[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.11.2007

COM(2007) 700 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Să beneficiem pe deplin de dividendul digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvenţe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Să beneficiem pe deplin de dividendul digital în Europa: o abordare comună a utilizării spectrului de frecvenţe eliberat prin trecerea la tehnologia digitală (Text cu relevanţă pentru SEE)

CUPRINS

1. Avantajul trecerii la tehnologia digitală: „dividendul digital” 2

2. Ce anume este dividendul digital? 3

3. O resursă extrem de valoroasă din punct de vedere social, cultural şi economic 4

4. Numai o coordonare la nivel comunitar poate elibera întregul potenţial al dividendului digital 5

5. Către o planificare comună a spectrului 7

6. Concluzie 10

1. AVANTAJUL TRECERII LA TEHNOLOGIA DIGITALă: „DIVIDENDUL DIGITAL”

Trecerea de la televiziunea terestră analogică la cea digitală, până la sfârşitul anului 2012[1], va elibera o cantitate de frecvenţe fără precedent în Europa ca urmare a randamentului ridicat al transmisiei oferit de tehnologia digitală. Acest spectru se numeşte „ dividend digital ”.

Dividendul digital reprezintă o ocazie unică de a răspunde unei cereri crescânde de servicii de comunicaţii fără fir [2]. Acesta deschide un spectru de frecvenţe suficient pentru a permite atât radiodifuzorilor să asigure o dezvoltare semnificativă a serviciilor lor , cât şi altor utilizări economice şi sociale importante , cum ar fi aplicaţiile de bandă largă care vizează diminuarea „ decalajului digital ”[3], să beneficieze de această resursă valoroasă. Prin urmare, dividendul digital creează, potenţial, o situaţie avantajoasă pentru toate părţile. Măsurile luate în acest domeniu ar sprijini iniţiativa i2010[4], care face parte din Strategia de la Lisabona revizuită şi care acordă TIC o importanţă crucială în materie de creştere şi de locuri de muncă, dat fiind că acestea promovează inovaţia şi beneficiile din punct de vedere al productivităţii.

Cu toate acestea, nu se va putea profita pe deplin de beneficiile aferente dividendului digital decât punând accentul pe aplicaţiile cele mai utile ale spectrului, fără condiţii prealabile. În consecinţă, prezenta comunicare propune măsuri coordonate la nivel european pentru a asigura o utilizare optimă a dividendului atât din punct de vedere social cât şi economic .

2. CE ANUME ESTE DIVIDENDUL DIGITAL?

Dividendul digital este compus din părţi ale spectrului situate peste frecvenţe şi în afara acestora[5] necesare pentru a asigura serviciile existente de difuzare într-un cadru pe deplin digital, inclusiv obligaţiile actuale de furnizare de servicii publice[6].

Mai multe canale de televiziune cu spectru mai restrâns

Sistemele de compresie digitală disponibile pe piaţă permit deja transmiterea a 6-8 canale de televiziune digitale standard într-un spectru de frecvenţe utilizat anterior de un singur canal de televiziune analogic[7], în timp ce pentru viitor se prevăd beneficii suplimentare din punct de vedere al productivităţii. De exemplu, Regatul Unit intenţionează să furnizeze 45 de canale de televiziune într-un spectru de frecvenţe cu mult mai restrâns decât cel utilizat anterior pentru 7 canale naţionale analogice[8] şi să introducă până la 20 de noi canale de televiziune în frecvenţele excedentare. Cu alte cuvinte, dividendul digital ar trebui să ofere un număr mai mare de frecvenţe decât cele care sunt disponibile în prezent pentru sistemele GSM în majoritatea statelor membre.

Frecvenţe de calitate „superioară”

Nu toate benzile de frecvenţe oferă aceleaşi caracteristici fizice: frecvenţele mai înalte nu propagă semnalele la o distanţă la fel de mare şi nu penetrează la fel de uşor clădirile, în timp ce frecvenţele mai joase sunt limitate din punct de vedere al capacităţii şi creează mai multe interferenţe. Frecvenţele dividendului digital sunt de un interes deosebit, deoarece acestea fac parte din „cel mai bun” spectru, situându-se între 200 MHz şi 1 GHz şi oferind un echilibru optim între capacitatea de transmisie şi distanţa acoperită. Datorită bunelor lor caracteristici de propagare a semnalului, infrastructura aferentă nu trebuie să fie foarte mare pentru a furniza o acoperire vastă, ceea ce permite reducerea costurilor şi îmbunătăţirea serviciilor, mai ales pentru comunicaţiile din interiorul clădirilor, precum şi acoperirea zonelor periferice şi rurale.

În prezent, o fragmentare ridicată a spectrului de frecvenţe

Partea din spectrul de frecvenţe care constituie dividendul digital este, în prezent, extrem de fragmentată în benzi relativ înguste, răspândite pe mai multe frecvenţe şi interconectate cu canale de difuziune digitală. Aceasta se datorează deciziilor luate în materie de planificare a spectrului cu ocazia conferinţei regionale a UIT privind radiocomunicaţiile, în cadrul căreia s-a elaborat un plan internaţional, denumit acordul de la Geneva 2006, bazat pe radiodifuziunea tradiţională[9]. Acordul de la Geneva prevede anumite posibilităţi de a deschide spectrul de frecvenţe şi pentru alte utilizări. Această flexibilitate este totuşi limitată în condiţiile tehnice actuale şi, în practică, situaţia actuală nu stimulează alocarea acestor benzi de frecvenţe unor utilizări alternative mai eficiente.

3. O RESURSă EXTREM DE VALOROASă DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL, CULTURAL şI ECONOMIC

Dividendul digital trebuie analizat în contextul mai larg al echilibrului global dintre cerere şi ofertă în ceea ce priveşte spectrul de frecvenţe radio. Acesta reprezintă o resursă publică rară, pentru care există o cerere din ce în ce mai ridicată în societatea modernă: acesta este indispensabil tuturor serviciilor fără fir, de la cele profesionale, de exemplu radionavigaţia, sistemele prin satelit sau radar, până la cele destinate aplicaţiilor consumatorilor, cum ar fi radiodifuziunea şi televiziunea sau comunicaţiile fixe sau mobile. Se estimează că valoarea totală a serviciilor de comunicaţii electronice care depind de utilizarea spectrului de frecvenţe radio depăşeşte în UE 250 miliarde EUR, ceea ce reprezintă circa 2,2 % din PIB-ul european anual. Rolul esenţial al spectrului de frecvenţe radio, acela de motor al creşterii, a fost, de asemenea, recunoscut în cadrul iniţiativei 2010i, care subliniază că o gestionare mai eficace a spectrului ar stimula inovarea în TIC şi ar permite reducerea costurilor aferente serviciilor pentru cetăţenii europeni.

Prin urmare, din motive de interes public, este necesar ca dividendul digital să fie gestionat într-un mod cât mai eficient şi eficace posibil pentru a satisface o cerere maximală şi pentru a elimina barierele din calea utilizării sale optime. Acest obiectiv reprezintă unul din fundamentele politicii comunitare în materie de spectru de frecvenţe, constituind o parte integrantă a principalelor propuneri ale Comisiei în contextul actual al revizuirii cadrului reglementar pentru serviciile de comunicaţii electronice.

Un dividend digital organizat în mod corespunzător poate oferi o gamă foarte largă de utilizări, dat fiind că toate aplicaţiile fără fir obişnuite ar putea utiliza această parte a spectrului. Cu toate acestea, utilizările potenţiale cele mai promiţătoare aparţin categoriei serviciilor de comunicaţii electronice [10]. Există cel puţin trei categorii generale de servicii pentru care spectrul de frecvenţe al dividendului digital ar fi deosebit de potrivit. Unele dintre acestea sunt deja luate în discuţie de câteva state membre:

1. Comunicaţiile în bandă largă fără fir. „Accesul universal la benzile largi” reprezintă următoarea provocare a societăţii informaţionale. Accesul fără fir reprezintă, probabil, mijlocul cel mai promiţător de a reduce atât „diferenţele în materie de conexiuni în bandă largă”, cât şi „ decalajul digital ”, în special pentru zonele periferice şi rurale[11]. Accesul la comunicaţiile în bandă largă poate avea un impact semnificativ asupra competitivităţii economiei europene[12] în materie de beneficii din punct de vedere al productivităţii şi de impacturi pe plan social. Serviciile fără fir reprezintă, de asemenea, o posibilitate de platformă suplimentară care ar putea încuraja concurenţa şi ar accelera utilizarea serviciilor în bandă largă. Comunicaţiile fără fir în bandă largă oferă, de asemenea, posibilitatea unei interoperabilităţi a aplicaţiilor esenţiale de siguranţă publică la scară europeană, cum ar fi serviciile de protecţie civilă şi de sprijin în caz de dezastre. Acelaşi spectru de frecvenţe ar putea fi utilizat pentru a îmbunătăţi acoperirea comunicaţiilor mobile şi, pe termen mai lung, pentru a răspunde cererii crescânde de servicii mobile de mare viteză de transmitere a datelor . De asemenea, în viitor comunicaţiile în bandă largă ar putea fi utilizate şi pentru serviciile inovatoare de radiodifuziune şi televiziune.

2. Serviciile suplimentare de radiodifuziune terestră. Radiodifuziunea cunoaşte o perioadă de transformări şi inovări majore, datorită trecerii la serviciile digitale şi de înaltă definiţie. Creşterea numărului de canale de difuziune ar trebui să conducă la un mai mare pluralism mediatic, la o dezvoltare a producţiei de conţinut mediatic şi la servicii mai interactive şi mai calitative pentru publicul larg. Prin urmare, este rezonabil ca difuzorii să revendice o parte echitabilă a dividendului digital în schimbul eforturilor şi investiţiilor lor în ceea ce priveşte trecerea la tehnologia digitală.

3. Servicii multimedia mobile . Printre domeniile care propun aplicaţiile cele mai inovatoare în sectorul TIC se numără televiziunea mobilă şi serviciile de difuzare prin satelit, ale căror perspective sunt extrem de promiţătoare[13].

În plus, alte categorii de aplicaţii utilizează deja sau ar putea utiliza frecvenţele acoperite de dividendul digital, cum ar fi utilizarea neautorizată a spectrului[14] [de exemplu, dispozitivele cu rază scurtă de acţiune şi putere slabă care utilizează o lăţime de bandă foarte redusă, cum ar fi telemetria medicală, aparatele auditive sau, în special, dispozitivele de identificare a frecvenţei radio (RFID), a căror creştere şi ale căror noi aplicaţii ar putea fi limitate pe parcursul următorilor ani, datorită spectrului de frecvenţe UHT atribuit acestora în Europa].

Dividendul digital trebuie considerat a fi ceea ce este: o resursă publică cu un potenţial social, cultural şi economic excepţional; de exemplu, s-a estimat recent că pentru următorii 20 de ani, numai în cazul economiei britanice, beneficiile se vor ridica de la 7,5 la 15 miliarde EUR[15].

4. NUMAI O COORDONARE LA NIVEL COMUNITAR POATE ELIBERA ÎNTREGUL POTENţIAL AL DIVIDENDULUI DIGITAL

Europa trebuie să garanteze că dividendul digital este utilizat în mod optim. Deciziile care vor fi luate în următoarele luni şi în următorii ani privind organizarea, alocarea şi atribuirea dividendului vor avea un impact nu numai asupra competitivităţii sectorului european al informaţiilor şi al mass-media, ci şi asupra capacităţii Europei de a inova pentru a putea răspunde provocărilor sociale şi economice cu care se confruntă.

Dividendul digital nu cunoaşte graniţe

Undele radio nu sunt limitate de graniţele naţionale: cu cât este mai ridicată puterea de transmisie, cu atât este mai mare distanţa de difuzare a semnalelor, precum şi riscul de a crea interferenţe cu celelalte sisteme care utilizează un spectru de frecvenţe identic sau unul asemănător. Gestionarea spectrului şi coordonarea transfrontalieră sunt necesare din punct de vedere tehnic pentru a evita eventualele interferenţe. Acesta este motivul pentru care acordul de la Geneva din 2006 a fost negociat la scară internaţională.

Eliminarea barierelor tehnice pentru a exploata întreaga capacitate eliberată de dividendul digital

După cum s-a putut observa mai înainte, benzile de frecvenţe UHT vizate de dividendul digital sunt dispersate în prezent în segmente înguste de-a lungul acestei mari benzi de spectru, conform repartizării spectrului prevăzute de acordul de la Geneva din 2006. Prin urmare, această dispersare face ca utilizările alternative ale dividendului să fie dificile sau imposibile. Benzile de frecvenţe eliberate sunt deseori prea înguste pentru a permite exploatarea rentabilă a noilor servicii, iar perspectivele de dezvoltare a acestora sunt încă reduse datorită punerii în aplicare fragmentare a acordului de la Geneva din 2006 la nivel naţional. În consecinţă, utilizările inovatoare ale dividendului, în cazul în care acestea sunt posibile, s-ar confrunta cu o slabă eficienţă în materie de spectru şi ar necesita adaptări specifice ale echipamentelor la condiţiile locale.

Consultarea publică organizată de Grupul pentru politica în domeniul spectrului de frecvenţe radio în cadrul pregătirii avizului său asupra dividendului digital[16] a demonstrat că, fără o mai bună coordonare a accesului la spectru între statele membre, numeroase utilizări potenţiale ale dividendului nu vor avea loc . În schimb, acest lucru va reduce cu atât mai mult valoarea globală a dividendului digital. Este necesar ca spectrul de frecvenţe al dividendului digital să fie „ curăţat ” pentru a-l face mai uşor utilizabil şi pentru a garanta o mai mare coerenţă între statele membre . Acest obiectiv poate fi atins prin respectarea acordului de la Geneva din 2006 şi a acordurilor internaţionale cu ţările vecine, cu mici adaptări pentru a respecta cerinţele interne ale UE. Însă acest lucru poate fi realizat numai cu condiţia ca statele membre să coopereze şi ca dimensiunea comunitară a planificării spectrului pentru dividendul digital să fie întărită.

În plus, o mai bună coordonare la nivel comunitar în ceea ce priveşte spectrul de frecvenţe ar facilita o interoperabilitate europeană , reducând astfel denaturarea concurenţei de pe piaţa unică care favorizează anumite sectoare sau anumiţi operatori de pe piaţă, oferind operatorilor consacraţi sau celor nou-veniţi posibilităţi de lansare a serviciilor fără fir inovatoare.

Economii de scară şi de gamă: o necesitate pentru numeroase utilizări potenţiale ale dividendului digital

În prezent, majoritatea investiţiilor în noile tehnologii fără fir este realizată la scară europeană sau mondială. În cazul dividendului digital, numeroase aplicaţii potenţiale sunt reprezentate de serviciile destinate comercializării pe scară largă, pentru care existenţa unei pieţe interne create printr-o coordonare europeană este indispensabilă în vederea încurajării investiţiilor necesare pentru răspândirea noilor tehnologii. Inovarea , unul din elementele-cheie ale strategiei de la Lisabona, nu va beneficia de un sprijin adecvat decât dacă statele membre cooperează pentru a permite accesul la dividendul digital în condiţii coerente şi mai flexibile. Această coordonare ar crea un impuls pozitiv care ar încuraja progresele industriale şi comerciale noi şi solide, stimulând economia. În cazul unei fragmentări a dividendului digital, este probabil că nu se vor putea realiza decât noi aplicaţii locale sau foarte specializate cu o rază prea scurtă de acţiune pentru a putea fi viabile. O abordare unitară la nivel comunitar va contribui, de asemenea, la reducerea disparităţilor regionale din anumite domenii politice determinate ale UE, cum ar fi e-sănătatea, e-educaţia şi alte servicii de interes public.

O comparaţie: evoluţiile dividendului digital în afara Europei

Dividendul digital a suscitat un mare interes şi în afara Europei, importanţa acestuia fiind recunoscută de mai multe guverne din alte regiuni ale lumii:

- În Statele Unite, aproximativ jumătate din spectrul UHF va fi eliberată de difuzori după dispariţia televiziunii analogice în anul 2009. Benzile de frecvenţă astfel eliberate vor fi destinate unor noi servicii, în primul rând, prin licitaţii deschise tuturor tehnologiilor prevăzute pentru luna ianuarie 2008. De asemenea, există proiecte de reglementare care vor permite unor dispozitive „inteligente” să exploateze „spaţiul alb” dintre zonele de acoperire ale staţiilor de televiziune.

- În Japonia au fost eliberate multe spectre de frecvenţe pentru radiodifuziune sau sunt avute în vedere pentru o realocare prin licitaţii deschise tuturor tehnologiilor[17].

Aceste măsuri ar trebui să permită acestor economii să furnizeze servicii şi aplicaţii noi şi inovatoare (de exemplu, în domeniul serviciilor multimedia mobile, al accesului la comunicaţiile fără fir în bandă largă, al infrastructurilor integrate de protecţie civilă şi sprijin în caz de dezastru), ceea ce va oferi un avantaj concurenţial sectorului privat respectiv.

O abordare comună în materie de dividend digital va permite întărirea competitivităţii globale a Europei pe plan mondial şi va consolida poziţia sectoarelor telecomunicaţiilor şi TIC. Aceasta va garanta, de asemenea, că alocarea spectrului dividendului digital se va face în funcţie de necesităţile europene şi nu va fi „impusă” prin aplicaţiile unor ţări terţe datorită succesului acestora.

Europa nu îşi poate permite să nu ia o poziţie corespunzătoare. Este esenţial să se furnizeze un răspuns strategic la problemele fundamentale aferente dividendului digital.

5. CăTRE O PLANIFICARE COMUNă A SPECTRULUI

„Curăţarea” spectrului dividendului digital

O planificare adecvată a spectrului este indispensabilă pentru a garanta utilizarea optimă a dividendului digital şi pentru a elimina eventualele obstacole tehnice care ar putea crea inegalităţi între potenţialii utilizatori.

La cererea Comisiei, au fost realizate studii tehnice[18] care au demonstrat în mod clar că, datorită problemelor de interferenţă, nu este posibil să se „asocieze” în aceleaşi benzi de frecvenţe serviciile obişnuite de radiodifuziune digitală şi celelalte servicii furnizate de reţele de comunicaţii fundamental diferite. Acest lucru poate fi soluţionat prin determinarea unor benzi de frecvenţe învecinate sau strâns legate, în vederea creării unor „grupuri” de servicii care utilizează un tip de reţele de comunicaţii asemănătoare . Cu toate acestea, fragmentarea actuală a dividendului digital nu permite o astfel de grupare în benzi comune. Pentru a realiza acest lucru este necesar un efort comun din partea tuturor statelor membre, întrucât planificarea spectrului necesită un nivel ridicat de coordonare internaţională.

Acţiune comună

În consecinţă, Comisia propune orientarea spre plan comun pentru spectrul de frecvenţe la nivel comunitar . Aceasta ar duce la o creştere a eficienţei în materie de spectru mai mare decât cea care ar putea fi obţinută la nivel naţional, sporind astfel capacitatea globală şi posibilităţile de utilizare a dividendului digital.

Flexibilitate continuă în abordarea particularităţilor la nivel naţional

Comisia recunoaşte că situaţia spectrului poate varia în fiecare stat membru, în funcţie de mediul specific în materie de radiodifuziune, în special în ceea ce priveşte dependenţa de televiziunea terestră, şi anume datorită obligaţiilor de serviciu public. Este necesar, de asemenea, să se ia în considerare diferenţele clare de calendar şi de strategie ale planurilor naţionale privind trecerea la tehnologia digitală. Prin urmare, planul comun privind spectrul ar trebui să fie pus în aplicare în mod eşalonat şi să fie îndeajuns de flexibil astfel încât să ţină seama de specificităţile naţionale bine fondate, cum ar fi exigenţele locale în materie de societate şi de piaţă. Având în vedere evoluţia rapidă a tehnologiilor, orice planificare comună a spectrului trebuie să facă obiectul unor revizuiri periodice pentru ca adaptările necesare să poată fi realizate.

Lucrări pregătitoare

Pentru a pregăti gruparea armonizată a benzilor de frecvenţe, Comisia propune efectuarea unor lucrări pregătitoare în vederea abordării unor provocări importante . Aceasta presupune determinarea dimensiunii, a limitelor şi a condiţiilor de acces al fiecărei subbenzi destinate unui anumit tip de reţea şi unui grup de servicii asociat, precum şi stabilirea calendarului şi a mijloacelor necesare în vederea realizării unei treceri flexibile şi realiste spre o grupare armonizată. Lucrările pregătitoare trebuie să aibă în vedere atât evaluarea costurilor administrative şi tehnice pe care le-ar presupune un eventual transfer de servicii spre noi benzi de frecvenţe, cât şi necesitatea de a reduce la minimum aceste costuri, în cazul în care acestea sunt inevitabile. Este, de asemenea, important să se pregătească terenul pentru ca soluţiile privind infrastructura să se desfăşoare şi să se dezvolte în mod sigur şi responsabil, iar impactul acestora pe termen lung să fie analizat.

După pregătirea terenului în vederea unei abordări armonizate, Comisia ar recurge la utilizarea unui instrument juridic comunitar obligatoriu pentru a adopta o decizie de grupare.

Crearea de „grupe de aplicaţii” în benzile comune de frecvenţe

Gruparea propusă a spectrului ar trebui să se aplice părţii principale a dividendului digital, şi anume benzii UHF[19]. Aceasta ar reprezenta o organizare de înaltă calitate a spectrului, constituind o bază pentru elaborarea de planuri naţionale şi comunitare şi determinând gradul de libertate lăsată statelor membre, în funcţie de nivelurile diferite de armonizare comunitară pentru fiecare grupă.

În practică, gruparea ar trebui să se bazeze pe trei subbenzi care corespund celor trei tipuri de reţele care sunt cele mai curente:

Tipul de reţele pentru fiecare subbandă | Gradul de coordonare a planificării spectrului |

1) Reţele unidirecţionale de mare putere: (în principal pentru serviciile fixe de radiodifuziune): această parte a UHF ar trebui să fie utilizată pentru a asigura continuarea transmisiei de programe televizate existente, în format digital[20] (în principiu, aceste benzi de frecvenţă nu fac parte din dividendul digital), precum şi pentru a utiliza resursele necesare satisfacerii noilor nevoi în materie de difuziune care corespund acestei structuri tradiţionale de reţele. | Gestionare naţională (componenta naţională a dividendului şi continuarea difuzării canalelor naţionale de televiziune). Condiţiile tehnice de utilizare a acestei părţi a UHF nu ar face obiectul unei armonizări comunitare oficiale. Prin urmare, aceasta va continua să fie subordonată unor gestionări naţionale distincte, în conformitate cu acordul de la Geneva din 2006. În măsura în care este posibil, canalele de televiziune care nu utilizează încă această subbandă vor fi deplasate progresiv spre aceasta, utilizând mecanismele de modificare prevăzute de acordul de la Geneva din 2006. |

2) Reţele unidirecţionale de putere medie sau redusă (în special pentru serviciile multimedia mobile şi pentru noile forme de servicii convergente de difuzare şi de comunicaţii). | Gestionare naţională şi coordonare comunitară opţională Această subbandă va fi accesibilă, într-un mod neexclusiv, statelor membre care doresc să beneficieze de economii de scară mai importante şi de o coordonare simplificată a spectrului pentru aplicaţiile care corespund acestui tip de reţea. În timp, aceasta ar trebui, de asemenea, să asigure o convergenţă naturală a serviciilor asemănătoare care utilizează frecvenţe similare. Aceasta ar putea permite răspândirea cea mai eficientă din punct de vedere al costurilor a televiziunii mobile[21]. |

3) Reţele bidirecţionale cu putere redusă: (în principal pentru serviciile fixe şi mobile de acces în bandă largă): acest grup ar putea include şi alte aplicaţii, cum ar fi serviciile de radiodifuziune inovatoare cu putere redusă. | Armonizare comunitară flexibilă, cu o punere în aplicare progresivă pentru a se ţine seama de constrângerile naţionale. |

Următoarea schemă este furnizată cu titlu informativ pentru a prezenta o imagine a rezultatului de ansamblu al grupărilor:

Subbenzi comune ale spectrului (grupe)

470 MHz <bandă UHF-----------------------------------> 872 MHz

SPECTRU GESTIONAT ÎN MOD EXCLUSIV LA NIVEL NAţIONAL SPECTRU COORDONAT LA NIVEL EUROPEAN

Spectru utilizat pentru a garanta continuarea serviciilor TV existente şi a serviciilor radio Spectru eliberat pentru utilizarea ca şi componentă naţională a dividendului digital Exemple de servicii: mai multe servicii TV, eventual HDTV (televiziune de înaltă definiţie) | Exemple de serviciu: televiziune mobilă în bandă îngustă | Exemple de servicii: acces în bandă largă fără fir, transmitere de date mobile de mare viteză |

Reţele unidirecţionale (de mare putere) | Reţele unidirecţionale (cu putere redusă sau medie) | Reţele bidirecţionale (cu putere redusă) |

parte care constituie dividendul digital real.

6. CONCLUZIE

Dividendul digital care rezultă ca urmare a trecerii de la difuzarea analogică la difuzarea digitală reprezintă o oportunitate unică de a accelera întregul sector al comunicaţiilor fără fir, precum şi sectorul radiodifuziunii. Acesta poate să aducă o contribuţie semnificativă la obiectivele Strategiei de la Lisabona privind competitivitatea şi creşterea economică şi să răspundă unui număr important de nevoi ale cetăţenilor europeni din punct de vedere social, cultural şi economic.

Cu toate acestea, pentru a beneficia pe deplin de dividendul digital, sunt necesare sprijinul şi cooperarea activă a statelor membre şi a tuturor părţilor interesate, precum şi adoptarea unei abordări comune a planificării spectrului.

Dat fiind că dividendul digital începe să fie deja disponibil în unele state membre şi că trecerea spre televiziunea digitală estimată a se încheia în 2012 în UE, este absolut necesar să se iniţieze procesul de decizie privind un demers comun pentru utilizarea dividendului digital.

Prin urmare, statele membre sunt invitate să:

- faciliteze introducerea de noi servicii cooperând între ele şi cu Comisia pentru a determina care sunt benzile spectrului de frecvenţe comune ale dividendului digital care pot fi optimizate prin definirea unor grupe de aplicaţii.

Comisia:

- va elabora măsurile necesare pentru a rezerva şi coordona benzile de frecvenţe comune la nivel comunitar.

Parlamentul European şi Consiliul sunt invitate să discute asupra abordării comune expuse în prezenta comunicare şi să aprobe acţiunile propuse.

[1] COM(2005) 204 – Comunicare privind „Accelerarea tranziţiei de la analog la digital în domeniul radiodifuziunii şi al televiziunii”.

[2] Parlamentul European a recunoscut, de asemenea, importanţa acestui fapt. A se vedea Rezoluţia Parlamentului European „Pentru o politică europeană privind spectrul de frecvenţe radio” (14.2.2007).

[3] COM(2006) 129 privind „Reducerea diferenţelor existente în materie de conexiuni în bandă largă”.

[4] COM(2005) 229 privind „O societate informaţională europeană pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă”.

[5] Parte a spectrului de frecvenţe de la 174 la 230 MHz (VHF) şi de la 470 la 862 MHz (UHF).

[6] În plus, mai multe state membre au desemnat aşa-numitul „spectru intercalat” (sau „spaţiu alb” între două zone de acoperire atribuite televiziunii) ca fiind o completare importantă a dividendului digital.

[7] În ceea ce priveşte televiziunea de înaltă definiţie, avantajele sunt reduse, dat fiind că aceasta necesită transmiterea mai multor informaţii. Cu toate acestea, aceasta utilizează un spectru mai restrâns de frecvenţe decât televiziunea analogică.

[8] Înaintea trecerii la sistemul digital, în Regatul Unit existau 5 canale naţionale şi câteva canale regionale cu difuzare limitată, reprezentând echivalentul a unul sau două canale naţionale în ceea ce priveşte spectrul utilizat.

[9] COM(2005) 461 privind „Priorităţile politicii UE în materie de spectru de frecvenţe pentru trecerea la radiodifuziunea digitală, în cadrul viitoarei conferinţe regionale a UIT privind radiocomunicaţiile 2006 (RRC-06)”. Pentru detalii privind conferinţa, a se consulta adresa: http://www.itu.int/ITU-R/conferences/rrc/rrc-06/index.asp.

[10] Astfel cum s-a arătat în raportul Comisiei consultative a radiocomunicaţiilor franceze, la data de 10.10.2007, disponibil la adresa: at http://www.arcep.fr/uploads/tx_gspublication/rapport-ccr-151007.pdf.

[11] În medie, în UE25, peste 90% din populaţia urbană şi numai 71% din populaţia rurală avea acces la banda largă (estimările Comisiei, ianuarie 2007).

[12] Banda largă reprezintă infrastructura de bază a economiei bazate pe cunoaştere. Aceasta a contribuit puternic la impactul TIC asupra economiei, deoarece a reprezentat jumătate din creșterile productivităţii economiilor moderne de-a lungul ultimului deceniu.

[13] De exemplu, valoarea de piaţă estimată numai pentru televiziunea mobilă creşte de la 7 la 20 miliarde EUR până în 2011, cu un număr total de clienţi situat între 200 şi 500 milioane în lumea întreagă (McKinsey Quarterly, martie 2006).

[14] De asemenea, ar trebui să se aibă în vedere faptul că anumite aplicaţii analogice funcţionează în prezent şi în benzi UHT: şi anume serviciile de realizare a programelor şi evenimentelor speciale [ Programme-Making and Special Events (PMSE )] sau microfoanele fără fir.

[15] Ofcom, Regatul Unit, proiectul de analiză a dividendului digital. Estimarea este considerată ca fiind „prudentă”.

[16] Avizul RSPG asupra consecinţelor politicii comunitare în domeniul spectrului de frecvenţe radio pentru dividendul digital. Textul complet poate fi consultat la adresa:http://rspg.ec.europa.eu/doc/documents/opinions/rspg07_161_final_op_digdiv.pdf.

[17] Aproximativ 50 - 60 MHz.

[18] Raportul CEPT ca răspuns la mandatul Comisiei privind consideraţiile tehnice referitoare la opţiunile de armonizare a dividendului digital (Părţile A şi B).

[19] Dividendul digital cuprinde benzile VHF şi UHF. Banda VHF este cu mult mai îngustă decât banda UHF, fiind mai puţin interesantă din punct de vedere al propagării spectrului. Prin urmare, aceasta se confruntă mai rar cu probleme de disponibilitate a spectrului. În consecinţă, banda VHF ar putea fi optimizată fără a recurge la o coordonare comunitară.

[20] Această parte a UHF ar trebui să fie utilizată în primul rând pentru a îndeplini obligaţiile de serviciu public actuale şi viitoare.

[21] Pentru detalii privind propunerile Comisiei în materie de televiziune mobilă, a se vedea comunicarea Comisiei privind „Consolidarea pieţei interne a televiziunii mobile”, COM(2007) 409, 18.7.2007.