontierei externe a unui stat membru sau care se aflau ilegal pe teritoriul unui stat membru (în cazul în care autoritățile competente consideră că este necesar să se verifice o eventuală cerere de azil anterioară).

Trebuie notat că datele EURODAC privind cererile de azil nu sunt comparabile cu cele produse de Eurostat, care se bazează pe date statistice lunare furnizate de ministerele de justiție și de interne. O serie de motive metodologice justifică diferențele. În primul rând, datele Eurostat includ toți solicitanții de azil, indiferent de vârstă. În al doilea rând, aceste date sunt colectate ținându-se cont de distincția dintre persoanele care cer azil în decursul lunii de referință (inclusiv cele care au cerut azil în mod repetat) și persoanele care cer azil pentru prima dată.

3.1. Operațiuni reușite

O „operațiune reușită” este o operațiune care a fost prelucrată corect de către unitatea centrală, fără a fi fost respinsă din motive de validare a datelor, erori de amprente digitale sau calitate insuficientă[11].

În 2008, unitatea centrală a primit un total de 357 421 operațiuni reușite, ceea ce reprezintă o creștere globală de 19,1% în raport cu 2007 (300 018). În ceea ce privește numărul de operațiuni privind date ale solicitanților de azil („ categoria 1 ”[12]), tendința de creștere din 2007 a continuat și în 2008: statisticile EURODAC indică o creștere de 11,3% (219 557) comparativ cu 2007 (197 284). Această evoluție reflectă creșterea generală a numărului de cereri de azil în UE în 2008.

În 2008, tendința privind numărul persoanelor reținute pentru trecerea ilegală a frontierei externe („ categoria 2 ”[13]) a înregistrat, de asemenea, o schimbare. După o scădere de 8% între 2006 și 2007 (până la 38 173), numărul operațiunilor a crescut cu 62,3% în 2008 (până la 61 945). Statele care introduc marea majoritate a amprentelor de categorie 2 sunt Italia (32 052 comparativ cu 15 053 în 2007), Grecia (20 012 comparativ cu 11 376 în 2007) și Spania (7 068 comparativ cu 9 044 în 2007), urmate de Ungaria (1 220), Regatul Unit (344) și Bulgaria (307). În 2008, șapte state membre (Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Islanda, Luxemburg, Norvegia și Portugalia) nu au trimis nicio operațiune de „categoria 2”. Este foarte probabil ca diferența dintre numărul datelor de categorie 2 trimise în EURODAC și alte surse de statistici privind volumul trecerilor neregulamentare a frontierei în statele membre, evidențiată de statisticile EURODAC, să se datoreze definiției vagi prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul EURODAC[14]. Acest aspect va fi clarificat în cadrul revizuirii în curs a Regulamentului EURODAC.

Opțiunea de trimitere[15] a operațiunilor de „ categoria 3 ”[16] (datele persoanelor reținute pentru ședere ilegală pe teritoriul unui stat membru) a înregistrat o creștere semnificativă în 2008. După o ușoară creștere între 2006 și 2007 (până la 64 561), numărul operațiunilor a crescut la 75 919 în 2008, reprezentând o creștere de 17,6%. Irlanda și Malta rămân singurele state membre care nu au trimis nicio operațiune de „categoria 3”.

3.2. „Rezultate pozitive”

3.2.1. Rezultate pozitive „categoria 1 comparată cu categoria 1”

Tabelul 3 din anexă indică, pentru fiecare stat membru, numărul de cereri de azil corespunzătoare cererilor de azil înregistrate anterior în alt stat membru („rezultate pozitive străine”) sau în același stat membru („rezultate pozitive locale”[17]). De asemenea, acesta oferă indicații privind fluxurile secundare ale solicitanților de azil din UE. În afară de itinerariile „logice” între state membre vecine, se poate observa faptul că un număr important (1 739) de solicitanți de azil în Franța și în Belgia (625) au introdus deja o cerere în Polonia sau că cele mai multe rezultate pozitive străine în Grecia (316) și în Italia (680) corespund unor cereri de azil înregistrate în Regatul Unit. În ultimul caz, fluxurile sunt simetrice și majoritatea rezultatelor pozitive corespunzătoare operațiunilor de „categoria 1” introduse de Regatul Unit au fost obținute prin comparație cu datele transmise de Italia (768). Este surprinzător faptul că 42,2% din totalul cererilor ulterioare au fost introduse în același stat membru ca și cererile anterioare. În Belgia, Cipru, Republica Cehă, Polonia și Regatul Unit cu mult peste jumătate din cererile ulterioare au fost introduse în același stat membru.

3.2.2. Cereri multiple de azil

Din totalul de 219 557 de cereri de azil înregistrate în EURODAC în 2008, 38 445 cereri au fost „cereri multiple de azil”, ceea ce înseamnă că în 38 445 cazuri amprentele digitale ale aceleiași persoane fuseseră deja înregistrate drept operațiune de „categoria 1” (în același stat membru sau în altul). O primă lectură a statisticilor sistemului ar sugera, prin urmare, că 17,5% din cererile de azil din 2008 au fost cereri ulterioare (adică cereri introduse de cel puțin două ori), ceea ce reprezintă o creștere cu 1,5% față de anul precedent. Cu toate acestea, transmiterea unei operațiuni de „categoria 1” nu înseamnă în toate cazurile că persoana în cauză a introdus o nouă cerere de azil. De fapt, practica anumitor state membre, care constă în înregistrarea amprentelor digitale în momentul reprimirii în temeiul Regulamentului Dublin, conduce la distorsionarea statisticilor referitoare la cererile multiple: luarea și transmiterea din nou a amprentelor digitale ale solicitantului în momentul sosirii în urma unui transfer în temeiul Regulamentului Dublin indică în mod eronat că solicitantul a introdus o nouă cerere de azil. Comisia intenționează să rezolve această problemă și, în propunerea sa de modificare a Regulamentului EURODAC, a introdus interdicția de înregistrare a transferurilor drept noi cereri de azil.

3.2.3. Rezultate pozitive „categoria 1 comparată cu categoria 2”

Aceste rezultate pozitive oferă indicații privind itinerariile parcurse de persoanele care au intrat în mod ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, înainte de a cere azil. Ca și anul precedent, majoritatea rezultatelor pozitive sunt obținute prin comparație cu datele transmise de Grecia și Italia și, într-o măsură mult mai mică, de Spania și Ungaria. Majoritatea acestor rezultate pozitive sunt „locale” (ceea ce înseamnă că persoanele care au intrat în mod ilegal pe teritoriul unei țări introduc ulterior o cerere de azil în aceeași țară[18]). Luând în considerare toate statele membre, mai mult de jumătate (64,4%) din persoanele reținute pentru trecerea ilegală a frontierei externe care decid să introducă o cerere de azil fac acest lucru în statul membru pe teritoriul căruia au intrat în mod ilegal.

Majoritatea persoanelor care au intrat în UE în mod ilegal prin Grecia, pentru a ajunge ulterior în altă țară, se îndreaptă în principal către Regatul Unit, Norvegia, Italia și Țările de Jos. Persoanele care intră prin Italia se îndreaptă în principal către Regatul Unit, Norvegia, Elveția[19] și Suedia. Persoanele care intră prin Spania își continuă călătoria, de cele mai multe ori, până în Franța și Italia, pe când cele intrate prin Ungaria se îndreaptă în general spre Austria.

3.2.4. Rezultate pozitive „categoria 3 comparată cu categoria 1”

Aceste rezultate pozitive oferă indicații privind țara în care migranții ilegali au introdus prima cerere de azil înainte de a călători în alt stat membru. Trebuie reținut, totuși, că transmiterea operațiunilor de categoria 3 nu este obligatorie și că nu toate statele membre utilizează posibilitatea de a efectua acest tip de control în mod sistematic.

Datele disponibile sugerează că, asemenea situației de anul trecut, persoanele reținute pentru ședere ilegală în Germania adesea ceruseră deja azil în Suedia sau în Austria și că cele reținute pentru ședere ilegală în Franța adesea ceruseră azil în Regatul Unit sau în Italia. O evoluție recentă o reprezintă faptul că solicitanții de azil care au cerut azil mai întâi în Italia se află în număr mai mare în situație de ședere ilegală în Norvegia. Trebuie notat că, în medie, aproximativ 19,6% din persoanele reținute pentru ședere ilegală pe teritoriul UE ceruseră deja azil într-un stat membru.

3.3. Întârzieri ale operațiunilor

Regulamentul EURODAC nu fixează în prezent decât un termen foarte vag pentru transmiterea amprentelor digitale, ceea ce, în practică, poate cauza întârzieri semnificative. Aceasta reprezintă un aspect crucial, deoarece transmiterea tardivă poate conduce la rezultate contrare principiilor de responsabilitate prevăzute de Regulamentul Dublin. Chestiunea întârzierilor exagerate între luarea amprentelor digitale și transmiterea acestora către unitatea centrală EURODAC a fost pusă în evidență în rapoartele anuale anterioare și considerată drept problemă de punere în aplicare în raportul de evaluare.

După o ameliorare înregistrată anul precedent, întârzierile în transmitere au cunoscut o creștere globală în 2008, întârzierea record fiind de 22,09 zile[20]. Serviciile Comisiei trebuie să reamintească faptul că o transmitere tardivă poate conduce la desemnarea incorectă a unui stat membru prin intermediul a două scenarii diferite prezentate în raportul anual pe 2006: „rezultate eronate”[21] și „rezultate pozitive omise”[22].

Deteriorarea rezultatelor transmisiei de amprente digitale se repercutează clar asupra numărului de rezultate pozitive omise și eronate.

În 2008, unitatea centrală a detectat 450 de „rezultate pozitive omise”, respectiv de 7,5 ori mai multe decât în 2007 (60). S-au înregistrat, de asemenea, 324 „rezultate eronate” (comparativ cu 233 în 2007). Pe baza rezultatelor prezentate anterior, Comisia invită din nou statele membre să depună toate eforturile necesare pentru a-și transmite datele în conformitate cu articolele 4 și 8 din Regulamentul EURODAC.

În propunerea sa de modificare a Regulamentului EURODAC, Comisia a propus un termen de 48 de ore pentru transmiterea datelor către unitatea centrală EURODAC.

3.4. Calitatea operațiunilor

În 2008, rata medie de operațiuni respinse pentru toate statele membre este de 6,4%, valoare aproape identică celei din anii precedenți (2006: 6,03%, 2007: 6,13%). Șase state membre prezintă o rată a respingerii de peste 10%: Estonia (26, 67%), Malta, Finlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Regatul Unit. Treisprezece state membre prezintă o rată a respingerii superioară mediei. Trebuie subliniat că rata de respingere nu depinde de deficiențele tehnologiei sau ale sistemului. Cauzele acestei rate de respingere sunt în principal calitatea inferioară a imaginilor amprentelor digitale transmise de statele membre, erori umane sau configurarea incorectă a echipamentului statului membru expeditor. Pe de altă parte, trebuie notat că în anumite cazuri aceste cifre includ mai multe încercări de trimitere a acelorași amprente digitale după ce acestea au fost respinse de sistem din motive de calitate. Cu toate că recunoaște că anumite întârzieri se pot datora imposibilității de a lua amprente digitale (vârfurile degetelor vătămate sau alte stări de sănătate care împiedică luarea rapidă de amprente digitale), Comisia reamintește problema ratelor de respingere în general ridicate, subliniată deja în rapoartele anuale precedente, și solicită statelor membre respective să furnizeze o formare specifică destinată operatorilor naționali ai sistemului EURODAC, precum și să își configureze corect echipamentul în vederea reducerii ratei de respingere.

4. CONCLUZII

În 2008, unitatea centrală EURODAC a furnizat în continuare rezultate foarte bune în materie de viteză, rezultate, securitate și rentabilitate.

Consecința logică a creșterii globale a numărului de cereri de azil în UE în 2008 este că a crescut, de asemenea, numărul operațiunilor de „categoria 1” introduse în EURODAC. Numărul operațiunilor de „categoria 2” a crescut cu 62,3%, în timp ce numărul operațiunilor „categoria 3” a crescut cu 17,6%.

Recenta creștere a numărului de întârzieri excesive înregistrate de transmiterea de date către unitatea centrală EURODAC constituie în continuare un motiv de preocupare.

Tabelul 1: Unitatea centrală EURODAC, situația conținutului bazei de date la 31.12.2008

[pic]

Tabelul 2: Operațiuni reușite cu unitatea centrală EURODAC, în 2008

[pic]

Tabelul 3: Repartizarea rezultatelor pozitive – categoria 1 comparată cu categoria 1, în 2008

[pic]

Tabelul 4: Repartizarea rezultatelor pozitive – categoria 1 comparată cu categoria 2, în 2008

[pic] |

Tabelul 5: Repartizarea rezultatelor pozitive – categoria 3 comparată cu categoria 1, în 2008

[pic]

Tabelul 6: Operațiuni respinse, procentaj în 2008

[pic]

Tabelul 7: Timpul mediu între data luării amprentelor digitale și trimiterea acestora la unitatea centrală EURODAC, în 2008

[pic]

Tabelul 8: Rezultate eronate – categoria 1 comparată cu categoria 1, în 2008

[pic]

Tabelul 9: Repartizarea rezultatelor pozitive CAT1/CAT2 omise din cauza unei transmisii tardive a CAT2, în 2008

[pic]

Tabelul 10: Repartizarea rezultatelor pozitive în raport cu dosarele blocate (articolul 12 din Regulamentul CE 2725/2000), în 2008

[pic]

Tabelul 11: Numărul de operațiuni de categoria 9 pe stat membru, în 2008

[pic]

[1] JO L 316, 15.12.2000, p. 1.

[2] Articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul EURODAC.

[3] Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea sistemului Dublin, COM(2007) 299 final {SEC(2007) 742} .

[4] Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sistemului „EURODAC” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin, COM(2008) 825.

[5] Comisia a oferit asistență Elveției în vederea conectării la sistemul EURODAC, inclusiv în cadrul testării operaționale prealabile.

[6] O descriere generală a unității centrale EURODAC, precum și definițiile diferitelor tipuri de operațiuni prelucrate de unitatea centrală și ale rezultatelor pozitive pe care acestea le pot produce, figurează în primul raport anual privind activitățile unității centrale EURODAC. A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Primul raport anual către Consiliu și Parlamentul European privind activitățile unității centrale EURODAC, SEC (2004)557, p. 6.

[7] Toate statele membre ale UE, precum și Norvegia și Islanda, aplică regulamentele Dublin și EURODAC, în consecință, noțiunea de „state membre” acoperă, în prezentul raport, cele 29 de state care utilizează baza de date EURODAC

[8] Aceste servicii cuprind nu numai serviciile furnizate direct de unitatea centrală (de exemplu, capacitatea de comparare, stocarea datelor etc.), ci și serviciile de comunicare și securitate pentru transmiterea de date între unitatea centrală și punctele naționale de acces.

[9] Comisia a propus adăugarea obligației ca statele membre să semnaleze orice rezultat pozitiv fals în timpul procesului de revizuire a Regulamentului EURODAC.

[10] Sistemul care asigură continuitatea activităților este utilizat în caz de indisponibilitate a unității centrale și dispune, de asemenea, de capacități de testare care permit statelor membre sau țărilor în curs de aderare să testeze noi soluții.

[11] Tabelul 2 din anexă detaliază, pe stat membru, operațiunile reușite înregistrate între 1 ianuarie 2008 și 31 decembrie 2008, defalcate pe categorii.

[12] Date privind cererile de azil . Amprentele digitale (imagini cu toate cele 10 amprente) ale solicitanților de azil trimise pentru a fi comparate cu amprentele digitale ale altor solicitanți de azil care au introdus o cerere de azil anterioară într-un alt stat membru. Aceleași date vor fi comparate cu datele din „categoria 2” (a se vedea mai jos). Aceste date vor fi păstrate 10 ani cu excepția unor cazuri specifice prevăzute de regulament (de exemplu, o persoană care obține naționalitatea unui stat membru) în care datele referitoare la persoana în cauză vor fi șterse.

[13] Date privind străini reținuți pentru trecerea ilegală a unei frontiere externe și care nu au fost returnați . Aceste date (imagini ale tuturor celor 10 amprente) sunt trimise numai pentru păstrare, pentru a fi comparate cu datele privind solicitanții de azil transmise ulterior unității centrale. Aceste date vor fi păstrate doi ani cu excepția cazurilor în care persoana primește un permis de ședere, părăsește teritoriul statului membru sau obține naționalitatea unui stat membru, cazuri în care datele vor fi șterse rapid.

[14] „Fiecare stat membru ia, în conformitate cu garanțiile prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, în mod prompt amprente digitale ale tuturor degetelor fiecărui solicitant de azil cu vârsta de cel puțin 14 ani care a fost reținut de către autoritățile de control competente pentru trecerea ilegală a frontierei unui stat membru pe uscat, apă sau calea aerului, venind dintr-o țară terță și care nu este returnat .”

[15] Și, prin urmare, de comparare a datelor privind resortisanții țărilor terțe reținuți pentru ședere ilegală pe teritoriu cu amprentele digitale ale solicitanților de azil înregistrate anterior.

[16] Date privind străinii reținuți pentru prezență ilegală pe teritoriul unui stat membru . Aceste date, care nu se păstrează, sunt comparate cu datele privind solicitanții de azil înregistrate în baza de date centrală. Transmiterea datelor din această categorie este opțională pentru statele membre.

[17] Statisticile referitoare la rezultatele pozitive locale care figurează în tabele nu corespund în mod necesar rezultatelor pozitive transmise de unitatea centrală și înregistrate de statele membre. Explicația este aceea că statele membre nu utilizează întotdeauna opțiunea, prevăzută la articolul 4 alineatul (4), care impune unității centrale să efectueze o comparație cu propriile date înregistrate deja în baza de date centrală. Cu toate acestea, chiar și atunci când statele membre nu utilizează această opțiune, unitatea centrală trebuie, din motive tehnice, să efectueze întotdeauna o comparație cu toate datele (naționale sau străine) pe care le conține. În aceste cazuri concrete, chiar dacă există o concordanță cu datele naționale, răspunsul unității centrale va fi un simplu „nici un rezultat pozitiv”, deoarece statul membru nu a solicitat compararea datelor transmise cu propriile date.

[18] O cerere de azil neutralizează o intrare ilegală, prin urmare, nu este necesară transmiterea unei operațiuni de „categoria 2” în cazul în care o persoană reținută la frontieră introduce o cerere de azil în același timp.

[19] Statisticile privind Elveția trebuie evaluate ținându-se seama de faptul că această țară s-a conectat la EURODAC abia la 12 decembrie 2008 și că, prin urmare, aceste statistici reprezintă mai puțin de 3 săptămâni de activitate în sistem.

[20] Media anuală de întârzieri în transmiterea unei categorii de date înregistrată de statul membru care a obținut rezultatele cele mai slabe.

[21] În cazul unui „ rezultat eronat ”, resortisantul unei țări terțe introduce o cerere de azil într-un stat membru A, ale cărui autorități îi iau amprentele digitale. În timp ce aceste amprente digitale așteaptă să fie transmise unității centrale (tranzacție de categoria 1), aceeași persoană s-ar putea prezenta deja în alt stat membru B și ar putea introduce o nouă cerere de azil . Dacă statul membru B trimite primul amprentele digitale, cele transmise de statul membru A ar fi înregistrate în baza de date centrală mai târziu decât cele transmise de statul membru B, ceea ce ar conduce la obținerea unui rezultat pozitiv la compararea datelor transmise de statul membru B cu cele transmise de statul membru A. Statul membru B ar fi astfel considerat responsabil în locul statului membru A, în care a fost introdusă prima cerere de azil.

[22] În cazul unui „rezultat pozitiv omis”, resortisantul unei țări terțe este reținut pentru trecerea ilegală a frontierei și i se iau amprentele digitale de către statul membru A pe teritoriul căruia a intrat. În timp ce aceste amprente digitale așteaptă să fie transmise unității centrale (operațiune de categoria 2), aceeași persoană s-ar putea prezenta deja în alt stat membru B și ar putea introduce o cerere de azil . Cu această ocazie, i se iau amprentele digitale de către autoritățile statului membru B. În cazul în care statul membru B transmite primul amprentele digitale (operațiune de categoria 1), unitatea centrală ar înregistra o operațiune de categoria 1 mai întâi, iar statul membru B ar prelucra cererea în locul statului membru A. Într-adevăr, atunci când o tranzacție de categorie 2 sosește ulterior, un rezultat pozitiv va fi omis, deoarece datele de categoria 2 nu se pot consulta.