52009DC0329




[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 8.7.2009

COM(2009) 329 final

CARTE VERDE

Pentru promovarea mobilității tinerilor în scop educațional

CARTE VERDE

Pentru promovarea mobilității tinerilor în scop educațional

INTRODUCERE

Importanța sporită a mobilității în scop educațional

Mobilitatea cu scop educațional, adică mobilitatea transnațională în scopul dobândirii de noi competențe, constituie unul din mijloacele fundamentale prin care indivizii, în special tinerii, își sporesc șansele pe piața muncii și își promovează dezvoltarea personală[1]. Studiile confirmă faptul că mobilitatea cu scop educațional ameliorează calitatea capitalului uman, deoarece participanții primesc acces la noi cunoștințe, își dezvoltă competențele lingvistice și își lărgesc orizontul intercultural. În plus, angajatorii recunosc și apreciază aceste beneficii[2]. Europenii care, ca tineri, în cursul perioadei de formare, au dat dovadă de mobilitate sunt susceptibili să fie mobili și mai târziu în perioada activității profesionale. Mobilitatea în scop educațional a jucat un rol important în deschiderea sistemelor și instituțiilor de educație și învățământ, în dezvoltarea dimensiunii lor europene și internaționale, precum și în ameliorarea accesibilității și eficienței acestora[3]. Aceasta poate, de asemenea, îmbunătăți competitivitatea Europei, sprijinind construcția unei societăți bazate pe cunoștințe avansate și contribuind astfel la atingerea obiectivelor stabilite în strategia de la Lisabona privind creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

În contextul crizei economice mondiale actuale, Comisia a accentuat faptul că investițiile în sistemul de învățământ și formare profesională prezintă o importanță majoră. De asemenea, Comisia a subliniat faptul că, deși în împrejurările actuale poate părea tentantă reafectarea către alte sectoare a resurselor destinate unor astfel de activități, tocmai în perioadele de dificultăți economice investițiile în cunoaștere și formare profesională trebuie asigurate[4]. Mobilitatea celor care învață trebuie deci să facă parte integrantă din noua dinamică menită să consolideze capacitatea Europei de a inova și de a fi competitivă la nivel internațional. Prin aceasta poate fi, de asemenea, combătut paradoxul imobilității care face ca și astăzi, într-un context de criză severă, să existe, în unele țări și sectoare, locuri de muncă neocupate din cauza penuriei de competențe.

Mobilitatea în scop educațional prezintă și alte aspecte pozitive. Ea poate, spre exemplu, să contribuie la combaterea riscurilor de izolaționism, protecționism și xenofobie care apar în perioade de criză economică. Poate contribui la promovarea sentimentului identității și al cetățeniei europene în rândul tinerilor. Totodată, mobilitatea stimulează circulația cunoștințelor, care constituie un element cheie al viitorului Europei bazat pe cunoaștere.

Mobilitatea în scop educațional nu trebuie să fie o excepție, cum este cazul în prezent, ci trebuie să constituie un element inerent al identității europene și o posibilitate deschisă tuturor tinerilor din Europa. În acest mod, ea poate contribui în mod esențial la asigurarea competitivității și coeziunii viitoare a Uniunii Europene.

De ce o carte verde ?

Mobilitatea în scop educațional, precum și contribuția sa potențială la strategiile europene destinate învățământului și consolidării competențelor au fost recent obiectul unor analize și dezbateri intense. Cea de-a 20-a aniversare a programului Erasmus în 2007 a declanșat numeroase dezbateri asupra beneficiilor mobilității în învățământul superior și asupra necesității de a extinde mobilitatea și în alte domenii. Consiliul a ajuns la concluzia că mobilitatea, în special cea aplicată în învățământul superior, constituie o prioritate majoră[5]. În raportul său de la Lisabona din decembrie 2007, Comisia a solicitat ca mobilitatea după modelul programului Erasmus să devină o componentă standard a învățământului universitar[6].

În ianuarie 2008, Comisia Europeană a înființat un forum al unor experți de nivel înalt cu misiunea de a explora posibilitățile de extindere a mobilității nu numai în sectorul universitar, ci, în general, pentru toți tinerii. În iunie 2008, forumul și-a prezentat raportul în care solicita ca mobilitatea în scop educațional să constituie o regulă, nu o excepție pentru tinerii din Europa[7]. În comunicarea sa din iulie 2008 intitulată „Agenda socială reînnoită: Șanse, oportunități de acces și solidaritate în Europa secolului XXI”, Comisia își afirmă intenția de a continua dezvoltarea celei „de-a cincea libertăți”[8] prin înlăturarea barierelor care împiedică libera circulație a cunoștințelor și prin promovarea mobilității unor grupuri specifice, cum sunt tinerii. În document, se menționează că în anul 2009 este prevăzută o carte verde pe această temă.

În noiembrie 2008, Consiliul a conchis că „fiecare tânăr ar trebui să aibă oportunitatea de a participa la o formă de mobilitate, fie în cursul studiilor sau al formării, sub forma unui stagiu într-un mediu profesional, fie în contextul unor activități voluntare.” Consiliul a invitat statele membre și Comisia Europeană, în special, să dezvolte pe mai departe conceptul de mobilitate pentru toți tinerii, în cursul studiilor sau al formării, sub forma unui stagiu într-un mediu profesional sau în contextul unor activități voluntare[9].

În final, Comunicatul de la Leuven, adoptat la 29 aprilie 2009 de către miniștrii responsabili cu învățământul superior din țările participante la procesul de la Bologna, prevede că în anul 2020 cel puțin 20% din absolvenții instituțiilor de învățământ superior din spațiul european trebuie să fi beneficiat de un stagiu de studiu sau de formare peste hotare[10].

În comunicarea Comisiei privind ocuparea forței de muncă din iunie 2009, promovarea mobilității este menționată drept una din prioritățile majore pentru combaterea recesiunii actuale și stimularea creării de locuri de muncă. În comunicare, a fost subliniat în special faptul că mobilitatea poate fi considerată o șansă pentru tinerii șomeri de a-și ameliora competențele[11].

Pe scurt, beneficiile mobilității în scop educațional și modalitățile sale de extindere s-au aflat în centrul preocupărilor mediilor politice și de experți. Există un consens limpede privind sprijinirea obiectivului de a multiplica posibilitățile de mobilitate și de a oferi aceste perspective pe o scară mai largă tinerilor. În acest moment, este oportună utilizarea acestui consens în definirea strategiilor necesare pentru atingerea acestor obiective ambițioase. Prezenta carte verde are drept obiectiv deschiderea unei dezbateri cu participarea părților interesate și a publicului larg, în scopul cunoașterii punctului acestora de vedere în privința celor mai bune mijloace pentru a spori perspectivele de mobilitate ale tinerilor.

Ce fel de mobilitate ?

Prezenta carte verde acoperă un domeniu larg; își propune să abordeze situația în ansamblu a tinerilor în toate diferitele contexte de educare și formare: în perioada școlară; în cursul studiilor universitare pentru obținerea licenței, a masteratului și a doctoratului, precum și în cursul stagiilor, al etapelor de ucenicie, al schimburilor de tineri, al activităților de benevolat sau de formare profesională, în interiorul sau în afara Uniunii Europene. Mobilitatea în scop educațional este considerată la fel de importantă pentru toate disciplinele și domeniile, precum cultura, știința, tehnologia, artele, sporturile, cât și, de asemenea, pentru tinerii întreprinzători. Prezenta carte verde invită la examinarea mijloacelor de mobilizare mai eficientă a mecanismelor și instrumentelor existente și noi în vederea promovării mobilității tinerilor, precum și a posibilităților de mobilizare a autorităților publice la diferite niveluri (comunitar, național, regional și local) și a altor părți interesate (întreprinderi, societate civilă, particulari).

În special, prezenta carte verde:

- vizează promovarea unei mobilități în scop educațional organizate . Aceasta înseamnă că mobilitatea trebuie legată de rezultate specifice ale procesului de învățare și că trebuie să conducă la obținerea de calificări, credite și/sau experiență profesională. Cu condiția să fie validate în mod corespunzător, activitățile efectuate pe bază de benevolat, precum și cele de învățare informală pot fi, de asemenea, luate în considerare, deoarece ambele pot constitui modalități efective de angrenare a unor tineri care altminteri riscă să rămână în afara programelor de mobilitate în scop educațional. Pe lângă abordarea mobilității susținute prin programe europene, cartea verde se referă și la alte forme de mobilitate în scop educațional susținute de statele membre, precum și la cele întreprinse în sistem privat;

- vizează în primul rând mobilitatea între țările care participă actualmente la programele europene, în conformitate cu doleanțele Consiliului exprimate în concluziile sale din 28 noiembrie 2008, și, în același timp, urmărește să dezvolte schimburile cu restul lumii. Accentul pus pe mobilitatea transnațională se bazează pe convingerea că un stagiu efectuat în străinătate este probabil să fie mai stimulativ și mai propice pentru consolidarea cunoștințelor și că el constituie o direcționare adecvată a consultărilor comunitare pe această temă;

- încurajează nu numai mobilitatea transfrontalieră „la același nivel” în cadrul diferitelor sectoare (școli, universități, întreprinderi etc.). Abordează, de asemenea, și mișcările intersectoriale din lumea învățământului în cea a întreprinderilor și vice-versa ; din domeniul educației în cel al acțiunilor pe bază de voluntariat; din domeniul fumării profesionale în cel universitar; între instituțiile publice de cercetare și întreprinderi;

- este în principal axată pe mobilitatea fizică , recunoscând în același timp valoarea mobilității virtuale – utilizarea tehnologiei informațiilor și comunicării (TIC) pentru înfrățirea și schimburile de informații între tineri în instituțiile de învățământ – considerată atât ca mijloc pentru pregătirea, îmbogățirea și analiza ulterioară a unei experiențe de mobilitate fizică, cât și ca o experiență de sine stătătoare care prezintă cel puțin unele din avantajele mobilității fizice. Mobilitatea virtuală, susținută prin intermediul unor programe precum Comenius eTwinning, poate fi, în special, un mijloc prețios care permite tinerilor de vârstă școlară să lege noi relații și să capete deschidere către noi culturi.

- se axează pe mobilitatea tinerilor , ceea ce nu înseamnă că mobilitatea în scop educațional nu este importantă pentru toate categoriile de vârstă; în spiritul principiului conform căruia învățăm toată viața, nu se stabilesc limite de vârstă precise, însă populația vizată în principal are vârste cuprinse între 16 și 35 de ani.

Care este situația actuală?

Uniunea Europeană are o experiență îndelungată în susținerea mobilității în scop reducțional prin diverse programe și inițiative, în special prin programul „Învățare de-a lungul vieții”, desfășurat între 2007 și 2013, care acoperă o multitudine de domenii.[12] Fondurile structurale susțin, de asemenea, mobilitatea în scop educațional. Mobilitatea și schimburile între personalul din învățământul superior și studenți efectuate între universitățile europene și cele din afara Europei beneficiază de sprijin în cadrul programelor Erasmus Mundus și Tempus.

În plus, Comisia Europeană a contribuit la dezvoltarea unei serii de instrumente pentru facilitarea mobilității, precum Europass, Sistemul european de transfer și acumulare de credite (ECTS, pentru învățământul superior), programul „Supliment la diplomă”, cadrul european de certificare pentru învățarea de-a vieții, sistemul european de credite pentru educația și formarea profesională (ECVET), Youthpass, EURAXESS, directiva privind viza de student[13] și pachetul de măsuri privind „viza științifică[14].

În ansamblu, programele în materie de mobilitate actuale, instrumentele și inițiativele acoperă diferite categorii ale populației tinere din Europa. Cu toate acestea, mobilitatea constituie încă excepția, mai curând decât regula, și este mai accesibilă anumitor categorii, de exemplu studenților, decât altora, cum sunt persoanele în curs de formare profesională sau de ucenicie care continuă încă să se lovească de numeroase obstacole de ordin practic. În anul 2006, aproximativ 310 000 de tineri au beneficiat de mobilitate în cadrul programelor europene, ceea ce reprezintă doar 0,3% din categoria de vârstă cuprinsă între 16 și 29 de ani din UE. Este limpede că mai rămân multe de făcut în acest domeniu.

Structură

Cartea verde este împărțită în trei secțiuni. Secțiunea 1 abordează aspectele legate de pregătirea unei perioade de mobilitate, precum informația, motivația, pregătirea din punct de vedere lingvistic etc. Secțiunea 2 abordează perioada efectiv petrecută în străinătate (inclusiv cazarea și aspectele legate de mentorat) și examinează acțiunile subsecvente unei perioade de mobilitate, precum validarea și recunoașterea experienței dobândite. Secțiunea 3 prezintă propuneri pentru un nou parteneriat privind mobilitatea tinerilor.

1. PREGăTIREA PENTRU O PERIOADă DE MOBILITATE ÎN SCOP EDUCAțIONAL

Pregătirea atentă este esențială pentru succesul unei perioade de mobilitate în scop educațional și trebuie să se afle în centrul preocupărilor oricărui proiect sau program. Pentru a putea explora diferitele posibilități de mobilitate, tinerii trebuie să aibă acces la informațiile privind opțiunile existente, să cunoască mecanismele de finanțare și să beneficieze de consultanță în privința alegerilor pe care le au de făcut sau pentru aspecte de ordin practic.

1.1. Informare și orientare

Internetul, precum și alte forme de comunicare și informare electronice permit tinerilor să-și pregătească un stagiu în străinătate, să învețe limba, să se familiarizeze cu țara gazdă și cultura sa, cu instituția gazdă viitoare, să lege contacte directe etc. În privința problemelor legate de mobilitate există o multitudine de informații și oferte de consultanță care pot fi grupate în trei categorii:

- posibilități de finanțare : programele europene de susținere a mobilității, în special cele desfășurate în cadrul programului „Învățarea de-a lungul vieții” sau al programului „Tineret în acțiune”, au fost deja menționate. Inițiativele Comisiei sunt completate de numeroase inițiative la nivel național sau regional, cât și prin programe administrate de către întreprinderi, fundații etc.

- posibilități de a învăța pentru tineri (programe de educare și formare): Comisia a instituit diferite portaluri de informare, precum PLOTEUS, portalul privind posibilitățile de studiu în întreg spațiul european[15], portalul european al tineretului[16], portalurile Study in Europe [17] , Euraxess - cercetători în mișcare[18], situl web consacrat ansamblului acțiunilor Marie Curie[19], Europa vă aparține[20], Euroguidance[21], EURES[22] și Eurodesk[23], Erasmus pentru tinerii întreprinzători[24] și sprijin în privința formării și mobilității pentru IMM-uri[25].

- sfaturi practice privind cazarea, finanțarea, costul vieții, aspecte juridice, precum reglementările privind viza de ședere, permisul de lucru, asigurările etc.

Aceste informații nu se adresează numai persoanelor particulare, ci și instituțiilor și asociațiilor care organizează mobilitatea tinerilor ca parte a cursului de formare, a programului de studiu, a proiectului de benevolat etc.

Chiar dacă inițiativele actuale de informare sunt utile, este limpede că încă lipsește o cunoaștere deplină a instrumentelor și programelor existente, precum și o înțelegere a ansamblului posibilităților de susținere a mobilității tinerilor. Informațiile necesită o mai bună actualizare și trebuie să fie mai ușor accesibile; acest aspect a fost subliniat în repetate rânduri, cel mai recent la reuniunea Consiliului din noiembrie 2008. Adeseori, tinerii nu cunosc posibilitățile existente. Acest lucru este valabil pentru studenții și cercetătorii din învățământul superior, dar mai ales pentru școlari, pentru tineri în curs de formare profesională sau care desfășoară activități benevole, stagii de ucenicie etc.

Bune practici: Study in Germany Situl web study-in-germany.de oferă o platformă de informare unică în opt limbi privind posibilitățile de a studia și de a obține o bursă în Germania, cât și informații pertinente privind condițiile de viață în general, precum cazarea, alimentația și sporturile. www.study-in-germany.de Euronaver Euronaver.net este o rețea europeană destinată ameliorării mobilității transnaționale în educarea și formarea profesională (EFP). Aceasta oferă accesul la o platformă europeană de competențe și schimb de bune practici în privința mobilității. Accentul este pus pe necesitățile specifice uceniciei și formării profesionale inițiale pentru meseriași și IMM-uri. Rețeaua se adresează în principal organizațiilor economice, celor care oferă educare și formare profesională (EFP), intermediarilor și întreprinderilor. www.euronaver.net |

Cum poate fi ameliorată disponibilitatea informațiilor și a consultanței legate de mobilitate?

Vă rugăm prezentați exemple de bune practici, cuprinzând instrumentele adecvate și modalitățile de a face aceste informații disponibile.

1.2. Sensibilizare și motivare

Există un consens în rândul factorilor de decizie în privința avantajelor pe care le prezintă mobilitatea în scop educațional pentru tineri. Cu toate acestea, aceste avantaje pot să nu fie suficient înțelese de către tinerii înșiși.

O serie întreagă de factori pot determina pe mulți tineri ca nici măcar să ni ia în considerare un stagiu în străinătate: necesitatea de a-și termina cât mai repede studiile sau formarea profesională, locul de muncă pe care îl dețin, lipsa mijloacelor financiare, lipsa competențelor lingvistice și interculturale, precum și o reticență generală de a pleca de „acasă”. Tinerii vor fi mai dispuși către mobilitate dacă avantajele mobilității în scop educațional le sunt explicate mai bine. Profesorilor, formatorilor, persoanelor implicate în activitățile legate de tineret și conducătorilor de întreprinderi, în special, le revine un rol esențial în încurajarea și promovarea mobilității și în oferirea de exemple pozitive prin recunoașterea valorii sporite a mobilității în scop educațional în activitățile lor. Un alt aspect îl reprezintă modalitățile de sporire a motivației celor care găzduiesc participanții la programe de mobilitate, incluzând pe tinerii antreprenori și pe ucenici.

De asemenea, tinerii trebuie să fie convinși de rezultatele pozitive ale perioadei lor de mobilitate. Un aspect esențial îl constituie recunoașterea pe care pot spera să o obțină pentru stagiul lor în străinătate. Le vor fi creditele recunoscute prin intermediul ECTS, ECVET sau al unor sisteme similare? Vor fi noile competențe dobândite înregistrate în mod adecvat în Suplimentul la Diplomă, Europass sau Youthpass, de exemplu? Evaluările demonstrează faptul că, în ciuda existenței unor dispoziții aflate în vigoare de multă vreme, studenții care au efectuat stagii în străinătate în scop educațional întâmpină prea des dificultăți în a obține recunoașterea pe care o așteptau. Acest lucru, pe lângă faptul că îi afectează pe cei direct interesați, are ca efect, în sens mai larg, și o certă diminuare a entuziasmului pentru mobilitatea în scop educațional. Aspectele privind recunoașterea sunt examinate la punctul 2.2 de mai jos.

Rețelele europene ale regiunilor, ale companiilor sau ale instituțiilor, asociațiile europene profesionale sau studențești și alte rețele pertinente pot fi încurajate să devină active în promovarea mobilității tinerilor și să întărească rolul autorităților locale și regionale în promovarea și susținerea mobilității. Tinerii trebuie să fie informați asupra avantajelor de care pot beneficia ca rezultat al unei experiențe de mobilitate, din punct de vedere al dezvoltării personale, al capacității de a-și găsi un loc de muncă, al competențelor interculturale și lingvistice. Eforturile în vederea motivării trebuie adaptate la diversitatea beneficiilor și problemelor specifice diferitelor grupuri interesate, de la elevi de școală la tineri antreprenori.

Ce se poate face pentru a sensibiliza tinerii mai eficient și a-i determina să fie mobili? Cum trebuie procedat pentru a asigura un efect maxim? Vă rugăm prezentați exemple concrete de bune practici în acest domeniu.

În ce constau, după părerea dvs., principalele obstacole în calea motivării tinerilor de a efectua stagii în străinătate?

1.3. Limbile și cultura

Printre competențele esențiale ce pot fi acumulate prin intermediul mobilității în scop educațional se numără limbile străine și competențele interculturale. Viața, studiul și munca într-o țară străină oferă șansa unei imersii totale într-o altă limbă și cultură. Competențele lingvistice și interculturale lărgesc perspectivele profesionale individuale, actualizează competențele forței de muncă europene și constituie elemente esențiale ale identității europene. Un instrument cheie îl reprezintă obiectivul de la Barcelona, fixat de către Consiliul Uniunii Europene în anul 2002, conform căruia de la o vârstă fragedă trebuie învățate cel puțin două limbi străine. Progresele obținute în vederea atingerii acestui obiectiv, precum și legăturile existente între competențele lingvistice și mobilitatea în scop educațional, au fost examinate în Comunicarea strategică privind multilingvismul din 2008[26].

Dezvoltarea învățării limbilor străine a facilitat mobilitatea care altminteri ar fi fost imposibilă; cu toate acestea, progresul înregistrat în acest domeniu este inegal, iar pentru unele categorii de tineri limba constituie încă un obstacol major, de exemplu în educarea și formarea profesională. Mai mult, diversitatea lingvistică a Europei constituie un element cheie al bogăției acesteia; este de aceea important ca țări a căror limbă este vorbită mai puțin să fie promovate drept destinații în cadrul mobilității.

Bune practici: Glossomuseums Glossomuseums contribuie la promovarea învățării limbilor și a diversității lingvistice în Europa. Este vorba despre un parteneriat interactiv a 12 organizații din Grecia, Germania, Danemarca, Spania, Franța, Italia și Portugalia. Obiectivele principale ale proiectului constau în familiarizarea elevilor de școală cu caracteristicile culturale ale unora din limbile oficiale din UE, – în special a celor mai puțin folosite și învățate – stimulându-i să învețe o a doua limbă străină. De asemenea, programul încurajează învățarea de-a lungul vieții și descoperirea moștenirii culturale colective europene. www.ecose.org |

Cum pot fi surmontate în modul cel mai eficient obstacolele de natură lingvistică și culturală din calea mobilității?

Vă rugăm prezentați exemple de bune practici.

1.4. Probleme juridice

Un aspect important al fazei de pregătire este legat de statutul legal al tinerilor participanți la mobilitate în țara care îi va găzdui. Extinderea Uniunii Europene a mărit considerabil numărul destinațiilor geografice disponibile pentru mobilitatea tinerilor. Cu toate acestea, mai rămân destule obstacole în domeniul administrativ și legislativ. În vreme ce statutul juridic al unei persoane care studiază sau efectuează un stagiu în străinătate ar trebui în mod normal să fie limpede, acesta nu este întotdeauna cazul pentru tinerii care participă la mobilitate, dar nu se încadrează în mod clar în una din categoriile menționate mai sus (de exemplu, tineri specialiști, precum artiștii, designerii, antreprenorii care efectuează stagii în străinătate în scop educațional).

Reglementările legislative din unele țări pot constitui o piedică în calea mobilității, în special pentru nivelul de învățământ secundar, dar, de asemenea, și pentru educarea și formarea profesională. Ar putea fi utilă stabilirea unui cadru mai sigur pentru mobilitatea minorilor. Crearea unui statut de „stagiar european” ar putea fi utilă pentru a depăși dificultățile specifice legate de stagiile în străinătate care rezultă din diversitatea dispozițiilor legislative aplicabile acestui tip de activitate, de exemplu cele care privesc aspecte precum salarizarea sau contractele de muncă. În cadrul sectorului universitar, persistă o problemă specifică pentru studenții la doctorat/ tinerii cercetători al căror statut poate varia între student/bursier și angajat. Lipsa de claritate în privința statutului acestora are implicații în ce privește regimul lor de securitate socială și îi poate descuraja de la efectuarea de stagii în străinătate[27].

Care sunt principalele obstacole de natură juridică pe care le-ați întâmpinat în calea mobilității? Vă rugăm să furnizați exemple concrete.

Puteți furniza exemple de bune practici în depășirea obstacolelor de natură juridică din calea mobilității?

1.5. Transferabilitatea stipendiilor și a împrumuturilor

Un stagiu în străinătate necesită pregătire financiară. În afara burselor de studiu, beneficiile sociale și împrumuturile acordate în țara de origine pot constitui surse financiare importante. Cu toate acestea, aceste resurse, cât și alte forme de subvenții directe sau indirecte, adesea nu sunt transferabile, prin aceasta încălcându-se în anumite situații legislația comunitară, tinerii fiind astfel descurajați de la efectuarea de stagii în străinătate. Spre exemplu, în sectorul învățământului superior, foarte puține țări permit transferabilitatea deplină a stipendiilor și împrumuturilor, iar patru state membre interzic transferabilitatea complet[28].

În hotărârea sa din 1990, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că copiii muncitorilor migranți, în cazul în care aceștia decid să studieze într-un stat membru diferit de țara lor gazdă, pot solicita aceleași beneficii la care ar fi avut dreptul în țara lor gazdă[29]. Într-o hotărâre din anul 2007[30], Curtea a extins aplicarea acestei jurisprudențe dincolo de familiile muncitorilor migranți, afirmând că, dacă un stat membru oferă resortisanților săi ajutor pentru educare și formare și dacă aceștia doresc să-și continue studiile în alt stat membru, statul membru de origine nu poate pretinde ca programul urmat în străinătate să fie continuarea unui curs de formare urmat în statul membru de origine. Comisia va continua să intenteze acțiuni împotriva statelor membre care încalcă dreptul comunitar în acest domeniu.

Informații: Hotărârea Curții din 23 octombrie 2007 în cauzele conexate C-11/06 Rhiannon Morgan / Bezirksregierung Köln și C-12/06 Iris Bucher / Landrat des Kreises Düren Curtea Europeană de Justiție a afirmat că, deși statele membre au competența de a decide în privința conținutului sistemului lor de învățământ și a organizării sistemelor educative respective, această competență trebuie exercitată în conformitate cu legislația comunitară și, în special, în conformitate cu dreptul la liberă circulație al cetățenilor Uniunii, consfințit prin articolul 18 din Tratatul CE. În acest sens, un stat membru trebuie să se asigure, atunci când prevede ajutoare pentru un sistem de educare și formare care permite studenților să beneficieze aceste ajutoare dacă își continuă studiile în alt stat membru, că reglementările amănunțite de acordare a acestor ajutoare nu generează o încălcare nejustificată a dreptului la libera circulație. |

Cu toate că statele membre în general cunosc acquis-ul comunitar în acest domeniu, iar încălcările tind să constituie excepția, mai curând decât regula, Comisia estimează că ar fi utilă publicarea unui ghid destinat autorităților publice și părților interesate din statele membre în care să fie subliniate implicațiile jurisprudenței stabilite de Curte până în prezent. Ghidul ar putea aborda aspecte precum accesul la instituțiile de învățământ, recunoașterea diplomelor, transferabilitatea ajutoarelor și a altor drepturi ale studenților în țara gazdă sau în țara de origine.

Ce fel de obstacole ați întâmpinat în privința transferabilității ajutoarelor și a împrumuturilor, precum și a accesului la beneficii? Vă rugăm să furnizați exemple concrete.

1.6. Mobilitatea către și dinspre Uniunii Europeană

Promovarea mobilității tinerilor europeni, precum și atragerea spre Europa a tinerilor din țări terțe constituie un factor important al competitivității viitoare a Europei. Eliberarea vizelor a reprezentat un obstacol important în calea mobilității participanților la programul Erasmus Mundus în timpul primei faze a programului[31]. Directiva 2004/114/CE (numită „Directiva privind studenții”)[32] prevede că statele membre trebuie să faciliteze procedura de admitere pentru studenți, inclusiv prin eliberarea vizelor necesare în timp util. De asemenea, directiva cuprinde dispoziții care acordă studenților resortisanți din țări terțe posibilitatea de a studia în diferite state membre ale UE. Directiva a fost transpusă în legislația națională de aproape toate țările membre ale UE, iar studenții din țări terțe pot invoca dispozițiile sale atunci întâmpină întârzieri importante în eliberarea vizelor sau a permiselor de rezidență.

Pentru alte grupuri, există, de asemenea, obstacole specifice (cel mai adesea probleme legate de obținerea vizei) în privința mobilității în afara Uniunii, de exemplu pentru participanții la programele comunitare de voluntariat, la schimburile de elevi sau la cursuri neremunerate de formare. Din aceste motive, statele membre pot utiliza posibilitatea de a aplica Directiva 2004/114 privind studenții și acestor grupuri. În cursul anului 2010, Comisia va efectua o evaluare și va întocmi un raport privind aplicarea acestei directive în statele membre.

Directiva 2005/71/CE a Consiliului[33] prevede un permis special de rezidență pentru cercetătorii străini, independent de statutul lor contractual (angajați, persoane care desfășoară activități independente, bursieri). Un simplu contract („acord de găzduire”) încheiat cu o organizație europeană de cercetare publică sau privată acreditată, menționând competențele științifice ale cercetătorului, mijloacele financiare și asigurarea de sănătate, poate constitui baza pentru eliberarea rapidă a permisului de rezidență Acest model prezintă numeroase avantaje, cum sunt derogarea de la obligația de a obține un permis de lucru, întregirea simplificată a familiei, accelerarea procedurii de admitere și mobilitatea intracomunitară simplificată[34].

Bune practici: Procedură accelerată de eliberare a vizei pentru stagiarii AIESEC în Danemarca Secțiunea daneză a asociației internaționale a studenților AIESEC a încheiat un acord cu ministrul danez al afacerilor externe privind o procedură accelerată de acordare a vizei pentru membrii AIESEC din țări terțe care sosesc în Danemarca pentru a urma un stagiu de formare. Drept consecință, timpul de procesare al cererilor de viză pentru membrii AIESEC s-a redus de la 2-3 luni la 3-4 săptămâni. http://www.aiesec.org |

Ce ar mai fi de făcut pentru a stimula mobilitatea către și dinspre UE? Cum trebuie procedat?

Vă rugăm prezentați exemple de bune practici.

1.7. Pregătirea perioadei de mobilitate și aspecte privind asigurarea calității

Este limpede că cu cât experiența de mobilitate va fi mai bine pregătită și coordonată în ansamblul său, cu atât aceasta va fi mai profitabilă pentru tineri, iar aceștia vor fi mai ușor convinși de avantajele sale. Organizatorii mobilității în scop educațional trebuie să pună în funcțiune mecanisme adecvate pentru selecția participanților. Selecția trebuie să fie echitabilă și transparentă. Instituțiile de origine și instituțiile gazdă trebuie să colaboreze pentru a adapta participanții la instituția gazdă. Pregătirea temeinică a participanților, inclusiv în materie de competențe lingvistice și culturale ar trebui să se desfășoare în această fază.. Un stagiu de mobilitate în străinătate trebuie să corespundă cât mai mult posibil cu traseul de formare personal, cu competențele și motivațiile participanților pe care trebuie să le dezvolte și să le completeze pe mai departe. Carta europeană de calitate pentru mobilitate poate oferi orientări în această privință, deoarece aici sunt enumerate principiile generale care trebuie luate în considerare (a se vedea căsuța cu informații de mai jos). Alte carte au fost elaborate pentru sectoare specifice, precum formarea profesională (angajamentul privind calitatea pentru mobilitatea în cadrul programului Leonardo da Vinci), cercetarea (Carta Europeană pentru Cercetători și Codul de conduită[35]), învățământul superior (Carta studenților Erasmus[36]), activități de voluntariat (Carta Serviciului European de Voluntariat[37]) și întreprinderi (angajamentul Erasmus pentru tinerii antreprenori[38]). În general, trebuie să existe un angajament ferm în privința calității, atât din partea instituțiilor/organizațiilor de origine, cât și din partea celor gazdă.

De asemenea, este recomandabil să se redacteze un acord privind studiul sau formarea profesională, luându-se în considerare nivelul de cunoștințe și competențe, precum și pregătirea lingvistică a participantului, care să fie aprobat de organismul de origine, de organismul gazdă și de participant. Acordul trebuie să menționeze obiectivele și rezultatele scontate ale stagiului, precum și modul în care aceste obiective pot fi atinse, implementate și recunoscute.

Informații: Carta Europeană a Calității pentru Mobilitate Recomandarea din 2006 a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilitatea transnațională în cadrul Comunității în scop educațional și de formare profesională prezintă o scurtă descriere a aspectelor legate de acest tip de mobilitate. Carta Europeană a Calității pentru Mobilitate, care este parte componentă a recomandării, prezintă o„listă de verificare” a celor mai importante aspecte de luat în considerare în organizarea mobilității în scop educațional și poate fi adaptată la contexte diferite, de la școală la ucenicie etc. În special, Carta preconizează necesitatea unui „plan de educare și formare” care să fie aprobat de toate părțile interesate (instituția de origine, instituția gazdă, persoana participantă la mobilitate. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/oj/2006/l_394/l_39420061230en00050009.pdf |

Bune practici: Ap n’ go Ap ‘n go este o platformă care permite studenților și ucenicilor să solicite un stagiu în străinătate și unde companiile interesate să primească tineri stagiari pot să-și descrie condițiile de acceptare. Site-ul web facilitează contactul între cele două părți. În plus, site-ul web oferă sfaturi practice și informații pentru studenți/ucenici și pentru întreprinderi, instrumente online în diferite limbi și permite ucenicilor și întreprinderilor să facă schimb de experiență și de bune practici. www.ap-and-go.eu |

Ce măsuri pot fi întreprinse pentru a garanta o perioadă de mobilitate de înaltă calitate?

Vă rugăm prezentați exemple de bune practici.

1.8. Abordarea grupurilor defavorizate

Este necesar să fie abordate grupuri pe care posibilitățile de mobilitate tind să le excludă. Argumentele în favoarea mobilității în scop educațional – necesitatea de a face față mondializării, creșterea competitivității și a consolidarea coeziunii sociale – sunt cu atât mai mult valabile pentru grupurile defavorizate, cu cât acestea sunt mai vulnerabile. Orice măsură în vederea sporirii mobilității trebuie să vizeze în special pe cei care sunt confruntați cu dificultăți specifice, de exemplu grupurile dezavantajate din punct de vedere economic sau social, persoanele cu nevoi deosebite ori populațiile de emigranți defavorizate. Programele „Învățare de-a lungul vieții”, Tineretul în acțiune și Erasmus Mundus oferă sprijin specific pentru persoanele cu nevoi sociale deosebite. Această practică ar putea fi extinsă și la alte programe și acțiuni de mobilitate, având în vedere faptul că avantajele care rezultă din mobilitate pentru dezvoltarea personală sunt importante tocmai pentru aceste grupuri.

Bune practici: Spread the sign

Limbajul semnelor este un instrument absolut necesar pentru comunicarea între surzi sau între persoanele cu dificultăți auditive deosebite. Cu toate cestea, în pofida unei păreri general împărtășite, limbajul semnelor nu este un limbaj universal și s-a dovedit a fi dificil pentru studenții surzi să meargă și să studieze în străinătate. „Spread the sign” este un dicționar online pentru limbajul semnelor care oferă pentru prima oară sprijin vizual persoanelor interesate să exprime termeni specifici în alte limbaje ale semnelor. A fost elaborat pentru a ajuta persoanele care urmează un curs de formare profesională și care efectuează un stagiu în străinătate. În prezent, sunt disponibile limbaje ale semnelor provenind din 11 țări.

www.spreadthesign.com

Care sunt cele mai importante dificultăți întâmpinate de grupurile defavorizate în privința mobilității în scop educațional?

Vă rugăm să furnizați exemple de bune practici privind modalitățile în care aceste dificultăți pot fi depășite.

2. ÎN TIMPUL STAGIULUI ÎN STRăINăTATE șI DUPă STAGIU

A trimite mai mulți tineri în străinătate reprezintă doar o față a medaliei. Trebuie, de asemenea, întreprinse măsuri corespunzătoare pentru a-i primi în mod adecvat. Penuria de locuințe la prețuri abordabile, în special în marile orașe, cât și de structuri de primire (birouri de consultanță, cantine, servicii de sănătate etc.) continuă să constituie o problemă care se poate agrava dacă creșterea estimată cifrelor de mobilitate va deveni realitate.

2.1. Mentorat și integrare

Organizația gazdă (instituția de învățământ, organizația de tineret, întreprinderea etc.) trebuie să furnizeze servicii de mentorat pentru a oferi participanților consultanță și ajutor în vederea integrării eficace în mediul de recepție și să funcționeze ca punct de contact pentru asistență pe toată perioada stagiului.

Vă rugăm prezentați exemple concrete de bune practici în acest domeniu.

2.2. Recunoașterea și validarea

Înregistrarea, recunoașterea și validarea de o manieră adecvată a stagiilor de mobilitate în scop educațional sunt esențiale. Procesul de la Bologna (pentru învățământul superior), procesul de la Copenhaga (pentru educarea și formarea profesională) și Spațiul european de cercetare și-au adus contribuția la ameliorarea transparenței și la înlesnirea recunoașterii calificărilor și creditelor pentru scopuri educaționale, care rămân în continuare de competența statelor membre. Instrumentele europene disponibile în prezent cuprind:

- Sistemul European de Transfer și Acumulare de Credite ECTS (pentru învățământul superior)

- Sistemul European de Credite pentru Educație și Formare Profesională (ECVET), adoptat în 2009.

- Cadrul european al calificărilor (EQF)

- Europass, un cadru comunitar unic pentru transparența calificărilor și a competențelor (Decizia 2241/2004/CE). În acest cadru sunt incluse Mobilitatea Europass, un dispozitiv de înregistrare a experiențelor de mobilitate, Suplimentul la diplomă pentru învățământul superior (elaborat în comun de către UNESCO-CEPES, Consiliul Europei și Comisia Europeană), precum și Suplimentul la certificat pentru educarea și formarea profesională.

- Certificatul Youthpass pentru schimburile de tineri și activitățile de voluntariat

- Carta Europeană a Calității pentru Mobilitate.

Pentru învățământul superior există, de asemenea, Convenția privind recunoașterea calificărilor din învățământul superior în regiunea Europei (Convenția de recunoaștere de la Lisabona) elaborată de Consiliul Europei și UNESCO în 1997.

Responsabilitatea implementării adecvate a majorității acestor instrumente incumbă autorităților naționale. Progresul în domeniul recunoașterii ar putea fi accelerat dacă instrumentele existente ar fi utilizate pentru a încheia acorduri de recunoaștere la nivel regional și sectorial. Axarea curentă a învățării și formării pe rezultatele procesului de învățare[39], precum și apariția cadrelor de calificare, vor facilita școlilor, universităților, întreprinderilor, organizațiilor de tineret etc. încheierea de acorduri de recunoaștere a perioadelor de mobilitate. În învățământul superior sistemele de garantare a recunoașterii sunt mai dezvoltate, dar chiar și în acest domeniu persistă probleme.

Oricum, o monitorizare subsecventă corespunzătoare a mobilității trebuie să meargă dincolo de recunoașterea formală. Nu numai că cunoștințele dobândite trebuie înregistrate în mod adecvat, de exemplu în Europass, în Youth Pass sau în suplimentul la diplomă, dar în spiritul învățării și formării de-a lungul vieții, chiar și învățarea non-formală și informală trebuie validată[40].

Informații: Sistemul european de transfer și acumulare de credite ECTS ECTS este un instrument care permite studenților să acumuleze credite în perioada cursurilor universitare. ECTS este un sistem axat pe participant care își propune să sporească transparența rezultatelor studiilor și a procesului de învățare. Scopul sistemului este de a facilita planificarea, obținerea, evaluarea, recunoașterea și validarea calificărilor și a unităților de învățare, precum și mobilitatea studenților. ECTS este folosit frecvent în învățământul superior formal și poate fi aplicat în alte activități din cadrul programului de învățare de-a lungul întregii vieți. Inițial elaborat în cadrul programului Erasmus, ECTS a devenit unul din instrumentele principale în domeniul învățământului superior european (procesul de la Bolonia). http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc48_en.htm |

După experiența dvs. constituie încă validarea și recunoașterea, atât a învățării formale, cât și a cele non-formale, un obstacol semnificativ în calea mobilității?

Vă rugăm să furnizați exemple concrete, precum și opinia dvs. asupra a ceea ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți situația.

3. UN NOU PARTENERIAT PENTRU MOBILITATE

3.1. MOBILIZAREA ACTORILOR șI A RESURSELOR

Extinderea dincolo de programele existente posibilităților de mobilitate pentru tineri nu poate fi rezultatul acțiunii unui singur intervenient. Depășirea barierelor continue din calea mobilității necesită o abordare concertată din partea tuturor sectoarelor, de la învățarea limbilor la serviciile de voluntariat. Este necesar un nou parteneriat între autoritățile publice, partenerii din societatea civilă și din sectorul antreprenorial. Asociațiile profesionale, ONG-urile și organizațiile de tineret este oportun să fie încurajate să devină active în promovarea mobilității tinerilor. Mobilitatea poate fi integrată în toate domeniile de acțiune politică pertinente, de la învățământ, formare și cultură, la cercetare, întreprinderi și inovație[41]. Organizațiile societății civile, urmând modelul înfrățirii orașelor, pot fi încurajate să încheie parteneriate și să instituie un cadru pentru promovarea dialogului. Acest demers poate fi stimulat prin intermediul programelor europene existente. Regiunile europene dispun de potențialul necesar pentru a-și asuma un rol important în cadrul acestui nou parteneriat pentru mobilitate. Multe dintre ele joacă deja un rol important în susținerea mobilității, oferind, printre altele, finanțare, structuri de recepție și consultanță în probleme juridice.

Bune practici: Cooperarea interregională Regiunile Toscania, Catalonia și Västra Götaland au semnat acorduri bilaterale pentru promovarea reciprocă a mobilității în diferite sectoare, de exemplu pentru școli, pentru ucenicie, pentru nivelul post-secundar, pentru tinerii absolvenți sau pentru antreprenori. Aceste regiuni au definit o cartă a calității pentru mobilitatea interregională în scopul de a oferi o transparență sporită problemelor de calitate legate de planificarea fluxurilor de mobilitate. http://www.mob-reg.eu |

Școlile și universitățile pot întreprinde acțiuni comune pentru a pregăti elevii să fie mobili în momentul când devin studenți, de exemplu prin organizarea de universități de vară pe teme specifice pentru elevii din cursul secundar superior. Pe baza inițiativei Comenius-Regio[42] și a componentelor din cadrul programului Tineret în acțiune, poate fi sporită cooperarea cu alți actori din sectorul educației non-formale.

Informații: Parteneriatele Comenius Regio Parteneriatele Comenius Regio finanțează cooperarea regională în învățământul școlar și promovează schimbul de experiență și bune practici între regiuni și municipalități din Europa. Împreună cu școlile și alți parteneri semnificativi din regiune sau municipalitate, autoritățile regionale care dețin un rol în învățământul școlar sunt invitate să instituie parteneriate cu alte regiuni și să colaboreze pe teme de interes comun. Susținerea mobilității între doi parteneri regionali și elaborarea de sisteme de mobilitate durabile pot constitui una din activitățile desfășurate în cadrul parteneriatelor Comenius Regio. Primele parteneriate din cadrul programului Comenius Regio vor debuta în toamna anului 2009. http://ec.europa.eu/education/comenius/doc1002_en.htm |

Un aspect important al mobilității tinerilor îl constituie finanțarea. În vreme ce disponibilitatea resurselor financiare nu constituie singura – și adesea nu cea mai importantă – barieră în calea extinderii mobilității, a devenit clar faptul că, pentru a oferi posibilități de mobilitate tuturor grupurilor de tineri, baza financiară trebuie lărgită considerabil, dincolo de domeniile acoperite de programele de mobilitate europene actuale. Unele regiuni folosesc deja Fondul social european în sprijinul mobilității, în special în sectorul educării și formării profesionale. În cadrul acțiunilor Marie Curie a fost elaborat un nou mecanism de finanțare (COFUND) pentru susținerea programelor regionale, naționale sau internaționale existente sau nou create de promovare a mobilității transnaționale în vederea formării și dezvoltării profesionale. Fondurile structurale pot oferi în viitor alte posibilități de susținere a mobilității. Banca Europeană de Investiții susține în prezent un număr de inițiative la nivel național sau regional pentru acordarea de împrumuturi studenților din învățământul superior. Există potențial pentru utilizarea resurselor bancare în vederea extinderii mijloacelor financiare disponibile pentru mobilitate. Toate aceste surse de finanțare permit Uniunii Europene să joace un rol cheie în stimularea mobilității în scop educațional. Cu toate acestea, pentru a concretiza intenția de a oferi aceste posibilități unor grupuri sensibil mai largi, ar putea fi necesară restructurarea finanțării europene și reorientarea instrumentelor existente în vederea sporirii vizibilității și eficienței acestor activități. Finanțarea europeană rămâne totuși insuficientă și va fi necesară stabilirea unei baze financiare semnificativ mai largi. Autoritățile europene, naționale și regionale trebuie să colaboreze cu instituțiile de învățământ, cu organismele societății civile și cu autoritățile locale implicate în probleme de mobilitate în vederea combinării capacităților acestora de finanțare.

Care sunt mijloacele pentru o mai bună mobilizare a actorilor și a resurselor la nivel național, regional și local în vederea promovării mobilității tinerilor?

Puteți furniza exemple de parteneriate teritoriale reușite?

Puteți furniza exemple pozitive și idei inovatoare în privința finanțării mobilității tinerilor?

3.2. O implicare mai activă a întreprinderilor

Există încă potențial pentru a stimula motivarea și angajarea întreprinderilor în susținerea mobilității tinerilor. În toate disciplinele și sectoarele, trebuie încurajate stagiile, programele de cercetare și proiectele de colaborare care permit tinerilor să lucreze în cadrul unei companii individual sau în grupuri interdisciplinare. Întreprinderile trebuie să fie convinse de valoarea mobilității în scop educațional pentru a desfășura efortul suplimentar necesar pentru a spori oferta de stagii adresate tinerilor. De asemenea, întreprinderile pot contribui la finanțarea mobilității tinerilor, în colaborare cu autoritățile europene, naționale și regionale[43].

Mobilitatea tinerilor antreprenori contribuie la sporirea gradului de internaționalizare și competitivitate al întreprinderilor europene. Când va fi complet operațional, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) va furniza exemple de mobilitate sporită a studenților, cadrelor didactice universitare și a cercetătorilor în diferite domenii de activitate[44].

Informații: Acțiunile Marie Curie

Acțiunile Marie Curie oferă o gamă largă de posibilități pentru mobilitatea geografică și intersectorială a cercetătorilor. De exemplu, rețelele de formare inițială (ITN) oferă cercetătorilor alați la începutul carierei posibilitatea de a-și ameliora competențele în domeniul cercetării, de a se asocia unor grupuri de cercetători de renume organizate în rețele internaționale și de a-și îmbunătăți perspectivele profesionale. Rețelele recrutează și angajează cercetători și oferă module de formare specializată și deschidere către sectorul privat. Un alt exemplu îl constituie Parteneriatele și punțile de legătură Marie Curie între industrie și mediul academic (IAPP) la care participă universități și întreprinderi de toate formele și dimensiunile în contextul unor proiecte de cercetare comune. Prin detașări de personal, IAPP își propune să stimuleze schimburile de competențe între sectoarele comerciale și necomerciale.

http://ec.europa.eu/mariecurieactions/

Bune practici: Go for Europe Această inițiativă comună a camerei de comerț și industrie din Baden-Württemberg/Germania și a sectoarelor industriale electric și metalurgic din regiune vizează susținerea stagiilor de ucenicie în străinătate și internaționalizarea formării ucenicilor pentru o mai bună pregătire a acestora pentru piața europeană a muncii. http://www.goforeurope.de/home.html |

Cum pot fi întreprinderile motivate pentru a se implica mai activ în mobilitatea tinerilor? Vă rugăm prezentați exemple de bune practici.

3.3. Rețele virtuale și eTwinning

Mobilitatea virtuală, constând în utilizarea internetului și a altor mijloace electronice de informare și comunicare, constituie adesea un catalizator pentru o perioadă de mobilitate fizică. Chiar dacă nu reprezintă un substitut pentru mobilitatea fizică, mobilitatea virtuală permite tinerilor să-și pregătească un stagiu în străinătate și poate crea condiții pentru o viitoare mobilitate fizică, favorizând legarea de prietenii, contacte, formarea rețelelor sociale etc. Ea oferă și mijloace de a rămâne în contact cu țara gazdă după încheierea perioadei de mobilitate. De asemenea, poate oferi o dimensiune internațională acelor participanți care, din diferite motive, nu vor sau nu pot să meargă în străinătate. În acest context, TCI poate fi folosită pentru „înfrățirea electronică” și pentru platforme virtuale de personalul didactic, de alți „multiplicatori”, de persoane particulare interesate, de comunități interactive, de inițiative tip sursă deschisă etc. Mobilitatea virtuală poate constitui o formă practică adecvată de mobilitate pentru elevii tineri, pentru care un stagiu în străinătate poate să nu fie posibil. Înfrățirea electronică poate ameliora calitatea și spori durabilitatea inițiativelor de mobilitate (de exemplu, printr-o pregătire mai bună).

Informații: Comenius eTwinning În cadrul programului Comenius, acțiunea eTwinning a fost elaborată pentru o mai bună utilizare a tehnologiei informațiilor și comunicării în vederea stimulării învățării în comun și promovării dimensiunii europene, a partajării resurselor, a practicilor și a utilizării în scopuri pedagogice a TIC în școlile din întreaga Europă. eTwinning permite înfrățirea virtuală prin stabilirea unei legături prin Internet între școli primare și secundare din țări diferite din Europa. Rezultatul principal obținut în cadrul eTwinning îl reprezintă proiectele pedagogice comune elaborate de școlile participante prin utilizarea instrumentelor și a spațiilor pe Internet puse la dispoziția lor prin intermediul portalului european eTwinning. Cea mai originală caracteristică a acțiunii eTwinning constă în faptul că nu furnizează finanțare pentru proiecte individuale specifice, ci oferă sprijin, servicii, idei, instrumente și recunoaștere pentru facilitarea colaborării școlare. Peste 50 000 de școli sunt implicate în acțiunea eTwinning în întreaga Europă. http://www.etwinning.net/en/pub/index.htm |

Bune practici: Virtual Campus for Digital Students Rețeaua europeană de furnizori de învățământ deschis și la distanță construiește un campus virtual pentru „studenții digitali” menit să ofere surse și instrumente educaționale deschise și să asigure compatibilitatea diferitelor medii eLearning utilizate de universitățile partenere. www.vicadis.net |

Care sunt modalitățile de utilizare optimă a TCI pentru a oferi posibilități de mobilitate virtuală utile și a spori mobilitatea fizică?

Abordarea de tip eTwinning poate fi utilizată și în alte sectoare de învățământ, precum serviciul de voluntariat ori sectorul formării profesionale?

3.4. Mobilizarea „multiplicatorilor”

Așa cum a fost menționat pe scurt la secțiunea 1.2, un cadru didactic, formator sau lucrător entuziast în domeniul tineretului care a fost el însuși sau ea însăși mobil(ă), poate constitui un important factor motivator pentru tineri de a întreprinde un stagiu în străinătate. Aceste persoane prezintă credibilitatea necesară pentru a explica beneficiile acestei experiențe și a acționa drept ambasadori ai mobilității tinerilor.

Cu toate acestea, pentru a fi ei înșiși mobili și a ajuta tinerii să meargă în străinătate, este necesar, în cele mai multe cazuri, un angajament personal considerabil din partea personalului didactic, a formatorilor sau a tinerilor lucrători. Stagiile de mobilitate ale personalului didactic și formatorilor în școli, universități și în educarea și formarea profesională trebuie încurajate și considerate ca făcând parte integrantă din dezvoltarea lor profesională. Acest lucru este valabil și pentru stagiile efectuate de lucrătorii din domeniul tineretului în organizațiile de tineret.

În mod asemănător, timpul și efortul personalului didactic, al formatorilor și al lucrătorilor în domeniul tineretului investite pentru a ajuta tinerii să-și pregătească un stagiu în străinătate trebuie să fie menționate în mod corespunzător în descrierea sarcinilor și responsabilităților acestora. Foarte des, posibilitățile de mobilitate sunt rezultatul angajamentului personal al cadrului didactic, al formatorului ori al tânărului lucrător, care își investesc timpul liber și resursele personale pentru a denișa aceste posibilități. Aceste grupuri de persoane necesită stimulente și recunoaștere pentru activitatea utilă pe care o desfășoară.

Acestea ar putea include multiplicarea posibilităților de mobilitate pentru educatori și formatori în toate domeniile vizate, de exemplu prin sisteme de schimb de personal didactic. O atenție specială trebuie acordată formării formatorilor în domenii de importanță strategică și penuriei de competențe, cum se precizează în comunicarea intitulată „Noi competențe pentru noi locuri de muncă”[45].

Profesorii de limbi străine reprezintă un important grup de persoane care pot exercita un efect multiplicator. Cu toate acestea, deși pare de la sine înțeles că profesorii de limbi străine trebuie să fi făcut un stagiu în țara a cărei limbă o predau, aceasta este departe de a constitui o regulă peste tot în Europa. De asemenea, profesorilor de limbi străine trebuie să li se ofere posibilitatea a preda propria limbă maternă peste hotare.

Alt grup de persoane a căror experiență poate fi utilă în acest context îl constituie cei care au trecut ei înșiși printr-o experiență de mobilitate în străinătate, cum sunt membrii asociațiilor foștilor studenți și diverse rețele de elevi, studenți și foști voluntari.

Bune practici: Marie Curie Fellows Association MCFA este o asociație care reunește tineri oameni de știință care au beneficiat din partea Comunității Europene de o bursă pentru mobilitate în scop de formare și cercetare. Asociația oferă tinerilor cercetători europeni o platformă de informare și un forum de dezbateri. http://mcfa.eu Erasmus Student Network Rețeaua de studenți Erasmus (ESN) este o organizație non-profit internațională de studenți. Misiunea sa constă în stimularea mobilității în învățământul superior conform principiului „Studenții ajută studenți”. Rețeaua oferă servicii și informare pentru 150 000 de studenți. www.esn.org Erasmus Mundus Alumni Association Asociația de studenți și foști studenți Erasmus Mundi (EMA) are misiunea de a oferi o platformă de interconectare, comunicare și colaborare și de a promova Erasmus Mundus drept un program european de excelență în învățământul internațional. Foștii studenți EM s-au dovedit a fi cei mai eficienți ambasadori ai promovării programelor EM în țările lor de origine datorită cunoștinței lor directe a necesităților, a problemelor și a limbajului studenților. www.em-a.eu |

Este necesar să se acorde în programele europene sprijin și importanță sporite posibilităților de mobilitate pentru „multiplicatori” (cadre didactice, formatori, lucrători în domeniul tineretului etc.)?

Care sunt, după părerea dvs., principalele obstacole pentru un angajament sporit al cadrelor didactice și al formatorilor în promovarea mobilității?

3.5. Obiectivele mobilității

Cu ocazia reuniunii Consiliului din noiembrie 2008, miniștrii educației și-au exprimat sprijinul larg pentru o nouă mobilizare în vederea sporirii mobilității; eforturile trebuie să se concentreze asupra transformării acestui sprijin larg în obiective precise. Definirea de obiective precise într-un domeniu specific poate constitui un instrument puternic de încurajare a statelor membre, a autorităților regionale, a instituțiilor și a organizațiilor în a-și concentra strategia. În prezent, există obiective în domeniul educării și formării ca parte a strategiei de la Lisabona, dar acestea nu abordează aspectele de mobilitate. Obiectivele curente s-au dovedit un instrument util în cadrul Metodei deschise de coordonare, în special în privința motivării părților interesate în obținerea de noi rezultate. Obiectivele specifice de mobilitate sunt în prezent dezbătute în contextul Strategiei reînnoite de educare și formare. O etapă importantă a fost atinsă în aprilie 2009, când obiectivele de mobilitate în învățământul superior au fost adoptate în contextul procesului de la Bologna. Acesta prevede că, în anul 2020, cel puțin 20% din absolvenții instituțiilor de învățământ superior trebuie să fi efectuat un stagiu de studiu sau de formare în străinătate (a se vedea nota de subsol 10). Ca urmare a acestui fapt, în mai 2009, Consiliul European a invitat Comisia să studieze posibilitatea extinderii acestui indicator la educarea și formarea profesională, precum și la mobilitatea personalului didactic[46].

În afara indicatorilor europeni și naționali, ar fi util pentru regiuni, universități, școli, întreprinderi și asociații să-și stabilească indicatori proprii, în conformitate cu propria strategie privind educația și competențele. Un astfel de demers ar responsabiliza și motiva părțile interesate în vederea atingerii indicatorilor fixați.

Bune practici: mai multe țări și organizații își fixează obiective specifice de mobilitate în domeniul învățământului superior O nou elaborată „Strategie pentru internaționalizarea instituțiilor de învățământ superior în Finlanda 2009-2015” fixează obiectivele de mobilitate pentru 2015: la această dată procentul studenților care efectuează un stagiu în străinătate trebuie să ajungă la 6% (față de 3,8% în 2007), în timp ce pentru învățământul superior tehnic același procent se preconizează a fi de 8% (față de 6,1% în 2007). Guvernul Austriei și-a propus ca, la nivelul anului 2020, 50% din absolvenții instituțiilor de învățământ superior să fi avut o experiență de mobilitate legată de studii. Obiective sunt fixate nu numai la nivel guvernamental. Serviciul german de schimburi universitare preconizează, de asemenea, ca, „pe termen mediu”, cel puțin 50% din absolvenți să fi beneficiat de o experiență de mobilitate. |

Considerați fixarea de obiective drept un instrument util pentru definirea unei strategii de mobilitate și, dacă da, la ce niv el (european, național, instituțional, sectorial etc.)?

Vă rugăm prezentați exemple de bune practici.

CONCLUZII

Prezenta carte verde a fost redactată cu scopul de a evidenția un număr larg de aspecte legate de mobilitatea în scop educațional a tinerilor europeni în toate disciplinele și contextele.

Comisia Europeană invită acum toate părțile interesate, de la guverne la persoane particulare, să sprijine eforturile sale de a face ca mobilitatea tinerilor să devină regula, mai curând decât excepția. Recunoscând faptul că acesta constituie un obiectiv ambițios în actualul context economic, mobilitatea în scop educațional este considerată un element cheie al strategiei globale pentru dotarea europenilor cu competențele necesare pentru viitor.

Cartea verde evidențiază o serie de domenii în care sunt necesare mai multe eforturi. Multe din aceste eforturi presupun acțiuni la nivel național, regional și instituțional, precum și o implicare activă din partea societății civile, a întreprinderilor și a altor părți interesate.

Sunt evidențiate diverse mijloace de acțiune care pot fi explorate la diverse niveluri. Acestea sunt menite să stimuleze un feedback și nu sunt considerate ca fiind exhaustive. Toate părțile interesate sunt invitate să-și aducă contribuția la această dezbatere și să-și prezinte propunerile pentru viitor. Comisia va analiza cu atenție feedback-ul primit ca urmare a consultării și va întocmi propuneri concrete pentru căile de urmat.

CUM Să PARTICIPAțI LA CONSULTARE?

Răspunsurile la prezenta carte verde vor fi colectate la două niveluri.

În primul rând, Comisia invită părțile interesate să-și prezinte răspunsurile la întrebările deschise ridicate în text, precum și orice alte idei sau exemple de bune practici.

Toate datele cu caracter personal vor rămâne anonime. Dacă răspundeți în numele unei organizații, vă rugăm să indicați numele și natura entității pe care o reprezentați. Organizațiile profesionale sunt rugate să se înscrie în Registrul reprezentanților de interese al Comisiei. (http://ec.europa.eu/transparency/regrin).

Puteți trimite contribuțiile dvs. prin e-mail la

EAC-GREEN-PAPER-MOBILITY@ec.europa.eu.

sau prin poștă la adresa:

EAC GREEN PAPER MOBILITY

DG EAC/B3

MADO 11/14

European Commission

B-1049 Brussels

În al doilea rând, există on-line un chestionar cu răspunsuri multiple destinat publicului larg, disponibil la:

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/consult/index_en.html

Perioada de consultare expiră la 15 decembrie 2009 pentru ambele niveluri.

[1] Prezenta Carte verde nu abordează mobilitatea pe piața muncii, ci se concentrează asupra mobilității în scop educațional.

[2] Spre exemplu, un studiu a demonstrat că 54% din foștii studenți din cadrul programului Erasmus consideră că stagiul în străinătate a fost util pentru găsirea primului loc de muncă. Friedhelm Maiworm și Ulrich Teichler: Study Abroad and Early Career: Experiences of Former Erasmus Students, 2004; studiu anual al rețelei de studenți Erasmus; Evaluare finală a programelor comunitare Socrates II, Leonardo da Vinci și eLearning; Analiza efectelor măsurilor privind mobilitatea din cadrul programului Leonardo da Vinci asupra tinerilor în curs de formare, asupra angajaților și angajatelor, precum și a influenței factorilor economici, 2007.

[3] Pentru învățământul superior, avantajul sistematic al mobilității a fost demonstrat în studiul intitulat „The impact of Erasmus on European higher education: quality, openness and internationalisation”, decembrie 2008, http://ec.europa.eu/education/erasmus/doc/publ/impact08.pdf. A se vedea, de asemenea, evaluarea intermediară a programului Erasmus Mundus efectuată de Centrul pentru servicii de strategie și evaluare (Centre for Strategy and Evaluation Services), iunie 2007,http://ec.europa.eu/education/programmes/mundus/doc/evalreport_en.pdf.În domeniul cercetării, prin ameliorarea mobilității cercetătorilor, „acțiunile Marie Curie” își aduc contribuția la circulația echilibrată a talentelor științifice, nu numai în Europa, ci și în întreaga lume.

[4] Un plan european pentru relansare economică COM(2008) 800, 26.11 2008, p.15.

[5] Rezoluția Consiliului din 23 noiembrie 2007 privind modernizarea universităților pentru o Europă competitivă într-o economie globală bazată pe cunoaștere.

[6] Raport strategic cu privire la Strategia de la Lisabona reînnoită pentru creștere și locuri de muncă: lansarea noului ciclu (2008-2010), - COM(2007) 803.

[7] Raportul experților de nivel înalt privind mobilitatea, iunie 2008,http://ec.europa.eu/education/doc/2008/mobilityreport_en.pdf

[8] COM (2008) 412.

[9] Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre privind mobilitatea tineretului, 20 și 21 noiembrie 2008, JO C 320, 16.12.2008, http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/educ/104249.pdf

[10] http://www.ond.vlaanderen.be/hogeronderwijs/bologna/conference/documents/Leuven_Louvain-la-Neuve_Communiqué_April_2009.pdf

[11] Comunicarea Comisiei „Un angajament comun pentru ocuparea forței de muncă”, COM(2009)257

[12] Acestea includ următoarele: învățământ superior (Eransmus, Erasmus Mundus, Marie Curie) pentru studenți, doctoranzi și personalul din învățământ; învățământ superior și cercetare (Marie Curie, mobilitate în cadrul rețelelor de excelență și a platformelor tehnologice); din învățământul superior la întreprinderi (stagii în cadrul programelor Erasmus și Marie Curie); educație și formare profesională (Leonardo); învățământ de nivel secundar (Comenius), educație pentru adulți și activități benevole ale persoanelor în vârstă (Gruntvig); sfera culturală (programul „Cultura ”); schimburile între tineri și activitățile benevole (programul „Tinerii în acțiune”); activitățile de voluntariat (Serviciul european de voluntariat din cadrul programului „Tinerii în acțiune”); societatea civilă (programul „Europa pentru cetățeni”) și acțiunea cu caracter pregătitor „Erasmus pentru tinerii întreprinzători”.

[13] Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat,

[14] Inclusiv Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică

[15] http://ec.europa.eu/ploteus/home.jsp?language=en

[16] http://europa.eu/youth/index.cfm?l_id=en

[17] http://www.study-in-europe.org/

[18] http://ec.europa.eu/euraxess

[19] http://ec.europa.eu/mariecurieactions/

[20] http://ec.europa.eu/youreurope/index_en.html

[21] http://www.euroguidance.net/

[22] http://ec.europa.eu/eures

[23] http://www.eurodesk.org

[24] http://www.erasmus-entrepreneurs.eu

[25] http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/craft/craft-skills_training/skills_training_main_en.htm

[26] Multilingvismul - Un avantaj pentru Europa și un angajament comun COM(2008)566.

[27] A se vedea, de asemenea, comunicarea Comisiei intitulată „Favorizarea carierelor și a mobilității: un parteneriat european pentru cercetători”, COM(2008)317.

[28] A se vedea raportul Euridice intitulat „Învățământul superior în 2009” Evoluția procesului de la Bologna.

[29] Cauza C-308/89, di Leo, Culegerea de jurisprudență a Curții Europene de Justiție 1990, p. I-4185.

[30] «««««Cauzele conexate C-11/06 Morgan și C-12/06 Bucher, Culegerea de jurisprudență a Curții Europene de Justiție 2007, p. I-9161.

[31] Evaluarea interimară a programului Erasmus Mundus de către Centrul pentru strategie și servicii de evaluare (CSES), iunie 2007http://ec.europa.eu/education/programmes/mundus/doc/evalreport_en.pdf

[32] Directiva 2004/114/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 privind condițiile de admisie a resortisanților țărilor terțe pentru studii, schimb de elevi, formare profesională neremunerată sau servicii de voluntariat,

[33] Directiva 2005/71/CE a Consiliului din 12 octombrie 2005 privind o procedură specială de admisie a resortisanților țărilor terțe în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică JO L 289, 3.11.2005, p.15).

[34] http://ec.europa.eu/euraxess/index_en.cfm?l1=17&l2=0&l3=1&CFID=88944&CFTOKEN=69293189

[35] http://ec.europa.eu/euraxess/index_en.cfm?l1=0&l2=3

[36] http://ec.europa.eu/education/archive/million/charter_en.html

[37] http://ec.europa.eu/youth/pdf/doc716_en.pdf

[38] A se vedea anexa la Ghidul de utilizare a programului Erasmus pentru tinerii antreprenori la adresa:http://www.erasmus-entrepreneurs.eu/upload/H840-290%20Erasmus%20Guide.pdf

[39] Rezultatul procesului de învățare: o declarație privind ceea ce participantul știe, înțelege și poate să facă la încheierea procesului de învățare.

[40] La nivel european sunt utilizate următoarele definiții: Învățarea formală este în mod tipic oferită de instituții de educație și formare, în care obiectivele, timpul alocat și sprijinul acordat procesului de învățare sunt structurate. Este rezultatul unui demers intenționat al participantului și conduce la obținerea unei diplome. Învățarea non-formală nu este oferită de o instituție de educație și formare și, în mod obișnuit, nu conduce la obținerea unei diplome. Cu toate acestea, ea constituie rezultatul unui demers intenționat al participantului și are obiective, termene și sprijin structurate. Învățarea informală este rezultatul activităților zilnice legate de muncă, viața de familie și petrecerea timpului liber. Nu este structurată și, în mod obișnuit, nu conduce la obținerea unei diplome. În cele mai multe situații, este rezultatului unui demers neintenționat din partea participantului.

[41] În domeniul cercetării a fost implementat un parteneriat pe baza Concluziilor Consiliului din 26 septembrie 2008 privind un parteneriat european pentru favorizarea carierelor și a mobilității cercetătorilor

http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/08/st13/st13671.en08.pdf

[42] Parteneriatul Comenius Regio: noi posibilități de cooperare regională în domeniul educației școlare, 3.11.2008, http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/08/1621&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=fr

[43] A se vedea Comunicarea Comisiei „Un nou parteneriat pentru modernizarea universităților: forumul UE pentru dialogul universități-întreprinderi” COM(2009) 158.

[44] http://eit.europa.eu/

[45] Noi competențe pentru noi locuri de muncă: anticiparea și adaptarea la cererea de locuri de muncă și de competențe – SEC(2008) 3058, http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/com868_en.pdf

[46] Concluziile Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale, http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/09/st09/st09845.en09.pdf