15.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/38

—

estimează că este imperativă intensificarea, printr-un real parteneriat, a activității Uniunii Europene, a statelor membre și a autorităților regionale și locale, pentru a o face mai eficientă în fața provocărilor economice, sociale, democratice și de mediu cu care se confruntă Europa, respectând totodată competențele diferitelor niveluri de autoritate;

—

consideră că îmbunătățirea cadrului de reglementare, simplificarea acquis-ului comunitar, aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și aplicarea susținută a metodelor de consultare și de evaluare de impact reprezintă o prioritate în vederea promovării unei adevărate guvernanțe la mai multe niveluri în Uniunea Europeană;

—

regretă numărul mic de menționări ale dimensiunii locale și regionale din pachetul „O mai bună legiferare”, deși Cartea albă privind guvernanța europeană, adoptată în 2001, sublinia necesitatea dezvoltării unui mai bun parteneriat între diferitele niveluri de autoritate, știut fiind faptul că, în mare măsură, autoritățile locale și regionale sunt cele care pun în aplicare — sau transpun, în funcție de competențe — legislația comunitară;

—

ar dori ca acordul instituțional din cadrul Conferinței Interguvernamentale actuale să mențină dispozițiile prevăzute în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa care privesc autoritățile locale și regionale și Comitetul Regiunilor, în special cele referitoare la definiția, punerea în aplicare și monitorizarea principiilor subsidiarității și proporționalității;

—

se declară în favoarea instituirii cât mai rapide de către Comisie și parlamentele naționale și regionale a unui mecanism de monitorizare a principiului subsidiarității, care să permită supunerea propunerilor legislative ale UE unui examen minuțios, într-un stadiu foarte timpuriu al procesului legislativ;

—

pledând în favoarea consolidării angajării Comitetului Regiunilor în evaluarea impactului teritorial al principalelor politici comunitare, propune să își pună expertiza la dispoziția Comisiei Europene, pentru a contribui la analizele de impact privind orice nouă propunere legislativă cu puternic impact teritorial;

—

ar dori ca inițiativa „O mai bună legiferare” să fie însoțită de măsuri de informare și de comunicare adecvate, adresate celor care răspund de punerea în aplicare a legislației comunitare — autorități locale și regionale în marea majoritate a cazurilor — și beneficiarilor legislației comunitare, în special cetățenii europeni.

Raportor

:

Dl VAN DEN BRANDE, membru al Parlamentului flamand (BE/PPE)

1.

estimează că este imperativă intensificarea, printr-un real parteneriat, a activității Uniunii Europene, a statelor membre și a autorităților regionale și locale, pentru a o face mai eficientă în fața provocărilor economice, sociale, democratice și de mediu cu care se confruntă Europa, respectând totodată competențele diferitelor niveluri de autoritate;

2.

consideră că îmbunătățirea cadrului de reglementare, simplificarea acquis-ului comunitar, aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, precum și aplicarea susținută a metodelor de consultare și de evaluare de impact reprezintă o prioritate în vederea promovării unei adevărate guvernanțe la mai multe niveluri în Uniunea Europeană;

3.

subliniază, în contextul efortului de codificare și de reformare a propunerilor legislative întreprins de Comisie, că „o mai bună legiferare” nu trebuie să însemne exclusiv „mai puțină legiferare”, orice retragere a unei propuneri legislative de către Comisie trebuind să fie justificată printr-o evaluare a valorii adăugate europene efective a acesteia; în consecință, invită Comisia Europeană să-și exercite la întreaga capacitate rolul de forță motrice a procesului de integrare europeană și reamintește că o viziune politică pe termen lung, coerentă, transpusă într-o acțiune politică concretă, este o condiție prealabilă necesară pentru „o mai bună legiferare”;

4.

susține Comisia Europeană în eforturile pe care le întreprinde pentru „o mai bună legiferare”, retrăgând, de fiecare dată când s-a dovedit relevant pentru respectarea principiului subsidiarității, propuneri legislative în curs și invită Comisia Europeană să continue în această direcție;

5.

regretă numărul mic de menționări ale dimensiunii locale și regionale din pachetul „O mai bună legiferare”, deși Cartea albă privind guvernanța europeană, adoptată în 2001, sublinia necesitatea dezvoltării unui mai bun parteneriat între diferitele niveluri de autoritate, știut fiind faptul că, în mare măsură, autoritățile locale și regionale sunt cele care pun în aplicare — sau transpun, în funcție de competențe — legislația comunitară și, în consecință, ar trebui să fie mai intens implicate în întreaga inițiativă „O mai bună legiferare”, în special prin participarea Comitetului la diferite grupuri de cooperare interinstituțională;

6.

ar dori ca autoritățile locale, parlamentele regionale și adunările regionale, în conformitate cu competențele care le sunt acordate, să fie implicate în elaborarea și finalizarea legislației comunitare, în vederea consolidării legitimității democratice a procesului decizional;

7.

susține prioritatea enunțată în programul de activitate pe 2007 al Comisiei Europene, care urmărește îmbunătățirea cadrului de reglementare pentru a servi, printre altele, obiectivelor Strategiei Lisabona privind competitivitatea, creșterea economică, ocuparea forței de muncă și dezvoltarea durabilă și pentru a promova, prin aceasta, o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii europeni;

8.

salută raportul „O mai bună legiferare 2006”, care ia în considerare așteptările sale legate de consultarea și implicarea sa în faza prelegislativă, în special în ceea ce privește respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității în cadrul studiilor de impact, insistă totuși asupra necesității viitoare de a consolida eforturile de coordonare a diferitelor niveluri de autoritate, comunicarea privind procesul decizional comunitar și sfera intervenției legislative comunitare și privind efectele financiare și administrative ale acesteia din urmă asupra autorităților locale și regionale;

9.

își reafirmă atașamentul față de dimensiunea constituțională a principiilor subsidiarității și proporționalității și subliniază că, pentru autoritățile regionale și locale, ca și pentru Comitetul Regiunilor, este important să se asigure, în absența Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa și cât mai curând posibil, punerea în aplicare a protocoalelor sau a conținutului acestora în ceea ce privește rolul parlamentelor naționale în UE și aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității;

10.

ar dori ca acordul instituțional din cadrul Conferinței Interguvernamentale actuale să mențină dispozițiile Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa care privesc autoritățile locale și regionale și Comitetul Regiunilor, în special cele referitoare la definiția, punerea în aplicare și monitorizarea celor două principii;

11.

subliniază că, în forma actuală a tratatului, principiile subsidiarității și proporționalității sunt pârghiile unei guvernanțe la mai multe niveluri, implicând astfel o responsabilitate comună în aplicarea acestor principii, care necesită instaurarea unei veritabile culturi a subsidiarității în cadrul Uniunii Europene;

12.

salută Declarația de la Berlin din 25 martie 2007 de celebrare a celei de-a 50-a aniversări a semnării Tratatelor de la Roma, care subliniază necesitatea repartizării sarcinilor între Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile locale și regionale ale acestora, recunoscând astfel guvernanța la mai multe niveluri;

13.

invită celelalte instituții europene să ia în considerare cu regularitate și în mod sistematic dimensiunea locală și regională a principiilor subsidiarității și proporționalității, în toate stadiile procesului legislativ;

14.

dorește, în acest scop, să își pună la dispoziție cunoștințele și experiența, în special prin rețeaua de monitorizare a subsidiarității în conformitate cu concluziile și evaluările celor două teste-pilot care au fost efectuate până în prezent;

15.

invită insistent parlamentele regionale să înființeze comisii parlamentare însărcinate cu controlul aplicării principiului subsidiarității, comisii care, în consecință, vor reprezenta interlocutori privilegiați pentru rețeaua sus-menționată;

16.

salută inițiativa Comisiei Europene de a comunica orice nouă propunere legislativă și orice document de consultare direct parlamentelor naționale și le îndeamnă pe acestea din urmă să-și împărtășească reacțiile, în scopul îmbunătățirii procesului de elaborare a politicilor, în special privind principiile subsidiarității și proporționalității și solicită ca această practică să fie extinsă în conformitate cu repartizarea competențelor la nivelul organelor legislative subnaționale din fiecare stat membru;

17.

pledează, în cazul statelor membre în care competențele sunt repartizate între nivelul național și cel regional, pentru încheierea unui acord intern cu caracter obligatoriu privind procedurile de urmat în cadrul mecanismului de alertă timpurie privind controlul respectării principiului subsidiarității;

18.

prin urmare, solicită Comisiei Europene să instituie un sistem informatizat care să permită autorităților locale și regionale să aibă acces la informații adecvate în toate stadiile procesului legislativ;

19.

se declară în favoarea instituirii cât mai rapide de către Comisie și parlamentele naționale și regionale a unui mecanism de monitorizare a principiului subsidiarității, care să permită supunerea propunerilor legislative ale UE unui examen minuțios, într-un stadiu foarte timpuriu al procesului legislativ; pentru a institui un astfel de mecanism și a profita de sinergiile existente, insistă asupra faptului că ar trebui concepute modalități de cooperare cu Comitetul, acesta fiind dispus să-și împărtășească experiența dobândită prin intermediul rețelei sale de monitorizare a subsidiarității;

20.

subliniază importanța consultării sale în cadrul procesului legislativ, în calitate de reprezentant instituțional al autorităților locale și regionale ale Uniunii Europene și interlocutor instituțional al Comisiei Europene; orice intensificare a consultării face procesul decizional mai deschis, mai inclusiv, mai operațional și mai democratic, aducând luarea deciziei la nivelul cel mai apropiat de cetățenii europeni;

21.

reiterează angajamentele luate în cadrul protocolului de cooperare semnat în noiembrie 2005 cu Comisia Europeană, în care se prevede că „în cadrul principiului de bună guvernanță, Comitetul trebuie să joace din plin rolul de intermediar în dialogul cu asociațiile de colectivități teritoriale, Comisia urmând să vegheze la integrarea deplină a Comitetului în pregătirea politică a ședințelor comune” și salută participarea, începând din 2004, a nouă membri ai colegiului Comisiei Europene la un dialog structurat, precum și a celor aproape 80 de asociații europene și naționale reprezentând autorități locale și regionale;

22.

estimează că dialogul structurat cu asociațiile de colectivități teritoriale este un instrument care ar trebui utilizat în special în faza de pregătire a programului de activitate legislativă al Comisiei Europene;

23.

prezintă o serie de propuneri pentru continuarea discuției cu partenerii implicați în dialogul structurat, în vederea îmbunătățirii procedurilor utilizate și garantării îndeplinirii obiectivelor inițiale, precum și a rolului politic și instituțional al Comitetului Regiunilor:

24.

în plus, ar dori să i se atribuie o răspundere mai mare în organizarea dialogului structurat, iar procesul să devină mai transparent;

25.

reiterează recomandările emise în avizul privind raportul anual „O mai bună legiferare 2004”, urmărind sistematizarea consultării autorităților locale și regionale într-un stadiu timpuriu al elaborării legislației europene, și consideră că este indispensabil să se asigure faptul că aceste consultări sunt eficiente și sunt luate în considerare;

26.

reamintește că autoritățile locale și regionale depind în mare parte de transpunerea bună sau mai puțin bună a legislației comunitare la nivel național; insistă asupra importanței unei mai bune coordonări între nivelul național și colectivitățile locale și regionale;

27.

reiterează necesitatea punerii în practică a principiului parteneriatului, atât în faza de elaborare, cât și în faza de aplicare a legislației și politicilor comunitare;

28.

reamintește că lansarea și dezvoltarea ideii contractelor și convențiilor tripartite centrate pe obiective aparține Comisiei Europene, reiterează propunerea sa de revizuire a acestor instrumente și, pe baza experienței din faza experimentală inițiată de Comisia Europeană pentru convențiile tripartite, propune punerea în aplicare a pactelor teritoriale europene;

29.

subliniază că pactele teritoriale europene, ca și grupările europene de cooperare teritorială, ar permite creșterea coerenței teritoriale și a flexibilității politicilor cu puternic impact local, datorită unei colaborări structurate între diferitele niveluri de guvernanță, pentru a pune în aplicare obiective definite în comun între nivelurile local, regional, național și european, recurgerea la acest instrument având caracter voluntar;

30.

insistă asupra faptului că nu poate exista un parteneriat real fără o contribuție financiară a fiecăreia dintre părțile la acord; propune ca reflecțiile asupra problemelor privind finanțarea pactelor teritoriale europene să privească în special sinergiile posibile între, pe de-o parte, la nivel european, liniile bugetare existente în domeniile respective și Fondurile Structurale și, pe de altă parte, la nivel local, regional și național, liniile bugetare disponibile, și aceasta fără să se creeze un instrument financiar suplimentar al politicii regionale comunitare sau să se solicite mijloace financiare suplimentare în acest scop;

31.

consideră oportună intensificarea procesului consultativ între Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European și Comitetul Regiunilor în ceea ce privește definirea și punerea în aplicare a pactelor teritoriale europene;

32.

asigură Comisia Europeană de voința sa de a juca un rol proactiv, de stimulare a încheierii pactelor teritoriale europene, și de a fi un partener demn de încredere pentru toți actorii implicați;

33.

cu toate acestea, solicită, un sprijin mai mare din partea Comisiei Europene pentru inițiativele venite din partea autorităților locale și regionale; în plus, insistă asupra necesității de a acorda mai multă atenție proiectelor existente, care nu pot fi abandonate după faza-pilot;

34.

salută propunerea Comisiei Europene de creare a unui comitet de analiză de impact independent, plasat sub autoritatea președintelui, în vederea consolidării controlului, în conformitate cu recomandarea enunțată în avizul său privind pachetul „O mai bună legiferare 2004”;

35.

pledează în favoarea consolidării angajării Comitetului Regiunilor în evaluarea impactului teritorial al principalelor politici comunitare; insistă asupra rolului determinant pe care autoritățile regionale și locale, implicate în mod adecvat în elaborarea actelor legislative, îl pot juca în transpunerea și punerea în aplicare a acestora;

36.

susține căutarea unei metode comune pentru analiza de impact, precum și a unei metodologii comune pentru evaluarea costurilor administrative generate de legislația europeană; propune ca această metodologie să fie adaptată la nivel local și regional, pentru a putea evalua cât mai bine sarcinile financiare și administrative ale autorităților locale și regionale și ar dori să fie implicat deplin în cooperarea interinstituțională din acest domeniu;

37.

salută programul de acțiune al Comisiei Europene pentru reducerea poverii administrative în Uniunea Europeană, precum și obiectivul propus Consiliului European din 8 și 9 martie 2007 de a stabili la 25 % procentul de reducere a poverii administrative, care ar trebui atins împreună de Uniunea Europeană și statele membre în 2012; cu toate acestea, reamintește necesitatea de a lua în considerare dimensiunile locală și regională, precum și rolul autorităților locale si regionale în punerea în aplicare a acestui obiectiv;

38.

propune, în spiritul Acordului de cooperare din noiembrie 2005, să își pună expertiza la dispoziția Comisiei Europene, pentru a contribui la analizele de impact privind orice nouă propunere legislativă cu puternic impact teritorial;

39.

se angajează să organizeze, în acest sens, o experiență-pilot în cadrul Platformei de monitorizare a Strategiei Lisabona a Comitetului Regiunilor, pentru a contribui, pe de-o parte, la sistematizarea consultării autorităților locale și regionale privind legislația europeană în faza de elaborare și, pe de altă parte, la căutarea unei metode comune pentru analiza impactului respectivei legislații asupra autorităților locale și regionale; în acest sens, apreciază că este oportun și în concordanță cu angajamentul său pentru reușita obiectivelor Lisabona, să fie reprezentat la reuniunea Consiliului European de primăvară;

40.

reiterează cererea de înființare a unui capitol regional în planurile de acțiune naționale de simplificare a legislației;

41.

salută inițiativa Comisiei care urmărește promovarea transparenței și reamintește, în acest sens, că, dacă UE dorește cu adevărat să își mărească legitimitatea democratică, trebuie ca actorii locali și regionali să fie implicați mai intens în procesele sale legislative și decizionale; în consecință, regretă că, în această inițiativă, nu se face trimitere la dimensiunile locală și regională și invită Comisia să ia în considerare în mai mare măsură acest lucru;

42.

ar dori ca inițiativa „O mai bună legiferare” să fie însoțită de măsuri de informare și de comunicare adecvate, adresate factorilor care răspund de punerea în aplicare a legislației comunitare — autorități locale și regionale în marea majoritate a cazurilor — și beneficiarilor legislației comunitare, în special cetățenii europeni; legislația comunitară nu poate fi corect pusă în aplicare dacă nu este înțeleasă de actorii implicați; de aici rezultă că, în afară de un efort de implicare în procesul prelegislativ, este necesară și inițierea unui efort de informare și comunicare;

43.

în acest sens, atrage atenția Comisiei Europene asupra necesității asigurării traducerii în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene a tuturor propunerilor legislative adoptate de aceasta, înainte de începerea oficială a fazei legislative comunitare, inclusiv înainte de sesizarea Comitetului Regiunilor;

44.

subliniază potențialul rețelei sale de monitorizare a subsidiarității, care poate deveni un instrument eficient de informare și comunicare în cadrul procesului legislativ comunitar.