4.12.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 295/1

A.

întrucât managementul integrat al zonelor litorale (ICZM) nu reprezintă numai o politică de mediu, ci și un proces permanent menit să îmbunătățească situația economică și socială a zonelor litorale și să asigure dezvoltarea durabilă a tuturor activităților desfășurate în regiunile respective, cum ar fi pescuitul și acvacultura;

B.

întrucât implementarea ICZM este un proces pe termen lung și majoritatea strategiilor naționale adoptate în cadrul recomandării susmenționate au început să fie implementate abia în 2006;

C.

întrucât managementul zonelor litorale a fost realizat până acum pe termen mediu, fără a se ține cont de faptul că acestea reprezintă ecosisteme naturale complexe care se schimbă odată cu trecerea timpului;

D.

întrucât deciziile și măsurile care au fost luate au vizat o activitate izolată și nu au reușit să abordeze problema degradării zonelor litorale în ansamblu;

E.

întrucât planificarea existentă s-a concentrat până acum asupra părții terestre și nu a luat în considerare impactul unor activități litorale asupra altor activități desfășurate în aceeași regiune;

F.

întrucât se preconizează că strategiile naționale ICZM vor necesita costuri mici de implementare, aducând în același timp beneficii financiare semnificative;

G.

întrucât nu s-a reușit implicarea corespunzătoare a reprezentanților din toate sectoarele în măsurile de planificare și implementare pentru soluționarea problemelor din zonele litorale și, ca urmare, se aduce atingere intereselor unor sectoare;

H.

întrucât punerea în aplicare a politicilor de management integrat implică o planificare în zonele litorale a aplicațiilor legate de populație, turism și economie și a protecției peisajului și mediului;

I.

întrucât coordonarea eficace a organismelor ICZM nu a fost posibilă până acum, decât în cazuri izolate;

J.

întrucât, în unele cazuri, implementarea politicilor de promovare a ICZM poate necesita cheltuieli de amploare care nu pot fi realizate de comunitățile locale, determinând recurgerea la foruri administrative superioare și întârzieri în implementare;

K.

întrucât, datorită naturii transfrontaliere a multor procese litorale, este necesară coordonarea și cooperarea regională, chiar și cu țări terțe;

L.

întrucât pescuitul și acvacultura reprezintă două activități litorale prin excelență, care depind de calitatea apelor costiere;

M.

întrucât acvacultura nu a atins încă un nivel tehnologic care să permită desfășurarea acestei activități intensive departe de zonele litorale;

N.

întrucât trebuie să se țină cont de rolul fundamental, puțin recunoscut până în prezent, pe care îl au femeile în zonele dependente de pescuit;

O.

întrucât pescuitul costier implică 80 % din flota de pescuit comunitară și contribuie la coeziunea economică și socială a comunităților de coastă și la păstrarea tradițiilor culturale ale acestora;

P.

întrucât pescuitul, chiar dacă nu este în sine o sursă de poluare, este afectat de impactul poluării cauzate de alte activități desfășurate în zonele litorale, care la rândul lor dăunează viabilității acestuia;

Q.

întrucât pescuitul și acvacultura sunt de o mare importanță economică și socială, deoarece sunt în principal desfășurate în regiunile litorale cu economii fragile, multe dintre acestea fiind defavorizate și incapabile de a oferi locuitorilor oportunități alternative de locuri de muncă;

R.

întrucât existența unui mediu marin curat și sănătos va contribui la creșterea pe viitor a producției de pescuit, îmbunătățind, astfel, perspectivele acestui sector;

S.

întrucât acvacultura se bazează categoric pe principiul dezvoltării durabile, și orice impact asupra mediului este înlăturat prin reguli comunitare;

T.

întrucât într-un mediu în care stocurile de pește sunt în scădere și cererea mondială de pește și crustacee este în creștere, importanța acvaculturii în Europa este într-o continuă creștere;

U.

întrucât nu toate statele membre și-au finalizat încă planificarea regională în conformitate cu principiile ICZM pentru dezvoltarea echilibrată a activităților realizate în aceste zone;

V.

întrucât există o concurență strânsă pentru spațiu în zonele litorale, iar cei implicați în acvacultură și pescuit au aceleași drepturi și obligații ca și alți utilizatori;

W.

întrucât regiunile ultraperiferice, astfel cum sunt definite în articolul 299 alineatul (2) din Tratatul CE și în articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ar putea necesita crearea unor strategii naționale specifice integrate ICZM și o adaptare corespunzătoare a ICZM la nivelul UE,

1.

subliniază importanța economică și socială a pescuitului și a acvaculturii în regiunile litorale și solicită ca acestea să primească asistență în cadrul ICZM;

2.

subliniază necesitatea de a garanta că sectoarele pescuitului și acvaculturii sunt implicate și bine reprezentate în centrele de activități maritime și face apel la Comisie să sprijine acest proces;

3.

evidențiază faptul că Fondul European pentru Pescuit poate contribui la finanțarea pe termen lung a măsurilor din cadrul ICZM, de vreme ce acesta susține acțiuni care contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunilor de pescuit;

4.

scoate în evidență nevoia de a clarifica competențele organismelor administrative ale zonelor litorale în cauză și de a stabili strategii coordonate, pentru ca acestea să poată fi mai eficace;

5.

recunoaște dificultățile legate de coordonarea activităților organismelor responsabile cu managementul zonelor litorale și solicită Comisiei, în monitorizarea implementării ICZM, să reexamineze, după consultarea cu statele membre, dacă este necesară constituirea unui organism coordonator;

6.

subliniază necesitatea implicării reprezentanților din sectorul pescuitului și al acvaculturii în activități legate de planificarea și dezvoltarea ICZM (având în vedere că participarea acestora la strategiile de dezvoltare durabilă mărește valoarea adăugată a produselor lor), și reamintește faptul că Fondul European pentru Pescuit poate sprijini astfel de acțiuni colective;

7.

recunoaște rolul important al femeilor în zonele dependente de pescuit și invită Comisia și statele membre să coopereze în vederea promovării și integrării principiului egalității de șanse în cadrul diferitelor etape ale punerii în aplicare a Fondului European pentru Pescuit (inclusiv elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și etapele de evaluare), în conformitate cu dispozițiile articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006;

8.

solicită o cooperare mai strânsă între organismele competente la nivel regional prin schimburi de informații legate de starea zonelor litorale și prin adoptarea de strategii comune pentru îmbunătățirea situației ecologice a ecosistemelor marine locale;

9.

invită guvernele naționale și regionale ale regiunilor ultraperiferice să elaboreze strategii integrate ICZM pentru a garanta dezvoltarea durabilă a regiunilor litorale;

10.

subliniază, în contextul menționat anterior, importanța unei amenajări adecvate a teritoriului;

11.

acvacultura în scopuri de repopulare este un instrument esențial pentru a realiza conservarea ecologică în anumite zone litorale și trebuie prin urmare promovată, stimulată și sprijinită din punct de vedere financiar;

12.

scoate în evidență importanța acvaculturii pentru industria alimentară pentru dezvoltarea socio-economică în anumite comunități costiere din UE;

13.

consideră că sectoarele pescuitului și acvaculturii trebuie ambele incluse într-o abordare transversală a tuturor activităților maritime desfășurate în zonele litorale, pentru a realiza o dezvoltare durabilă, în conformitate cu noile orientări privind politica maritimă;

14.

subliniază necesitatea de a dezvolta și de a implementa strategii pentru combaterea pericolelor cu care se confruntă zonele litorale, inclusiv schimbările climatice, ținând seama pe deplin de impactul acestora asupra pescuitului și acvaculturii;

15.

are convingerea că eforturile de culegere a datelor, inclusiv a celor privind starea biodiversității și a stocurilor de pește, trebuie să continue pentru a contribui la schimbul și utilizarea de informații în vederea realizării unor studii comparative;

16.

consideră că trebuie să se sporească eforturile în domeniul cercetării în acvacultură în vederea introducerii unor sisteme de cultură și producție intensivă cu circuit închis;

17.

propune să se acorde prioritate în cadrul ICZM proiectelor de acvacultură care utilizează surse de energie regenerabile și care respectă spațiile protejate prin legislația UE în materie de mediu;

18.

invită Comisia, după consultarea cu statele membre, să stabilească un calendar clar pentru examinarea progreselor realizate în implementarea ICZM în Uniunea Europeană;

19.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.