[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 6.11.2007

COM(2007) 678 final

RAPORTUL COMISIEI

RAPORTUL ANUAL CU PRIVIRE LA FONDUL DE COEZIUNE (2006)

CUPRINS

RAPORTUL ANUAL CU PRIVIRE LA FONDUL DE COEZIUNE (2006) 3

1. Executarea bugetului 3

2. Mediu economic şi condiţionalitate 9

3. Coordonarea cu politicile din domeniul transportului şi mediului 10

3.1. Transporturi 10

3.2. Mediu 11

4. Inspecţii 12

5. Nereguli şi suspendarea ajutorului 13

6. Evaluare 14

7. Noul cadru de reglementare pentru perioada 2007-2013 14

8. Informare şi publicitate 15

RAPORTUL ANUAL CU PRIVIRE LA FONDUL DE COEZIUNE (2006)

Acest raport este prezentat în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1164/1994 de creare a unui Fond de coeziune. Acesta acoperă activităţile Fondului de coeziune din cursul anului 2006.

1. Executarea bugetului

Resursele Fondului de coeziune disponibile în angajamente în 2006 au fost de6 032 082 110 EUR (preţuri actuale) pentru 13 state membre beneficiare. Această sumă include creditele pentru asistenţă tehnică (8 100 000 EUR). Trebuie remarcat că Irlanda, ca rezultat al creşterii economice, nu mai este eligibilă în cadrul Fondului de coeziune de la 1 ianuarie 2004. De la 1 ianuarie 2007, România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană şi sunt după această dată eligibile în cadrul Fondului de coeziune (dar nu sunt vizate de acest raport pentru anul 2006).

Creditele pentru angajamente au fost utilizate în totalitate şi niciun credit nu a fost reportat pentru anul 2007.

Tabelul 1. Executarea angajamentelor în 2006 (în Euro)

Credite reportate din 2005 | - | - | - | - | - | - |

Credite disponibile din nou | - | - | - | - | - | - |

Rambursări | - | - | - | - | - | - |

Credite reportate din 2005 | - | - | - | - | - | - |

Credite disponibile din nou | 60 776 | - | - | - | - | 60 776 |

Rambursări | - | - | - | - | - | - |

Grecia | 191 616 437 | 38,8 % | 298 556 462 | 60,4 % | 4 026 467 | 494 199 366 | 8,4 % |

Portugalia | 273 923 751 | 55,4 % | 218 291 973 | 44,2 % | 1 983 642 | 494 199 366 | 8,2 % |

Cipru | 15 599 762 | 75,5 % | 5 058 456 | 24,5 % | - | 20 658 218 | 0,3 % |

Republica Cehă | 169 425 877 | 46,6 % | 192 728 948 | 53,0 % | 1 343 504 | 363 498 329 | 6,0 % |

Estonia | 51 641 255 | 45,3 % | 59 936 657 | 52,5 % | 2 505 460 | 114 083 372 | 1,9 % |

Ungaria | 210 331 313 | 49,3 % | 209 390 382 | 49,1 % | 6 910 457 | 426 632 152 | 7,1 % |

Letonia | 84 648 355 | 50,3 % | 75 472 277 | 44,9 % | 8 112 593 | 168 233 225 | 2,8% |

Lituania | 121 403 548 | 53,7 % | 99 888 363 | 44,2 % | 4 807 152 | 226 099 063 | 3,7 % |

Malta | 4 305 250 | 51,0 % | 4 075 480 | 48,3 % | 65 171 | 8 445 901 | 0,1 % |

Polonia | 751 359 517 | 46,9 % | 828 944 996 | 51,7 % | 21 905 810 | 1 602 210 323 | 26,5 % |

Slovacia | 79 712 721 | 36,4 % | 138 255 724 | 63,2 % | 826 055 | 218 794 500 | 3,6 % |

Slovenia | 27 925 173 | 38,6 % | 44 270 658 | 61,2 % | 165 000 | 72 360 831 | 1,2 % |

Tabelul 4. Credite de plată 2006 (în Euro) – inclusiv asistenţa tehnică

Cifrele pentru noile statele membre fac referire doar la plăţile pentru proiectele adoptate în cadrul Fondului de coeziune, începând cu 1 mai 2004 (adică, fără să ia în considerare asistenţa de preaderare pentru proiectele ISPA). Tabelul nr. 5 prezintă plăţile realizate în 2006 în raport cu proiectele ISPA adoptate înainte de aderare.

Stat membru | Mediu | Transporturi | Asistenţă tehnică | TOTAL |

Grecia | 194 069 922 | 40,2 % | 289 132 091 | 59,8 % | - | 483 202 013 | 17,7 % |

Irlanda | 27 991 936 | 70,8 % | 11 521 393 | 29,2 % | - | 39 513 329 | 1,4 % |

Portugalia | 148 750 484 | 73,1 % | 53 874 121 | 26,5 % | 899 853 | 203 524 458 | 7,5 % |

Cipru | - | 0,0 % | 6 001 512 | 100,0 % | - | 6 001 512 | 0,2 % |

Republica Cehă | 32 982 124 | 26,2 % | 92 544 105 | 73,6 % | 278 460 | 125 804 689 | 4,6 % |

Estonia | 6 769 474 | 17,0 % | 32 972 870 | 82,9 % | 23 322 | 39 765 666 | 1,5 % |

Ungaria | 82 157 579 | 70,9 % | 33 767 249 | 29,1 % | - | 115 924 828 | 4,2 % |

Letonia | 14 060 182 | 23,4 % | 42 930 570 | 71,5 % | 3 075 450 | 60 066 202 | 2,2 % |

Lituania | 17 587 842 | 36,0 % | 31 243 260 | 64,0 % | - | 48 831 102 | 1,8 % |

Malta | - | 0,0 % | 2 591 637 | 100,0 % | - | 2 591 637 | 0,1 % |

Polonia | 15 601 766 | 6,1 % | 239 697 120 | 93,7 % | 589 292 | 255 888 178 | 9,4 % |

Slovacia | 18 811 566 | 58,7 % | 13 218 768 | 41,3 % | - | 32 030 334 | 1,2 % |

Slovenia | 7 502 018 | 24,1 % | 23 651 860 | 75,9 % | - | 31 153 878 | 1,1 % |

Necompletat | - | 0,0 % | - | 0,0 % | 965 686 | 965 686 | 0,0 % |

Tabelul 5. Noile state membre – plăţi realizate în 2006 pentru fostele proiecte ISPA

Stat membru | Mediu | Transporturi | Asistenţă tehnică | TOTAL |

Estonia | 17 872 983 | 55,6 % | 13 213 810 | 41,1 % | 1 036 078 | 32 122 871 | 4,7 % |

Ungaria | 42 045 203 | 54,0 % | 34 943 145 | 44,9 % | 856 649 | 77 844 997 | 11,4 % |

Letonia | 12 195 774 | 24,8 % | 33 083 549 | 67,3 % | 3 890 083 | 49 169 406 | 7,2 % |

Lituania | 21 227 151 | 55,0 % | 15 421 582 | 39,9 % | 1 955 102 | 38 603 835 | 5,7 % |

Polonia | 136 381 574 | 51,4 % | 126 946 209 | 47,9 % | 1 872 421 | 265 200 204 | 38,9 % |

Slovacia | 33 197 820 | 43,6 % | 40 809 790 | 53,6 % | 2 120 189 | 76 127 799 | 11,2 % |

Slovenia | 5 176 729 | 73,4 % | 1 875 000 | 26,6 % | 0 | 7 051 729 | 1,0 % |

Grecia | 3 307 420 974 | 435 532 521 | 467 400 382 | 335 157 938 | 529 459 151 | 535 843 689 | 438 083 755 | 494 199 366 | 3 235 676 802 |

Grecia | 2 815 806 760 | 1 236 273 691 | 1 579 533 069 |

Irlanda | 575 411 134 | 517 830 136 | 57 580 998 |

Portugalia | 3 128 862 926 | 1 467 756 462 | 1 661 106 465 |

Spania | 11 773 161 809 | 7 383 381 713 | 4 389 780 096 |

TOTAL UE-4 | 18 293 242 629 | 10 605 242 001 | 7 688 000 628 |

Cipru | 54 014 695 | 11 059 968 | 42 954 727 |

Republica Cehă | 748 976 735 | 141 131 405 | 607 845 330 |

Estonia | 242 449 651 | 39 765 666 | 202 683 985 |

Ungaria | 812 924 360 | 185 512 701 | 627 411 659 |

Letonia | 376 863 199 | 79 841 253 | 297 021 946 |

Lituania | 517 642 688 | 97 697 349 | 419 945 339 |

Malta | 21 966 289 | 2 591 637 | 19 374 652 |

Polonia | 3 191 270 327 | 255 730 261 | 2 935 540 066 |

Slovacia | 264 254 882 | 32030 334 | 232 224 548 |

Slovenia | 172 654 702 | 39 651 472 | 133 003 230 |

TOTAL UE-10 | 6 403 017 528 | 885 012 045 | 5 518 005 483 |

TOTAL | 24 696 260 157 | 11 490 254 046 | 13 206 006 111 |

.

.

Tabelul 7.2. Sume aprobate pentru fostele proiecte ISPA în 2000-2006 (inclusiv RAL)

Ţara | Angajament net | Plăţi | RAL |

Republica Cehă | 479 117 990 | 351 044 435 | 128 073 555 |

Estonia | 185 251 384 | 121 573 113 | 63 678 271 |

Ungaria | 669 677 980 | 307 713 993 | 361 963 987 |

Letonia | 333 856 759 | 183 662 936 | 150 193 823 |

Lituania | 307 765 169 | 161 019 456 | 146 745 712 |

Polonia | 2 444 163 012 | 1 093 425 990 | 1 349 686 751 |

Slovacia | 501 995 906 | 263 375 354 | 238 620 552 |

Slovenia | 83 499 178 | 45 820 204 | 37 678 974 |

TOTAL | 5 005 327 377 | 2 527 635 482 | 2 476 641 625 |

.

Executarea bugetului pentru perioada 1993-1999

În 2006, evoluţia creditelor restante neplătite din perioada 1993-1999 era următoarea:

Tabelul 8. Lichidarea în 2006 a angajamentelor pentru perioada 1993-1999 (în Euro)

Stat membru | Suma iniţială de plătit | Dezangajări | Plăţi | Suma finală de plătit |

Spania | 204 299 149 | 17 163 676 | 99 864 092 | 87 271 381 |

Grecia | 82 165 494 | 52 585 827 | 3 476 269 | 26 103 398 |

Irlanda | 29 637 545 | 19 003 | 17 387 263 | 12 231 279 |

Portugalia | 29 514 596 | 1 555 707 | 15 998 198 | 11 960 691 |

TOTAL | 345 616 784 | 71 324 213 | 136 725 822 | 137 566 749 |

Angajamentele din Fondul de coeziune sunt realiz ate din credite diferenţiate. Cu alte cuvinte, plăţile urmează angajamentele iniţiale de resurse. Dacă toate proiectele sunt puse în aplicare în conformitate cu deciziile, o sumă care trebuie lichidată există „în mod automat” datorită decalajului între data deciziei şi data efectuării plăţii soldului (în mod normal între 4 şi 5 ani).

Pentru a ameliora nivelul plăţilor realizate în cadrul angajamentelor anterioare, efortul special pentru a lichida angajamentele restante - pentru acţiunile începute înainte de 2000 – a fost continuat . Aproximativ 40% din angajamentele restante, existente la începutul anului, fie au fost plătite, fie au făcut obiectul dezangajării în 2006. La sfârşitul anului 2006, angajamentele restante s-au diminuat până la 2,7% din bugetul anual al Fondului de coeziune (în comparaţie cu aproximativ 50% la sfârşitul anului 2002, 39% la sfârşitul anului 2003, 15% la sfârşitul anului 2004 şi 6,7% la sfârşitul anului 2005). Efortul de a reduce angajamentele restante a fost continuat în 2007, în parteneriat cu autorităţile naţionale care sunt responsabile de punerea în aplicare a proiectelor şi de cererile de plată aferente.

Detalii cu privire la proiectele aprobate în 2006 pentru fiecare stat membru sunt prezentate în anexa la acest raport.

2. Mediu economic şi condiţionalitate

Regulamentul Consiliului privind Fondul de coeziune[2] fixează condiţii macroeconomice pentru utilizarea fondului. Acesta prevede că „niciun proiect nou sau, în cazul unor proiecte importante, nicio altă nouă etapă din cadrul proiectului, nu este finanţată din bugetul fondului în statul membru, în cazul în care Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la recomandarea Comisiei, constată că, statul membru nu a pus în aplicare [programul său de stabilitate sau convergenţă], într-un mod prin care să se evite un deficit excesiv. Aceasta ilustrează rolul Fondului de coeziune de instrument de sprijin bugetar la nivel naţional, ajutând statele membre să menţină o rigoare macroeconomică.

Patru statele membre beneficiare în cadrul Fondului de coeziune (Cipru, Ungaria, Polonia, şi Portugalia) au făcut obiectul unor etape suplimentare ale procedurii de deficit excesiv. Pentru niciuna dintre aceste ţări, aceste etape nu au condus la suspendarea finanţării din bugetul Fondului de coeziune.

Consiliul a hotărât în luna iunie 2006 să abroge procedura în cazul Ciprului, deoarece acesta îşi corectase deficitul excesiv în 2005. În cazul Portugaliei, Comisia a prezentat o comunicare în iunie 2006 în care declara că această ţară este pe cale să-şi corecteze deficitul excesiv.

S-a stabilit deja, în două ocazii de la demararea procedurii de deficit excesiv în 2004 că Ungaria nu a luat suficiente măsuri pentru a răspunde recomandărilor Consiliului, prima data în ianuarie 2005 şi apoi în noiembrie 2005. Cu toate acestea, în niciuna din aceste ocazii, Comisia nu a recomandat Consiliului suspendarea angajamentelor în cadrul Fondului de coeziune. Deoarece Ungaria nu este membră a zonei euro, aceasta beneficiază de o derogare specială în ceea ce priveşte punerea în aplicare a etapelor ulterioare ale procedurii de deficit excesiv. Astfel, după prezentarea în septembrie 2006 a versiunii revizuite a programului de convergenţă din 2006, Consiliul a putut adresa recomandări ulterioare Ungariei doar pe baza unei noi decizii în conformitate cu articolul 104 alineatul (7)[3]. În cazul în care ţara nu ar respecta această recomandare, s-ar aplica dispoziţiile articolului 104 alineatul (8) care includ posibilitatea suspendării angajamentelor în cadrul Fondului de coeziune.

În noiembrie 2006, Polonia a făcut obiectul unei decizii a Consiliului în conformitate cu articolul 104 alineatul 8, prin care se stabilea că acţiunile acestei ţări, întreprinse pentru a corecta deficitul excesiv, în temeiul recomandărilor Consiliului, se dovedeau a fi inadecvate. Decizia a fost adoptată pe baza obiectivelor definite în versiunea actualizată a programului de convergenţă din 2005 şi pe raportarea fiscală din primăvara anului 2006. Cu toate acestea, în conformitate cu recenta versiune actualizată a programului de convergenţă din 2006, Polonia îşi va corecta deficitul excesiv până în 2007, în parte datorită faptului că aceasta îndeplineşte condiţiile pentru a beneficia de dispoziţiile Pactului de Stabilitate şi Dezvoltare care îi permit să deducă o parte din costul reformei regimului de pensii.

Se pare că Grecia este pe cale de a-şi corecta deficitul excesiv: în conformitate cu articolul 104 alineatul (9), decizia Consiliului din februarie 2005, Grecia şi-a redus deficitul sub 3% din PIB în 2006. Pentru cele trei state membre care au aderat recent – Republica Cehă, Malta, Slovacia - pentru care o procedură de deficit excesiv începuse în 2004, evoluţiile bugetare nu au mai necesitat continuarea procedurii de deficit excesiv, Comisia a concluzionat în decembrie 2004 că toate aceste ţări au întreprins măsuri eficiente pentru a se conforma recomandărilor Consiliului. Cu toate acestea, nu a avut loc o anulare a procedurii de deficit excesiv pentru aceste ţări în 2006. În conformitate cu recomandările Consiliului, Malta şi-a corectat deficitul excesiv până în 2006. Slovacia îşi va reduce deficitul sub 3% din PIB până în 2007, în timp ce Republica Cehă are intenţia să realizeze acest lucru până în 2010.

Regulamentul privind Fondul de coeziune pentru perioada 2007-2013[4] a clarificat câteva incertitudini legate de punerea în aplicare a condiţionalităţii Fondului de coeziune în trecut. Acesta prevede că o decizie în conformitate cu articolul 104 alineatul (8) furnizează o oportunitate pentru Comisie de a propune suspendarea asistenţei în cadrul Fondului de coeziune. Consiliul ar putea decide să suspende totalitatea sau o parte a angajamentelor, cu efect de la 1 ianuarie al anului următor deciziei. În continuare, dacă Consiliul constată, în contextul procedurii de deficit excesiv că statul membru a luat măsura corectivă necesară, acesta presupune în mod automat o decizie de anulare a suspendării angajamentelor din cadrul Fondului de coeziune. Au fost create norme pentru reintegrarea în cadrul bugetului a angajamentelor suspendate.

3. Coordonarea cu politicile din domeniul transportului şi mediului

3.1. Transporturi

În anul 2006, sectorul transporturilor a însumat aproximativ jumătate (49,2%) din totalul angajamentelor în cadrul Fondului de coeziune. Ca şi în trecut, Comisia a cerut statelor membre să acorde o preferinţă specială proiectelor de cale ferată. Proiectele aprobate în anul 2006 de statele membre sunt desemnate în anexa la prezentul raport.

În sectorul transporturilor, asistenţa comunitară este acordată într-un mod coordonat printr-o varietate de instrumente: Fondul de coeziune, ISPA, FEDR, programele referitoare la reţelele transeuropene, împrumuturi ale BEI. Asistenţa financiară prin intermediul acestor instrumente este direcţionată în mod special către programele referitoare la reţelele transeuropene (TEN-T).

În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1164/94, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul 1264/1999, prin Fondul de coeziune se poate acorda asistenţă financiară pentru proiectele de interes comun de infrastructură din domeniul transporturilor, finanţate de statele membre şi care sunt identificate în cadrul orientărilor pentru dezvoltarea reţelelor TEN-T.

Orientările comunitare cu privire la reţelele TEN-T au fost stabilite prin Decizia nr. 1692/96/CE, astfel cum aceasta a fost modificată. Decizia defineşte 30 de priorităţi pentru proiectele de interes european şi cere statelor membre să acorde prioritate acestor proiecte. Articolul 19 punctul (a) din Decizia nr. 1692/96/CE prevede că în momentul depunerii proiectelor acestora în cadrul Fondului de coeziune, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1164/94, statele membre trebuie să acorde o atenţie corespunzătoare proiectelor declarate a fi de interes european.

3.2. Mediu

În anul 2006, sectorul mediului a însumat peste jumătate (50,8 %) din totalul angajamentelor în cadrul Fondului de coeziune. În general, proiectele finanţate în cadrul Fondului de coeziune contribuie la obiectivele generale ale politicii de mediu, în corelaţie cu dezvoltarea durabilă, în particular pentru îndeplinirea domeniilor prioritare ale celui de al şaselea Program de acţiune, în special pentru gestionarea resurselor naturale, gestionarea deşeurilor şi în corelaţie cu investiţii prin care se încearcă să se limiteze impacturile schimbărilor climatice. Cele şapte strategii tematice adoptate în 2005 şi în 2006 în domeniul aerului, al resurselor, al deşeurilor şi reciclării, al mediului urban, al solului, al mediului marin şi pesticidelor sunt relevante pentru operaţiunile cofinanţate prin Fondul de coeziune. Proiectele aprobate în anul 2006 de statele membre sunt desemnate în anexa la prezentul raport.

Pe parcursul anului 2006, Fondul de coeziune a contribuit la punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul mediului, nu numai prin finanţarea directă a infrastructurilor, dar şi prin imbolduri de încurajare a punerii în aplicare a directivelor relevante, ca parte a condiţiilor premergătoare de acordare a asistenţei. Aceasta se referă în mod special la intervenţiile tematice cu o dimensiune teritorială, cum ar fi protecţia naturii, gestionarea deşeurilor şi gestionarea apelor reziduale şi evaluarea impactului asupra mediului (EIM).

Tratatele de aderare ale noilor state membre au stabilit obiective intermediare pentru investiţiile în acquis -ul în domeniul mediului. Deci, aceste ţări şi-au fixat gestionarea apei şi a deşeurilor ca priorităţi importante pentru cheltuielile lor. Investiţiile şi nevoile de infrastructură rămân mari în majoritatea cazurilor pentru directivele cele mai importante în aceste domenii, cum ar fi gestionarea deşeurilor şi a apei (în special a tratării apelor reziduale urbane), dar, de asemenea, şi în domeniul calităţii aerului şi al eforturilor de reducere a poluării industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării). Asistenţa în domeniul infrastructurii de mediu în cadrul Fondului de coeziune este, deci, un aspect deosebit de important pentru noile state membre.

4. Inspecţii

Pentru cele patru state membre beneficiare iniţial, şapte misiuni de audit au fost întreprinse în Spania, Portugalia şi Grecia pentru a se controla punerea în aplicare a planurilor de acţiune şi pentru a se realiza acţiunile ulterioare pentru proiectele FC auditate în 2004-2005. De asemenea, anul 2006 a presupus verificarea acţiunilor organismelor de închidere a proiectelor în cadrul Fondului de coeziune.

În plus, în anul 2006 au fost stabilite proceduri în cadrul Direcţiei Generale pentru Politica regională pentru închiderea proiectelor în cadrul Fondului de coeziune, pentru a se asigura că o informare adecvată este obţinută de la autoritatea de gestionare şi de la organismul de închidere în procesul de închidere, astfel încât să existe asigurări cu privire la legalitatea şi regularitatea cererii finale de cheltuieli, fără de care ar fi aplicate corecţii financiare.

Pentru statele membre care au aderat în anul 2004, activităţile de audit întreprinse în 2006 s-au concentrat în special asupra activităţilor de audit de urmărire pentru a verifica punerea în aplicare a recomandărilor făcute de sistemele de audituri realizate în 2005 şi de auditurile care au urmat pentru a controla cheltuielile în cadrul proiectului. Un accent deosebit a fost pus pe controlul activităţilor de audit realizate de organismele de audit naţionale, inclusiv controlul calităţii sistemului de audit, controale prin sondaj şi alte aspecte în legătură cu activitatea de pregătire a certificatelor de audit. Treisprezece misiuni de audit au fost întreprinse în total, inclusiv misiunile combinate cu auditul FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională).

Datorită riscurilor specifice pentru punerea în aplicare a unor proceduri de licitaţie şi de contractare corecte, o anchetă tematică specifică a fost lansată în 2005, care s-a concentrat asupra contractelor acordate după aderare în noile state membre şi care a avut un obiectiv de prevenire şi de corectare. În cursul anului 2006, recomandările făcute, întemeiate pe aceste audituri, au fost urmate în auditurile ulterioare.

În Raportul anual de activitate pe anul 2006 al direcţiei generale, a fost acordat un aviz fără rezerve pentru funcţionarea sistemelor de gestionare şi control pentru sistemele din cinci state membre (Cipru, Estonia, Grecia, Malta şi Slovenia).

Pentru celelalte state membre avizul a conţinut rezerve ca rezultat al unor deficienţe materiale care afectau elemente importante ale sistemului (Republica Cehă, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Spania). Niciunui stat membru nu i-a fost acordat un aviz defavorabil.

5. Nereguli şi suspendarea ajutorului

În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1831/94[5] privind neregulile şi recuperarea sumelor plătite necuvenit, precum şi organizarea unui sistem de informare în acest domeniu, opt state membre beneficiare au comunicat 228 de cazuri de nereguli implicând 186 604 797 EUR în contribuţie comunitară. Aceste cazuri au făcut obiectul unor prime constatări administrative sau judiciare.

Este de subliniat faptul că majoritatea acestor cazuri (183) au fost comunicate de cele patru state membre iniţiale beneficiare ale Fondului de coeziune, cu o preponderenţă a cazurilor în Grecia (103), care au implicat o sumă totală de 117 856 924 EUR în contribuţie comunitară, dintre care doar 12 698 144 EUR mai trebuie recuperate, diferenţa fiind dedusă din cererile de plată finală făcute Comisiei. În cursul anului, s-a înregistrat un progres în punerea în aplicare în Spania a regulamentului menţionat anterior, unde 82 de cazuri au fost comunicate, implicând 44 472 847 EUR în contribuţie comunitară, dintre care 30 179 534 EUR trebuie recuperate. Din cele 18 cazuri comunicate de autorităţile portugheze, implicând 23 747 904 EUR în contribuţie comunitară, aproximativ 14 850 306 EUR trebuie recuperate.

Doar cinci noi state membre au notificat cazuri Comisiei, respectiv Polonia (10), Republica Cehă (6), Ungaria (6), Letonia (2) şi Lituania (1), care au implicat sume mai puţin importante decât cele citate anterior. O parte din sumele implicate a fost dedusă înainte de prezentarea cererilor de plată către Comisie.

Alte state membre beneficiare au informat Comisia că nicio neregulă nu a fost identificată în cursul anului 2006. Un anumit număr de cazuri descoperite în cursul misiunilor de audit naţionale sau ale Comisiei trebuie rămân de notificat în conformitate cu regulamentul corespunzător.

În majoritatea cazurilor notificate, neregulile s-au referit la punerea în aplicare a legislaţiei referitoare la achiziţiile publice, iar pentru restul de cazuri, la prezentarea de cheltuieli neeligibile.

În cursul anului 2006 Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 a intrat în vigoare pentru noua perioadă de programare 2007-2013. Secţiunea 4 din acest regulament, cu privire la „Neregularităţi” reglementează notificarea neregulilor şi se aplică, de asemenea, Fondului de coeziune pentru proiectele aprobate în cadrul noii perioade de programare. Regulamentul (CE) nr. 1831/94 continuă să se aplice deciziilor adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1164/94.

În cursul anului 2006, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis trei dosare în legătură cu informaţiile primite în legătură cu Fondul de coeziune. Printre acestea, un caz a condus la deschiderea unui „anchete de monitorizare”[6] şi celelalte două cazuri au fost transferate pentru anul 2007, aşteptându-se o evaluare. Nicio misiune de control în legătură cu Regulamentul (CE) nr. 2185/96[7] nu a fost întreprinsă.

6. Evaluare

Articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1164/94 revizuit, obligă Comisia şi statele membre să asigure că implementarea proiectelor în cadrul Fondului de coeziune este monitorizată şi evaluată eficient. Aceasta presupune recursul la o expertiză a proiectului, la măsuri de monitorizare şi de evaluare, pe baza cărora proiectele sunt ajustate, dacă este cazul.

Comisia şi statele membre întreprind, dacă este necesar, în cooperare cu Banca Europeană de Investiţii, o expertiză şi o evaluare a tuturor proiectelor cofinanţate.

Proiectele care urmează să fie finanţate de către fond sunt adoptate de către Comisie în acord cu statul membru beneficiar. În ceea ce priveşte expertiza proiectului, fiecare cerere de asistenţă este însoţită de o analiză costuri-beneficii (ACB) a proiectului. ACB trebuie să demonstreze că beneficiile socio-economice, pe termen mediu, sunt proporţionale cu resursele financiare alocate. Comisia examinează această evoluţie pe baza principiilor stabilite în Ghidul pentru analiza cost-beneficii[8]. Ghidul, publicat în 2003, face, în prezent, obiectul unei reactualizări.

Pe aceste baze, Comisia a furnizat în cursul anului 2006 o importantă asistenţă metodologică internă şi a sprijinit statele membre prin acţiuni de consolidarea capacităţilor, având ca obiectiv ameliorarea coerenţei analizelor financiare şi economice ex-ante ale proiectelor. În octombrie 2006, Comisia a adoptat un document orientativ cu privire la metodologia de utilizat pentru realizarea ACB[9]. Documentul de lucru prezintă câteva principii generale ale ACB, împreună cu un set de reguli de lucru şi încurajează statele membre să-şi dezvolte propriile orientări ACB.

În plus, Comisia realizează evaluarea ex-post pe eşantioane de proiecte cofinanţate prin Fondul de coeziune. Cea mai recentă evaluare a fost publicată în 2005 şi viza un eşantion de 200 de proiecte implementate în perioada 1993-2002. Următoarea evaluare ex-post este prevăzută să fie realizată în 2009.

7. Noul cadru de reglementare pentru perioada 2007-2013

Regulamentul (CE) nr. 1164/94 cu privire la Fondul de coeziune stabileşte reguli pentru punerea în aplicare a Fondului până la 31 decembrie 2006. În vederea începerii următoarei perioade de programare (2007-2013), Comisia a redactat un nou pachet de regulamente pentru punerea în aplicare a Fondului de coeziune şi, de asemenea, pentru Fondul European de Dezvoltare Regională şi pentru Fondul Social European.

Aceste regulamente au fost adoptate în cursul anului 2006. Noile regulamente privind punerea în aplicare a Fondului de coeziune sunt următoarele:

- Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999;

- Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006, de creare a Fondului de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94;

- Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare Regională

Toate regulamentele aplicabile pentru perioada 2007-2013 sunt disponibile pe site-ul internet INFOREGIO la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/official/regulation/newregl0713_en.htm

8. Informare şi publicitate

Două reuniuni de informare cu cele 25 de state membre s-au desfăşurat la Bruxelles, pe 22 iunie şi 20 decembrie. La prima reuniune, Comisia a prezentat alocarea finală a resurselor pentru 2006, pentru fiecare stat membru. Deoarece 2006 este ultimul an din perioada de programare, s-a subliniat că toate creditele de angajament încă disponibile trebuie să fie utilizate înainte de 31 decembrie. Nici un transfer de credite din alte linii bugetare nu a fost prevăzut. De asemenea, a fost realizată o prezentare a programului Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene (iniţiativa JASPERS). Iniţiativa, stabilită de Comisie în cooperare cu BEI, este destinată să susţină statele membre în vederea realizării evaluării tehnice viitoare a proiectelor importante care trebuie prezentate Comisiei. JASPERS va fi operaţional începând din 2007. La reuniunea din decembrie, Comisia a prezentat proiectul de orientări cu privire la închiderea proiectelor din cadrul Fondului de coeziune. Comisia a pus accentul pe respectarea următoarelor aspecte: (i) în domeniul închiderii, proiectele pe teren trebuie să respecte deciziile relevante; (ii) data finală pentru eligibilitatea proiectelor pentru perioada 2000-2006 este 31 decembrie 2010; (iii) se aplică regula conform căreia o singură modificare este autorizată. În final, Comisia a reamintit că această reuniune de informare a fost ultima în cadrul legislativ al Regulamentului (CE) nr. 1164/94. Aspectele privind Fondul de coeziune vor fi abordate în cadrul Comitetului de coordonare a fondurilor, începând cu 1 ianuarie 2007, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1083/2006.

Comisia a organizat două întâlniri în 2006 cu responsabilii de comunicare pentru FEDR şi pentru Fondul de coeziune. Acestea au avut loc pe 15 iunie şi pe 5 decembrie. Au fost discutate diferite subiecte de comunicare, a fost explicată punerea în aplicare a noilor regulamente şi au fost prezentate studii de caz şi eşantioane. Aceste reuniuni cu responsabilii de comunicare vor continua în 2007.

[1] Angajamentul este mai scăzut decât suma alocată (tabelul 6, menţionat) datorită dezangajării sumelor neutilizate şi închiderii.

[2] În baza articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului, în versiunea codificată a acestuia prezentată de Comisie.

[3] Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, articolul 104 cu privire la deficitele publice excesive

[4] Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006, de creare a Fondului de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/1994.

[5] JO L 191, 27 iulie 1994, p. 9. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2168/2005, JO L 345, 28 decembrie 2005, p. 15

[6] Ancheta de monitorizare este întreprinsă pentru cazurile în care alt organism sau autoritate a statului membru întreprinde o anchetă proprie externă deşi OLAF ar fi, de asemenea, competent să o realizeze.

[7] JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[8] http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/guides/cost/guide02_en.pdf

[9] Comisia Europeană, DG Politică regională, „Orientări privind realizarea analizei costuri-beneficii”, 2007-2013 – document de lucru al Unităţii Evaluare nr. 4, disponibil la http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/working/sf2000_en.htm