[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 20.11.2007

COM(2007) 724 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

O piaţă unică pentru Europa secolului XXI

{COM(2007) 725 final}{SEC(2007) 1517}{SEC(2007) 1518}{SEC(2007) 1519c}{SEC(2007) 1520}{SEC(2007) 1521}

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Valorificarea oportunităţilor pentru cetăţeni 5

2.1. Responsabilizarea consumatorilor şi a IMM-urilor 5

2.2. Avantajele pe care globalizarea le poate oferi Europei 8

2.3. Noi frontiere: cunoaştere şi inovare 9

2.4. Dimensiunile sociale, ecologice şi de coeziune 10

3. Obţinerea de rezultate 12

3.1. O piaţă unică bazată mai mult pe date concrete şi mai sensibilă la impact 13

3.2. O piaţă unică mai bine orientată şi aplicată 13

3.3. O piaţă unică mai descentralizată şi bazată pe reţele 15

3.4. O piaţă unică mai accesibilă şi mai bine comunicată 15

4. Concluzie 16

1. INTRODUCERE

Piaţa unică reprezintă un pilon al Uniunii Europene. Aceasta a transformat libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi a capitalului într-o realitate tangibilă, producând beneficii reale pentru cetăţenii europeni[1]. Aceasta a creat locuri de muncă şi a stimulat creşterea. A permis cetăţenilor Europei să locuiască, să lucreze, să studieze şi să se pensioneze într-o altă ţară. Un milion şi jumătate de studenţi Erasmus, de exemplu, au beneficiat de sistemul comunitar de mobilitate. Piaţa unică a creat o varietate mai mare de produse şi servicii la preţuri mai mici destinate consumatorilor, stimulând creşterea calităţii şi a siguranţei. A creat un ansamblu comun de norme pentru întreprinderi, precum şi accesul la o piaţă de 500 de milioane de consumatori. Piaţa unică a fost esenţială pentru funcţionarea fără probleme a politicilor economice şi monetare ale UE şi a servit drept bază solidă pentru lansarea monedei euro. Piaţa unică extinsă a făcut Europa mai deschisă, mai diversificată şi mai competitivă - prin crearea de noi oportunităţi, respectarea drepturilor sociale şi promovarea standardelor ridicate în materie de sănătate, securitate şi mediu.

În pofida acestor realizări, piaţa unică are un potenţial încă neexploatat şi trebuie să se adapteze noilor realităţi. În februarie 2007, Comisia şi-a stabilit viziunea în ceea ce priveşte piaţa unică a secolului XXI: o piaţă puternică, inovatoare şi competitivă, care valorifică la maxim potenţialul serviciilor, aduce beneficii directe atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi, şi permite Europei să reacţioneze mai bine la forţele globalizării şi să le modeleze[2].

Prezenta analiză traduce această viziune în acţiune. Piaţa unică se va construi pe fundaţiile solide actuale, repoziţionându-se pentru a răspunde noilor provocări - globalizare, inovări şi schimbări rapide, evoluţia realităţilor sociale şi ecologice. De asemenea, în prezent, întrucât UE s-a extins şi a devenit mai diversificată, piaţa unică trebuie:

- să producă mai multe rezultate pentru cetăţeni, consumatori şi IMM-uri : piaţa unică trebuie să răspundă mai bine aşteptărilor şi preocupărilor cetăţenilor. Trebuie să aducă în continuare beneficii consumatorilor în materie de preţuri reduse, calitate, diversitate, accesibilitate şi siguranţa mărfurilor şi a serviciilor. Trebuie să promoveze condiţii adecvate pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

- să valorifice mai bine avantajele oferite de globalizare : piaţa unică este o pârghie puternică pentru a oferi europenilor avantajele globalizării. Aceasta trebuie să-şi valorifice la maxim potenţialul de rampă de lansare pentru societăţile comerciale care pătrund pe pieţele globale, o locaţie atractivă pentru investitori şi de lider mondial în stabilirea referinţelor pentru norme şi standarde.

- să deschidă noi frontiere pentru cunoaştere şi inovare : piaţa unică trebuie să promoveze mai bine mărfurile şi serviciile bazate cunoaştere şi înalt tehnologizate, motoare ale creşterii viitoare.

- să cuprindă o dimensiune socială şi ecologică puternică : politica în domeniul pieţei unice trebuie să ţină seama în totalitate de implicaţiile sociale şi ecologice ale deschiderii pieţei şi trebuie să fie însoţită de măsuri care permit tuturor cetăţenilor şi întreprinderilor să profite de noile oportunităţi.

Toate aceste elemente necesită metode de lucru noi şi utilizarea unui ansamblu diferit de instrumente. Eforturile s-au concentrat pe înlăturarea barierelor transfrontaliere, în special prin mijloace juridice. În prezent, accentul ar trebui pus pe dezvoltarea unui ansamblu mai diversificat de instrumente, precum şi pe o abordare mult mai axată pe impact, care să aibă drept obiectiv ca pieţele să producă mai eficient, în domeniile care vor fi cele mai rentabile pentru consumatori, creştere şi creare de locuri de muncă. În conformitate cu obiectivele UE ale „unei mai bune reglementări”, se va acorda mai multă atenţie punerii în aplicare şi respectării; consolidării, în continuare, a evaluării impactului şi a consultării părţilor interesate; simplificării legislaţiei existente, atunci când acest lucru este posibil, înlăturându-se birocraţia inutilă; precum şi evaluarea sistematică a politicilor şi a legilor. Acest efort necesită un angajament care să depăşească nivelul „Bruxelles”: într-o Uniune mai mare, mai variată, succesul presupune parteneriate cu statele membre şi implicarea unei categorii mai largi de părţi interesate.

Piaţa unică se află în centrul unui ansamblu de politici comunitare. Crearea monedei euro la începutul acestui secol şi adoptarea ei de un număr din ce în ce mai mare de state membre consolidează interacţiunea dintre piaţa unică şi Uniunea economică şi monetară. Moneda unică s-a impus deja ca element de stabilitate şi motor al procesului de creare a pieţei unice, aducând beneficii economiei UE în ansamblu, nu numai zonei euro. Stimulând în mod considerabil creşterea şi crearea de locuri de muncă, piaţa unică este cheia îndeplinirii priorităţilor stabilite de Strategia de la Lisabona. Această analiză ar trebui monitorizat în următoarea fază a strategiei, pentru care Comisia va prezenta propuneri în decembrie 2007. Piaţa unică, în strânsă legătură cu politicile în materie de protecţie socială şi mediu, contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Analiza stabileşte o nouă abordare în ceea ce priveşte piaţa unică. Acesta nu include un program clasic de acţiune legislativă. Scopul este, mai degrabă, să se stimuleze flexibilitatea şi adaptabilitatea, menţinându-se în acelaşi timp certitudinea juridică şi legislativă necesară pentru a se păstra o piaţă unică ce funcţionează bine. Modul în care aceste obiective vor fi atinse este ilustrat pe scurt prin acţiunile prezentate mai jos. Abordarea este prezentată în detaliu în documentele referitoare la monitorizarea pieţei, instrumentele pieţei unice şi instrumentele comerciale care însoţesc analiza. Un document însoţitor privind serviciile financiare cu amănuntul ilustrează, mai detaliat, modul în care va fi aplicată abordarea în acest sector important. Analiza este completată cu o viziune privind modul de promovare a oportunităţilor, a accesului şi a solidarităţii în Europa secolului XXI, care este anexată acestui raport, precum şi cu un document însoţitor privind serviciile de interes general. Aceste documente, alături de un rezumat al realizărilor pieţei unice, formează „pachetul documentelor de analiză”. Acestea reprezintă o parte importantă a răspunsului Comisiei la provocările globalizării „Interesul european – succesul în era globalizării”[3], document prezentat la reuniunea informală a Consiliul European din octombrie 2007.

2. VALORIFICAREA OPORTUNITăţILOR PENTRU CETăţENI

2.1. Responsabilizarea consumatorilor şi a IMM-urilor

Piaţa unică trebuie să producă rezultate mai bune şi beneficii concrete pentru consumatori şi IMM-uri, răspunzând astfel aşteptărilor şi preocupărilor acestora. Consumatorii trebuie să se simtă încrezători şi îndreptăţiţi să facă uz pe deplin de drepturile lor. Deschiderea pieţei şi politica de protecţie a consumatorilor sunt interdependente. Astăzi, consumatorii pot face cumpărături în alte ţări UE sau pe internet fără să-şi facă griji în privinţa plăţii unei taxe vamale sau a unei taxe suplimentare pe valoarea adăugată. Aceştia beneficiază de garanţia oferită de standardele ridicate în ceea ce priveşte produsele alimentare şi bunurile de consum. Etichetarea produselor şi a alimentelor, precum şi cerinţele legate de transparenţa preţurilor, facilitează comparaţia în momentul cumpărării. Mărfurile care nu sunt conforme cu contractul de vânzare pot fi returnate şi trebuie înlocuite sau reparate. Există legi care interzic practicile comerciale neloiale şi publicitatea înşelătoare. Reţeaua centrelor europene ale consumatorilor (ECC-Net) oferă consiliere şi sprijin consumatorilor în litigii transfrontaliere. Recent, Comisia a propus să stabilească o artă a consumatorilor de energie care să prevadă drepturile de bază ale consumatorilor privind furnizarea energiei electrice şi a gazelor. Bunăstarea consumatorilor este protejată, de asemenea, de respectarea riguroasă a normelor UE în materie de concurenţă: carteluri din sectoare variind de la scările rulante la bere au fost desfiinţate; au fost interzise concentrări anticoncurenţiale între companii aeriene; societăţi ca Microsoft, Telefonica, Deutsche Telekom şi Wanadoo au fost obligate să nu mai abuzeze de poziţia lor dominantă; se efectuează controale privind ajutoarele de stat care garantează utilizarea corectă a fondurilor publice. Toate aceste elemente au făcut ca pieţele să funcţioneze mai bine şi să fie mai inovatoare, care oferă bunuri şi servicii mai bune la preţuri mai avantajoase.

Cu toate acestea, sunt necesare în continuare progrese în acest domeniu. Piaţa unică trebuie să se focalizeze în continuare pe domenii care afectează viaţa de zi cu zi a consumatorilor, cum ar fi energia, telecomunicaţiile, serviciile financiare cu amănuntul, precum şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul Absenţa unei concurenţe efective şi fragmentarea pieţelor, datorate parţial legislaţiilor naţionale diferite în materie de protecţie a consumatorilor, ar trebui abordate astfel încât să garanteze că consumatorii beneficiază efectiv de avantajele deschiderii pieţei şi că înţeleg mai uşor modul în care piaţa unică poate funcţiona pentru ei. Prin educarea şi responsabilizarea consumatorilor, de exemplu în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul, acţiunea la nivel comunitar poate stimula productivitatea şi eficienţa. Deşi cadrul legislativ pentru comerţul electronic există, se poate face mai mult pentru ca cetăţenii să poată exploata posibilităţile oferite de internet.

Piaţa unică trebuie să menţină standarde ridicate, în special în domenii precum siguranţa alimentelor şi a produselor. Se fac eforturi pentru a se îmbunătăţi administrarea pieţei de mărfuri, de exemplu, prin supravegherea sporită a pieţei şi o mai bună coordonare între organismele de acreditare, certificare şi supraveghere. Aceasta ar trebui să conducă la o mai bună înţelegere a marcajului CE pe produse, astfel încât consumatorii să fie mai bine protejaţi împotriva produselor periculoase. Nu numai mărfurile, ci şi serviciile ar trebui să fie sigure şi de bună calitate. Este nevoie să se reflecteze în continuare la modul în care siguranţa şi calitatea pot fi garantate şi comunicate cel mai bine în sectorul serviciilor.

Piaţa unică trebuie, de asemenea, să contribuie în continuare la îmbunătăţirea condiţiilor-cadru pentru întreprinderi. Spre deosebire de marii operatori care au reuşit să profite de oportunităţile oferite de piaţa unică, întreprinderile mici şi mijlocii consideră, adesea, că piaţa unică este fragmentată şi greu de accesat. De exemplu, diversitatea lingvistică europeană, precum şi preferinţele variate în materie de cultură şi de consum, avantaj extrem de important şi sursă de inovare, sporesc gradul de complexitate al pieţei unice pentru IMM-uri. Abordările diferite în materie de impozitare şi dificultatea obţinerii unui sprijin unanim în vederea unei abordări comune a normelor privind impozitarea pot frâna intrarea IMM-urilor pe piaţa unică. În timp ce demararea unei activităţi economice oriunde în Europa a devenit mai rapidă şi mai uşoară, trebuie depuse în continuare eforturi pentru a se îmbunătăţi accesul IMM-urilor, a li se facilita creşterea şi a li se permite exploatarea totală a potenţialului lor de afaceri. Comisia va consulta toate părţile interesate în vederea lansării de noi iniţiative care să adapteze mai bine piaţa unică la cerinţele IMM-urilor de azi.

Secţiunea 1. O piaţă pentru consumatori şi IMM-uri

Drepturile consumatorilor şi recursul colectiv : O abordare globală a drepturilor consumatorilor în toată Europa va permite crearea unui cadru legislativ simplu şi uşor de respectat şi va facilita înlăturarea obstacolelor în calea achiziţiilor transfrontaliere cu care se confruntă în prezent consumatorii şi întreprinderile. Un obiectiv central al strategiei în domeniul politicii de protecţie a consumatorilor este responsabilizarea acestora, inclusiv a celor mai vulnerabili, cu nevoi speciale sau handicap, stabilirea drepturilor şi a standardelor de accesibilitate, precum şi protejarea acestora împotriva riscurilor şi pericolelor pe care nu le pot gestiona individual. Pe baza rezultatelor analizei privind acquis-ul comunitar în materie de protecţie a consumatorilor, Comisia va prezenta în 2008 noi iniţiative în domeniul drepturilor contractuale ale consumatorilor şi al recursului colectiv, facilitând, de asemenea, solicitarea de despăgubiri pentru încălcarea drepturilor consumatorilor şi a legislaţiei în materie de concurenţă.

Accesul la servicii financiare cu amănuntul de calitate : Alegerea unui cont bancar curent, unui mod de plată, unui produs de investiţie sau de asigurare, unui împrumut ipotecar personal, unui plan de economisire, unui regim de pensii sau împrumut, unei asigurări pentru un vehicul cu motor – toate acestea implică luarea unor decizii personale importante, cu impact semnificativ asupra bugetului gospodăriilor. Potrivit datelor disponibile, acest sector poate oferi beneficii mai mari în materie de preţ, posibilităţi de alegere şi încredere în produsele şi serviciile oferite. Un document de lucru al serviciilor Comisiei publicat în paralel cu prezentul raport descrie iniţiativele propuse de Comisie pentru stimularea concurenţei şi îmbunătăţirea capacităţii de decizie a consumatorilor. Acestea includ măsuri de încurajare a cunoştinţelor în domeniul financiar, pentru a permite consumatorilor să-şi schimbe uşor furnizorii şi conturile bancare, să se debaraseze de obligaţia achiziţionării unui produs contrar legii concurenţei şi să stimuleze piaţa creditelor ipotecare.

Siguranţa alimentelor : UE s-a angajat să garanteze un nivel cât mai ridicat al siguranţei alimentelor pe teritoriul său. Comisia va prezenta o iniţiativă privind etichetarea alimentelor şi indicarea valorii nutritive şi va revizui legislaţia în materie de alimente noi.

Produse farmaceutice : Consolidarea şi raţionalizarea mecanismelor de supraveghere a pieţei pentru produsele medicinale vor contribui la îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor în Europa. Un acces îmbunătăţit la informaţiile privind produsele şi serviciile farmaceutice va permite pacienţilor să facă alegeri în mai mare cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte sănătatea lor. În prezent, Comisia pregăteşte un pachet de măsuri care să permită îndeplinirea acestor obiective, prin care Europa va rămâne prima locaţie pentru inovare şi dezvoltare în domeniul sănătăţii.

O lege privind întreprinderile mici pentru Europa : În 2008, Comisia va examina o serie de iniţiative pentru a sprijini IMM-urile, sub forma unei legi privind întreprinderile mici pentru Europa. Această lege va furniza orientările şi dispoziţiile special concepute pentru IMM-uri, în conformitate cu principiul „a gândi mai întâi la scară mică”. Aceasta ar putea regrupa elementele referitoare la IMM-uri prezente în diferitele politici şi legislaţii, în scopul reducerii sarcinii administrative inutile, al creşterii gradului de participare a IMM-urilor la programele comunitare, al ameliorării accesului IMM-urilor la achiziţiile publice şi al reducerii obstacolelor din calea comerţului transfrontalier, stimulând astfel inovarea şi creşterea. Comisia va examina, de asemenea, modul în acre politicile şi practicile în materie de impozitare afectează creşterea IMM-urilor şi va propune un statut al societăţii private europene care să faciliteze activităţile transfrontaliere ale IMM-urilor.

Îmbunătăţirea mediului fiscal : Se vor depune în continuare eforturi pentru a reduce costurile provenite din fragmentarea fiscală a pieţei interne, în special pentru IMM-uri, precum şi pentru a permite societăţilor să aleagă o bază de impozitare unică la nivelul UE. Iniţiativele de politică menite să reducă dubla impozitare ar trebui, de asemenea, să faciliteze activităţile transfrontaliere, atât pentru întreprinderi, cât şi pentru cetăţeni.

2.2. Avantajele pe care globalizarea le poate oferi Europei

Globalizarea este o sursă formidabilă de dinamism şi schimbare. Piaţa unică este cel mai bun capital de care dispune Europa pentru a obţine avantaje din globalizare. Aceasta permite europenilor să beneficieze de preţuri reduse şi de o gamă mai largă de produse datorită deschiderii pieţei mondiale. Impulsionează întreprinderile să-şi amelioreze eficienţa şi să inoveze şi le sprijină în consolidarea competitivităţii, astfel încât acestea să pătrundă pe pieţele mondiale. Datorită acesteia, Europa devine mai atractivă pentru investitori şi întreprinderi din întreaga lume. Permite Europei să ia iniţiativa la stabilirea criteriilor de evaluare şi la realizarea convergenţei normelor la nivel mondial, facilitând exporturile europene şi garantând că importurile respectă standardele necesare, în acest fel protejând, de asemenea, cetăţenii europeni.

La elaborarea regimului său de reglementare, UE a colaborat cu statele membre pentru a unifica abordările diferite ale acestora şi a găsi cea mai bună combinaţie care să permită comerţului să prospere, respectându-se legislaţia muncii şi standardele în materie de sănătate, siguranţă şi mediu. Aceasta a determinat UE să dezvolte un cadru de reglementare şi supraveghere modern şi inovator, UE fiind considerată creatorul standardelor mondiale în multe domenii ca siguranţa produselor şi a alimentelor, protecţia mediului, achiziţiile publice, reglementarea financiară şi contabilitate. Standardul GSM este folosit în prezent de aproape două miliarde şi jumătate de utilizatori de telefoane mobile în toată lumea. În materie de comercializare a cotelor de emisii CO2, siguranţa aviaţiei sau produse chimice, UE a stabilit noi norme, care sunt adoptate treptat peste tot în lume. Politica europeană în materie de concurenţă, de asemenea, are o dimensiune mondială, Comisia înfruntând cartelurile, concentrările economice anticoncurenţiale şi abuzurile de poziţie dominantă care afectează consumatorii şi întreprinderile europene, indiferent de naţionalitatea întreprinderilor respective. Contextul internaţional se schimbă rapid. Numeroase provocări necesită din ce în ce mai mult o acţiune mondială coordonată – fie pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, fie pentru a combate pirateria şi contrafacerea. Îşi face apariţia o nouă abordare internaţională axată pe cooperarea în materie de reglementare, convergenţă a standardelor şi echivalenţă a normelor. Această abordare ar trebui aprofundată în interesul reciproc al Uniunii şi al partenerilor săi. Aceasta va încuraja o „convergenţă spre un nivel superior” mai degrabă decât o „uniformizare la un nivel inferior”.

Cum poate fi atins acest obiectiv? Calea de urmat trebuie să se bazeze pe trei piloni identificaţi în agenda „Europa globală”[4].

Secţiunea 2. „Europa globală: calea de urmat

Extinderea spaţiului concurenţial pentru întreprinderile europene dincolo de frontierele fizice ale pieţei unice, deschiderea altor pieţe prin liberalizarea bilaterală şi multilaterală a comerţului, precum şi aplicarea activă a drepturilor de acces pe piaţă. Comisia îşi menţine angajamentul privind succesul Agendei de la Doha privind dezvoltarea. Pe baza platformei create de Organizaţia Mondială a Comerţului, Comisia a lansat negocieri pentru acorduri de liber schimb „aprofundate”, în vederea garantării unui acces mai bun la piaţă pentru societăţile UE şi un grad ridicat de convergenţă a reglementării. Vor fi lansate, de asemenea, iniţiative specifice care vor încuraja asigurarea respectării drepturilor în materie de proprietate intelectuală şi respectarea pe deplin a normelor internaţionale privind subvenţiile. În plus, controlul ajutoarelor de stat, unul dintre instrumentele politicii în materie de concurenţă, asigură o piaţă internă competitivă integrată. Acesta trebuie completat de utilizarea activă a instrumentelor politicii comerciale pentru a răspunde subvenţiilor străine neloiale şi altor practici comerciale neloiale, precum şi a garanta condiţii concurenţiale echitabile la nivel internaţional, inclusiv prin deschiderea activă de pieţe în străinătate.

Extinderea spaţiului de reglementare al pieţei unice , prin promovarea cooperării în materie de norme şi valori europene în străinătate care să permită reglementărilor europene să profite de cele mai bune practici pretutindeni şi să garanteze că normele europene servesc drept referinţă pentru standardele mondiale. Comisia s-a angajat într-o serie de dialoguri multilaterale şi bilaterale pentru a îmbunătăţii convergenţa reglementării cu principalii săi parteneri şi cu vecinii săi cei mai apropiaţi. Pe plan multilateral, este important să se avanseze chestiunea coerenţei reglementării în cadrul agendei OMC. Foruri bilaterale, precum dialogul dintre UE şi SUA pe tema reglementării pieţei financiare sau recent înfiinţatul Consiliu economic transatlantic, oferă bune oportunităţi de dezvoltare a cooperării eficiente. Aceste eforturi are trebui să fie mai concentrate, să completeze negocierile comerciale şi să fie mai bine coordonate cu eforturile de coordonare în domeniul formării, asistenţei şi cercetării. Comisia ar trebui, de asemenea, să încurajeze autorităţile europene de supraveghere şi reglementare să intensifice cooperarea internaţională. UE trebuie să joace în continuare rolul de lider în cadrul organismelor internaţionale de reglementare şi de standardizare şi, în acest scop, Comisia trebuie să adopte o poziţie comună. De exemplu, Comisia va urmări să se ajungă la o convergenţă mai mare a normelor privind concurenţa în cadrul instanţelor internaţionale, precum OCDE. În cele din urmă, UE trebuie să fie, de asemenea, capabilă să înveţe: examinând standardele mondiale atunci când elaborează propriile soluţii politice şi inspirându-se din cele mai bune practici ale autorităţilor străine de reglementare, Europa îşi va putea ameliora propriile reglementări şi va putea facilita acceptarea acestora în străinătate.

Garantarea faptului că cetăţenii europeni profită de avantajele deschiderii , prin intermediul unor standarde mai bune, preţuri mai mici şi o gamă mai variată de produse, obţinute printr-o monitorizare strânsă a pieţelor şi o acţiune adecvată care să îmbunătăţească funcţionarea acestora sau să creeze un mediu mai competitiv, la nivel comunitar sau al statelor membre. UE are o responsabilitate specifică în monitorizarea acordurilor comerciale, asigurându-se că acestea produc efectele scontate. Cazul textilelor constituie un bun exemplu de condiţii care trebuie îndeplinite pentru ca deschiderea pieţei să aibă rezultate. În ianuarie 2005, după o perioadă de tranziţie de aproape un deceniu, sistemul cotelor pentru produse textile şi de îmbrăcăminte („acordul multifibre”), vechi de 40 de ani, a fost desfiinţat conform normelor OMC. Un studiu recent a arătat că impactul asupra consumatorilor, în medie pozitiv, a diferit în mod considerabil pe teritoriul Uniunii, în funcţie de structura industriei naţionale concurente şi de gradul de concurenţă din sectorul comerţului cu amănuntul. În Irlanda şi Regatul Unit, preţurile produselor de îmbrăcăminte au scăzut cu aproape 50 de procente în termeni reali, în timp ce, în Italia şi Spania, acestea au rămas practic neschimbate. Acest tip de analiză se va realiza în alte sectoare, promovându-se măsuri de însoţire, astfel încât consumatorii să poată profita de avantajele oferite de comerţul internaţional.

Un document referitor la dimensiunea exterioară a pieţei unice care însoţeşte prezentul raport şi care detaliază modul în care instrumentele pieţei unice ar trebui ajustate pentru a răspunde evoluţiei contextului mondial.

2.3. Noi frontiere: cunoaştere şi inovare

Concepută iniţial pentru o economie bazată pe produsele primare şi pe bunuri fabricate, piaţa unică trebuie să se adapteze pentru a încuraja deschiderea şi integrarea într-o economie întemeiată pe cunoaştere şi axată pe servicii.

Astăzi, serviciile constituie forţa economică dominantă în Europa. Sectorul serviciilor reprezintă 70% din PIB, 68% din angajarea forţei de muncă şi 96% din noile locuri de muncă create în UE, dar numai 20% din comerţul intracomunitar. Aceasta indică faptul că serviciile au adesea un caracter intrinsec local, clientul dorind să fie aproape de furnizorul de servicii. Cu toate acestea, este pusă în evidenţă şi nevoia de a exploata mai bine potenţialul actual, de a reduce barierele şi de a mări concurenţa în sectorul serviciilor. Faptul că numai 6% dintre europeni efectuează tranzacţii electronice transfrontaliere ilustrează un potenţial nevalorificat.

Se adoptă în prezent numeroase. Furnizarea de servicii pe teritoriul UE ar trebui să fie stimulată de punerea în aplicare a directivei privind serviciile, care trebuie transpusă în legislaţia naţională până la sfârşitul anului 2009. În mod similar, iniţiativele din domeniul industriilor de reţea – energie, telecomunicaţii, servicii poştale, transport – produc rezultate concrete atunci când sunt pe deplin aplicate. De exemplu, datorită cadrului european unificat în materie de telecomunicaţii, cetăţenii şi întreprinderile au beneficiat de preţuri scăzute, ofertă mai variată şi servicii inovatoare. Reorientarea ajutoarelor de stat către obiective orizontale, precum inovarea şi cunoaşterea, ar trebui, de asemenea, să contribuie la o mai bună exploatare a potenţialului pieţei unice.

Cu toate acestea, se poate face mai mult. De exemplu, ar trebui să li se permită cetăţenilor, întreprinderilor şi autorităţilor publice să exploateze noile oportunităţi pe care le oferă Europa prin utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare (TIC). Instrumentele TIC sunt esenţiale pentru buna funcţionare a „pieţei interne electronice”, permiţând crearea de servicii interoperabile precum facturarea electronică, achiziţiile publice electronice şi vama electronică. Odată cu dezvoltarea rapidă a acestor tehnologii, există riscul ca statele membre să opteze pentru soluţii diferite şi incompatibile şi să apară „bariere electronice” pentru utilizatorii finali. Împreună, statele membre şi Comisia trebuie să-şi intensifice eforturile de evitare a fragmentării pieţei şi de promovare a soluţiilor TIC stabilite de comun acord.

Sunt necesare eforturi suplimentare pentru promovarea liberei circulaţii a cunoaşterii şi inovării drept „a cincea libertate” a pieţei unice. Piaţa unică poate fi o platformă pentru stimularea inovării în Europa. Ea încurajează răspândirea noilor tehnologii pe tot cuprinsul UE. Aceasta se pretează reţelelor – virtuale şi reale – şi încurajează dezvoltarea unui sector logistic sofisticat, care permite gestionarea integrată a fluxurilor de mărfuri, energie, informaţii, servicii şi persoane. Facilitează schimbul de cunoştinţe prin mobilitatea lucrătorilor, cercetătorilor şi a studenţilor. În cele ce urmează, sunt prezentate o serie de iniţiative de stimulare a pieţei unice pentru cunoaştere şi inovare:

Secţiunea 3. Îndepărtarea frontierelor: persoane, produse şi servicii inovatoare

Mobilitatea cercetătorilor : Cel de-al 7-lea program-cadru de cercetare sprijină direct reţelele de cercetare şi activităţile de cercetare integrate pe tot cuprinsul UE. În cadrul realizării Spaţiului European de Cercetare, se lucrează la introducerea unui echivalent pentru un „paşaport de cercetător” care ar suprima barierele în calea mobilităţii cercetătorilor şi ar facilita schimbul de cercetători.

Cadru modernizat pentru comunicaţiile electronice : Noile propuneri ale Comisiei privind reforma a normelor comunitare în materie de telecomunicaţii au obiectivul de a finaliza piaţa unică a serviciilor de telecomunicaţii, care este esenţială pentru o economie şi o societate digitale din ce în ce mai largi. Aceste propuneri vor mări coerenţa şi previzibilitatea şi vor facilita lansarea de noi servicii transfrontaliere. Ele vor permite, de asemenea, Europei să exploateze potenţialul economic pe care i-l oferă poziţia sa de lider în domeniul tehnologiilor fără fir, făcând politicile de gestionare a spectrului radio mai eficiente, flexibile şi mai bine adaptate nevoilor pieţei. În 2008, aceste propuneri vor fi urmate de o iniţiativă menită să actualizeze serviciul universal în vederea tranziţiei la o societate informaţională pentru toţi.

Drepturile de proprietate intelectuală (DPI) : S-a pregătit terenul pentru a se putea lua decizii privind un cadru comunitar pentru protecţia prin brevet de invenţie, având drept rezultat un sistem de brevete simplu, rentabil şi de înaltă calitate pentru Europa. În 2008, Comisia va prezenta o strategie pentru drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv activităţi menite să amelioreze conştientizarea şi respectarea punerii în aplicare a DPI de către IMM-uri şi gestionarea DPI de către instituţiile de cercetare finanţate din fonduri publice. În plus, va fi prezentat un plan de acţiune privind vămile, menit să combată contrafacerea şi pirateria.

Standardizare : În 2008, Comisia va prezenta o strategie de standardizare pentru a permite rezultatelor obţinute în domeniul cercetării şi dezvoltării să pătrundă pe piaţă, în special prin intermediul IMM-urilor, şi pentru a facilita adoptarea de noi tehnologii ecologice şi cu consum redus de energie. Se va pune un accent deosebit pe participarea IMM-urilor şi a comunităţii de cercetători.

Facturare electronică: Comisia va propune un cadru european pentru facturarea electronică, menit să faciliteze transmiterea facturilor în format electronic pe tot cuprinsul UE.

Autentificare electronică şi semnătură electronică : Pe baza lucrărilor care sunt în curs de desfăşurare în domeniul e-guvernării, Comisia va prezenta în 2008un plan de acţiune specific pentru a promova în continuare punerea în aplicare a unor sisteme de semnătură electronică şi de autentificare electronică (identitate electronică), recunoscute reciproc şi interoperabile, între statele membre, ceea ce ar facilita furnizarea de servicii publice transfrontaliere.

Vamă electronică : În 2008, anul celei de-a 40-a aniversări a uniunii vamale, Comisia şi statele membre vor începe punerea în aplicare a deciziei privind vama electronică, al cărei obiectiv este să permită interoperabilitatea la nivel UE a sistemelor informatice ale serviciilor vamale şi ale întreprinderilor.

2.4. Dimensiunile sociale, ecologice şi de coeziune

Deschiderea pieţelor şi integrarea economică au consecinţe sociale şi ecologice care trebuie luate în seamă, atât în Europa, cât şi în străinătate. Acest lucru implică o mai bună evaluare a impactului deciziilor luate şi o mai bună capacitate colectivă de a anticipa, stimula şi gestiona schimbările rezultate ca urmare o unei deschideri mai ample şi a dezvoltărilor tehnologice. Aceasta presupune, de asemenea, ca preţurile de pe piaţă să reflecte costurile reale suportate de societate şi de mediu şi ca cetăţenii să fie sensibilizaţi într-o mai mare măsură cu privire la consecinţele sociale şi ecologice ale alegerilor lor în calitate de consumatori. Aceste priorităţi sunt esenţiale pentru viabilitatea pe termen lung a pieţei unice şi reprezintă esenţa strategiei de dezvoltare durabilă, astfel încât beneficiile unei lumi mai deschise să fie împărţite în mod mai echitabil şi transmise generaţiilor viitoare.

Dezvoltarea pieţei unice s-a realizat în strânsă legătură cu Agenda socială europeană. Ansamblul de drepturi şi valori comune, care sunt menţionate clar la articolul 2 din tratatul de reformă, şi acquis -ul comunitar în materie de politică socială reflectă angajamentul pentru o acţiune europeană într-un anumit număr de domenii ale politicii sociale.

Politica europeană de coeziune economică, socială şi teritorială, susţinută prin fondurile structurale UE, interconectează şi responsabilizează cetăţenii şi întreprinderile, permiţând astfel pieţei unice să-şi elibereze întregul potenţial. Această politică a contribuit la difuzarea avantajelor pieţei unice în toate regiunile Uniunii, garantând că beneficiile deschiderii sunt distribuite la scară largă şi amortizând eventualele efecte negative ale ajustării.

Societăţile europene evoluează rapid. Progresul tehnologic şi mondializarea afectează modul de viaţă şi de muncă al europenilor, oferindu-le acestora noi posibilităţi de locuri de muncă, de carieră şi de servicii, creând o cerere de noi competenţe şi provocând un ritm accelerat al schimbărilor. Piaţa unică a determinat noi tendinţe în mobilitatea intracomunitară. Anumite categorii de lucrători întâmpină dificultăţi de adaptare şi consideră aceste procese mai ample drept o ameninţare, în special când acestea le afectează comunităţile locale. Aceste preocupări sunt legitime şi trebuie luate în considerare. Drepturile lucrătorilor trebuie garantate, iar condiţiile egale pentru toţi, menţinute, în special prin corecta aplicare a legislaţiei europene a muncii.

O mai bună luare în considerare a dimensiunii ecologice este importantă în sine, dar, de asemenea, ea poate genera multe posibilităţi noi. Industria ecologică are deja mai mulţi angajaţi decât sectoare ca industria automobilelor sau sectorul farmaceutic. UE este hotărâtă să acţioneze şi să-şi promoveze standardele la nivel mondial, ceea ce îi va da un avantaj net în gestionarea noilor tehnologii şi în crearea de noi locuri de muncă. Experienţa dobândită de Europa în materie de combatere a schimbărilor climatice, de exemplu, prin încurajarea produselor şi serviciilor cu nivel scăzut de carbon serveşte drept sursă de inspiraţie în toată lumea, stabilind referinţe mondiale şi creând noi pieţe de export.

Secţiunea 4. Noi progrese către o Europă socială

Pregătirea terenului pentru o agendă socială reînnoită : În cadrul Agendei cetăţenilor elaborată de Comisie, se desfăşoară o consultare privind realitatea socială a Europei. În paralel cu prezentul raport, Comisia publică o viziune asupra modului în care europenii pot avea acces la posibilităţile oferite de o Europă deschisă, modernă şi în schimbare. Reacţiile la această viziune vor servi drept bază pregătirii unei agende sociale reînnoite, care va defini iniţiativele la nivel comunitar şi va fi prezentată de Comisie la mijlocul anului 2008.

Servicii de interes general : Protocolul convenit în paralel cu Tratatul de la Lisabona defineşte principiile comunitare care se aplică serviciilor de interes general şi stabileşte un nou cadru, transparent şi fiabil, la nivelul tratatului. Acesta prezintă concluziile unui deceniu de dezbateri pe tema rolului Uniunii şi evidenţiază convergenţa punctelor de vedere, în special de la publicarea Cărţii albe a Comisiei din 2004. În paralel cu prezenta analiză, se prezintă un document referitor la serviciile de interes general, inclusiv serviciile sociale de interes general, care face bilanţul acestei noi situaţii. În curând va fi prezentată o iniţiativă privind serviciile de îngrijire medicală.

Facilitarea mobilităţii : Mobilitatea lucrătorilor este un drept stabilit de Tratatul UE şi este esenţial pentru funcţionarea pieţei unice. Libera circulaţie a lucrătorilor va fi facilitată în continuare atunci când vor expira dispoziţiile tranzitorii adoptate pentru noile state membre. După Anul european al mobilităţii lucrătorilor organizat în 2006, Comisia va prezenta, până la sfârşitul anului 2007, un plan de acţiune privind mobilitatea profesională, care va include o revizuire a normelor comunitare de coordonare a sistemelor de securitate socială.

Legislaţia europeană a muncii : Normele în vigoare la nivel comunitar recunosc drepturile fundamentale ale lucrătorilor, de exemplu în materie de informare şi consultare, şi prevăd cerinţe minime care garantează condiţii egale pentru lucrători şi pentru întreprinderi. Înainte de 2008, Comisia va prezenta o propunere de modificare a Directivei privind instituirea unui Consiliu european pentru întreprinderi.

Integrare transfrontalieră: În vederea sprijinirii cetăţenilor europeni care trăiesc şi lucrează în regiuni de frontieră, a fost conceput un nou instrument juridic, numit „gruparea europeană de cooperare teritorială” (GECT), în scopul în scopul încurajării unor noi abordări comune transfrontaliere în domenii precum îngrijirea medicală, prevenirea riscurilor, protecţia mediului, cultură, turism şi infrastructurile locale transfrontaliere.

3. OBţINEREA DE REZULTATE

Pentru a obţine rezultate, piaţa unică trebuie să se adapteze şi să pună în aplicare noi abordări. Acest lucru este cu atât mai important cu cât UE este mai mare şi mai diversă. Buna funcţionare a pieţei unice este responsabilitatea comună a tuturor nivelurilor de guvernare şi supraveghere. Piaţa unică este fondată pe încredere - încredere ce poate fi încurajată şi consolidată printr-o strânsă cooperare administrativă, precum şi printr-o mai bună informare. Este nevoie de un parteneriat reînnoit pentru ca piaţa unică să poată atinge întregul potenţial.

3.1. O piaţă unică bazată mai mult pe date concrete şi mai sensibilă la impact

UE trebuie să se concentreze pe domeniile cele mai importante, acţionând acolo unde pieţele nu funcţionează bine şi acolo unde efectele vor fi maxime. Toate părţile interesate trebuie să-şi aducă aportul la urmărirea evoluţiei pieţei, identificarea problemelor, evaluarea sferei de acţiune şi obţinerea de feedback de pe teren. Un bun exemplu în acest sens îl constituie eforturile de îmbunătăţire a funcţionării pieţelor energiei electrice şi a gazului.

Comisia şi autorităţile naţionale au o vastă experienţă în materie de monitorizare a pieţelor şi a sectoarelor. Aceasta trebuie să fie consolidată în continuare, iar acest lucru poate fi realizat, în mare parte, prin realizarea de anchete sectoriale în domeniul concurenţei, identificarea pieţelor-pilot şi elaborarea de iniţiative tehnologice comune. Cu toate acestea, într-un anumit număr de domenii, este necesar să se obţină mai multe informaţii concrete prin intermediul feedback-ului eficace pe care în reprezintă funcţionarea efectivă a pieţei unice. De asemenea, trebuie să se ia în considerare, într-o mai mare măsură, consumatorul, IMM-urile şi dimensiunea mondială, precum şi consecinţele sociale şi ecologice.

Secţiunea 5. Acţiune în domeniile importante

Monitorizarea pieţelor şi a sectoarelor : În cadrul prezentei analize, serviciile Comisiei au elaborat o metodologie pentru o monitorizare mai sistematică a funcţionării principalelor pieţe de mărfuri şi produse. Prima etapă a acestei metodologii constă în examinarea sectoarelor care pot oferi cele mai mari beneficii în materie de creştere, creare de locuri de muncă şi bunăstare a consumatorilor. În a doua etapă, sectoarele selecţionate vor fi examinate mai detaliat, pentru a se stabili de ce nu funcţionează corect pieţele (lipsă de deschidere/integrare, posibilitatea restrânsă de a alege şi lipsa transparenţei pentru consumatori, grad scăzut de concurenţă, mediu de reglementare insuficient şi lipsa inovării). Acest lucru va furniza informaţii esenţiale care vor permite să se răspundă provocărilor specifice cu care se confruntă sectorul (sectoarele) respectiv(e). Prezentul raport este însoţit de un document de lucru al serviciilor Comisiei, în care sunt prezentate primele rezultate. Comisia intenţionează să lucreze în strânsă colaborare cu autorităţile naţionale pentru a dezvolta această nouă abordare.

Tablou de bord al consumatorilor : Metodologia menţionată anterior se bazează pe un tablou de bord al consumatorilor, care va fi utilizat pentru monitorizarea performanţelor din perspectiva consumatorului şi identificarea pieţelor care nu obţin rezultatele economice sau sociale scontate, bazându-se pe indicatori-cheie precum plângeri, preţuri, gradul de satisfacţie al consumatorilor, posibilităţile de schimb şi securitate, precum şi, pe cât posibil, pe indicatori suplimentari specifici sectorului respectiv. Se vor elabora noi surse de date, de exemplu pentru a se compara preţul de consum. Acest tablou de bord va fi integrat în tabloul de bord al pieţei unice începând cu 2009.

3.2. O piaţă unică mai bine orientată şi aplicată

Pentru ca piaţa unică să progreseze, Comisia s-a angajat să utilizeze o combinaţie de instrumente „mai inteligentă”, mai precis, instrumente simple care ţin cont de subsidiaritate, proporţionalitate şi diferite tradiţii naţionale.

Cetăţenii şi întreprinderile au nevoie de certitudinea juridică pentru a se putea angaja cu încredere în activităţi transfrontaliere. În consecinţă, reglementarea este în continuare importantă în anumite domenii, dar nu întotdeauna necesară sau adecvată, de exemplu, atunci când obstacolele în calea funcţionării pieţei unice nu sunt, în principal, de natură juridică, ci, mai degrabă, comportamentale sau instituţionale. Diversitatea Europei constituie un element cu efect şi mai stimulativ pentru ca legislaţia să fie simplă. În practică, cele mai bune rezultate se vor obţine, prin urmare, adeseori, printr-o combinaţie de instrumente (de exemplu, piaţa unică şi concurenţa), care completează instrumentele obligatorii din punct de vedere juridic cu abordări precum orientarea, autoreglementarea, formarea şi acţiunile de promovare. Este necesar să se continue eforturile pentru implicarea şi consultarea părţilor interesate pe tema politicilor în domeniul pieţei unice. Propunerile importante vor face în continuare obiectul unei evaluări riguroase a impactului şi Comisia s-a angajat să retragă intervenţia comunitară atunci când obiectivele acesteia nu mai sunt cele scontate sau se dovedesc a fi depăşite, fie din cauza evoluţiei pieţei, fie datorită unei acţiuni desfăşurate la nivel local, regional, naţional sau mondial.

Este fundamental ca normele privind piaţa unică să fie puse în aplicare şi respectate pe tot cuprinsul UE. Beneficiile pieţei unice nu se vor materializa dacă legislaţia comunitară nu este aplicată corect sau dacă drepturile pe care le creează nu sunt respectate în mod corespunzător şi nu se garantează căile de atac. Eforturile de îmbunătăţire a aplicării legislaţiei comunitare vor continua, pentru a garanta că cetăţenii, consumatorii şi întreprinderile înţeleg şi pot utiliza în mod eficient cadrul de reglementare în materie de piaţa unică.

Secţiunea 6. O cât mai bună utilizare a instrumentelor pieţei unice

O mai bună combinare a instrumentelor : Prezentul raport este însoţit de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care analizează instrumentele disponibile pentru a concepe, gestiona şi exploata politicile în domeniul pieţei unice şi indică modul în care se pot obţine cele mai bune rezultate la toate nivelurile de guvernanţă.

O mai bună punere în aplicare a legislaţiei : Astfel cum a fost prezentat în recenta sa comunicare privind aplicarea legislaţiei comunitare[5], Comisia va acţiona în strânsă colaborare cu statele membre pentru a evita apariţia problemelor privind aplicarea legislaţiei comunitare şi pentru a trace rapid la corectarea celor constatate. Orice încălcare a legislaţiei comunitare va fi examinată şi Comisia va acorda prioritate încălcărilor cu cel mai mare impact. Se solicită statelor membre să furnizeze informaţii privind concordanţa legislativă, care să indice modul în care este transpusă legislaţia comunitară în cea naţională. Comisia va publica informaţii mai detaliate privind stadiul actual al procesului de punere în aplicare a legislaţiei şi a procedurilor juridice menite să garanteze corectarea încălcărilor legislaţiei comunitare.

Rezolvarea concretă a problemelor : SOLVIT este o reţea de experţi ai pieţei unice la care pot apela cetăţenii şi întreprinderile care întâmpină probleme datorită aplicării incorecte a normelor UE de către autorităţile naţionale. De la crearea sa în iulie 2002, reţeaua formată din centrele naţionale SOLVIT şi echipa SOLVIT a Comisiei a rezolvat peste 1 300 de probleme, ceea ce a implicat uneori modificări substanţiale ale legislaţiilor naţionale. Aproximativ 80% din probleme sunt rezolvate, fără a fi necesar să se recurgă la calea judiciară, majoritatea în termen de zece săptămâni. Întrucât serviciile pe care le poate oferi SOLVIT devin tot mai cunoscute, numărul cazurilor prezentate în fiecare zi este în continuă creştere.

3.3. O piaţă unică mai descentralizată şi bazată pe reţele

Piaţa unică implică acţiunea autorităţilor şi a părţilor interesate la toate nivelurile de guvernanţă a UE. Acestea trebuie să colaboreze pentru a garanta cunoaşterea, înţelegerea, aplicarea şi respectarea normelor în materie de piaţă unică. Încurajarea sentimentului de proprietate asupra pieţei unice şi consolidarea încrederii reciproce sunt elemente esenţiale pentru o funcţionare eficientă a pieţei unice: aceasta presupune definirea unor noi relaţii de lucru şi abordări.

Experienţa dobândită de unele state membre a arătat că poate fi foarte util să se creeze „centre ale pieţei unice”, menite să coordoneze eforturile naţionale în scopul unei bune funcţionări a pieţei unice. La nivel comunitar, exemplul Reţelei Europene de Concurenţă arată modul în care o reţea formată din autorităţile din domeniul concurenţei ale statelor membre şi Comisie poate garanta aplicarea eficientă şi consecventă a normelor UE. Astfel cum se procedează, de exemplu, în domeniul vamal şi în cadrul Reţelei de respectare a legislaţiei în materie de protecţia consumatorilor, UE poate juca, la rândul său, un rol în sprijinirea schimbului de informaţii şi personal între administraţiile naţionale. În numeroase domenii, se poate continua încurajarea cooperării, colaborării în reţea şi schimbului de practici între autorităţile administrative, judiciare şi de reglementare ale statelor membre, precum şi între autorităţile de reglementare ale Uniunii.

Secţiunea 7. Munca în parteneriat

În ultimii ani, au fost luate multe iniţiative la nivel local, regional, naţional şi comunitar pentru a se îmbunătăţii transpunerea, punerea în aplicare şi respectarea legislaţiei comunitare, a se difuza informaţiile şi a se stimula cooperarea transfrontalieră între administraţii. UE se poate baza pe aceste experienţe pentru a identifica ce funcţionează şi ce nu funcţionează, precum şi domeniile care necesită eforturi suplimentare pentru ca piaţa unică să devină realitate. Comisia va colabora cu statele membre în cadrul Comitetului consultativ pentru piaţa internă în vederea identificării celor mai bune practici, convenirii orientărilor şi furnizării de sprijin reciproc. Coordonatorii naţionali însărcinaţi cu Strategia de la Lisabona ar trebui, de asemenea, să fie invitaţi să joace un rol cheie în consolidarea coordonării strategice şi a schimbului de experienţă.

3.4. O piaţă unică mai accesibilă şi mai bine comunicată

Se pot întreprinde mai multe măsuri pentru a îmbunătăţi comunicarea şi pentru a face publice oportunităţile oferite de piaţa unică. Cetăţenii, întreprinderile, autorităţile locale şi regionale trebuie să aibă acces la informaţii şi să înţeleagă normele pentru a profita de oportunităţile oferite de piaţa unică. Transparenţa normelor şi accesul uşor la informaţie reprezintă, de asemenea, un aspect important pentru partenerii care nu sunt membri ai UE.

Statele membre sunt încurajate să-şi intensifice activităţile de comunicare pe tema pieţei unice şi să facă mai cunoscute publicului sursele de informare. Comisia va sprijini aceste eforturi. În cadrul acestei analize, activităţile de comunicare au fost intensificate: a fost lansat un proiect-pilot al „ambasadorilor pieţei unice”, iar în prezent se elaborează un punct de acces internet unic pentru toate serviciile comunitare de asistenţă. Aceste iniţiative completează actualele eforturi mai ample desfăşurate de Comisie şi statele membre cu privire la furnizarea de informaţii şi rezolvarea problemelor pentru cetăţeni şi întreprinderi.

Secţiunea 8. Facilitarea accesului la informaţie

Aveţi nevoie de ajutor? Consultaţi serviciile de asistenţă ale UE . Vă instalaţi în Europa şi nu vă cunoaşteţi drepturile? Căutaţi un loc de muncă? Aveţi probleme cu înmatricularea maşinii? Întâmpinaţi dificultăţi legate de începerea unei activităţi comerciale? Europa are răspunsuri la întrebările dumneavoastră şi vă poate ajuta. Un punct central unic, care integrează toate serviciile on-line actuale ale UE, va fi creat pentru cetăţeni şi întreprinderi pentru a răspunde întrebărilor despre piaţa unică, sub forma unui „ghişeu unic”care va oferi la sistemele actuale de informare, asistenţă şi soluţionare a problemelor gestionate de UE (inclusiv Europe Direct, Europa ta, SOLVIT, Serviciul de orientare pentru cetățeni, EURES şi noua reţea integrată de sprijinire a întreprinderilor).

Vreţi să aflaţi cum funcţionează piaţa unică? Consultaţi tabloul de bord al pieţei unice . Comisia va monitoriza performanţele pieţei unice şi va întocmi cu regularitate un raport privind priorităţile Consiliului European de primăvară. Acesta va cuprinde informaţiile deja colectate privind transpunerea directivelor UE, încălcările legislaţiei şi utilizarea mecanismelor de soluţionare a problemelor, precum SOLVIT. Raportul va include, de asemenea, indicatori economici privind, de exemplu, monitorizarea pieţei şi evaluarea comparativă a performanţelor statelor membre UE. Prima ediţia a acestui tablou de bord mai amplu al pieţei unice va fi publicată în 2008.

4. CONCLUZIE

Piaţa unică, unul dintre succesele cele mai concrete ale Uniunii Europene, poate sprijini Europa să facă faţă provocărilor secolului XXI. O piaţă unică deschisă, integrată şi competitivă va stimula creşterea economică şi va favoriza relaţiile economice sănătoase, prin deschiderea de noi oportunităţi şi crearea de noi locuri de muncă. În era globalizării, aceasta va contribui la valorificarea intereselor şi valorilor europene. Aceasta va fi în strânsă legătură cu aspecte ca: accesul universal eficient la serviciile-cheie, standarde sociale şi ecologice ridicate şi investiţii importante în cercetare şi educaţie. Fiind un efort comun al tuturor părţilor interesate şi nivelurilor de guvernare, piaţa unică va pune în evidenţă rezultatele pe care Europa le poate produce pentru cetăţenii săi.

Pentru a concretiza ideile expuse în prezenta analiză, Comisia invită Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor:

- să acorde un sprijin larg repoziţionării pieţei unice, astfel cum a fost descris în prezenta comunicare; în special, Consiliul de primăvară din 2008 ar trebui să garanteze că priorităţile pieţei unice sunt puse în evidenţă mai bine în Strategia de la Lisabona, inclusiv dimensiunea sa externă, şi că constatările prezentului raport vor fi incluse în revizuirea Uniunii economice şi monetare cu ocazia celei de-a zecea aniversări, sărbătorită în mai 2008;

- să sublinieze importanţa beneficiilor sociale pe care le poate aduce piaţa unică din punct de vedere al oportunităţilor, accesului şi solidarităţii, prin adoptarea abordării prezentate în documentul de perspectivă care însoţeşte prezenta comunicare;

- să sprijine abordarea propusă în comunicarea care însoţeşte prezentul raport, referitoare la serviciile de interes general, inclusiv serviciile sociale de interes general.

[1] Un document de lucru al personalului, publicat împreună cu prezentul raport prezintă progresele înregistrate de piaţa unică.

[2] COM(2007) 60 din 21 februarie 2007.

[3] COM(2007) 581 din 3 octombrie 2007.

[4] COM(2006) 567 din 4 octombrie 2006.

[5] COM(2007) 502 din 5 septembrie 2007.