28.5.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 120/52

—

subliniază faptul că transportul aerian prezintă o importanță considerabilă pentru dezvoltarea economică și socială, competitivitate și bunăstare, atât la nivelul regional, cât și al Europei în ansamblu;

—

este de părere că, la stabilirea obiectivelor de performanță la scară comunitară, este importantă luarea în considerare a contextului de operare național și/sau regional, deoarece nu este adecvată fixarea aceluiași tip de obiective în cazul aeroporturilor cu trafic intens ca și în cel al aeroporturilor cu trafic redus. Ar trebui să se mențină gestionarea traficului aerian prin intermediul serviciului AFIS (Aerodrome Flight Information Service) și să nu se impună tuturor aeroporturilor utilizarea serviciului de control al traficului aerian (ATC), care ar presupune costuri mai ridicate pentru aeroporturile de dimensiune mai mică. Totodată, autoritățile naționale și/sau regionale sunt cele mai bine plasate pentru a lua aceste aspecte în considerare;

—

solicită ca propunerea de utilizare a încasărilor din traficul aerian la finanțarea proiectelor comune să fie clarificată sub aspectul utilizării eventuale a altor fonduri, precum și în ce privește maniera în care organismul național sau regional beneficiar al unui asemenea proiect va participa la procesul decizional respectiv;

—

recomandă ca, în vederea respectării principiului subsidiarității, competențele acordate EASA să fie limitate la aerodromurile unde se efectuează zboruri profesionale în conformitate cu normele de zbor instrumental;

—

consideră că este important ca normele de aplicare pentru aerodromuri să fie elaborate în funcție de nivelul de complexitate al acestora, precum și de calitatea operațiunilor și de cifrele privind traficul, cu luarea în mod special în considerare a aerodromurilor cu trafic redus și a numărului personalului care lucrează în acestea.

Raportor

:

dna Lea Saukkonen (FI-PPE), membru supleant al Consiliului municipal Helsinki

1.

subliniază faptul că transportul aerian prezintă o importanță considerabilă pentru dezvoltarea economică și socială, competitivitate și bunăstare, atât la nivelul regional, cât și al Europei în ansamblu. Acest mod de transport asigură o legătură rapidă și flexibilă între regiunile europene, precum și cu restul lumii;

2.

este convins că îmbunătățirea performanțelor sistemului aeronautic european nu numai că va furniza beneficii economice substanțiale, dar va spori flexibilitatea și siguranța deplasărilor, luând totodată mai atent în considerare aspectele legate de protecția mediului și provocările reprezentate de schimbările climatice;

3.

subliniază că trebuie dezvoltate și îmbunătățite capacitatea și oportunitățile autorităților naționale de a coopera în cadrul unui ansamblu eficient care este parte a aceluiași bloc funcțional al spațiului aerian (functional airspace block – FAB), cu respectarea în același timp a normelor stabilite la nivel comunitar;

4.

își reafirmă punctul de vedere conform căruia aeroporturile regionale trebuie considerate un avantaj foarte important sub aspectul dezvoltării economiilor locale și regionale și reamintește că importanța socială și economică a transportului aerian sporește odată cu extinderea Uniunii (1);

5.

atrage atenția Comisiei asupra faptului că aeroporturile europene prezintă numeroase deosebiri între ele, existând diferențe mari la nivelul cerințelor referitoare atât la gestionarea traficului, cât și la siguranță, dacă se compară aeroporturile din principalele orașe europene cu cele din regiunile periferice sau insulare, care prezintă o densitate scăzută a populației.

6.

observă că propunerea de modificare a cadrului legislativ privind Cerul unic european face parte dintr-un pachet mai amplu, ce cuprinde și o propunere de lărgire a competențelor Agenției Europene de Siguranță a Aviației (EASA), astfel încât să acopere și gestionarea traficului aerian, serviciile de navigație aeriană și aerodromurile;

7.

evidențiază faptul că pachetul de regulamente își propune dezvoltarea transportului aerian astfel încât frontierele și limitările naționale să nu împiedice utilizarea optimă a spațiului aerian sau desfășurarea altor activități;

8.

remarcă faptul că propunerea se bazează pe un raport al Grupului la nivel înalt privind viitorul cadrului de reglementare al aviației europene, precum și pe raportul comisiei de evaluare a activității Eurocontrol, intitulat „Evaluarea inițiativelor în materie de blocuri funcționale ale spațiului aerian și a contribuției acestora la îmbunătățirea performanțelor”;

9.

subliniază că la baza propunerii se află aprecierea Comisiei conform căreia performanțele sistemului european actual de gestionare a traficului aerian și-au atins limitele, cauzele principale constituindu-le lipsa unei abordări în rețea, o piață care nu este încă pe deplin dereglementată, inexistența liberei circulații pe piața forței de muncă a controlorilor de trafic aerian, precum și acordurile instituționale privind gestionarea traficului aerian;

10.

recunoaște că activitățile din cadrul Cerului unic european ar putea fi îmbunătățite prin reglementarea funcționării, introducerea unui cadru unic de siguranță, deschiderea către noi tehnologii și o mai bună gestionare a capacităților aeroportuare;

11.

recunoaște faptul că, în conformitate cu principiul dezvoltării durabile a transportului aerian, gestionarea traficului aerian și serviciile de navigație aeriană vor trebui îmbunătățite, astfel încât să se răspundă nevoilor utilizatorilor spațiului aerian, în perspectiva creării Cerului unic european;

12.

se declară de acord cu înlocuirea structurilor de reglementare care se suprapun cu un cadru comunitar care acoperă toate etapele zborului în cadrul rețelei de transport aerian;

13.

salută propunerea de îmbunătățire a performanțelor sistemului de gestionare a spațiului aerian prin luarea în considerare a aspectelor privind siguranța, ceea ce este în interesul tuturor utilizatorilor acestui spațiu;

14.

își exprimă satisfacția față de faptul că în cadrul procesului de dezvoltare a sistemului de transport aerian se ține cont de aspectele de mediu, astfel încât beneficiile pe care acesta le poate oferi economiilor regionale să se îmbine în mod echilibrat cu cerințele de protecție a mediului;

15.

salută modificarea definiției blocului funcțional al spațiului aerian, în sensul punerii unui accent sporit pe calitatea serviciilor, aceasta urmând să faciliteze îndeplinirea obiectivelor regulamentului în mod corect și cu luarea în considerare a nevoilor diferitelor regiuni;

16.

se declară de acord cu planul de gestionare a traficului aerian (ATM Master Plan), care ar urma să fie documentul de referință al dezvoltării în acest domeniu și să furnizeze cadrul în care activitățile aeroporturilor regionale ar putea să se dezvolte ca parte integrantă a rețelei de servicii ale traficului aerian;

17.

consideră că este important să se instituie reglementarea performanței, aceasta urmând să includă indicatori de performanță cu valabilitate comunitară, examinarea periodică a serviciilor de navigație aeriană și a funcțiilor de rețea, precum și definirea unor proceduri de culegere a datelor de la actorii relevanți;

18.

subliniază importanța elaborării și aprobării planurilor naționale sau regionale de îmbunătățire a performanțelor, atunci când se stabilesc obiective obligatorii în acest sens. La nivel comunitar, ar trebui stabilite doar obiective generale, care ar urma apoi să fie detaliate la nivel național sau regional;

19.

apreciază drept corectă abordarea ce constă în stabilirea condiției de independență în activitățile organismului de examinare;

20.

se declară de acord cu dispoziția care interzice unui stat membru să refuze desemnarea unui furnizor de servicii de trafic aerian pe baza faptului că legislația națională prevede ca un astfel de furnizor să se afle în proprietate națională sau să aibă sediul pe teritoriul statului respectiv;

21.

consideră că, deși constituirea unor blocuri funcționale ale spațiului aerian până în 2012 reprezintă o provocare, acest lucru este realizabil, dar va pretinde o strânsă colaborare între statele membre, autoritățile naționale de supraveghere, furnizorii de servicii și aeroporturi;

22.

este de părere că o defalcare detaliată a informațiilor financiare referitoare la furnizorii de servicii, precum și interzicerea subvenționării încrucișate între serviciile de control al traficului regional și serviciile de navigație aeriană din aeroporturi vor contribui la sporirea transparenței sistemelor de tarifare;

23.

crede că evaluarea tarifelor în anii următori trebuie să facă parte dintr-o planificare pe termen mai lung a activităților serviciilor de navigație aeriană. Propunerea ca tarifele să fie fixate pe câțiva ani înainte i-ar putea ajuta pe utilizatorii spațiului aerian să își planifice activitățile, aceștia având o idee asupra costurilor cu care ar urma să se confrunte în anii următori;

24.

atrage atenția asupra propunerii de prezentare de către Comisie a unui raport, nu mai târziu de patru ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, și, eventual, a unei propuneri de aplicare a principiilor de piață la diversele servicii de navigație aeriană, în domenii cum ar fi comunicarea, navigația, supravegherea, meteorologia și informațiile aeronautice. Operațiile profitabile reprezintă ceva normal pentru o activitate comercială, dar trebuie recunoscut că în zonele cu un trafic redus nu este posibilă furnizarea unor servicii profitabile de navigație aeriană și/sau într-un mod care să încurajeze concurența;

25.

este de acord cu propunerea de suprimare a definiției care limitează blocul funcțional al spațiului aerian la spațiul aflat la înălțime. Noua propunere va facilita crearea Cerului unic european și va îmbunătăți funcționarea serviciilor de trafic aerian;

26.

ia notă de propunerea ca statele membre și Comunitatea să solicite Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) să instituie și să recunoască o Regiune europeană unică pentru informații de zbor (EFIR), dar nu consideră că această problemă este urgentă, având în vedere că nu a fost oferită nicio dovadă referitoare la avantajele concrete ale acestei inițiative;

27.

consideră importantă găsirea unor soluții corespunzătoare de evaluare a organizării gestionării de rețea și a funcțiilor conexe, precum și a manierei în care ar putea fi utilizată expertiza Eurocontrol la reorganizarea funcțiilor;

28.

este de părere că propunerea privind corespondența dintre planurile de zbor și plajele orare din aeroporturi, precum și necesara coordonare cu regiunile învecinate prezintă importanță sub aspectul unei bune și eficiente desfășurări a traficului aerian;

29.

consideră necesară asigurarea unui nivel ridicat de siguranță aeriană în Europa și salută lărgirea competențelor EASA. Un set de norme armonizate, elaborate de o agenție unică și aplicate cât mai uniform posibil în întreaga Comunitate, ar contribui la mărirea siguranței aeriene și ar reduce în același timp problemele cu care operatorii aerieni și aviația se confruntă din cauza diferențelor în aplicarea normelor;

30.

apreciază că aria de aplicare a propunerii de lărgire a competențelor EASA este prea extinsă, putând impune cerințe excesive în special aeroporturilor regionale de mici dimensiuni, stânjenindu-le astfel activitatea;

31.

în opinia sa, competențele EASA ar trebui să se concentreze asupra chestiunilor privind siguranța, astfel încât misiunea agenției să rămână clară;

32.

consideră esențială promovarea cooperării dintre sectoarele civil și militar la toate nivelurile, astfel încât rețeaua transportului aerian european să funcționeze cât mai bine posibil și să își îndeplinească obiectivele de performanță.

33.

este de părere că, la stabilirea obiectivelor de performanță la scară comunitară, este importantă luarea în considerare a contextului de operare național și/sau regional, deoarece nu este adecvată fixarea aceluiași tip de obiective în cazul aeroporturilor cu trafic intens ca și în cel al aeroporturilor cu trafic redus. Ar trebui să se mențină gestionarea traficului aerian prin intermediul serviciului AFIS (Aerodrome Flight Information Service) și să nu se impună tuturor aeroporturilor utilizarea serviciului de control al traficului aerian (ATC), care ar presupune costuri mai ridicate pentru aeroporturile de dimensiune mai mică. Totodată, autoritățile naționale și/sau regionale sunt cele mai bine plasate pentru a lua aceste aspecte în considerare;

34.

consideră că se impune ca strângerea de informații destinate aprecierii nivelului de performanță să se facă în conformitate cu practicile de raportare existente;

35.

consideră că, în scopul asigurării transparenței, este important ca prezentarea, serviciu cu serviciu, a veniturilor și cheltuielilor, de către furnizorii de servicii, să se facă în conformitate cu practicile contabile ale acestora, în măsura în care acestea există deja;

36.

solicită ca propunerea de utilizare a încasărilor din traficul aerian la finanțarea proiectelor comune să fie clarificată sub aspectul utilizării eventuale a altor fonduri, precum și în ce privește maniera în care organismul național sau regional beneficiar al unui asemenea proiect va participa la procesul decizional respectiv;

37.

este de părere că, în ce privește schimbările planificate în sistemul tarifar, se impune clarificarea următoarelor aspecte: maniera în care vor fi stabilite tarifele pe mai mulți ani înainte, precum și modul în care furnizorii de servicii care operează pe baze comerciale vor putea prevedea modificările salariale și pe cele privind costurile de funcționare pe durata contractului, ca parte a sistemelor proprii de gestionare a riscurilor. Acest tip de analiză se poate face mai bine la nivel național și/sau regional;

38.

recomandă ca gestionarea rețelelor și activitățile asociate, care sunt importante pentru operațiunile din acest sector, să fie descrise mai detaliat, în loc să fie citate în trecere, așa cum se întâmplă în propunere. Acest lucru ar facilita evaluarea impactului lor, precum și a manierei în care utilizatorii spațiului aerian și furnizorii de servicii de navigație aeriană pot participa într-un mod corespunzător la procesul decizional care privește reforma structurilor administrative;

39.

recomandă ca, în vederea respectării principiului subsidiarității, competențele acordate EASA să fie limitate la aerodromurile unde se efectuează zboruri profesionale în conformitate cu normele de zbor instrumental;

40.

consideră că este important ca normele de aplicare pentru aerodromuri să fie elaborate în funcție de nivelul de complexitate al acestora, precum și de calitatea operațiunilor și de cifrele privind traficul, cu luarea în mod special în considerare a aerodromurilor cu trafic redus și a numărului personalului care lucrează în acestea;

41.

referitor la propunerea de lărgire a competențelor EASA, consideră că, sub aspectul asigurării unei bune reglementări, este important: