3.2.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 27/144

1.1

Sinergia Mării Negre este menită să atragă atenția asupra regiunii și să valorifice noile posibilități create de calitatea României și Bulgariei de membre ale UE. Sinergia Mării Negre se va concentra asupra a cinci probleme: buna guvernare, transportul, energia, mediul și lupta împotriva criminalității transfrontaliere.

1.2

Sinergia Mării Negre ar trebui să contribuie, de asemenea, la promovarea modelului social european și a principiului dialogului social și civic. Ar trebui, de asemenea, să abordeze problema reducerii sărăciei în regiunea Mării Negre, în colaborare cu organizațiile internaționale relevante.

1.3

CESE solicită guvernelor țărilor de la Marea Neagră și organizațiilor regionale și internaționale să implice societatea civilă în dialogul și în colaborarea regională și să aducă o perspectivă nouă asupra unor teme foarte importante, cum sunt susținerea stabilității politice, democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, promovarea reformelor economice, dezvoltarea și comerțul, colaborarea în domeniul transporturilor, energia și mediul și contactele umane directe.

1.4

În opinia CESE, în regiunea Mării Negre există posibilități și provocări semnificative, care necesită măsuri coordonate la nivel regional, care să implice societatea civilă, în special în sectoare-cheie cum ar fi energia, transporturile, protecția mediului, circulația persoanelor și securitatea.

1.5

CESE salută diferitele inițiative publice și private, menite să susțină participarea activă a societății civile și a organizațiilor sociale la modelarea viitorului regiunii. În special, CESE sprijină asocierea rețelelor de colaborare existente ale societății civile și ale organizațiilor sociale în cadrul Forumului Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat (Forumul Mării Negre) și al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN).

1.6

CESE promovează crearea și întărirea rolului CES naționale și a comisiilor tripartite în toate țările de la Marea Neagră, precum și dezvoltarea cooperării regionale între structurile tripartite din regiune. În țările în care nu există CES naționale, partenerii sociali ar trebui să fie încurajați să se implice în procesul consultativ și în crearea de CES naționale.

1.7

CESE încurajează realizarea unui studiu cuprinzător asupra situației societății civile și a partenerilor sociali în țările din regiunea Mării Negre.

1.8

CESE și OIM vor organiza o conferință comună în noiembrie 2008 pe tema „Rolul organizațiilor societății civile din țările din regiunea Mării Negre: crearea de rețele regionale și promovarea dialogului social”. Conferința va implica părțile interesate de la nivel regional și va veni în continuarea elaborării avizului exploratoriu.

2.1

Comitetul răspunde cu plăcere solicitării comisarului european pentru relații externe și politica europeană de vecinătate, dna Benita Ferrero-Waldner, de a elabora un aviz exploratoriu privind inițiativa Sinergia Mării Negre. Comisia este interesată în special de o evaluare a modului în care organizațiile societății civile (OSC) pot fi implicate mai bine în aplicarea Comunicării Comisiei către Consiliu și Parlamentul European „Sinergia Mării Negre — O nouă inițiativă de cooperare regională” COM(2007) 160 final.

2.2

CESE salută organizarea, la 14 februarie 2008, la Kiev, a primei reuniuni comune a miniștrilor de externe ai celor 27 de state membre ale UE cu omologii lor din țările din regiunea Mării Negre. Participarea CESE ca observator la această reuniune reprezintă un pas important pentru punerea în practică a strategiei de cooperare regională la Marea Neagră.

2.3.1

Regiunea Mării Negre (1) este o zonă geografică bogată în resurse naturale și poziționată strategic la răscrucea dintre Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Mai mult ca oricând, prosperitatea, stabilitatea și securitatea vecinilor Uniunii Europene din jurul Mării Negre (2) sunt o preocupare imediată și au o importanță strategică pentru UE. Regiunea Mării Negre este o piață cu un potențial de dezvoltare ridicat, cu o populație de aproape 200 de milioane de locuitori, un nod important pentru fluxurile energetice și de transport, o zonă de întâlnire a mai multor culturi și, de asemenea, o zonă cu conflicte nesoluționate.

2.3.2

Trei dintre politicile UE sunt relevante în acest context: procesul de pre-aderare în cazul Turciei, politica europeană de vecinătate cu cinci parteneri PEV din est (Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan), activi deopotrivă și în cooperarea în regiunea Mării Negre, și parteneriatul strategic cu Federația Rusă bazat pe patru „spații comune”.

2.3.3

CESE susține contribuția Comisiei la o serie întreagă de inițiative sectoriale cu relevanță regională: drepturile omului și libertățile individuale, statul de drept, cooperarea în probleme de justiție, libertate și securitate, integrarea economică și comercială și convergența reglementărilor, transporturile, politica maritimă, energia, protecția mediului, societatea informațională, ocuparea forței de muncă, politica socială și egalitatea de șanse, resursele umane, educația și sănătatea publică.

2.3.4

În opinia CESE, în regiunea Mării Negre există posibilități și provocări semnificative, care necesită măsuri coordonate la nivel regional, în special în sectoare-cheie cum ar fi energia, transporturile, protecția mediului, circulația persoanelor și securitatea.

2.3.5

CESE consideră că existența unor formate, abordări și politici diferite ale organizațiilor regionale și ale inițiativelor de colaborare din zona Mării Negre pun în evidență măsura în care cooperarea pentru dezvoltare și gestionarea sinergiilor poate fi definită în regiunea Mării Negre. În apendice, se găsește o prezentare generală a organizațiilor, a inițiativelor de cooperare, a programelor și centrelor de analiză politică regionale.

2.4.1

În ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a făcut eforturi majore în regiunea Mării Negre pentru promovarea democrației, sprijinirea reformelor economice și dezvoltarea socială, menținerea stabilității și încurajarea cooperării regionale.

2.4.2

CESE sugerează că o implicare mai mare a UE ar completa eforturile bilaterale, ar revigora cooperarea regională, ar asigura o mai mare coerență, ar oferi orientare politică și ar concentra atenția politică la nivel regional, ceea ce ar promova zona de stabilitate, prosperitate și cooperare comună cu toți viitorii săi vecini.

2.4.3

CESE consideră că abordarea regională în zona Mării Negre nu ar trebui să fie orientată și utilizată nici ca o alternativă la calitatea de membru al UE, nici pentru definirea frontierelor finale ale UE.

3.1

Contextul istoric, politic și socioeconomic din cele zece țări din regiunea Mării Negre și, prin urmare, și condițiile pentru societatea civilă din acestea diferă considerabil. În timpul perioadei sovietice, „actorii sociali” sau „colaborarea profesională” au fost reduse de partidul la putere la simple „curele de transmisie”. Acesta poate fi considerat modelul regional comun pentru zona Mării Negre, cu excepția Turciei și a Greciei. De la începutul anilor 1990, toate țările din Europa Centrală și de Est s-au angajat rapid într-o tranziție economică și politică cu consecințe importante și pentru societatea civilă.

3.2

CESE militează pentru o cooperare mai strânsă între UE și țările din regiunea Mării Negre, pornind de la o înțelegere împărtășită a valorilor comune, a libertăților fundamentale, de la un angajament către o societate deschisă și către un dialog bazat pe independența partenerilor din societatea civilă.

3.3

CESE consideră că principalele motive pentru dezvoltarea lentă a OSC din regiunea Mării Negre sunt următoarele: sistemul judiciar slab și dependența acestuia de guverne, în cele mai multe cazuri sistemul judiciar protejând interesele autorităților în defavoarea cetățenilor, absența unei distribuții echilibrate a competențelor și a răspunderii între autoritățile centrale și locale, întărirea funcțiilor coercitive și fiscale ale guvernelor, manipularea funcționarilor publici prin corupție și mită, transformarea drepturilor și libertăților civile în noțiuni fictive, limitarea accesului publicului la informație, menținerea unui dialog fictiv între guverne și reprezentanții selecționați ai așa-numitei societăți civile, lipsa condițiilor juridice și economice pentru susținerea unor organizații ale societății civile într-adevăr libere, funcționarea OSC-urilor pe baza subvențiilor internaționale sau acordate de întreprinderi, slaba dezvoltare a unei culturi democratice.

3.4

Este necesară realizarea unui studiu cuprinzător și comparativ asupra situației organizațiilor societății civile din regiunea Mării Negre. Studiul trebuie să se refere la provocările pe care le prezintă situația actuală din regiune, să se concentreze asupra posibilităților oferite în prezent organizațiilor societății civile, inclusiv asupra rolului unei rețele regionale, și să analizeze inițiativele care apar și care se adresează societății civile organizate la nivel regional și european. Studiul ar trebui să analizeze, de asemenea, libertatea de asociere, normele și procedurile de înregistrare și fiscale, libertatea de exprimare și funcționarea consultațiilor tripartite.

4.1

CESE subliniază faptul că societății civile și organizațiilor sociale le revine responsabilitatea de a decide modul în care se organizează la nivel național, regional și internațional.

4.2

CESE sprijină abordarea Comisiei de a nu crea o nouă structură regională pentru organizațiile societății civile și încurajează dezvoltarea unei dimensiuni civice a rețelelor existente, precum și participarea organizațiilor societății civile la rețelele regionale și transnaționale.

4.3

CESE recomandă ca rețelele societății civile și ale organizațiilor sociale create la nivel regional să stabilească legături mai strânse cu Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), care este platforma de cooperare economică din regiune și, în același timp, cea mai dezvoltată organizație interguvernamentală din regiunea Mării Negre. CESE consideră că ar fi util ca un parteneriat efectiv cu organizațiile societății civile să fie inclus ca o dimensiune-cheie a activităților și orientărilor politice ale OCEMN.

4.4

CESE consideră că Forumul Mării Negre ar putea deveni o platformă de dialog deschis între guverne și societatea civilă organizată, pe baza experienței sale în reunirea de ONG-uri din regiune și în facilitarea interacțiunii sectorului guvernamental cu cel neguvernamental. Forumul a fost instituit în 2006, de mai mulți șefi de stat ai diferitelor țări de la Marea Neagră. El nu are menirea să dea naștere unei structuri permanente și nu dorește să dubleze activitatea mecanismelor de cooperare existente în regiune.

4.5

CESE propune ca rețelele societății civile să aibă ca domenii prioritare de cooperare următoarele: definirea intereselor comune, formularea de strategii pe termen mediu și lung de întărire a capacității societății civile, stimularea sinergiei dintre organizațiile societății civile în vedere creării condițiilor necesare pentru asigurarea succesului proiectelor de cooperare regională, evaluarea instrumentelor existente, evaluarea capacităților naționale și regionale, identificarea cerințelor principale și pregătirea proactivă pentru viitor.

4.6

Rețelele stabilite ale societății civile organizate și ale organizațiilor sociale ar trebui să fie deschise participării oricărei organizații interesate aparținând societății civile din regiunea Mării Negre.

5.1

CESE colaborează cu trei consilii economice și sociale naționale și două organisme similare din regiunea Mării Negre (pentru o descriere detaliată, a se vedea apendicele II), care sunt, de asemenea, active și în cadrul Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale (AICESIS):

5.2

CESE a semnat un memorandum de înțelegere cu Camera Publică din Rusia. Comitetul a planificat, de asemenea, să își consolideze cooperarea cu Consiliul Național Tripartit Economic și Social din Ucraina. Rusia dispune și ea de o comisie tripartită, cu care CESE ar trebui să poată iniția un dialog.

5.3

CESE colaborează cu Turcia prin intermediul Comitetului consultativ comun. CESE sprijină reformarea Consiliul Economic și Social actual din Turcia, pentru ca acestea să devină un organism instituțional bine definit și să poată participa la rețelele de CES internaționale.

5.4

În Republica Moldova, există o Comisie Națională pentru Consultări și Negocieri Colective, un organism tripartit creat în baza legii privind negocierile colective. Comisia este prezidată de primul viceprim-ministru, iar secretariatul este asigurat de Ministerul Economiei și Comerțului, care se ocupă și de chestiunile legate de ocuparea forței de muncă. În prezent, este în curs de consituire un Consiliu Economic și Social și în Georgia, însă CESE nu are legături de colaborare cu aceste organisme.

5.5

În țările în care nu există CES naționale, partenerii sociali ar trebui să fie încurajați să se implice în procesul consultativ și în crearea de CES naționale.

5.6

Ar trebui să fie promovată întărirea cooperării la nivel regional și a cooperării internaționale între CESE și comitetele economice și sociale din regiunea Mării Negre. Într-o perspectivă pe termen lung, CESE ar putea contribui la crearea unei rețele a consiliilor economice și sociale existente și în curs de creare, precum și a altor structuri tripartite din regiune.

6.1

Dezvoltarea societății civile oferă o perspectivă nouă asupra problemelor de importanță majoră și, de aceea, Comitetul face apel la guvernele din regiunea Mării Negre și la organizațiile regionale și internaționale să implice într-un mod mai eficace societatea civilă în dialogul regional. În opinia CESE, următoarele patru domenii ar trebui să se bucure de cea mai mare atenție în cadrul dialogului și al cooperării:

6.2.1

CESE încurajează Comisia să utilizeze la maximum Sinergia Mării Negre și Instrumentul European pentru Democrație și Drepturile Omului pentru promovarea cooperării transfrontaliere și regionale între organizațiile societății civile. CESE subliniază importanța dialogului intercultural menit să conducă la soluționarea conflictelor și la crearea unei zone a democrației durabile, a statului de drept și a bunei guvernări la nivel local și regional.

6.2.2

Respectul pentru drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv respectul pentru independența partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile și pentru libertatea presei trebuie să stea la baza politicii externe a UE în relațiile bilaterale și în abordarea regională.

6.2.3

Sinergia Mării Negre ar trebui să contribuie, de asemenea, la promovarea modelului social european, al principiului dialogului social și civic și la abordarea problemei reducerii sărăciei în regiunea Mării Negre, în colaborare cu organizațiile internaționale relevante, în special Banca Mondială și OIM.

6.3.1

În ultimul deceniu, zona Mării Negre a trecut prin reforme majore la nivel politic, instituțional, macroeconomic și legislativ. Există diferențe semnificative între economiile țărilor din regiune în ceea ce privește existența factorilor de producție, a resurselor naturale, a capacităților de producție și a mărimii pieței. Țările din regiunea Mării Negre cunosc niveluri de dezvoltare, stadii de aplicare a reformelor, grade de echilibru economic și social și capacități de a răspunde la nevoile de bază ale cetățenilor foarte diferite. Țările din regiune au de rezolvat probleme legate de economia informală, de corupție, de migrație și de sărăcie.

6.3.2

Țările din regiunea Mării Negre sunt caracterizate de un dinamism crescut în sectorul privat. Acesta este un factor important în ceea ce privește competitivitatea economiei și potențialul său de creștere pe termen lung. Ar trebui încurajată sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, care pot contribui la realizarea echilibrului economic și social.

6.3.3

În opinia CESE, durabilitatea economică pe termen lung a regiunii Mării Negre este legată direct de protecția mediului, de factorii externi negativi în creștere, de problemele legate de responsabilitatea socială, de respectul față de normele sociale comune și de conștientizarea crescută a responsabilității ecologice. CESE subliniază importanța consolidării serviciilor sociale, educaționale și culturale pentru toți cetățenii, în vederea combaterii sărăciei și inegalității.

6.3.4

CESE subliniază nevoia de a îmbunătăți climatul investițional, de a promova reformele economiei de piață, de a încuraja măsurile de liberalizare și susține, în concordanță cu principiile OMC, crearea unei zone de liber schimb în regiunea Mării Negre. Impactul inovațiilor tehnologice ar putea deschide noi domenii pentru cooperarea internațională, pentru investițiile externe și pentru dezvoltarea serviciilor.

6.4.1

CESE consideră că regiunea Mării Negre este o regiune de importanță geopolitică și strategică, fiind o zonă de producție și transmitere pentru diversificarea aprovizionării cu energie a UE. CESE este în favoarea încurajării diversității ofertei — acordarea în continuare de sprijin pentru definirea și crearea de coridoare de infrastructură și de transport, de furnizori și rute de transport noi, viabile și sigure.

6.4.2

Creșterea prețurilor gazului și petrolului, dependența tot mai acută a UE de câțiva furnizori externi și încălzirea globală reprezintă, de asemenea, preocupări pentru țările din regiunea Mării Negre. UE a inițiat o dezbatere privind necesitatea unei politici energetice europene pentru a se asigura dezvoltarea durabilă, competitivitatea și securitatea aprovizionării (3). CESE este conștient de faptul că echilibrele economice și sociale ale țărilor din regiune pot fi afectate în mod semnificativ de creșterea prețurilor la energie.

6.4.3

Noi rute de aprovizionare, cum ar fi coridorul energetic transcaspic/transpontic (4) și conducta Nabucco (5) (un proiect care se va întinde pe 3 400 kilometri și va aduce 31 de milioane de tone cub de gaz natural pe an), precum și proiectele INOGATE și TRACECA ar trebui să constituie un cadru adecvat pentru crearea unei piețe concurențiale a energiei. Rusia a inițiat crearea South Stream, o conductă care trece prin Rusia, pe sub Marea Neagră, prin Balcani și Europa Centrală, și Nord Stream, o conductă prin Marea Baltică.

6.4.4

CESE subliniază faptul că o punere în practică eficientă a politicii externe în ceea ce privește noi potențiale coridoare energetice, de aprovizionare cu petrol și gaze din regiunea Mării Negre și a Mării Caspice, ar trebuie să se bazeze pe sprijinirea Azerbaidjanului în dobândirea independenței reale ca furnizor de energie, contribuind la dezvoltarea industriilor sale naționale de petrol și gaze, și pe sprijinirea Georgiei, Republicii Moldova, României și Ucrainei ca factori-cheie pentru asigurarea noilor coridoare de tranzit de energie către spațiul european. Trebuie să se țină seama și de faptul că Rusia este parte interesată în acest proces. CESE recomandă să se acorde un sprijin deplin întreprinderilor europene implicate în dezvoltarea sectoarelor producătoare de petrol și gaz metan și în construcția de conducte din Europa de Est și Asia Centrală. UE ar trebui să urmărească, de asemenea, creșterea rolului Turciei ca factor de stabilitate în regiune.

6.4.5

CESE consideră că elaborarea unor politici de economisire a energiei în regiunea Mării Negre ar trebui să fie considerată prioritară în cadrul programelor de cooperare și de asistență tehnică acordată de UE. Programele privind energia ar trebui să contribuie la economisirea de energie, la reducerea costurilor și la scăderea poluării.

6.5.1

CESE salută includerea programului de cooperare transfrontalieră (CBC — Cross Border Cooperation) pentru bazinul Mării Negre în cadrul instrumentului financiar al politicii europene de vecinătate ENPI (European Neighbourhood Policy Instrument) 2007-2013 și subliniază importanța promovării contactelor interumane, în special între tinerele generații din țările din bazinul Mării Negre.

6.5.2

CESE este în favoarea întăririi cooperării în vederea unei mai bune cunoașteri reciproce și pentru încurajarea contactelor economice, sociale și culturale și promovarea schimburilor interumane ca mijloc de consolidare a creșterii durabile, a prosperității, stabilității și securității în regiunea Mării Negre.

6.5.3

CESE subliniază necesitatea aplicării efective a facilităților de acordare a vizelor și a acordurilor de readmisie, care ar facilita schimburile din domeniul educației și al tineretului, contactele comerciale, mobilitatea cercetătorilor ca element al creșterii cooperării în domeniul cercetării, contactele între autoritățile locale și regionale, ONG-uri și grupări culturale.

6.5.4

Contactele interumane pot promova cooperarea în domeniul educației, formării și cercetării, subliniind astfel importanța consolidării dialogului intercultural care are loc prin intermediul programelor UE existente (6). Ar trebui să fie încurajate activ contactele între întreprinderi și cooperarea dintre organizațiile patronale în vederea stabilirii unor legături mai strânse și a realizării unui transfer de experiență și de standarde în ceea ce privește activitățile desfășurate.