30.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 285/35


Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibilă la adresa:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html.

Regulamentul nr. 99 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea surselor de lumină cu descărcare în gaz destinate utilizării în lămpi cu descărcare în gaz omologate pentru vehicule motorizate

Include întreg textul valabil până la:

Suplimentul 9 la versiunea inițială a regulamentului — Data intrării în vigoare: 10 iunie 2014

CUPRINS

REGULAMENTUL

1.

Domeniul de aplicare

2.

Dispoziții administrative

3.

Cerințe tehnice

4.

Conformitatea producției

5.

Sancțiuni pentru neconformitatea producției

6.

Încetarea definitivă a producției

7.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu încercările de omologare, precum și ale departamentelor administrative

ANEXE

Anexa 1

Fișe de date pentru surse de lumină cu descărcare în gaz

Anexa 2

Comunicare privind acordarea (sau extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției) unei surse de lumină cu descărcare în gaz în conformitate cu Regulamentul nr. 99

Anexa 3

Exemplu de dispunere a mărcii de omologare

Anexa 4

Metoda de măsurare a caracteristicilor electrice și fotometrice

Anexa 5

Configurația optică pentru măsurarea poziției și formei arcului și a poziției electrozilor

Anexa 6

Cerințe minime privind procedurile producătorului pentru controlul calității

Anexa 7

Niveluri de eșantionare și conformitate pentru evidențele de încercare ale producătorului

Anexa 8

Cerințe minime privind eșantionarea efectuată de un inspector

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Prezentul regulament se aplică surselor de lumină cu descărcare în gaz indicate în anexa 1 și destinate utilizării în lămpi cu descărcare în gaz omologate pentru vehicule motorizate.

2.   DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE

2.1.   Definiții

2.1.1.   Termenul „categorie” este utilizat în prezentul regulament pentru a descrie diferitele proiectări de bază ale surselor de lumină cu descărcare în gaz standardizate. Fiecare categorie are o denumire specifică, de exemplu: „D2S”.

2.1.2.   „Sursele de lumină cu descărcare în gaz de diferite tipuri” (1) sunt surse de lumină cu descărcare în gaz din aceeași categorie care diferă în ceea ce privește aspecte esențiale, precum:

2.1.2.1.

denumirea sau marca comercială; aceasta înseamnă că:

(a)

sursele de lumină cu descărcare în gaz care poartă aceeași marcă sau denumire comercială, dar sunt fabricate de producători diferiți, sunt considerate a fi de tipuri diferite;

(b)

sursele de lumină cu descărcare în gaz fabricate de același producător care diferă doar prin marca sau denumirea comercială pot fi considerate a fi de același tip;

2.1.2.2.

Proiectarea becului și/sau a soclului, în măsura în care aceste diferențe afectează rezultatele optice.

2.2.   Cererea de omologare

2.2.1.   Cererea de omologare este înaintată de proprietarul mărcii sau al denumirii comerciale sau de reprezentantul acreditat al acestuia.

2.2.2.   Fiecare cerere de omologare este însoțită de (a se vedea, de asemenea, punctul 2.4.2):

2.2.2.1.

desene în triplu exemplar, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului;

2.2.2.2.

o descriere tehnică incluzând identificarea balastului, în cazul în care acesta nu este integrat în sursa de lumină;

2.2.2.3.

trei eșantioane din fiecare culoare pentru care s-a înaintat cererea;

2.2.2.4.

Un eșantion reprezentând balastul în cazul în care acesta nu este integrat în sursa de lumină.

2.2.3.   În cazul unui tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz care diferă doar prin marcă sau denumire comercială de un tip care a fost deja omologat, este suficient să se trimită:

2.2.3.1.

o declarație din partea producătorului potrivit căreia tipul prezentat este identic (cu excepția mărcii sau denumirii comerciale) cu tipul deja omologat și a fost fabricat de același producător, tipul din urmă fiind identificat după codul de omologare;

2.2.3.2.

două eșantioane care poartă noua marcă sau denumire comercială.

2.2.4.   Autoritatea competentă trebuie să verifice existența dispozițiilor corespunzătoare, în scopul garantării controlului eficient al conformității producției, înaintea acordării omologării pentru tipul respectiv.

2.3.   Inscripții

2.3.1.   Sursele de lumină cu descărcare în gaz depuse spre omologare au înscrise pe soclu sau bec:

2.3.1.1.

marca sau denumirea comercială a solicitantului;

2.3.1.2.

denumirea internațională a categoriei relevante;

2.3.1.3.

puterea nominală; aceasta nu trebuie indicată separat dacă face parte din denumirea internațională a categoriei respective;

2.3.1.4.

un spațiu suficient de mare pentru a permite aplicarea marcajului de omologare.

2.3.2.   Spațiul menționat la punctul 2.3.1.4 este indicat în desenele care însoțesc cererea de omologare.

2.3.3.   Alte inscripții în afara celor menționate la punctele 2.3.1 și 2.4.4 pot fi aplicate pe soclu.

2.3.4.   Dacă balastul nu este integrat în sursa de lumină, balastul utilizat pentru omologarea de tip a sursei de lumină poartă un marcaj care indică tipul și marca comercială, precum și tensiunea și puterea nominală, astfel cum sunt specificate în fișa de date a lămpii respective.

2.4.   Omologarea

2.4.1.   Dacă toate eșantioanele dintr-un tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz care sunt prezentate în conformitate cu punctele 2.2.2.3 sau 2.2.3.2 respectă cerințele prezentului regulament atunci când sunt supuse încercării cu balast conform punctului 2.2.2.4, dacă balastul nu este integrat în sursa de lumină, omologarea este acordată.

2.4.2.   Un cod de omologare este atribuit fiecărui tip omologat. Primul caracter al acestui cod indică seria de amendamente care includ cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul acordării omologării.

Acesta va fi urmat de un cod de identificare format din cel mult trei caractere. Se utilizează doar cifrele arabe și literele majuscule enumerate la nota de subsol (2).

Aceeași parte contractantă nu poate atribui același cod unui alt tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz. Dacă solicitantul dorește acest lucru, același cod de omologare poate fi atribuit atât surselor de lumină cu descărcare în gaz care emit lumină albă, cât și celor care emit lumină galben selectiv (a se vedea punctul 2.1.2).

2.4.3.   Acordarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz în temeiul prezentului regulament este notificată părților la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe conforme modelului din anexa 2 la prezentul regulament și al unui desen furnizat de solicitant în vederea omologării; desenul nu trebuie să depășească formatul A4 (210 × 297 mm), la o scară de cel puțin 2:1.

2.4.4.   Pe fiecare sursă de lumină cu descărcare în gaz conformă unui tip omologat în temeiul prezentului regulament se aplică, în spațiul menționat la punctul 2.3.1.4, în afară de inscripțiile prevăzute la punctul 2.3.1, un marcaj de omologare internațional format din:

2.4.4.1.

un cerc trunchiat în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul specific țării care a acordat omologarea; (3)

2.4.4.2.

codul de omologare, amplasat în apropierea cercului trunchiat.

2.4.5.   Dacă solicitantul a obținut același cod de omologare pentru mai multe mărci sau denumiri comerciale, una sau mai multe dintre acestea sunt suficiente pentru a respecta cerințele punctului 2.3.1.1.

2.4.6.   Marcajele și inscripționările menționate la punctele 2.3.1 și 2.4.3 trebuie să fie clar lizibile și imposibil de șters.

2.4.7.   Anexa 3 la prezentul regulament oferă un exemplu de dispunere a marcajului de omologare.

3.   CERINȚE TEHNICE

3.1.   Definiții

3.1.1.   „Sursă de lumină cu descărcare în gaz”: sursă de lumină în care lumina este produsă de un arc cu descărcare stabilizată.

3.1.2.   „Balast”: alimentare electrică specifică pentru sursa de lumină cu descărcare în gaz, integrat opțional în sursa de lumină.

3.1.3.   „Tensiune nominală”: tensiunea de intrare marcată pe balast sau pe sursa de lumină în cazul în care balastul este integrat în sursa de lumină.

3.1.4.   „Puterea nominală”: puterea marcată pe sursa de lumină cu descărcare în gaz și pe balast.

3.1.5.   „Tensiunea de încercare”: Tensiunea la bornele de intrare ale balastului sau la bornele sursei de lumină în cazul în care balastul este integrat în sursa de lumină, pentru care sunt prevăzute și trebuie încercate caracteristicile electrice și fotometrice ale sursei de lumină cu descărcare în gaz.

3.1.6.   „Valoare normală”: valoarea proiectată a unei caracteristici electrice sau fotometrice. Urmează a fi realizată, în toleranțele specificate, când sursa de lumină cu descărcare în gaz este pusă sub tensiune de balast, integrat opțional în sursa de lumină, și acționată la tensiunea de încercare.

3.1.7.   „Sursă de lumină cu descărcare în gaz standard (etalon)”: sursă de lumină specială cu descărcare în gaz utilizată pentru încercarea farurilor. Aceasta are caracteristici dimensionale, electrice și fotometrice reduse, conform specificațiilor de pe fișa de date relevantă.

3.1.8.   „Axă de referință”: o axă definită în raport cu soclul și la care se raportează anumite dimensiuni ale sursei de lumină cu descărcare în gaz.

3.1.9.   „Plan de referință”: un plan definit în raport cu soclul și la care se raportează anumite dimensiuni ale sursei de lumină cu descărcare în gaz.

3.2.   Specificații generale

3.2.1.   Fiecare eșantion trimis trebuie să respecte specificațiile relevante din prezentul regulament atunci când este încercat cu balast, în cazul în care balastul nu este integrat în sursa de lumină în conformitate cu punctul 2.2.2.4.

3.2.2.   Sursele de lumină cu descărcare în gaz trebuie proiectate în așa fel încât să fie și să rămână în bună stare de funcționare în condiții normale de utilizare. În plus, acestea nu trebuie să prezinte niciun defect de concepție sau fabricație.

3.3.   Producție

3.3.1.   Becul sursei de lumină cu descărcare în gaz nu trebuie să prezinte zgârieturi sau pete care ar putea afecta eficiența și performanța optică a acesteia.

3.3.2.   În cazul unui bec (exterior) colorat, după o perioadă de funcționare de 15 ore cu balastul sau sursa de lumină cu balast integrat la tensiunea de încercare, suprafața becului se șterge ușor cu o lavetă de bumbac îmbibată într-un amestec conținând 70 % n-heptan și 30 % toluol. După aproximativ cinci minute, suprafața se inspectează vizual. Aceasta nu trebuie să prezinte modificări vizibile.

3.3.3.   Sursele de lumină cu descărcare în gaz trebuie prevăzute cu socluri standard conforme cu fișele de date privind soclurile din Publicația IEC 60061, ediția a treia, astfel cum se specifică în fișele individuale de date din anexa 1.

3.3.4.   Soclul trebuie să fie solid și fixat bine de bec.

3.3.5.   Pentru a stabili dacă sursele de lumină cu descărcare în gaz sunt conforme cu cerințele de la punctele 3.3.3-3.3.4, se efectuează o inspecție vizuală, o verificare a dimensiunilor și, după caz, o montare de probă.

3.4.   Încercări

3.4.1.   Sursele de lumină cu descărcare în gaz trebuie supuse procesului de îmbătrânire conform indicațiilor din anexa 4.

3.4.2.   Toate eșantioanele sunt supuse încercării cu balast, în conformitate cu punctul 2.2.2.4, în cazul în care balastul nu este integrat în sursa de lumină.

3.4.3.   Măsurătorile electrice sunt efectuate cu instrumente care aparțin minimum clasei 0,2 (0,2 % toleranță maximă).

3.5.   Poziția și dimensiunile electrozilor, arcului și benzilor

3.5.1.   Poziția geometrică a electrozilor este cea specificată pe fișa de date relevantă. Un exemplu de metodă de măsurare a poziției arcului și electrozilor este indicat în anexa 5. Se pot utiliza și alte metode.

3.5.1.1.   Poziția și dimensiunile electrozilor sursei de lumină se măsoară înainte de perioada de uzură, cu sursa de lumină cu descărcare în gaz neaprinsă și utilizând metode optice prin învelișul de sticlă.

3.5.2.   Forma și deplasarea arcului sunt conforme cerințelor indicate pe fișa de date relevantă.

3.5.2.1.   Măsurătoarea se efectuează după îmbătrânirea cu sursa de lumină furnizată de balast la tensiunea de încercare sau cu sursa de lumină cu balast integrat la tensiunea de încercare.

3.5.3.   Poziția, dimensiunea și transmisia benzilor sunt conforme cu cerințele indicate pe fișa de date relevantă.

3.5.3.1.   Măsurătoarea se efectuează după îmbătrânirea cu sursa de lumină furnizată de balast la tensiunea de încercare sau cu sursa de lumină cu balast integrat la tensiunea de încercare.

3.6.   Caracteristici de pornire, funcționare și repornire la cald

3.6.1.   Pornire

Când este supusă încercării în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursa de lumină cu descărcare în gaz pornește direct și rămâne aprinsă.

3.6.2.   Funcționare

3.6.2.1.   Pentru sursele de lumină cu descărcare în gaz având un flux luminos obiectiv mai mare de 2 000 lm:

 

Când este măsurată în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursa de lumină cu descărcare în gaz emite cel puțin:

 

după 1 secundă: la 25 % din fluxul său luminos obiectiv;

 

după 4 de secunde: la 80 % din fluxul său luminos obiectiv.

 

Fluxul luminos obiectiv, astfel cum este indicat în fișa de date relevantă.

3.6.2.2.   Pentru sursele de lumină cu descărcare în gaz având un flux luminos obiectiv care nu depășește 2 000 lm:

 

atunci când măsurătorile sunt efectuate în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursele de lumină cu descărcare în gaz trebuie să emită cel puțin 800 lm după 1 secundă și cel puțin 1 000 lm după 4 secunde.

 

Fluxul luminos obiectiv, astfel cum este indicat în fișa de date relevantă.

3.6.3.   Repornire la cald

Când este supusă încercării în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, sursa de lumină cu descărcare în gaz repornește direct după ce a fost oprită pe perioada indicată în fișa de date. După o secundă, sursa de lumină emite cel puțin 80 % din fluxul său luminos obiectiv.

3.7.   Caracteristici electrice

Când sunt măsurate în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, tensiunea și puterea sursei de lumină se situează în limitele indicate în fișa de date relevantă.

3.8.   Flux luminos

Când este măsurat în conformitate cu condițiile menționate în anexa 4, fluxul luminos se situează în limitele indicate în fișa de date relevantă. În cazul în care pentru același tip sunt specificate culorile alb și galben selectiv, valoarea obiectivă se aplică surselor de lumină care emit lumină albă, în timp ce fluxul luminos al sursei de lumină care emite lumină galben selectiv reprezintă cel puțin 68 % din valoarea specificată.

3.9.   Culoare

3.9.1.   Culoarea luminii emise este alb sau galben selectiv. De asemenea, caracteristicile colorimetrice, exprimate în coordonate tricromatice CIE, se încadrează în limitele indicate pe fișa de date relevantă.

3.9.2.   Definițiile culorii luminii emise, formulate în Regulamentul nr. 48 și în seriile lui de amendamente în vigoare la data cererii de omologare de tip se aplică și prezentului regulament.

3.9.3.   Culoarea se măsoară în conformitate cu condițiile specificate în anexa 4 punctul 10.

3.9.4.   Conținutul minim de roșu al unei surse de lumină cu descărcare în gaz este de așa natură, încât:

Formula

unde:

Ee (λ)

[W/nm]

este distribuția spectrală a fluxului radiant;

V (λ)

[1]

este eficiența de lumină spectrală;

λ

[nm]

este lungimea de undă.

Această valoare se calculează la intervale de un nanometru.

3.10.   Radiații ultraviolete

Radiația UV a sursei de lumină cu descărcare în gaz trebuie să fie de așa natură încât sursa de lumină cu descărcare în gaz să fie cu radiație UV redusă în conformitate cu:

Formula

unde:

S (λ)

[1]

este funcția de ponderare spectrală;

km = 683

[lm/W]

reprezintă echivalentul de radiații fotometrice;

(Pentru definițiile celorlalte simboluri, a se vedea punctul 3.9.4 de mai sus).

Această valoare se calculează la intervale de un nanometru.

Radiația ultravioletă este ponderată conform valorilor indicate în tabelul de mai jos.

λ

S(λ)

λ

S(λ)

λ

S(λ)

250

0,430

305

0,060

355

0,00016

255

0,520

310

0,015

360

0,00013

260

0,650

315

0,003

365

0,00011

265

0,810

320

0,001

370

0,000090

270

1,000

325

0,00050

375

0,000077

275

0,960

330

0,00041

380

0,000064

280

0,880

335

0,00034

385

0,000053

285

0,770

340

0,00028

390

0,000044

290

0,640

345

0,00024

395

0,000036

295

0,540

350

0,00020

400

0,000030

300

0,300

 

 

 

 

Lungimile de undă selectate sunt reprezentative; celelalte valori trebuie interpolate.

Valori în conformitate cu „Orientările IRPA/INIRC privind limitele de expunere la radiațiile ultraviolete”.

3.11.   Surse de lumină standard cu descărcare în gaz

Sursele de lumină standard (etalon) cu descărcare în gaz sunt conforme cu cerințele aplicabile tipului de surse de lumină cu descărcare în gaz omologate și cu cerințele specifice, astfel cum sunt prezentate în fișele de date relevante. În cazul unui tip care emite o lumină albă sau galben selectiv, sursa de lumină standard emite lumină albă.

4.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

4.1.   Sursele de lumină cu descărcare în gaz omologate în conformitate cu prezentul regulament sunt fabricate în așa fel încât să fie conforme cu tipul omologat prin îndeplinirea inscripțiilor și cerințelor tehnice prevăzute la punctul 3 de mai sus și în anexele 1 și 3 la prezentul regulament.

4.2.   Pentru a verifica dacă sunt respectate cerințele de la punctul 4.1, trebuie să se efectueze controale corespunzătoare ale producției.

4.3.   În special, titularul omologării trebuie:

4.3.1.

să asigure existența unor proceduri pentru controlul eficace al calității produselor;

4.3.2.

să aibă acces la echipamentul de control necesar verificării conformității pentru fiecare tip omologat;

4.3.3.

să se asigure că rezultatele încercărilor sunt înregistrate și că documentele respective rămân disponibile pentru o perioadă care urmează a fi stabilită de comun acord cu serviciul administrativ;

4.3.4.

să analizeze rezultatele fiecărui tip de încercare, aplicând criteriile din anexa 7, pentru a verifica și asigura stabilitatea caracteristicilor produsului, ținând seama de variațiile admise în producția industrială;

4.3.5.

să se asigure că pentru fiecare tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz sunt efectuate cel puțin încercările prevăzute în anexa 6 la prezentul regulament;

4.3.6.

să se asigure că, în cazul în care eșantioanele prelevate aleatoriu se dovedesc a fi neconforme în urma respectivului tip de încercare, se efectuează o nouă eșantionare urmată de încercări suplimentare. Se iau toate măsurile necesare pentru a restabili conformitatea producției în cauză.

4.4.   Autoritatea competentă care a acordat omologarea de tip poate verifica în orice moment metodele de control al conformității aplicabile pentru fiecare unitate de producție.

4.4.1.   Cu ocazia fiecărei inspecții, se prezintă inspectorului extern rapoartele de încercare și de control al producției.

4.4.2.   Inspectorul poate preleva aleatoriu eșantioane care vor fi supuse încercărilor în laboratorul producătorului. Numărul minim de eșantioane poate fi determinat în funcție de rezultatele propriei verificări a producătorului.

4.4.3.   În cazul în care nivelul calității nu este satisfăcător sau în cazul în care este necesară verificarea validității încercărilor efectuate în conformitate cu punctul 4.4.2 de mai sus, inspectorul trebuie să preleveze eșantioane care urmează a fi trimise serviciului tehnic care a efectuat încercările de omologare de tip.

4.4.4.   Autoritatea competentă poate proceda la efectuarea oricăror încercări prevăzute în prezentul regulament. Aceste încercări se efectuează pe eșantioane selectate aleatoriu, fără a fi afectate obligațiile de livrare ale producătorului și în conformitate cu criteriile din anexa 8.

4.4.5.   Autoritatea competentă încearcă să impună o frecvență a inspecțiilor de o dată la doi ani. Totuși, aceasta rămâne la latitudinea autorității competente și depinde de încrederea acesteia în măsurile pentru asigurarea unui control eficace al conformității producției. În cazul în care se înregistrează rezultate negative, autoritatea competentă se asigură că sunt luate toate măsurile necesare pentru restabilirea conformității producției cât mai rapid posibil.

5.   SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

5.1.   Omologarea acordată pentru o sursă de lumină cu descărcare în gaz în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă dacă cerințele de conformitate impuse nu sunt îndeplinite.

5.2.   Dacă o parte contractantă care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care a acordat-o inițial, ea notifică celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 2 la prezentul regulament.

6.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

Dacă deținătorul omologării oprește complet producția unui tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz omologată în temeiul prezentului regulament, acesta informează în acest sens autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării relevante, autoritatea informează celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conform modelului din anexa 2 la prezentul regulament.

7.   DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU ÎNCERCĂRILE DE OMOLOGARE ȘI ALE DEPARTAMENTELOR ADMINISTRATIVE

Părțile la acord care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu încercările de omologare, precum și denumirile și adresele departamentelor administrative care acordă omologarea și cărora li se trimit formularele care certifică omologarea, prelungirea, refuzul sau retragerea omologării sau oprirea definitivă a producției emise în alte țări.


(1)  Un bec galben selectiv sau un bec exterior galben selectiv suplimentar al cărui unic scop este modificarea culorii, dar nu și a celorlalte caracteristici ale unei surse luminoase cu descărcare în gaz care emite lumină albă, nu constituie o modificare a tipului de sursă de lumină cu descărcare în gaz.

(2)  0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

A B C D E F G H J K L M N P R S T U V W X Y Z

(3)  Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.2/Amend.1.


ANEXA 1

FIȘE DE DATE PENTRU SURSE DE LUMINĂ CU DESCĂRCARE ÎN GAZ

Lista categoriilor de surse de lumină cu descărcare în gaz și numerele fișelor de date aferente:

Categoria sursei de lumină

 

Numerele fișelor de date

D1R

 

DxR/1-7

D1S

DxS/1-6

D2R

DxR/1-7

D2S

DxS/1-6

D3R

DxR/1-7

D3S

DxS/1-6

D4R

DxR/1-7

D4S

DxS/1-6

D5S

D5S/1-5

D6S

D6S/1-5

D8S

D8S/1-5

Lista fișelor de date pentru surse de lumină cu descărcare în gaz și secvența acestora în prezenta anexă:

Numerele fișelor de date

 

DxR/1-7

(fișa de date DxR/6: două pagini)

DxS/1-6

 

D5S/1-5

 

D6S/1-5

 

D8S/1-5

 

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R – Fișa de date DxR/1

Schemele au doar rolul de a ilustra dimensiunile esențiale (în mm) ale surselor de lumină cu descărcare în gaz

Figura 1

Categoria D1R — Tip cu cabluri — Soclu PK32d-3

Image

Figura 2

Categoria D2R — Tip cu conector — Soclu P32d-3

Image

(1)

Planul de referință este definit de pozițiile de pe suprafața fasungului pe care vor fi poziționate cele trei bosaje de susținere ale inelului soclului.

(2)

A se vedea fișa de date DxR/3.

(3)

În ceea ce privește axa de referință, atunci când este măsurată la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință, excentricitatea becului exterior trebuie să fie mai mică de ± 0,5 mm în direcția C și mai mică de – 1 mm/+ 0,5 mm în direcția A.

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R – Fișa de date DxR/2

Schemele au doar rolul de a ilustra dimensiunile esențiale (în mm) ale surselor de lumină cu descărcare în gaz

Figura 3

Categoria D3R — Tip cu starter — Soclu PK32d-6

Image

Figura 4

Categoria D4R — Tip cu conector — Soclu P32d-6

Image

(1)

Planul de referință este definit de pozițiile de pe suprafața fasungului pe care vor fi poziționate cele trei bosaje de susținere ale inelului soclului.

(2)

A se vedea fișa de date DxR/3.

(3)

În ceea ce privește axa de referință, atunci când este măsurată la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință, excentricitatea becului exterior trebuie să fie mai mică de ±0,5 mm în direcția C și mai mică de – 1 mm/+ 0,5 mm în direcția A.

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R – Fișa de date DxR/3

Figura 5

Definirea axei de referință  (1)

Image

Figura 6

Contur maxim lampă  (2)

Image

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R – Fișa de date DxR/4

Dimensiuni

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

Poziția electrozilor

Fișa de date DxR/5

Poziția și forma arcului

Fișă de date DxR/6

Poziția benzilor negre

Fișa de date DxR/7

α1 (3)

45° ± 5°

α2 (3)

min. 45°

D1R: Soclu PK32d-3

D2R: Soclu P32d-3

D3R: Soclu PK32d-6

D4R: Soclu P32d-6

în conformitate cu publicația CEI 60061 (fișa 7004-111-4)

CARACTERISTICI ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

 

D1R/D2R

D3R/D4R

D1R/D2R

D3R/D4R

Tensiunea nominală a balastului

V

12 (4)

12

Puterea nominală

W

35

35

Tensiunea de încercare

V

13,5

13,5

Tensiunea lămpii

Valoare normală

V

85

42

85

42

Toleranța

± 17

± 9

± 8

± 4

Puterea lămpii

Valoare normală

W

35

35

Toleranța

± 3

± 0,5

Fluxul luminos

Valoare normală

lm

2 800

2 800

Toleranța

± 450

± 150

Coordonate cromatice în cazul luminii albe

Valoare normală

 

x = 0,375

y = 0,375

Zona de toleranță (5)

Demarcații

x = 0,345

x = 0,405

Formula

Formula

Puncte de intersecție

x = 0,345

y = 0,371

x = 0,405

y = 0,409

x = 0,405

y = 0,354

x = 0,345

y = 0,309

Timp de oprire — repornire la cald

s

10

10

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R – Fișa de date DxR/5

Poziția electrozilor

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă electrozii sunt poziționați corect în raport cu axa de referință și planul de referință

Image

Dimensiune în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

a1

d + 0,5

d + 0,2

a2

d + 0,7

d + 0,35

b1

0,4

0,15

b2

0,8

0,3

C

4,2

4,2

d = diametrul electrodului

d < 0,3 pentru D1R și D2R;

d < 0,4 pentru D3R și D4R.

Partea superioară a electrodului aflat cel mai aproape de planul de referință se poziționează în zona definită de a1 și b1. Partea superioară a electrodului aflat la cea mai mare distanță de planul de referință se poziționează în zona definită de a2 și b2.

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R – Fișa de date DxR/6 (pagina 1 din 2)

Poziția și forma arcului

Această încercare este utilizată pentru a determina forma și precizia arcului și poziția acestuia în raport cu planul și axa de referință prin determinarea curbării și a difuziunii; prin măsurarea luminanței în secțiunea transversală centrală D, unde LmaxC este luminanța maximă a arcului măsurată din direcția de observare C; a se vedea fișa de date DxR/2.

Image

La măsurarea distribuției luminanței relative în secțiunea transversală centrală D în modul indicat în schema de mai sus, valoarea maximă LmaxC are distanța r față de axa de referință. Punctele de 20 % din LmaxC au distanța s, în modul indicat în schema de mai sus.

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

D1R/D2R

D3R/D4R

r (curbura de arc)

0,50 ± 0,25

0,50 ± 0,25

0,50 ± 0,20

s (difuziunea de arc)

1,10 ± 0,25

1,10 + 0,25/-0,40

1,10 ± 0,25

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R — Fișa de date DxR/6 (pagina 2 din 2)

Lumină difuză

Această încercare este utilizată pentru a determina lumina difuză reflectată nedorită prin măsurarea luminanței în zona A și la liniile B și C, unde LmaxB este luminanța maximă a arcului măsurată din direcția de observare B; a se vedea fișa de date DxR/2.

Image

La măsurarea luminanțelor pentru măsurarea direcției B în modul definit în fișa de date DxR/7 cu configurația descrisă în anexa 5, dar cu un câmp circular cu diametrul de 0,2M mm, luminanța relativă exprimată ca procent din LmaxB (la secțiunea transversală D) este:

Zona A

≤ 4,5 %

Linia B

≤ 15 %

Linia C

≤ 5,0 %

Suprafața zonei A este definită de învelișul negru, becul exterior și un plan la 24,5 mm față de planul de referință.

Categoriile D1R, D2R, D3R ȘI D4R – Fișa de date DxR/7

Poziția benzilor negre

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă benzile negre sunt poziționate corect în raport cu axa și planul de referință.

Image

La măsurarea distribuției luminanței arcului în secțiunea transversală centrală în modul definit în fișa de date DxR/6, după întoarcerea sursei de lumină astfel încât banda neagră să acopere arcul, luminanța măsurată trebuie să fie de ≤ 0,5 % din Lmax.

În zona definită de a1 și a3, învelișul negru poate fi înlocuit de orice alt mijloc care previne transmisia luminii prin zona specificată.

Dimensiuni

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

α1

45° ± 5°

α3

min. 70°

α4

min. 65°

β1/24, β1/30, β2/24, β2/30

25° ± 5°

f1/24, f2/24 (6)

0,15 ± 0,25

0,15 ± 0,20

f1/30 (6)

f1/24 mv ± 0,15 (7)

f1/24 mv ± 0,1

f2/30 (6)

f2/24 mv ± 0,15 (7)

f2/24 mv ± 0,1

f1/24 mv — f2/24 mv

± maxim 0,3

± maxim 0,2

D

9 ± 1

Categoriile D1S, D2S, D3S ȘI D4S – Fișa de date DxS/1

Schemele au doar rolul de a ilustra dimensiunile esențiale (în mm) ale surselor de lumină cu descărcare în gaz

Figura 1

Categoria D1S — Tip cu cabluri — Soclu PK32d-2

Image

Figura 2

Categoria D2S — Tip cu conector — Soclu P32d-2

Image

(1)

Planul de referință este definit de pozițiile de pe suprafața fasungului pe care vor fi poziționate cele trei bosaje de susținere ale inelului soclului.

(2)

A se vedea fișa de date DxS/3.

(3)

Când este măsurat la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință și în raport cu punctul median al becului interior, becul exterior trebuie să aibă o excentricitate de maximum 1 mm.

Categoriile D1S, D2S, D3S ȘI D4S — Fișa de date DxS/2

Schemele au doar rolul de a ilustra dimensiunile esențiale (în mm) ale surselor de lumină cu descărcare în gaz

Figura 3

Categoria D3S — Tip cu starter — Soclu PK32d-5

Image

Figura 4

Categoria D4S — Tip cu conector — Soclu P32d-5

Image

(1)

Planul de referință este definit de pozițiile de pe suprafața fasungului pe care vor fi poziționate cele trei bosaje de susținere ale inelului soclului.

(2)

A se vedea fișa de date DxS/3.

(3)

Când este măsurat la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință și în raport cu punctul median al becului interior, becul exterior trebuie să aibă o excentricitate de maximum 1 mm.

Categoriile D1S, D2S, D3S ȘI D4S — Fișa de date DxS/3

Figura 5

Definirea axei de referință  (8)

Image

Figura 6

Contur maxim lampă  (9)

Image

Categoriile D1S, D2S, D3S ȘI D4S – Fișa de date DxS/4

Dimensiuni

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

Poziția electrozilor

Fișa de date DxS/5

Poziția și forma arcului

Fișa de date DxS/6

α1, α2 (10)

min. 55°

min. 55°

D1S: Soclu PK32d-2

D2S: Soclu P32d-2

D3S: Soclu PK32d-5

D4S: Soclu P32d-5

în conformitate cu publicația CEI 60061 (fișa 7004-111-4)

CARACTERISTICI ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

 

D1S/D2S

D3S/D4S

D1S/D2S

D3S/D4S

Tensiunea nominală a balastului

V

12 (11)

12

Puterea nominală

W

35

35

Tensiunea de încercare

V

13,5

13,5

Tensiunea lămpii

Valoare normală

V

85

42

85

42

Toleranța

± 17

± 9

± 8

± 4

Puterea lămpii

Valoare normală

W

35

35

Toleranța

± 3

± 0,5

Fluxul luminos

Valoare normală

lm

3 200

3 200

Toleranța

± 450

± 150

Coordonate de cromaticitate

Valoare normală

 

x = 0,375

y = 0,375

Zona de toleranță (12)

Demarcații

x = 0,345

x = 0,405

Formula

Formula

Puncte de intersecție

x = 0,345

y = 0,371

x = 0,405

y = 0,409

x = 0,405

y = 0,354

x = 0,345

y = 0,309

Timp de oprire — repornire la cald

S

10

10

Categoriile D1S, D2S, D3S ȘI D4S — Fișa de date DxS/5

Poziția electrozilor

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă electrozii sunt poziționați corect în raport cu axa de referință și planul de referință

Image

Dimensiune în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

a1

d + 0,2

d + 0,1

a2

d + 0,5

d + 0,25

b1

0,3

0,15

b2

0,6

0,3

c

4,2

4,2

d = diametrul electrodului

d < 0,3 pentru D1S și D2S;

d < 0,4 pentru D3S și D4S.

Partea superioară a electrodului aflat cel mai aproape de planul de referință se poziționează în zona definită de a1 și b1. Partea superioară a electrodului aflat la cea mai mare distanță de planul de referință se poziționează în zona definită de a2 și b2.

Categoriile D1S, D2S, D3S ȘI D4S — Fișa de date DxS/6

Poziția și forma arcului

Această încercare este utilizată pentru a determina forma arcului și poziția acestuia în raport cu planul și axa de referință prin măsurarea curbării și difuziunii în secțiunea transversală la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință.

Image

La măsurarea distribuției luminanței relative în secțiunea transversală centrală în modul indicat în schema de mai sus, valoarea maximă trebuie să fie localizată în cadrul distanței r față de axa de referință. Punctele de 20 % din valoarea maximă se încadrează în s:

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

r (curbura de arc)

0,50 ± 0,40

0,50 ± 0,20

s (difuziunea de arc)

1,10 ± 0,40

1,10 ± 0,25

Categoria D5S – Fișa de date D5S/1

Schemele au doar rolul de a ilustra dimensiunile esențiale (în mm) ale surselor de lumină cu descărcare în gaz

Figura 1

Categoria D5S — Soclu PK32d-7

Image

(1)

Planul de referință este definit de pozițiile de pe suprafața fasungului pe care vor fi poziționate cele trei bosaje de susținere ale inelului soclului.

(2)

A se vedea fișa de date D5S/2.

(3)

Când este măsurat la o distanță de 18,0 mm față de planul de referință și în raport cu punctul median al becului interior, becul exterior trebuie să aibă o excentricitate de maximum 1 mm.

(4)

Lamelă opțională

Categoria D5S — Fișa de date D5S/2

Figura 2

Definirea axei de referință  (13)

Image

Figura 3

Contur maxim lampă  (14)

Image

Categoria D5S – Fișa de date D5S/3

Dimensiuni

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

Poziția electrozilor

fișa de date D5S/4

Poziția și forma arcului

fișa de date D5S/5

α1, α2 (15)

min. 55°

min. 55°

D5S: Soclu PK32d-7

în conformitate cu publicația CEI 60061 (fișa 7004-111-4)

CARACTERISTICI ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

Tensiunea nominală

V

12/24

12/24

Puterea nominală

W

25

25

Tensiunea de încercare

V

13,2/28

13,2/28

Puterea obiectivă a lămpii (16)

W

max. 31

max. 31

Coordonate cromatice

Valoare normală

 

x = 0,375

y = 0,375

Zona de toleranță (17)

Demarcații

x = 0,345

x = 0,405

Formula

Formula

Puncte de intersecție

x = 0,345

y = 0,371

x = 0,405

y = 0,409

x = 0,405

y = 0,354

x = 0,345

y = 0,309

Fluxul luminos normal:

lm

2 000 ± 300

2 000 ± 100

Timp de oprire — repornire la cald

s

10

10

Categoria D5S — Fișa de date D5S/4

Poziția electrozilor

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă electrozii sunt poziționați corect în raport cu axa de referință și planul de referință

Vedere de sus (schema):

Image

Vedere laterală (schema):

Image

Direcția de măsurare: vedere din lateral și de sus a sursei de lumină

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

a1

0,30

0,20

a2

0,50

0,25

b1

0,30

0,15

b2

0,60

0,30

c

3,90

3,90

Punctul de prindere a arcului de electrodul aflat cel mai aproape de planul de referință trebuie poziționat în zona definită de a1 și b1. Punctul de prindere a arcului de electrodul aflat cel mai departe de planul de referință trebuie poziționat în zona definită de a2 și b2.

Categoria D5S – Fișa de date D5S/5

Poziția și forma arcului

Această încercare este utilizată pentru a determina forma arcului și poziția acestuia în raport cu planul și axa de referință prin măsurarea curbării și difuziunii în secțiunea transversală la o distanță de 18,0 mm față de planul de referință.

Image

La măsurarea distribuției luminanței relative în secțiunea transversală centrală în modul indicat în schema de mai sus, valoarea maximă trebuie localizată în cadrul distanței r față de axa de referință. Punctele de 20 % din valoarea maximă se vor încadra în s.

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

r (curbura de arc)

0,50 ± 0,25

0,50 ± 0,15

s (difuziunea de arc)

0,70 ± 0,25

0,70 ± 0,15

Categoria D6S — Fișa de date D6S/1

Schemele au doar rolul de a ilustra dimensiunile principale (în mm) ale surselor de lumină cu descărcare în gaz

Figura 1

Categoria D6S — Soclu P32d-1

Image

(1)

Planul de referință este definit de pozițiile de pe suprafața fasungului pe care vor fi poziționate cele trei bosaje de susținere ale inelului soclului.

(2)

A se vedea fișa de date D6S/2.

(3)

Când este măsurat la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință și în raport cu punctul median al becului interior, becul exterior trebuie să aibă o excentricitate de maximum 1 mm.

Categoria D6S — Fișa de date D6S/2

Figura 2

Definirea axei de referință  (18)

Image

Figura 3

Contur maxim lampă  (19)

Image

Categoria D6S — Fișa de date D6S/3

Dimensiuni

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

Poziția electrozilor

Fișa de date D6S/4

Poziția și forma arcului

Fișa de date D6S/5

α1, α2 (20)

min. 55°

min. 55°

D6S: Soclu P32d-1

în conformitate cu publicația CEI 60061 (fișa 7004-111-4)

CARACTERISTICI ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

Tensiunea nominală a balastului

V

12 (21)

12

Puterea nominală

W

25

25

Tensiunea de încercare

V

13,2

13,2

Tensiunea normală a lămpii

V

42 ± 9

42 ± 4

Puterea normală a lămpii

W

25 ± 3

25 ± 0,5

Fluxul luminos normal:

lm

2 000 ± 300

2 000 ± 100

Coordonate cromatice

Valoare normală

 

x = 0,375

y = 0,375

Zona de toleranță (22)

Demarcații

x = 0,345

x = 0,405

Formula

Formula

Puncte de intersecție

x = 0,345

y = 0,371

x = 0,405

y = 0,409

x = 0,405

y = 0,354

x = 0,345

y = 0,309

Timp de oprire — repornire la cald

S

10

10

Categoria D6S — Fișa de date D6S/4

Poziția electrozilor

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă electrozii sunt poziționați corect în raport cu axa de referință și planul de referință

Vedere de sus (schema):

Image

Vedere laterală (schema):

Image

Direcția de măsurare: vedere din lateral și de sus a sursei de lumină

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

a1

0,30

0,20

a2

0,50

0,25

b1

0,30

0,15

b2

0,60

0,30

c

3,90

3,90

Punctul de prindere a arcului de electrodul aflat cel mai aproape de planul de referință trebuie poziționat în zona definită de a1 și b1. Punctul de prindere a arcului de electrodul aflat cel mai departe de planul de referință trebuie poziționat în zona definită de a2 și b2.

Categoria D6S — Fișa de date D6S/5

Poziția și forma arcului

Această încercare este utilizată pentru a determina forma arcului și poziția acestuia în raport cu planul și axa de referință prin măsurarea curbării și difuziunii în secțiunea transversală la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință.

Image

La măsurarea distribuției luminanței relative în secțiunea transversală centrală în modul indicat în schema de mai sus, valoarea maximă trebuie să fie localizată în cadrul distanței r față de axa de referință. Punctele de 20 % din valoarea maximă se vor încadra în s.

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

r (curbura de arc)

0,50 ± 0,25

0,50 ± 0,15

s (difuziunea de arc)

0,70 ± 0,25

0,70 ± 0,15

Categoria D8S — Fișa de date D8S/1

Schemele au drept scop doar ilustrarea principalelor dimensiuni (în mm)

Figura 1

Categoria D8S — Soclu PK32d-1

Image

(1)

Planul de referință este definit de pozițiile de pe suprafața fasungului pe care vor fi poziționate cele trei bosaje de susținere ale inelului soclului.

(2)

A se vedea fișa de date D8S/2.

(3)

Când este măsurat la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință și în raport cu punctul median al becului interior, becul exterior trebuie să aibă o excentricitate de maximum 1 mm.

Categoria D8S — Fișa de date D8S/2

Figura 2

Definirea axei de referință  (23)

Image

Figura 3

Contur maxim lampă  (24)

Image

Categoria D8S – Fișa de date D8S/3

Dimensiuni

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

Poziția electrozilor

Fișa de date D8S/4

Poziția și forma arcului

Fișa de date D8S/5

α1, α2 (25)

min. 55°

min. 55°

D8S: Soclu PK32d-1

în conformitate cu publicația CEI 60061 (fișa 7004-111-4)

CARACTERISTICI ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

Tensiunea nominală a balastului

V

12 (26)

12

Puterea nominală

W

25

25

Tensiunea de încercare

V

13,2

13,2

Tensiunea normală a lămpii

V

42 ± 9

42 ± 4

Puterea normală a lămpii

W

25 ± 3

25 ± 0,5

Fluxul luminos normal

lm

2 000 ± 300

2 000 ± 100

Coordonate cromatice

Valoare normală

 

x = 0,375

y = 0,375

Zona de toleranță (27)

Demarcații

x = 0,345

x = 0,405

Formula

Formula

Puncte de intersecție

x = 0,345

y = 0,371

x = 0,405

y = 0,409

x = 0,405

y = 0,354

x = 0,345

y = 0,309

Timp de oprire — repornire la cald

S

10

10

Categoria D8S — Fișa D8S/4

Poziția electrozilor

Această încercare este utilizată pentru a determina dacă electrozii sunt poziționați corect în raport cu axa de referință și planul de referință

Vedere de sus (schema):

Image

Vedere laterală (schema):

Image

Direcția de măsurare: vedere din lateral și de sus a sursei de lumină

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

a1

0,30

0,20

a2

0,50

0,25

b1

0,30

0,15

b2

0,60

0,30

c

3,90

3,90

Punctul de prindere a arcului de electrodul aflat cel mai aproape de planul de referință trebuie poziționat în zona definită de a1 și b1. Punctul de prindere a arcului de electrodul aflat cel mai departe de planul de referință trebuie poziționat în zona definită de a2 și b2.

Categoria D8S — Fișa de date D8S/5

Poziția și forma arcului

Această încercare este utilizată pentru a determina forma arcului și poziția acestuia în raport cu planul și axa de referință prin măsurarea curbării și difuziunii în secțiunea transversală la o distanță de 27,1 mm față de planul de referință.

Image

La măsurarea distribuției luminanței relative în secțiunea transversală centrală în modul indicat în schema de mai sus, valoarea maximă trebuie să fie localizată în cadrul distanței r față de axa de referință. Punctele de 20 % din valoarea maximă se vor încadra în s.

Dimensiuni în mm

Surse de lumină de serie

Surse de lumină standard

r (curbura de arc)

0,50 ± 0,25

0,50 ± 0,15

s (difuziunea de arc)

0,70 ± 0,25

0,70 ± 0,15


(1)  Axa de referință este perpendiculară pe planul de referință și trece prin intersecția celor două linii paralele în modul indicat în figura 5.

(2)  Becul de sticlă și suporturile nu vor depăși învelișul, conform indicației din figura 6. Învelișul este concentric cu axa de referință.

(3)  Partea de bec cuprinsă între unghiurile α1 și α2 trebuie să fie partea emițătoare de lumină. Această parte trebuie să aibă o formă cât mai omogenă posibil și să nu prezinte distorsiuni optice. Acest lucru se aplică pentru întreaga circumferință a becului cuprinsă între unghiurile α1 și α2, cu excepția benzilor negre.

(4)  Tensiunile de aplicare ale balasturilor pot fi diferite de 12V.

(5)  A se vedea anexa 4.

(6)  „f1/…” reprezintă dimensiunea f1 care trebuie măsurată la distanța față de planul de referință indicată în mm după șocul de curent.

(7)  „…/24 vm” reprezintă valoarea măsurată la o distanță de 24 mm de planul de referință.

(8)  Axa de referință este perpendiculară pe planul de referință și trece prin intersecția celor două linii paralele în modul indicat în figura 5.

(9)  Becul de sticlă și suporturile nu vor depăși învelișul, conform indicației din figura 6. Învelișul este concentric cu axa de referință.

(10)  Partea de bec cuprinsă între unghiurile α1 și α2 trebuie să fie partea emițătoare de lumină. Această parte trebuie să aibă o formă cât mai omogenă posibil și să nu prezinte distorsiuni optice. Acest lucru se aplică pentru întreaga circumferință a becului cuprinsă între unghiurile ± 1 și ± 2.

(11)  Tensiunile de aplicare ale balasturilor pot fi diferite de 12V.

(12)  A se vedea anexa 4.

(13)  Axa de referință este perpendiculară pe planul de referință și trece prin intersecția celor două linii paralele în modul indicat în figura 2.

(14)  Becul de sticlă și suporții nu trebuie să depășească marginea înfășurătorii, astfel cum se indică în figura 3. Înfășurătoarea și axa de referință sunt concentrice.

(15)  Partea de bec cuprinsă între unghiurile α1 și α2 trebuie să fie partea emițătoare de lumină. Această parte trebuie să aibă o formă cât mai omogenă posibil și să nu prezinte distorsiuni optice. Acest lucru se aplică pentru întreaga circumferință a becului cuprinsă între unghiurile α1 și α2.

(16)  Puterea lămpii cu balast integrat.

(17)  A se vedea anexa 4.

(18)  Axa de referință este perpendiculară pe planul de referință și trece prin intersecția celor două linii paralele în modul indicat în figura 2.

(19)  Becul de sticlă și suporții nu trebuie să depășească marginea înfășurătorii, astfel cum se indică în figura 3. Înfășurătoarea și axa de referință sunt concentrice.

(20)  Partea de bec cuprinsă între unghiurile α1 și α2 trebuie să fie partea emițătoare de lumină. Această parte trebuie să aibă o formă cât mai omogenă posibil și să nu prezinte distorsiuni optice. Acest lucru se aplică pentru întreaga circumferință a becului cuprinsă între unghiurile α1 și α2.

(21)  Tensiunile de aplicare ale balasturilor pot fi diferite de 12V.

(22)  A se vedea anexa 4.

(23)  Axa de referință este perpendiculară pe planul de referință și trece prin intersecția celor două linii paralele în modul indicat în figura 2.

(24)  Becul de sticlă și suporții nu trebuie să depășească marginea înfășurătorii, astfel cum se indică în figura 3. Înfășurătoarea și axa de referință sunt concentrice.

(25)  Partea de bec cuprinsă între unghiurile α1 și α2 trebuie să fie partea emițătoare de lumină. Această parte trebuie să aibă o formă cât mai omogenă posibil și să nu prezinte distorsiuni optice. Acest lucru se aplică pentru întreaga circumferință a becului cuprinsă între unghiurile α1 și α2.

(26)  Tensiunile de aplicare ale balasturilor pot fi diferite de 12V.

(27)  A se vedea anexa 4.


ANEXA 2

Image


ANEXA 3

EXEMPLU DE AMPLASARE A MĂRCII DE OMOLOGARE

(a se vedea punctul 2.4.4)

Image

Marca de omologare de mai sus aplicată pe o sursă de lumină cu descărcare în gaz indică faptul că sursa de lumină a fost omologată în Regatul Unit (E11) cu codul de omologare 0A01. Primul caracter al codului de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 99 în forma lui originală.


ANEXA 4

METODA DE MĂSURARE A CARACTERISTICILOR ELECTRICE ȘI FOTOMETRICE

1.   GENERALITĂȚI

Pentru încercările de pornire, funcționare și repornire la cald și pentru măsurarea caracteristicilor electrice și fotometrice, sursa de lumină cu descărcare în gaz trebuie operată în aer liber la o temperatură ambientală de 25 °C ± 5 °C.

2.   BALAST

Dacă balastul nu este integrat în sursa de lumină, toate încercările și măsurătorile trebuie efectuate cu balast, în conformitate cu punctul 2.2.2.4 din prezentul regulament. Alimentarea pentru încercările de pornire și funcționare poate asigura creșterea rapidă a impulsului de curent ridicat.

3.   POZIȚIE DE ARDERE

Poziția de ardere este orizontală într-un interval de ± 10° cu conductorul jos. Pozițiile de încercare și îmbătrânire sunt identice. Dacă lampa este utilizată accidental în direcție incorectă, trebuie supusă din nou procesului de îmbătrânire înaintea începerii măsurării. În timpul îmbătrânirii și al măsurătorilor, nu este permisă prezența unor obiecte conducătoare de electricitate în volumul reprezentat de un cilindru având un diametru de 32 mm și o lungime de 60 mm concentric cu axa de referință și simetric cu arcul. În plus, se evită câmpurile magnetice difuze.

4.   ÎMBĂTRÂNIREA

Toate încercările trebuie efectuate cu surse de lumină care au fost supuse procesului de îmbătrânire timp de minimum 15 cicluri, având următoarele cicluri de comutare:

45 de minute în poziția deschis, 15 secunde în poziția închis, 5 minute în poziția deschis, 10 minute în poziția închis.

5.   TENSIUNEA DE ALIMENTARE

Toate încercările trebuie efectuate la tensiunea de încercare indicată în fișa de date relevantă.

6.   ÎNCERCAREA DE PORNIRE

Încercarea de pornire trebuie aplicată la surse de lumină care nu au fost supuse procesului de îmbătrânire și nu au fost folosite pentru o perioadă de cel puțin 24 de ore înaintea încercării.

7.   ÎNCERCAREA DE FUNCȚIONARE

Încercarea de funcționare este aplicată surselor de lumină care nu au fost utilizate pentru o perioadă de cel puțin 1 oră înaintea încercării.

8.   ÎNCERCAREA DE REPORNIRE LA CALD

Sursa de lumină este pornită și operată cu balastul (posibil integrat) la tensiunea de încercare timp de 15 minute. Apoi, tensiunea de alimentare la balast sau la sursa de lumină cu balast integrat este oprită pentru perioada de oprire indicată în fișa de date relevantă, după care este pornită din nou.

9.   ÎNCERCAREA ELECTRICĂ ȘI FOTOMETRICĂ

Înaintea oricărei măsurări, sursa de lumină este stabilizată pentru o perioadă de 15 minute.

10.   CULOAREA

Culoarea sursei de lumină este măsurată într-o sferă integrantă utilizând un sistem de măsurare care prezintă coordonatele cromatice CIE ale luminii recepționate cu o rezoluție de ± 0,002. Figura de mai jos indică zona de toleranță a culorii pentru culoarea alb și zona de toleranță restricționată pentru sursele de lumină cu descărcare în gaz D1R, D1S, D2R, D2S, D3R, D3S, D4R, D4S, D5S, D6S și D8S.

Image

ANEXA 5

CONFIGURAȚIA OPTICĂ PENTRU A MĂSURA POZIȚIA ȘI FORMA ARCULUI ȘI A POZIȚIEI ELECTROZILOR (1)

Sursa de lumină cu descărcare în gaz se poziționează în modul indicat:

 

în figura 1 sau figura 2 pe fișa de date DxR/1 sau fișa de date DxS/1;

 

în figura 3 sau figura 4 pe fișa de date DxR/2 sau fișa de date DxS/2.

Image

Un sistem optic proiectează pe un ecran o imagine reală A′ a arcului A cu un grosisment preferabil de M = s′/s = 20. Sistemul optic este aplanatic și acromatic. În lungimea de focalizare f a sistemului optic, o diafragmă d cauzează o proiecție a arcului cu direcții de observare aproape paralele. Pentru a obține unghiul unei jumătăți de divergențe nu mai mari de μ = 0,5°, diametrul diafragmei de focalizare cu privire la lungimea de focalizare a sistemului optic nu trebuie să fie mai mare de d = 2f tan(μ). Diametrul activ al sistemului optic nu este mai mare de:

Formula. (c, b1 și b2 sunt specificate pe fișa de date DxS/5, respectiv fișa DxR/5).

O scală aflată pe ecran permite măsurarea poziției electrozilor. Calibrarea aranjamentului poate fi efectuată avantajos utilizând un proiector separat cu un fascicul paralel în conexiune cu un instrument de măsură a cărui umbră este proiectată pe ecran. Instrumentul de măsură indică axa de referință și planul paralel cu planul de referință și la distanța de „e” mm față de acesta (e = 27,1 pentru D1R, D1S, D2R, D2S, D3R, D3S, D4R și D4S).

În planul ecranului se montează un receptor cu deplasare în direcție verticală pe o linie corespunzând planului la „e” de la planul de referință al sursei de lumină cu descărcare în gaz.

Receptorul are sensibilitatea spectrală relativă a ochiului uman. Dimensiunea receptorului nu este mai mare de 0,2 M mm pe orizontală și nu mai mare de 0,025 M mm în direcție verticală (M = grosismentul). Domeniul mișcării măsurabile este de așa natură încât să poată fi efectuate măsurările necesare ale curburii de arc r și ale difuziunii de arc s.


(1)  Această metodă este un exemplu de metodă de măsurare; se poate utiliza orice metodă cu o precizie de măsurare echivalentă.


ANEXA 6

CERINȚE MINIME PENTRU PROCEDURILE DE CONTROL AL CALITĂȚII APLICATE DE CĂTRE PRODUCĂTOR

1.   GENERALITĂȚI

Cerințele de conformitate sunt considerate ca fiind îndeplinite din punct de vedere fotometric (inclusiv radiații ultraviolete), geometric, vizual și electric dacă sunt respectate toleranțele pentru producția de surse de lumină cu descărcare în gaz specificate în fișa de date relevantă din anexa 1 și fișa de date relevantă pentru socluri.

2.   CERINȚE MINIME PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII DE CĂTRE PRODUCĂTOR

Pentru fiecare tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz, producătorul sau deținătorul mărcii de omologare efectuează încercări în conformitate cu prevederile prezentului regulament, la intervale corespunzătoare.

2,1.   Natura încercărilor

Încercările de conformitate ale acestor specificații vizează caracteristicile fotometrice, geometrice și optice ale acestora.

2.2.   Metodele utilizate în cadrul încercărilor

2.2.1.   Încercările trebuie efectuate, în general, în conformitate cu metodele prevăzute în prezentul regulament.

2.2.2.   Aplicarea punctului 2.2.1 necesită o etalonare regulată a echipamentelor de încercare și o corelare a acestora cu măsurătorile efectuate de o autoritate competentă.

2.3.   Natura eșantionării

Eșantioanele de surse de lumină cu descărcare în gaz trebuie selectate în mod aleatoriu din producția unui lot omogen. Prin lot omogen se înțelege un set de surse de lumină cu descărcare în gaz de același tip, definit conform metodelor de producție ale producătorului.

2.4.   Caracteristici verificate și înregistrate

Sursele de lumină cu descărcare în gaz trebuie inspectate, iar rezultatele încercărilor înregistrate pe baza grupurilor de caracteristici enumerate în anexa 7 tabelul 1.

2.5.   Criterii de acceptabilitate

Producătorul sau deținătorul omologării este responsabil pentru efectuarea unei analize statistice a rezultatelor încercărilor pentru a îndeplini specificațiile stabilite pentru controlul conformității producției la punctul 4.1 din prezentul regulament.

Conformitatea este asigurată dacă nu se depășește nivelul de neconformitate acceptabil per grup de caracteristici specificate în tabelul 1 din anexa 7. Acest lucru înseamnă că numărul de surse de lumină cu descărcare în gaz care nu se conformează cerinței pentru orice grup de caracteristici ale oricărui tip de sursă de lumină cu descărcare în gaz nu depășește limitele de calificare din tabelele relevante 2, 3 sau 4 ale anexei 7.

Notă: Fiecare cerință individuală privind sursele de lumină cu descărcare în gaz se consideră a fi o caracteristică.


ANEXA 7

NIVELURI DE EȘANTIONARE ȘI CONFORMITATE PENTRU EVIDENȚELE DE ÎNCERCARE ALE PRODUCĂTORULUI

Tabelul 1

Caracteristici

Grupuri de caracteristici

Grup (1)de înregistrări de încercare între tipuri de surse de lumină cu descărcare în gaz

Minimum 12 eșantionări lunare pentru fiecare grup (1)

Nivel acceptabil de neconformitate per grup de caracteristici ( %)

Marcare, lizibilitate și durabilitate

Toate tipurile cu aceleași dimensiuni externe

315

1

Calitatea becului

Toate tipurile cu același bec

315

1

Dimensiuni externe (excluzând soclul)

Toate tipurile din aceeași categorie

315

1

Poziția și dimensiunile arcului și benzilor

Toate tipurile din aceeași categorie

200

6,5

Pornire, funcționare și repornire la cald

Toate tipurile din aceeași categorie

200

1

Puterea și tensiunea lămpii

Toate tipurile din aceeași categorie

200

1

Flux luminos, culoare și radiații ultraviolete

Toate tipurile din aceeași categorie

200

1

Limitele de calificare pentru acceptare bazate pe rezultatele diferite ale încercărilor pentru fiecare grup de caracteristici sunt enumerate în tabelul 2 ca număr maxim de neconformități. Limitele sunt bazate pe un nivel de acceptabilitate de 1 % din neconformități, presupunând o probabilitate de acceptare de cel puțin 0,95.

Tabelul 2

Numărul rezultatelor încercărilor pentru fiecare caracteristică

Limite de calificare pentru acceptare

-200

5

201-260

6

261-315

7

316-370

8

371-435

9

436-500

10

501-570

11

571-645

12

646-720

13

721-800

14

801-860

15

861-920

16

921-990

17

991-1 060

18

1 061-1 125

19

1 126-1 190

20

1 191-1 249

21

Limitele de calificare pentru acceptare bazate pe rezultatele diferite ale încercărilor pentru fiecare grup de caracteristici sunt enumerate în tabelul 3, sub formă de număr maxim de neconformități. Limitele se bazează pe un nivel de acceptare de 6,5 % neconformități, presupunând o probabilitate de acceptare de cel puțin 0,95.

Tabelul 3

Număr de lămpi înregistrate

Limită de calificare

Număr de lămpi înregistrate

Limită de calificare

Număr de lămpi înregistrate

Limită de calificare

-200

21

541-553

47

894-907

73

201-213

22

554-567

48

908-920

74

214-227

23

568-580

49

921-934

75

228-240

24

581-594

50

935-948

76

241-254

25

595-608

51

949-961

77

255-268

26

609-621

52

962-975

78

269-281

27

622-635

53

976-988

79

282-295

28

636-648

54

989-1 002

80

296-308

29

649-662

55

1 003-1 016

81

309-322

30

663-676

56

1 017-1 029

82

323-336

31

677-689

57

1 030-1 043

83

337-349

32

690-703

58

1 044-1 056

84

350-363

33

704-716

59

1 057-1 070

85

364-376

34

717-730

60

1 071-1 084

86

377-390

35

731-744

61

1 085-1 097

87

391-404

36

745-757

62

1 098-1 111

88

405-417

37

758-771

63

1 112-1 124

89

418-431

38

772-784

64

1 125-1 138

90

432-444

39

785-798

65

1 139-1 152

91

445-458

40

799-812

66

1 153-1 165

92

459-472

41

813-825

67

1 166-1 179

93

473-485

42

826-839

68

1 180-1 192

94

486-499

43

840-852

69

1 193-1 206

95

500-512

44

853-866

70

1 207-1 220

96

513-526

45

867-880

71

1 221-1 233

97

527-540

46

881-893

72

1 234-1 249

98

Limitele de calificare pentru acceptare bazate pe rezultatele diferite ale încercărilor pentru fiecare grup de caracteristici sunt listate în tabelul 4 sub formă de procentaj al rezultatelor, presupunând o probabilitate de acceptare de cel puțin 0,95.

Tabelul 4

Numărul rezultatelor încercărilor pentru fiecare caracteristică

Limite de calificare prezentate sub forma unui procent din rezultate.

Nivel acceptabil de 1 % neconformități

Limite de calificare prezentate sub forma unui procent din rezultate.

Nivel acceptabil de 6,5 % neconformități

1 250

1,68

7,91

2 000

1,52

7,61

4 000

1,37

7,29

6 000

1,30

7,15

8 000

1,26

7,06

10 000

1,23

7,00

20 000

1,16

6,85

40 000

1,12

6,75

80 000

1,09

6,68

100 000

1,08

6,65

1 000 000

1,02

6,55


(1)  Evaluarea cuprinde în general producția de serie a surselor de lumină cu descărcare în gaz din diferite fabrici. Cu toate acestea, un producător poate reuni înregistrări privind același tip de la mai multe fabrici, cu condiția ca acestea să funcționeze în cadrul aceluiași sistem de calitate și de gestionare a calității.


ANEXA 8

CERINȚE MINIME PRIVIND EȘANTIONAREA EFECTUATĂ DE UN INSPECTOR

1.

Cerințele de conformitate sunt considerate îndeplinite din punct de vedere fotometric, geometric, vizual și electric, dacă sunt respectate toleranțele specificate pentru producția surselor de lumină cu descărcare în gaz din fișa de date relevantă din anexa 1 și din fișa de date relevantă pentru socluri.

2.

Conformitatea surselor de lumină cu descărcare în gaz produse în masă nu se contestă dacă rezultatele sunt conforme cu cele precizate la punctul 5 al prezentei anexe.

3.

Conformitatea este contestată, iar producătorului i se cere să ia măsuri astfel încât producția să îndeplinească cerințele dacă rezultatele nu sunt conforme cu cele precizate la punctul 5 al prezentei anexe.

4.

Dacă se aplică punctul 3 al prezentei anexe, un eșantion suplimentar de 250 de surse de lumină cu descărcare în gaz, selectat aleatoriu dintr-un ciclu recent de producție, este prelevat în termen de două luni.

5.

Decizia de omologare sau neomologare a conformității se decide conform valorilor din tabelul 1. Pentru fiecare grup de caracteristici, sursele de lumină cu descărcare în gaz sunt fie acceptate, fie respinse în funcție de valorile din tabelul 1 (1).

Tabelul 1

Eșantion

1 % (2)

6,5 % (2)

Acceptare

Respingere

Acceptare

Respingere

Dimensiunea primului eșantion: 125

2

5

11

16

Dacă numărul de unități neconforme este mai mare de 2 (11) și mai mic de 5 (16), se va preleva un al doilea eșantion de 125 și se evaluează toate cele 250 de unități

6

7

26

27


(1)  Schema propusă este concepută pentru evaluarea conformității surselor de lumină cu descărcare în gaz la un nivel acceptabil de neconformitate de 1 %, respectiv 6,5 % și se întemeiază pe planul de eșantionare dublă pentru verificări normale din publicația CEI 60410: „Sampling Plans and Procedures for Inspection by Attributes” (Planuri și proceduri de eșantionare pentru verificarea în funcție de caracteristici).

(2)  Sursele de lumină cu descărcare în gaz trebuie inspectate, iar rezultatele încercărilor înregistrate pe baza grupurilor de caracteristici enumerate în anexa 7 tabelul 1.