Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI

La 2 iulie 2008, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 10 decembrie 2008. Raportor: dna REGNER. Coraportor: dl PEZZINI.

În cea de-a 450-a sesiune plenară, care a avut loc la 14 și 15 ianuarie 2009 (ședința din 14 ianuarie 2009) Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 162 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și 25 de abțineri.

1.1 CESE salută Comunicarea Comisiei privind agenda socială reînnoită, considerând-o în contextul celorlalte inițiative sociale actuale drept un pas corect în direcția modernizării statului social european, al cărui scop este de a permite oamenilor să-și dezvolte potențialul deplin și de a conferi Uniunii Europene o față socială mai pronunțată.

1.2 Având în vedere profunda criză financiară și economică la nivel mondial, este cu atât mai important ca Uniunea Europeană să ia atitudine în favoarea unei Europe sociale puternice și competitive. De aceea, CESE se pronunță ferm pentru un program real de acțiuni social-politice – dincolo de o agendă socială reînnoită.

1.3 Comunicarea Comisiei se concentrează însă predominant pe reacția la noile condiții. Este vorba în special de adaptarea politicii sociale la transformările din cadrul societăților și în primul rând la cele din economie și de pe piața forței de muncă. Europa are nevoie urgentă de politici moderne pentru piața forței de muncă și de sisteme sociale durabile, care să încurajeze ocuparea forței de muncă.

1.4 CESE constată reticența Comisiei față de îmbunătățirea în continuare a standardelor minime în materie de legislația muncii. Acestea au constituit în trecut coloana vertebrală a politicii sociale europene și a îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă și, de aceea, ar trebui și pe viitor, în cazurile în care sunt necesare și utile, să reprezinte o parte a oricărei agende sociale.

1.5 CESE constată că dialogul social rămâne în continuare unul din pilonii cei mai importanți ai modelului social european, la nivel național, precum și european. Partenerilor sociali le revine un rol-cheie în toate aspectele legate de transformările sociale și de aceea ar trebui implicați în elaborarea, aplicarea și monitorizarea tuturor măsurilor prevăzute de agenda socială reînnoită. Dialogul cu societatea civilă va reprezenta pe viitor un alt pilon de bază.

1.6 Ar trebui consolidată metoda deschisă de coordonare, în special prin introducerea unui număr mai mare de obiective cantitative și calitative. În acest sens, CESE recomandă implicarea mai puternică a Parlamentului European și luarea în considerare obligatorie a obiectivelor și orientărilor sociale la atribuirea contractelor de achiziții publice.

1.7 CESE consideră necesară sprijinirea statelor membre de către Uniune – în strânsă cooperare cu partenerii sociali – la aplicarea, alinierea și monitorizarea principiilor comune în materie de flexicuritate. De aceea, CESE solicită ca dezbaterea privind flexicuritatea să fie mai strâns legată de extinderea dialogului social la toate nivelurile, precum și de negocierile colective la fiecare nivel în parte.

1.8 În opinia Comitetului, acțiunile comunitare în favoarea promovării egalității, sprijinirii persoanelor cu dizabilități, combaterii excluziunii sociale și promovării incluziunii active ar trebui completate cu măsuri politice active consolidate, care să fie direcționate și către ocuparea forței de muncă vârstnice, precum și către grupuri dezavantajate de populație și șomeri. Și combaterea sărăciei trebuie să constituie o prioritate.

1.9 CESE consideră necesar să se reacționeze în mod adecvat la hotărârile actuale ale CJCE cu privire la detașarea lucrătorilor și la măsurile sindicale. Forumul de discuție stabilit de Comisiei reprezintă un prim pas în acest sens. Ar trebui în special prezentate diferite alternative pentru modul în care poate fi rezolvată relația tensionată dintre libertățile pieței interne, pe de o parte, și drepturile fundamentale, pe de altă parte. În cazul în care este necesar și util, ar trebui adoptate cât mai repede măsuri concrete și adecvate pentru protecția lucrătorilor care să clarifice faptul că nici libertățile economice, nici regulile concurenței nu au prioritate față de drepturile sociale fundamentale.

1.10 Date fiind temerile unor părți importante ale populației europene că, în 20 de ani, pentru multe persoane nu va mai fi garantat accesul la o asistență medicală de bună calitate (1), ar trebui definite obiective corespunzătoare clare și transparente, a căror îndeplinire să fie asigurată prin monitorizare adecvată și mediatizare.

1.11 Pe lângă noile șanse și îmbunătățirea creșterii economice și a competitivității, migrația are și părți negative. Comisia ar trebui să analizeze pe viitor și aceste aspecte negative și să elaboreze măsuri pentru evitarea lor.

1.12 Ca și Comisia, CESE atribuie o importanță majoră aplicării și impunerii normelor legale în vigoare. Simplele apeluri către statele membre nu sunt suficiente în acest context – în special în cazul Directivei privind detașarea lucrătorilor. În acest sens, trebuie să se acorde prioritate mai mare în special elaborării de măsuri eficiente aplicabile realizării de operații transfrontaliere. De asemenea, Comitetul salută solicitarea adresată de Comisie tuturor statelor membre de a stabili un exemplu prin intermediul ratificării și aplicării convențiilor OIM clasificate de OIM ca fiind actuale.

2.1 Comisia Europeană a prezentat la 2 iulie 2008 o Comunicare privind agenda socială reînnoită (2). În această comunicare, Comisia constată că noile realități sociale necesită răspunsuri noi. Ritmul schimbărilor este înalt și politicile trebuie să țină pasul cu acestea, reacționând în mod inovator și flexibil la provocările legate de globalizate, progresul tehnologic și evoluția demografică.

2.2 Comisia prezintă detaliat faptul că sfera de acțiune potențială este amplă și astfel este necesar să se stabilească priorități. În consecință, agenda se axează pe mai multe domenii-cheie în care măsurile UE demonstrează o valoare adăugată clară și respectă pe deplin principiile subsidiarității și proporționalității:

2.3 Măsurile din toate aceste domenii contribuie la îndeplinirea celor trei obiective ale agendei referitoare la oportunități, posibilități de acces și solidaritate.

2.4 Conform Comisiei, bilanțul realității sociale a confirmat faptul că cetățenii și părțile interesate așteaptă ca UE să aducă dezvoltării sociale o valoare adăugată europeană.

2.5 Comisia intenționează să utilizeze în continuare instrumentele din Tratatul CE (legislația, dialogul social, metoda comunitară, metoda deschisă de coordonare, acordarea de fonduri UE, implicarea societății civile) și – printr-o abordare cuprinzătoare și prin „combinarea mai inteligentă” a instrumentelor politice – să valorifice sinergiile dintre aceste instrumente. În acest context, coordonarea și supravegherea politicilor economice și bugetare joacă, de asemenea, un rol important.

3.1 În agenda socială reînnoită, Comisia constată că politicile UE au deja o dimensiune socială puternică și un impact social pozitiv. În orice caz, CESE este de acord cu poziția conform căreia UE trebuie să aibă o dimensiune socială puternică și un impact social pozitiv, în special în perioada unei crize financiare în proverbialul „sat global”. Această criză financiară atrage după sine o criză economică, în statele membre ale UE prefigurându-se o recesiune. Aceasta înseamnă la rândul ei dificultăți pentru întreprinderi și timpuri grele pentru lucrători și pentru societate în ansamblul ei. În ciuda faptului că politica socială ține în mare parte de responsabilitatea guvernelor statelor membre, Comitetul salută inițiativele lansate de Comisie în 2007 prin bilanțul realității sociale și în prezent prin prezentarea agendei sociale reînnoite și consideră că o strategie comună va contribui la domolirea temerilor privind viitoarea evoluție a nivelului de trai. Ar trebui trimis însă un mesaj social mult mai puternic către cetățenii Europei.

3.2 În principiu este, de asemenea, apreciat pozitiv faptul că agenda nu se limitează pur și simplu la domeniile clasice ale politicii sociale, ci acoperă și alte domenii cum ar fi educația, sănătatea și dialogul intercultural.

3.3 În opinia Comitetului, la momentul actual însă, nu este suficientă o abordare comunitară „tradițională”, fie aceasta și înnoită și extinsă la alte domenii. Întrebarea privind orientarea fundamentală a politicii macroeconomice nu poate fi lăsată deoparte. Altfel există riscul de a se stabili direcții importante fără o dimensiune socială palpabilă.

3.4 Comitetul este de părere că dimensiunea socială a Europei trebuie să își găsească expresia printre altele într-un adevărat program de acțiune socială. Doar o agendă socială reînnoită nu este suficientă. Programul de acțiune ar trebui să se bazeze pe cooperarea pozitivă între statele membre și nu pe o nivelare concurențială a drepturilor sociale, a protecției sociale și a condițiilor de muncă, care „să le tragă în jos” pe acestea (3). Acesta trebuie să se concentreze pe aspectele care produc rezultate în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, consolidarea sistemelor de asigurări sociale cu luarea în considerare a durabilității acestora și a unui impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă, competitivitatea sporită, o mai bună adaptabilitate a întreprinderilor și lucrătorilor, precum și locuri de muncă mai multe și mai bune.

3.5 Este necesară o abordare activă a obiectivelor sociale. O poziție reactivă, care consideră că sarcina politicii sociale este de a reacționa la schimbări și de a-i ajuta pe oameni să se adapteze la noile cerințe ale economiei, este insuficientă. Omul și investițiile în oameni trebuie să se afle în centrul atenției, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă trebuie să constituie scopul urmărit, iar instrumente clare, eficiente și obligatorii trebuie să constituie coloana vertebrală a unui politici sociale europene.

3.6 Tocmai în contextul actualei crize nu poate fi trecut cu vederea faptul că există o responsabilitate a întregii societăți pentru bunăstarea persoanelor individuale. Aceasta include în special o distribuție echitabilă a veniturilor, suficiente posibilități de ocupare a forței de muncă în întreprinderi competitive, asigurarea socială împotriva riscurilor, ca de exemplu boală, invaliditate, șomaj, vârstă, sprijinirea familiilor, oportunități educaționale pentru toți, asigurarea împotriva sărăciei, precum și servicii de interes general accesibile și de bună calitate.

3.7 Dinamismul economic și progresul social nu sunt opuse, ci se sprijină reciproc. O economie de piață socială asociază competitivitatea cu dreptatea socială. Este important ca domeniile social, economic și al mediului să fie puse pe același plan.

4.1 CESE consideră necesară și utilă sprijinirea statelor membre de către Uniune – în strânsă cooperare cu partenerii sociali – la aplicarea, alinierea și monitorizarea principiilor comune în materie de flexicuritate. Ar trebui sprijiniți cu prioritate oamenii și îmbunătățite condițiile lor de viață și de muncă. Ar trebui să se țină seama în mod special de punctele de vedere sociale. Comisia și statele membre ar trebui să stabilească o legătură între discuția despre posibilele reforme și consolidarea și modernizarea raporturilor de muncă la toate nivelurile. CESE solicită de aceea ca dezbaterea privind flexicuritatea să fie mai strâns legată de extinderea dialogului social la toate nivelurile, precum și de negocierile colective la fiecare nivel în parte. Conceptul de flexicuritate ar trebui să asigure o promovare echilibrată atât a flexibilității, cât și a securității. Conceptul de flexicuritate nu înseamnă o reducere unilaterală și nelegitimă a drepturilor lucrătorilor, o idee pe care CESE o respinge (4).

4.2 În special tinerii în căutarea unui loc de muncă sunt confruntați cu dificultăți majore în a avea acces la muncă. Adesea, pe piața forței de muncă, „generația stagiarilor” se confruntă cu forme de muncă atipice, care în anumite cazuri duc la raporturi de muncă precare (5). Măsurile pentru integrarea activă și sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții trebuie salutate explicit. Locurile de muncă de bună calitate și sigure depind foarte mult de o educație bună și extinsă. Pe lângă aceasta, Uniunea Europeană și statele membre trebuie însă se elaboreze un pachet de politici, pentru a sincroniza mai bine aptitudinile și calificările, pe de o pare, și cerințele întreprinderilor, pe de altă parte. Ar trebui asigurată o mai bună capacitate de inserție profesională a absolvenților și ar trebui îmbunătățite condițiile-cadru, pentru a se crea locuri de muncă de bună calitate. Mai mult, trebuie adoptate măsuri pentru a se evita raporturile de muncă precare. În ajunul evaluării Pactului european pentru tineret (2005), ar fi util să se facă în sfârșit progrese.

4.3 Utilă ar fi și o inițiativă comunitară pentru promovarea locurilor de muncă de bună calitate pentru tineri. Aceasta ar trebui să urmărească, cu sprijinul activ al partenerilor sociali, recunoașterea calității și performanțelor absolvenților cu ajutorul unui nou punct de contact în cadrul Programului de microcredite JASMINE (6).

4.4 CESE consideră că promovarea activității antreprenoriale, transmiterea competenței manageriale și sprijinirea educației financiare în UE sunt importante. Spiritul antreprenorial în sensul cel mai larg – care poate stimula și încuraja o atitudine inovativă și creatoare – reprezintă un instrument esențial al Strategiei de la Lisabona cu ajutorul căruia poate fi mărită creșterea economică, pot fi create locuri de muncă mai bune, se poate genera coeziune socială și combate excluziunea socială (7).

4.5 În cadrul strategiei de ocupare a forței de muncă și al metodei deschise de coordonare ar trebuie stabilite obiective mult mai ambițioase, mai eficiente și mai ușor măsurabile, iar Comisia Europeană ar trebuie să dispună de mai multe competențe de punere în aplicare. Este din nou nevoie de concentrare pe obiective europene cantitative, în special în domeniile participării active, educației și învățării pe tot parcursul vieții, ocupării forței de muncă tinere, accesului la o asistență medicală de bună calitate și egalității dintre femei și bărbați (8).

4.6 În cadrul sprijinului acordat învățării pe tot parcursul vieții trebuie să se țină seama în mod special de paradoxul politicii educaționale – și anume că persoanele cu un nivel mai redus de calificare sunt dezavantajate în cadrul formării continue.

4.7 Combaterea șomajului pe termen lung și a șomajului în rândul tinerilor, promovarea egalității dintre bărbați și femei și sporirea procentului de femei active profesional, consolidarea programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress 2007-2013 (9) – în special în vederea sporirii capacităților celor mai importante rețele ale Uniunii de promovare și sprijinire a politicilor comunitare și în vederea introducerii unor instrumente progresiste de examinare a nevoilor și perspectivelor (previziune), incluzând proceduri participative conform abordării de jos în sus.

4.8 Condițiile-cadru pentru dialogul social trebuie îmbunătățite. În acest context, Comitetul constată că nu a fost încă creat un cadru opțional pentru negocierile contractelor colective de muncă la nivel transnațional, ca parte a Agendei social-politice din 2005 (10).

4.9 CESE împărtășește punctul de vedere al Comisiei conform căruia este foarte important să se ajungă rapid la un acord pozitiv asupra propunerilor de directivă privind timpul de lucru (11) și privind condițiile de muncă ale lucrătorilor temporari (12). În acest sens, CESE salută adoptarea Directivi privind munca temporară în Consiliu.

4.10 Mai multe hotărâri recente ale Curții Europene de Justiție (cauzele Laval (13), Viking (14) și Rüffert (15)) au ilustrat în mod exemplar relația tensionată dintre drepturile pieței interne, pe de o parte, și drepturile fundamentale – în special drepturile sindicale, – pe de altă parte, ridicând semne de întrebare fundamentale. De aici rezultă o nevoie corespunzătoare de acțiune. Forumul de discuție stabilit de Comisie reprezintă un prim pas în acest sens. Comisia ar trebui realizeze o examinare aprofundată a efectelor pieței interne asupra drepturilor lucrătorilor și a negocierilor colective. În cazul în care acest lucru este necesar și potrivit, ar trebui luate, cât mai repede posibil, măsuri adecvate și concrete de protecție a lucrătorilor care să clarifice faptul că nici libertățile economice, nici regulile concurenței nu au prioritate față de drepturile sociale fundamentale.

4.11 Mobilitatea persoanelor oferă șanse diverse și contribuie la sporirea creșterii economice și a competitivității. Pe lângă aceste aspecte pozitive, Comitetul consideră că este necesară și analizarea părților negative ale mobilității, în special în contextul valurilor mai ample de migrație. Prin acestea se au în vedere în primul rând efectele sociale, cum ar fi situația socială și familială a migranților și a membrilor lor de familie, dumpingul social în special în contextul muncii ilegale, situația locativă a migranților, precum și efectele posibile asupra pieței forței de muncă. În afară de aceasta, ar trebui studiate și efectele pe termen mediu și lung asupra sistemului de învățământ în țara de origine și ale exodului creierelor („brain drain”) (16). Rezultatele ar trebui să constituie apoi baza măsurilor pentru atenuarea unor astfel de efecte.

4.12 CESE salută intenția Comisiei de a acționa în direcția dezvoltării unor servicii sociale de bună calitate, ușor accesibile și durabile. Acesta se pronunță clar pentru ca interesul general față de aceste servicii să rămână prioritar în raport cu dispozițiile privind piața internă și concurența. În orice caz, este necesară clarificarea conceptelor și reglementărilor relevante. Comitetul propune de aceea o abordare progresivă care să aibă în vedere aspecte multiple și în care să fie conectate punctele de vedere sectoriale și tematice. Aceasta ar trebui să ducă la adoptarea unor acte legislative în cazurile în care acestea sunt necesare și/sau la adaptarea acestor principii și condiții la diversele sectoare afectate (abordare orizontală cu orientară specifică în funcție de sector) (17).

4.13 Date fiind temerile unor părți importante ale populației europene că, în 20 de ani, pentru multe persoane nu va mai fi garantat accesul la o asistență medicală de înaltă calitate (18), ar trebui definite obiective corespunzătoare clare și transparente, a căror îndeplinire să fie asigurată prin monitorizare adecvată și mediatizare.

4.14 Ținând seama de hotărârea CJCE în cauza Rüffert, este hazardat să se vorbească, tocmai în contextul normelor privind achizițiile publice, de un „puternic reflex social” (19). Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că orientările europene privind achizițiile publice sunt bazate în principal pe aspecte economice, iar realitatea atribuirii contractelor de achiziții publice este determinată aproape exclusiv de aceste aspecte. Pentru a putea ține seama în mod corespunzător de punctele de vedere sociale, autoritățile publice contractante au nevoie de condiții-cadru clare și obligatorii. În afară de aceasta, atribuirea de contracte de achiziții publice ar dobândi o dimensiune socială, dacă luarea în considerare a anumitor puncte de vedere sociale nu ar fi doar permisă, ci în plus chiar obligatorie. CESE consideră că este, de aceea, util să fie inițiat un proces de reflecție de către Comisie în această direcție. În acest context, ar putea fi stabilite de exemplu obiective sociale pe baza orientărilor europene, pentru a exploata mai bine potențialul metodei deschise de coordonare.

4.15 În Avizul privind timpul de muncă (20), CESE și-a exprimat deja regretul asupra faptului că Uniunea Europeană ratează o șansă, dacă nu ține seama de reconcilierea vieții private cu cea profesională. CESE salută de aceea explicit rezultatele consultării Comisiei cu partenerii sociali privind reconcilierea vieții private cu viața profesională și propunerile publicate între timp privind îmbunătățirea condițiilor pentru concediul de maternitate (21) și mai multe drepturi pentru femeile care desfășoară activități independente (22). Comitetul salută și faptul că partenerii sociali europeni inițiază o revizuire a Directivei privind concediul parental.

4.16 Acțiunile comunitare de promovare a egalității, de sprijinire a persoanelor cu dizabilități, de combatere a excluziunii sociale și promovare a incluziunii active ar trebui completate, în opinia Comitetului, cu măsuri politice active consolidate, care sunt direcționate către ocuparea forței de muncă vârstnice, precum și către grupuri dezavantajate de populație și șomeri. Și combaterea sărăciei trebuie să reprezinte o prioritate. În acest context, femeile și persoanele care cresc singure un copil ar trebui să se bucure de o atenție specială. Totodată este de dorit și o consolidare a măsurilor politice în vederea unei integrări echilibrate a imigranților. CESE poate contribui activ la aceste analize și prin intermediul Observatorului pieței forței de muncă.

5.1 În ultimele decenii, UE a elaborat standarde legale minime în domeniile egalității dintre sexe și nediscriminării, precum și în legătură cu câteva aspecte referitoare la condițiile de muncă, precum și la exercitarea colectivă a drepturilor lucrătorilor. Aceste dispoziții legale constituie o parte esențială a politicii sociale europene. Deși au fost făcute anumite progrese, există încă un mare potențial de îmbunătățiri.

5.2 CESE se pronunță pentru utilizarea întregii game de instrumente social-politice (dispoziții legale, metoda deschisă de coordonare, acorduri autonome între partenerii sociali) și pentru alegerea instrumentului celui mai adecvat în funcție de fiecare temă abordată. Realitatea este că anumite domenii nu au fost încă deloc abordate la nivel european, cum ar fi plata în continuare a salariului în caz de boală, definiția calității de lucrător sau protecția în cazul detașării. Alte domenii sunt acoperite doar parțial cum ar fi reconcilierea vieții profesionale și de familie și protecția împotriva concedierii.

5.3 Fără îndoială, este importantă transpunerea eficientă în legislația națională, aplicarea și respectarea dispozițiilor legislative în vigoare. În acest sens, CESE este de acord cu Comisia. Este, de asemenea, important ca la aplicarea standardelor minime acestea să fie considerate drept un punct de pornire pentru îmbunătățirea reală a condițiilor de viață și de muncă și nu un punct final al procesului. O bună transpunere necesită instrumente eficiente și adecvate și sprijin în primul rând în cazul unor raporturi cu caracter transfrontalier. Acest lucru a fost evident în special în cazul transpunerii și aplicării Directivei privind detașarea lucrătorilor (23). Un simplu apel la cooperare nu este în acest context suficient, ci este nevoie de condiții-cadru obligatorii la nivel european. În acest sens, trebuie să se acorde prioritate mai mare în special elaborării de măsuri eficiente aplicabile realizării de operații transfrontaliere.

5.4 Dialogul social intersectorial, sectorial și transfrontalier rămâne în continuare unul din pilonii de bază ai modelului social în statele membre și la nivelul UE. Lucrătorii și sindicatele joacă un rol-cheie în înfruntarea provocărilor social-politice, deoarece aceștia reprezintă forțele motrice ale progresului economic și social (24).

5.5 Dialogul cu societatea civilă, care trebuie diferențiat clar de dialogul social, va reprezenta pe viitor un alt pilon de bază. Implicarea tuturor cetățenilor și a organizațiilor lor la toate nivelurile în construcția unei Europe sociale va reprezenta o adevărată provocare (25).

5.6 CESE este de acord cu Comisia că trebuie exploatat mai bine potențialul metodei deschise de coordonare (MDC) și trebuie utilizate, în cadrul acesteia, obiective atât cantitative, cât și calitative. CESE subliniază că metoda deschisă de coordonare ar trebui aplicată „mai puternic la fața locului”, reflectând astfel abordarea participativă de jos în sus și asigurând coordonarea necesară între parteneri și măsurile politice (26). Se recomandă însă în continuare implicarea mai puternică a Parlamentului European în MDC. Astfel ar putea fi îmbunătățită legitimitatea democratică a MDC.

5.7 Este salutată definirea unor obiective pentru bunăstarea cetățenilor care să depășească indicatorul obișnuit al PIB-ului pe cap de locuitor, aceasta putând contribui la relativizarea viziunii predominant economice asupra performanțelor economiilor naționale (27).

Bruxelles, 14 ianuarie 2009

Președintele Comitetului Economic și Social European

Mario SEPI

(1) A se vedea „Așteptările cetățenilor europeni în ceea ce privește realitatea socială peste 20 de ani”, raport analitic, mai 2008, punctul 2.9; Flash Eurobarometer numărul #227.

(2) COM(2008) 412 final; Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI.

(3) Avizul CESE privind un nou program european de acțiune socială, raportor: dl OLSSON (JO C 27, 3.2.2009), punctul 4.1, p. 99.

(4) Avizul CESE privind flexicuritatea – negocierea colectivă și rolul dialogului social, raportor: dl OLSSON (SOC/272; CESE 999/2007), JO C 256, 27.10.2007, punctul 1.4, p. 108.

(5) În acest sens, a se vedea seria de măsuri preconizate de CESE privind oferirea de alte perspective de viitor tinerilor în afara locurilor de muncă precare din CESE, în Avizul din proprie inițiativă privind ocuparea forței de muncă pentru categoriile prioritare, capitolul 5: „Combaterea eficientă a șomajului în rândul tinerilor”, JO C 256, 27.10.2007, p. 93.

(7) A se vedea Avizul CESE privind spiritul antreprenorial și Strategia de la Lisabona, raportor: dna SHARMA, coraportor: dl OLSSON, (SOC/267; CESE 1460/2007), JO C 44, 16.2.2008; punctul 1.1, p. 84.

(8) A se vedea Avizul CESE pe tema „Orientări pentru ocuparea forței de muncă”, raportor: dl GREIF, JO C 162, 25.6.2008, punctul 2.1, p. 92.

(9) Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a Programului comunitar pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială – Progress (JO L 315, 15.11.2006)

(10) Comunicarea Comisiei, „Agenda social-politică” din 9.2.2005, COM(2005) 33 final.

(11) Propunerea modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru; COM(2005) 246 final.

(12) Propunerea modificată de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind condițiile de muncă ale lucrătorilor temporari; COM(2002) 701 final.

(13) Cauza introdusă în fața CJCE C-341/05: Laval un Partneri Ltd împotriva Svenska Byggnadsarbetareförbundet (sindicatul suedez al constructorilor).

(14) Cauza introdusă în fața CJCE C-438/05: International Transport Workers’ Federation și alții împotriva Viking Line ABP și alții.

(15) Cauza introdusă în fața CJCE C-346/06: Avocatul dr. Dirk Rüffert, acționând în calitate de administrator judiciar al societății Objekt und Bauregie GmbH & Co. KG, împotriva landului Niedersachsen.

(16) Emigrația unor persoane deosebit de bine pregătite sau de talentate dintr-o țară.

(17) A se vedea Avizul CESE pe tema „O piață unică pentru Europa secolului XXI”, raportor: dl CASSIDY; coraportor: dl HENCKS și dl CAPPELLINI, punctele 1.13 și 1.15 (JO C 77, 31.3.2009, p. 15).

(18) A se vedea „Expectations of European citizens regarding the social reality in 20 years' time”, Analytic Report, mai 2008, punctul 2.9; Flash Eurobarometer numărul #227; anchetă realizată de Gallup Organization Ungaria la cererea Direcției Generale Ocuparea Forței de Muncă.

(20) A se vedea Avizul CESE privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, raportor: dna ENGELEN-KEFER (JO C 267, 27.10.2005, p. 16).

(21) Propunerea de directivă privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE, 2008, COM(2008) 636 final.

(22) Propunere de modificare a Directivei 92/85/CEE din 3 octombrie 2008, COM(2008) 600/4.

(23) Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii; JO L 018, 21.1.1997.

(24) Avizul CESE din 9.7.2008 privind un nou program european de acțiune socială, raportor: dl OLSSON (JO C 27, 3.2.2009, p. 99), punctul 5.6.

(25) Avizul CESE din 9.7.2008 privind un nou program european de acțiune socială, raportor: dl OLSSON (JO C 27, 3.2.2009, p. 99), punctul 5.7.

(26) Avizul CESE din 9.7.2008 privind un nou program european de acțiune socială, raportor: dl OLSSON (JO C 27, 3.2.2009, p. 99), punctul 7.9.3.

(27) Avizul CESE din 9.7.2008 privind un nou program european de acțiune socială, raportor: dl OLSSON (JO C 27, 3.2.2009, p. 99), punctul 7.9.2.