19/Volumul 12

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

4


41995A1127(01)


C 316/2

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


CONVENȚIE

în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind înființarea Oficiului European de Poliție (Convenția Europol)

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE la prezenta convenție, state membre ale Uniunii Europene,

FĂCÂND TRIMITERE la Actul Consiliului din 26 iulie 1995;

FIIND CONȘTIENTE de problemele stringente care decurg din existența actelor de terorism, a traficului ilegal de droguri, precum și a altor forme grave de criminalitate internațională;

ÎNTRUCÂT este necesar să se înregistreze progrese în ceea ce privește solidaritatea și cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene, în special prin îmbunătățirea cooperării polițienești dintre statele membre;

ÎNTRUCÂT astfel de progrese ar permite o mai bună apărare a ordinii publice și a securității;

ÎNTRUCÂT s-a convenit înființarea Oficiului European de Poliție (Europol), prin Tratatul privind Uniunea Europeană din 7 februarie 1992;

ÎN CONFORMITATE cu hotărârea Consiliului European din 29 octombrie 1993 privind înființarea Europol în Olanda și stabilirea sediului acestuia la Haga;

FIIND CONȘTIENTE de obiectivul comun de îmbunătățire a cooperării polițienești în combaterea terorismului, a traficului ilegal de droguri și a altor forme grave de criminalitate internațională printr-un schimb constant, confidențial și intensiv de informații între Europol și unitățile naționale ale statelor membre;

PE BAZA ÎNȚELEGERII ca formele de cooperare prevăzute în prezenta convenție să nu afecteze celelalte forme de cooperare bilaterală sau multilaterală;

DIN CONVINGEREA că în domeniul cooperării polițienești trebuie acordată o atenție deosebită apărării drepturilor persoanelor și în special protejării datelor personale ale acestora;

ÎNTRUCÂT activitățile Oficiului Europol, desfășurate în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții, nu aduc atingere prerogativelor Comunităților Europene; întrucât Europol și Comunitățile Europene au un interes reciproc, în cadrul Uniunii Europene, să stabilească tipurile de cooperare care să îi permită fiecăreia dintre ele să-și îndeplinească sarcinile într-un mod cât mai eficient posibil,

AU CONVENIT URMĂTOARELE:

Cuprins

TITLUL I

ÎNFIINȚARE ȘI SARCINI

Articolul 1

Înființare

Articolul 2

Obiectivul

Articolul 3

Sarcinile

Articolul 4

Unitățile naționale

Articolul 5

Ofițerii de legătură

Articolul 6

Sistemul computerizat de gestionare a informațiilor

TITLUL II

SISTEMUL INFORMAȚIONAL

Articolul 7

Crearea sistemului informațional

Articolul 8

Conținutul sistemului informațional

Articolul 9

Dreptul de acces la sistemul informațional

TITLUL III

FIȘIERE DE LUCRU PENTRU ANALIZĂ

Articolul 10

Colectarea, prelucrarea și utilizarea de date personale

Articolul 11

Sistemul de index

Articolul 12

Ordinul de creare a unui fișier de date

TITLUL IV

DISPOZIȚII COMUNE PRIVIND PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR

Articolul 13

Obligația de a notifica

Articolul 14

Standardul de protecție a datelor

Articolul 15

Răspunderea în materie de protecție a datelor

Articolul 16

Dispoziții referitoare la întocmirea rapoartelor

Articolul 17

Norme privind la utilizarea datelor

Articolul 18

Comunicarea datelor către state și organisme terțe

Articolul 19

Dreptul de acces

Articolul 20

Corectarea și ștergerea datelor

Articolul 21

Termene pentru stocarea și ștergerea fișierelor de date

Articolul 22

Corectarea și păstrarea datelor păstrate din dosare

Articolul 23

Organismul național de supraveghere

Articolul 24

Organismul comun de supraveghere

Articolul 25

Securitatea datelor

TITLUL V

STATUTUL JURIDIC, STRUCTURĂ ȘI DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 26

Capacitatea legală

Articolul 27

Organismele Europol

Articolul 28

Consiliul de administrație

Articolul 29

Directorul

Articolul 30

Personalul

Articolul 31

Confidențialitatea

Articolul 32

Obligația de discreție și confidențialitate

Articolul 33

Regimul lingvistic

Articolul 34

Informarea Parlamentului European

Articolul 35

Bugetul

Articolul 36

Auditarea

Articolul 37

Acordul privind sediul

TITLUL VI

RĂSPUNDEREA ȘI PROTECȚIA JURIDICĂ

Articolul 38

Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă de date

Articolul 39

Alte forme de răspundere

Articolul 40

Soluționarea litigiilor

Articolul 41

Privilegii și imunități

TITLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 42

Raporturile cu statele și organismele terțe

Articolul 43

Modificarea convenției

Articolul 44

Rezerve

Articolul 45

Intrarea în vigoare

Articolul 46

Aderarea unor noi state membre

Articolul 47

Depozitarul

ANEXA menționată la articolul 2

Declarație

TITLUL I

ÎNFIINȚARE ȘI SARCINI

Articolul 1

Înființare

(1)   Statele membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare „statele membre”, prin prezenta înființează un Oficiu European de Poliție, denumit în continuare „Europol”.

(2)   Europol va avea ca punct de legătură câte o singură unitate națională în fiecare stat, care va fi înființată sau desemnată în conformitate cu articolul 4.

Articolul 2

Obiectivul

(1)   Obiectivul Europol este acela de a îmbunătăți, în cadrul relațiilor de cooperare dintre statele membre, în conformitate cu dispozițiile articolului K.1 alineatul (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pe baza măsurilor prevăzute în prezenta Convenție, eficacitatea și cooperarea autorităților competente din statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea terorismului, a traficului ilegal de droguri și a altor forme grave de criminalitate internațională, în situația în care există dovezi clare privitoare la implicarea unei structuri de crimă organizată, precum și la faptul că formele de infracționalitate menționate afectează două sau mai multe state membre, astfel încât se impune implicarea comună a statelor membre, datorită magnitudinii, importanței și consecințelor infracțiunilor avute în vedere.

(2)   Pentru îndeplinirea progresivă a obiectivului menționat la alineatul (1), Europol va acționa inițial în sensul prevenirii și combaterii traficului ilegal de droguri, a traficului internațional cu materiale nucleare și radioactive, a contrabandei cu imigranți ilegali, a traficului ilegal cu ființe umane, precum și în domeniul furtului și traficului ilegal de autovehicule.

În termen de cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții, Europol acționează și cu privire la infracțiunile comise sau care pot fi comise în cursul unor acțiuni teroriste împotriva vieții, a integrității fizice, a libertății personale și a bunurilor. Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu proceduraprevăzută la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, poate decide să dispună ca Europol să acționeze cu privire la activitățile teroriste menționate înainte de expirarea perioadei respective.

Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu procedura prevăzută la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, poate decide să dispună ca Europol să acționeze și cu privire la alte forme de infracționalitate enumerate în anexa la prezenta convenție sau cu manifestări specifice ale acestora. Înainte de a hotărî, Consiliul va dispune Consiliului de administrație să pregătească deciziile sale și, în special, să stabilească implicațiile bugetare și de personal pentru Europol.

(3)   Competența Europol în ceea ce privește o anumită formă de infracțiune sau manifestările specifice ale acesteia include:

1.

activitățile ilegale de spălare de bani legate de aceste forme de infracțiune sau de manifestările specifice ale acestora;

2.

alte infracțiuni conexe.

Următoarele infracțiuni vor fi considerate conexe și vor fi luate în considerare în conformitate cu procedurile prevăzute la articolele 8 și 10:

infracțiunile săvârșite pentru procurarea mijloacelor de săvâșire a unor acte aflate în sfera de competență a Europol;

infracțiunile săvârșite pentru înlesnirea săvârșirea unor acte aflate în sfera de competență a Oficiului Europol;

infracțiunile săvârșite pentru a asigura impunitatea actelor din sfera de competență a Oficiului Europol.

(4)   În sensul prezentei convenții, „autorități competente” înseamnă toate organismele publice existente în statele membre, care răspund în temeiul legislației interne, pentru prevenire și combaterea infracțiunilor.

(5)   În sensul alineatelor (1) și (2), „trafic ilegal de droguri” înseamnă infracțiunile enumerate la articolul 3 alineatul (1) din Convenția privind combaterea traficului ilegal de narcotice și substanțe psihotrope a Organizației Națiunilor Unite, din 20 decembrie 1988, precum și în dispozițiile de modificare sau înlocuire a convenției respective.

Articolul 3

Sarcinile

(1)   În cadrul obiectivului stabilit în temeiul articolului 2 alineatul (1), Oficiului Europol îi revin următoarele sarcini principale:

1.

să faciliteze schimbul de informații între statele membre;

2.

să obțină, centralizeze și analizeze informații publice și secrete;

3.

să notifice de îndată autorităților competente ale statelor membre, prin intermediul unităților naționale menționate la articolul 4, informațiile care le privesc, precum și orice conexiunile constatate între infracțiuni;

4.

să sprijine investigațiile desfășurate în statele membre, prin furnizarea tuturor informațiilor relevante unităților naționale;

5.

să mențină un sistem computerizat al informațiilor colectate care cuprind date în conformitate cu articolele 8, 10 și 11.

(2)   Pentru îmbunătățirea cooperării și eficacității autorităților competente din statele membre, prin intermediul unităților naționale, pentru a îndeplini obiectivul prevăzut la articolul 2 alineatul (1), Oficiului Europol îi revin și următoarele sarcini suplimentare:

1.

să dezvolte cunoștințelor specializate în domeniul procedurilor de investigație ale autorităților competente din statele membre și să ofere consiliere în ceea ce privește desfășurarea de investigații;

2.

să furnizeze informații secrete strategice pentru a sprijini și a promova utilizarea cu eficiență și eficacitate a resurselor disponibile la nivel național în cadrul activităților operative;

3.

să elaboreze rapoarte privind situația generală.

(3)   În contextul obiectivului care îi revine în temeiul articolului 2 alineatul (1), Europol poate, de asemenea, să sprijine statele membre, în conformitate cu resursele bugetare și de personal de care dispune și în cadrul limitelor stabilite de Consiliul de Administrație, prin consiliere și activitate de cercetare în următoarele domenii:

1.

instruirea membrilor autorităților competente;

2.

organizarea și echiparea autorităților respective;

3.

metode de prevenire a criminalității;

4.

metode tehnice și de medicină legală specifice poliției și proceduri de investigație.

Articolul 4

Unitățile naționale

(1)   Fiecare stat membru înființează sau desemnează o unitate națională pentru îndeplinirea sarcinilor enumerate în prezentul articol.

(2)   Unitatea națională constituie singurul organism de legătură dintre Europol și autoritățile naționale competente. Relațiile dintre unitatea națională și autoritățile competente sunt reglementate prin dreptul intern și, în special, prin normele constituționale relevante.

(3)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că unitățile naționale sunt capabile să îndeplinească sarcinile care le revin, în special că au acces la date naționale relevante.

(4)   Unităților naționale le revine sarcina de a:

1.

furniza Oficiului Europol, din proprie inițiativă, informațiile publice și secrete necesare îndeplinirii sarcinilor care le revin;

2.

răspunde solicitărilor Europol în ceea ce privește informațiile publice și secrete și consilierea;

3.

actualiza informațiile publice și secrete;

4.

evalua, pentru autoritățile competente, informațiile publice și secrete în conformitate cu dreptul intern, și de a le transmite acestora;

5.

emite solicitări către Europol pentru consiliere, informații publice și secrete, precum și analiză;

6.

furniza Oficiului Europol informații care să fie stocate în sistemul computerizat;

7.

asigura respectarea legii în cadrul fiecărui schimb de informații între acestea și Europol.

(5)   Fără a aduce atingere exercitării răspunderilor care revin statelor membre, astfel cum sunt prevăzute la articolul K.2 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, o unitate națională nu este obligată să furnizeze informațiile publice și secrete prevăzute la alineatul (4) punctele 1, 2 și 6, precum și în articolele 7 și 10, într-un anumit caz, dacă acest lucru ar însemna:

1.

lezarea intereselor naționale esențiale de securitate, sau

2.

punerea în pericol a reușitei unei anchete în curs de desfășurare sau a siguranței unor persoane;

3.

furnizarea unor informații referitoare la organizații sau activități ale serviciilor de informații, în ceea ce privește securitatea statului.

(6)   Cheltuielile efectuate de către unitățile naționale în procesul de comunicare cu Europol sunt suportate de către statele membre și, cu excepția cheltuielilor de conectare, nu sunt imputate Oficiului Europol.

(7)   Șefii unităților naționale se vor întâlni de câte ori este nevoie pentru a acorda consiliere Europol.

Articolul 5

Ofițerii de legătură

(1)   Fiecare unitate națională detașează cel puțin un ofițer de legătură la Europol. Numărul ofițerilor de legătură care pot fi detașați de către statele membre la Europol se stabilește prin decizia unanimă a Consiliului de administrație; această decizie poate fi modificată în orice moment prin hotărârea unanimă a Consiliului de administrație. În absența unor dispoziții speciale în prezenta convenție, ofițerii de legătură se supun dreptului intern al statului membru de origine.

(2)   Unitățile naționale dispun ofițerilor lor de legătură să le reprezinte interesele în cadrul Europol, în conformitate cu dreptul intern al statului membru de origine și cu dispozițiile aplicabile administrației Europol.

(3)   Fără a aduce atingere dispozițiilor articolul 4 alineatele (4) și (5), ofițerii de legătură, în cadrul obiectivului stabilit în articolul 2 alineatul (1), sprijină schimbul de informații dintre unitățile naționale care i-au detașat și Europol, în special prin:

1.

furnizarea către Europol a informațiilor din partea unităților naționale care i-au detașat;

2.

furnizarea către unitățile naționale care i-au detașat a informațiilor din partea Europol și

3.

cooperarea cu funcționarii Europol prin furnizarea de informații și consiliere referitoare la analiza informațiilor referitoare la statul membru care a dispus detașarea.

(4)   În același timp, ofițerii de legătură sprijină schimburile de informații din partea unităților naționale pe care le reprezintă, precum și în ceea ce privește coordonarea măsurilor rezultate, în conformitate cu dreptul lor intern, în cadrul obiectivului stabilit la articolul 2 alineatul (1).

(5)   În măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la alineatul (3) de mai sus, ofițerii de legătură au dreptul de a consulta diferitele fișiere, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare precizate în articolele relevante.

(6)   Articolul 25 se va aplica mutatis mutandis activității ofițerilor de legătură.

(7)   Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții din prezenta convenție, drepturile și obligațiile ofițerilor de legătură în raporturile cu Europol sunt stabilite de Consiliul de administrație în unanimitate.

(8)   Ofițerii de legătură se bucură de privilegiile și imunitățile necesare îndeplinirii sarcinilor care le revin, în conformitate cu articolul 41 alineatul (2).

(9)   Europol pune la dispoziția statelor membre, în mod gratuit, spațiile necesare în cadrul imobilelor Europol în vederea desfășurării activității ofițerilor de legătură. Toate celelalte cheltuieli realizate în legătură cu ofițerii de legătură detașați sunt suportate de statul membru de origine; această dispoziție se aplică și costurilor echipamentelor necesare ofițerilor de legătură, în măsura în care Consiliul de administrație nu recomandă, în unanimitate, contrariul într-un caz determinat, atunci când stabilește bugetul Europol.

Articolul 6

Sistemul computerizat de gestionare a informațiilor

(1)   Europol păstrează un sistem computerizat de gestionare a informațiilor colectate, format din următoarele componente:

1.

un sistem informațional astfel cum este menționat la articolul 7, având un conținut limitat și definit în mod clar, care să permită accesul imediat la informațiile disponibile statelor membre și Oficiului Europol;

2.

fișierele de lucru astfel cum este menționat la articolul 10, stabilite pentru diferite perioade în scopul analizei și conținând informații cuprinzătoare și

3.

un sistem centralizat de index care să conțină anumite amănunte din fișierele de analiză menționate la punctul 2, în conformitate cu mecanismele prevăzute la articolul 11.

(2)   Sistemul computerizat de gestionare a informațiilor colectate exploatat de Europol nu trebuie în nici un caz să fie conectat la alte sisteme de prelucrare automată a datelor, cu excepția sistemelor automatizate de prelucrare a datelor aparținând unităților naționale.

TITLUL II

SISTEMUL INFORMAȚIONAL

Articolul 7

Crearea sistemului informațional

(1)   În vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin, Europol crează și menține un sistem computerizat de gestiune a informațiilor. Aceste sistem informațional, în care statele membre, reprezentate de unitățile lor naționale și de ofițerii de legătură, pot introduce direct date, în conformitate cu procedurile valabile în statele membre respective, și în care Europol poate introduce direct date furnizate de către terțe state și organisme terțe și date rezultate în urma analiezi, este direct accesibil spre consultare unităților naționale, ofițerilor de legătură, directorului Europol, directorilor adjuncți și funcționarilor Europol împuterniciți în acest sens.

Accesul direct al unităților naționale la sistemul informațional în ceea ce privește persoanele menționate la articolul 8 alineatul (1) punctul 2 se limitează exclusiv la detaliile de identificare enumerate la articolul 8 alineatul (2). În cazul în care sunt necesare într-o anumită anchetă, datele complete pot fi accesibile prin intermediul ofițerilor de legătură.

(2)   Oficiului Europol îi revine:

1.

sarcina să asigure respectarea dispozițiilor care reglementează exploatarea sistemului informațional și cooperarea în acest sens și

2.

răspunderea pentru buna funcționare a sistemului informațional, din punct de vedere tehnic și operațional. În special, Europol ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că măsurile menționate la articolele 21 și 25 privitoare la sistemul informațional sunt puse în aplicare în mod corect.

(3)   Unitatea națională a fiecărui stat membru răspunde pentru menținerea legăturilor cu sistemul informațional. În special, aceasta răspunde pentru siguranța măsurilor menționate la articolul 25 în ceea ce privește echipamentele de prelucrare a datelor utilizate pe teritoriul statului membru respectiv, pentru efectuarea revizuirilor prevăzute la articolul 21 și, în măsura în care devine necesar în temeiul actelor cu putere de lege, a actelor administrative și a procedurilor aplicabile în statul membru respectiv, pentru punerea corectă în aplicare a prezentei convenții sub alte aspecte.

Articolul 8

Conținutul sistemului informațional

(1)   Sistemul informațional poate fi utilizat pentru a stoca, modifica și utiliza exclusiv datele necesare îndeplinirii sarcinilor Oficiului Europol, cu excepția datelor referitoare la infracțiuni conexe, astfel cum sunt menționate la articolul 2 alineatul (3 al doilea paragraf. Datele introduse în sistemul informațional privesc următoarele:

1.

persoanele care, în conformitate cu dreptul intern al statului membru respectiv, sunt suspectate de a fi săvârșit sau de a fi participat la săvârșirea unei infracțiuni de competența Europol în temeiul articolului 2, ori care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune;

2.

persoanele în legătură cu care există un temei serios în temeiul dreptului intern să se considere că vor comite infracțiuni de competența Europol în temeiul articolului 2.

(2)   Datele personale menționate la alineatul (1) pot include numai următoarele detalii:

1.

numele de familie, numele dinaintea căsătoriei, numele de botez și, după caz, pseudonimul sau orice alt nume utilizat;

2.

data și locul nașterii;

3.

naționalitatea;

4.

sexul și

5.

dacă este necesar, orice alte caracteristici care pot fi utile pentru identificare, inclusiv orice caracteristici fizice obiective care nu pot face obiectul schimbării.

(3)   În plus față de datele menționate la alineatul (2) și la datele referitoare la Europol sau la unitatea națională care introduce datele respective, sistemul informațional poate fi utilizat de asemenea și pentru stocarea, modificarea și utilizarea următoarelor detalii referitoare la persoanele menționate la alineatul (1):

1.

infracțiuni, presupuse infracțiuni, precum și locul și data săvârșirii acestora;

2.

mijloacele care au fost utilizate sau pot fi utilizate pentru sîvârșirea infracțiunilor;

3.

departamentele care răspund de caz și dosarele pregătite de acestea;

4.

suspiciunea de apartenență la o organizație criminală;

5.

condamnările, în cazul în care privesc infracțiuni de competența Europol în temeiul articolului 2.

Aceste date pot fi introduse în sistem chiar dacă nu conțin deocamdată referințe privitoare la persoane. În cazul în care aceste date sunt introduse chiar de către Europol, care pune la dispoziție și numărul de dosar, Europol va trebui de asemenea să indice și dacă datele au fost furnizate de o terță parte sau constituie rezultatul propriilor sale analize.

(4)   Informațiile suplimentare deținute de Europol sau de unitățile naționale cu privire la grupurile de persoane menționate la primul alineat pot fi comunicate oricărei unități naționale sau Oficiului Europol, la solicitarea acestora. În acest scop, unitățile naționale vor proceda în conformitate cu dreptul lor intern.

În cazul în care informațiile suplimentare menționate se referă la una sau mai multe infracțiuni conexe, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (3) al doilea paragraf , datele stocate în sistemul informațional vor fi marcate în mod corespunzător pentru a da posibilitatea unităților naționale să procedeze la schimburi de informații privitoare la infracțiuni conexe.

(5)   În cazul în care se renunță la urmărirea persoanei în cauză sau dacă persoana respectivă este achitată, datele referitoare la oricare decizie trebuie să fie șterse.

Articolul 9

Dreptul de acces la sistemul informațional

(1)   Dreptul de a introduce date direct în sistemul informațional sau de a consulta informații stocate în acest sistem revine numai unităților naționale, ofițerilor de legătură și directorului, directorilor adjuncți sau funcționarilor Europol împuterniciți în acest sens. Datele pot fi consultate ori de câte ori devine necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin Oficiului Europol într-un anumit caz; informațiile pot fi consultate în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative din statul membru de origine al unității respective, sub rezerva oricăror dispoziții suplimentare cuprinse în prezenta convenție.

(2)   Numai unitatea națională care a introdus datele poate modifica, corecta sau șterge datele respective. În situația în care o unitate are motive să creadă că datele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) sunt incorecte sau dorește să le suplimenteze, unitatea respectivă va informa imediat unitatea care le-a introdus în sistem; aceasta va examina imediat înștiințarea respectivă și, dacă este necesar, va modifica, suplimenta, corecta sau șterge imediat datele respective. În cazul în care sistemul conține datele prevăzute la articolul 8 alineatul (3) referitoare la o anumită persoană, orice unitate poate introduce date suplimentare, în modul prevăzut la articolul 8 alineatul (3). În cazul în care se constată contradicții flagrante între datele introduse în sistem, unitățile implicate se vor consulta și vor ajunge la o înțelegere. În cazul în care o anumită unitate națională intenționează să șteargă de pe sistem toate datele, în maniera prevăzută la articolul 8 alineatul (2), referitoare la o anumită persoană și în cazul în care sunt deținute date, în modul prevăzut la articolul 8 alineatul (3), referitoare la aceeași persoană, însă introduse de alte unități, răspunderea în ceea ce privește legislația referitoare la protejarea datelor, în conformitate cu dispozițiile articolului 15 alineatul (1), ca și dreptul de a modifica, suplimenta, corecta și șterge aceste date, în conformitate cu dispozițiile articolului 8 alineatul (2), vor fi transferate următoarei unități naționale care a introdus date în sistem referitoare la persoana respectivă, în conformitate cu dispozițiile articolului 8 alineatul (3). Unitatea națională care intenționează să șteargă anumite date trebuie să înștiințeze mai întâi unitatea căreia îi revine răspunderea de a proteja datele respective.

(3)   Răspunderea privind permisiunea de a consulta, introduce sau modifica date, în cadrul sistemului informațional, revine unității care consultă, introduce sau modifică datele respective; trebuie să se prevadă o posibilitate de identificare a unității naționale respective. Comunicarea informațiilor între unitățile naționale și autoritățile competente ale statelor membre este reglementată prin dreptul intern.

TITLUL III

FIȘIERE DE LUCRU PENTRU ANALIZĂ

Articolul 10

Colectarea, prelucrarea și utilizarea de date personale

(1)   Atunci când acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivului prevăzut la articolul 2 alineatul (1), Europol, pe lângă datele care nu sunt de natură personală, poate stoca, modifica și utiliza în cadrul altor fișiere date privitoare la infracțiunile de competența Europol în conformitate cu articolul 2 alineatul (2), inclusiv datele privitoare la infracțiuni conexe prevăzute la articolul 2 alineatul (3) al doilea paragraf, în scopul efectuării unor analize specifice referitoare la:

1.

persoanele menționate la articolul 8 alineatul (1);

2.

persoanele care pot fi citate să depună mărturie în cadrul unor investigații privitoare la anumite infracțiuni, desfășurate ca parte a unor cercetări penale sau în legătură cu acestea;

3.

persoanele care au fost victimele uneia dintre infracțiunile din categoria celor analizate sau privitor la care anumite fapte îndreptățesc convingerea că persoanele respective pot fi victimele infracțiunii respective;

4.

persoane care servesc drept contacte și asociați și

5.

persoane care pot oferi informații privitoare la infracțiunile avute în vedere.

Colectarea, stocarea și prelucrarea datelor enumerate în prima teză a articolului 6 din Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 privind prelucrarea automată a datelor personale nu sunt permise decât dacă sunt strict necesare pentru un anumit dosar și decât dacă aceste date vin să completeze alte date personale deja existente în dosarul respectiv. Este interzisă selecționarea unui anumit grup de persoane exclusiv pe baza datelor enumerate în prima teză a articolului 6 din Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981, cu încălcarea normelor menționate mai sus referitoare la scop.

Consiliul, hotărând în unanimitate, în conformitate cu procedurile prevăzute în titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, va adopta norme de aplicare privitoare la fișierele de date pregătite de Consiliul de administrație, care conțin detalii suplimentare, referitoare în special la categoriile de date personale la care se face referire în prezentul articol și la dispozițiile legate de securitatea datelor respective, precum și la supravegherea internă modului de utilizare a acestora.

(2)   Aceste fișiere vor fi deschise în scopul analizei definite ca fiind „colectarea, prelucrarea și utilizarea datelor, în scopul de a acorda asistență într-o anchetă penală”. Fiecare proiect de analiză va implica și crearea unui grup de analiză, care să reunească strâns următoarele categorii de participanți, în conformitate cu sarcinile definite la articolul 3 alineatele (1) și (2), precum și la articolul 5 alineatul (3):

1.

analiști și alți funcționari Europol desemnați de către direcțiunea Europol: numai analiștii au permisiunea de a introduce și consulta date din dosarul menționat;

2.

ofițerii de legătură și/sau experții statului membru care furnizează informația sau care sunt implicați în procesul de analiză în sensul alineatului (6).

(3)   La cererea Europol sau din proprie inițiativă, unitățile naționale vor comunica Europol, sub rezerva dispozițiilor articolului 4 alineatul (5), toate informațiile care pot deveni necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) punctul 2. Statele membre vor comunica datele respective numai în situația în care prevenirea, studiul și combaterea infracțiunilor prin prelucrarea datelor respective sunt autorizate și de dreptul intern.

În funcție de gradul lor sensibilitate, datele provenind de la unitățile naționale pot fi îndreptate direct și prin orice mijloace considerate adecvate către grupurile de analiză, indiferent dacă acest lucru se realizează prin intermediul ofițerilor de legătură respectivi sau nu.

(4)   În cazul în care, pe lângă datele prevăzute la alineatul (3), Europol ar fi îndreptățit să obțină și alte informații referitoare la îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) punctul 2, Europol poate solicita:

1.

Comunităților Europene și organismelor de drept public constituite prin tratatele de instituire a Comunităților respective;

2.

altor organisme de drept public constituite în cadrul Uniunii Europene;

3.

organismelor create în baza unui acord între două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene;

4.

terțelor state;

5.

organizațiilor internaționale și organismelor lor subordonate de drept public;

6.

altor organisme de drept public care au la bază acorduri dintre două sau mai multe state și

7.

Organizației Internaționale a Poliției Judiciare

să înainteze informațiile respective, prin orice mijloace care pot fi considerate adecvate. De asemenea, în aceleași condiții și cu aceleași mijloace, Europol poate accepta informații oferite de aceste organisme din proprie inițiativă. Consiliul, hotărând în unanimitate, pe baza procedurii prevăzute în titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană și în urma consultațiilor cu Consiliul de administrație, poate elabora norme care trebuie respectate de către Europol în această privință.

(5)   În măsura în care Europol este îndreptățit, pe baza unor alte convenții, să aibă acces prin intermediul rețelei de calculatoare la alte sisteme informaționale, Europol poate consulta date personale prin aceste mijloace, dacă este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (1) punctul 2.

(6)   În cazul în care o analiză efectuată este de natură generală sau strategică, toate statele membre, prin intermediul ofițerilor lor de legătură și/sau prin experții lor, vor fi pe deplin asociate la rezultatele acesteia, în special prin intermediul prezentării unor rapoarte întocmite de Europol.

În cazul în care analiza se referă la cazuri specifice care nu privesc toate statele membre și care au un obiectiv operațional direct, la ea vor participa reprezentanții următoarelor state:

1.

statele membre care constituie sursa de informații care au determinat luarea deciziei de deschidere a fișierului de analiză respectiv sau statele membre care sunt vizate direct de informațiile respective, precum și statele membre care sunt ulterior invitate de către grupul de analiză să ia parte la analiza respectivă, pentru că pot deveni și ele vizate de aceasta;

2.

statele membre care află, prin consultarea sistemului de centralizare a datelor, că au nevoie de anumite informații și își exprimă nevoia de a cunoaște informațiile respective în condițiile prevăzute la alineatul (7).

(7)   Nevoia de a fi informați poate fi invocată de către ofițerii de legătură autorizați. Fiecare stat membru va nominaliza și autoriza un număr limitat de astfel de ofițeri de legătură. Lista acestora va fi prezentată Consiliului de administrație.

Orice ofițer de legătură poate invoca nevoia de a fi informat în conformitate cu dispozițiile alineatului (6), depunând o solicitare scrisă care trebuie aprobată de către autoritatea căreia îi este subordonat în statul membru de origine și remisă tuturor participanților la analiza respectivă. Ulterior ofițerul de legătură solicitant este în mod automat asociat la analiza respectivă.

În cazul în care există obiecții în cadrul grupului de analiză respectiv, asocierea „automată” la procesul de analiză respectiv va fi amânată până la încheierea procedurilor de conciliere, care pot fi eșalonate în trei etape, după cum urmează:

1.

participanții la analiză vor depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord cu ofițerul de legătură care invocă nevoia de fi informat; în acest scop, respectivii participanți la analiză vor avea la dispoziție o perioadă de maximum 8 zile;

2.

în cazul în care nu se ajunge la nici un acord, conducătorii unităților naționale respective și direcțiunea Europol se vor întâlni în termen de trei zile;

3.

în cazul în care nici în această situație nu se poate ajunge la un consens, reprezentanții în Consiliul de administrație ai părților implicate trebuie să se întâlnească în termen de opt zile. În situația în care statul membru respectiv nu renunță la solicitarea de a fi informat, asocierea automată a statului membru respectiv va fi hotărâtă prin consens.

(8)   Statul membru care comunică anumite date Oficiului Europol va fi singurul în măsură să decidă gradul și variația de sensibilitate a datelor respective. Orice act de transmitere sau utilizare a datelor rezultate în urma analizelor efectuate este supus deciziei luate în urma consultării cu participanții la analiza respectivă. Orice stat membru care se implică într-o analiză aflată deja în curs nu poate, în special, transmite sau utiliza datele respective în lipsa acordului prealabil al statelor membre implicate inițial.

Articolul 11

Sistemul de index

(1)   Europol va crea un sistem de index pentru datele stocate în fișierele prevăzute la articolul 10 alineatul (1).

(2)   Directorul, adjuncții acestuia și funcționarii împuterniciți în mod corespunzător ai Europol, precum și ofițerii de legătură, vor avea dreptul de a consulta sistemul de index. Acesta va fi astfel conceput încât să fie clar pentru ofițerul de legătură care consultă datele respective că fișierele menționate în articolul 6 alineatul (1) punctul 2 și articolul 10 alineatul (1) conțin date referitoare la statul său membru de origine.

Accesul ofițerilor de legătură trebuie astfel definit încât ofițerii de legătură să poată stabili imediat dacă o anumită informație este stocată sau nu, însă ca ei să nu poată stabili conexiuni sau să nu poată trage concluzii suplimentare referitoare la conținutul fișierelor respective.

(3)   Procedurile detaliate de creare a sistemului de index trebuie aprobate prin hotărârea unanimă a Consiliului de administrație.

Articolul 12

Ordinul de creare a unui fișier de date

(1)   Pentru fiecare fișier de date computerizat care conține date personale utilizate de către Europol în îndeplinirea sarcinilor care îi revin în virtutea articolului 10, Europol precizează într-un ordin crearea fișierului respectiv, care necesită aprobarea Consiliului de administrație:

1.

numele fișierului;

2.

scopul fișierului;

3.

grupurile de persoane la care se referă datele stocate în fișierul respectiv;

4.

natura datelor care urmează să fie stocate și a oricăror date din categoriile enumerate în prima teză a articolului 6 din Convenția Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981, care sunt strict necesare;

5.

tipul de date personale utilizate pentru deschiderea fișierului respectiv;

6.

transferul sau introducerea de date care trebuie stocate;

7.

condițiile în care datele personale stocate în fișierul respectiv pot fi transmise, persoanele cărora le pot fi transmise aceste informații și prin urmarea căror proceduri;

8.

termenele pentru examinare și durata de stocare;

9.

metoda de întocmire a jurnalului de evidență a utilizărilor datelor.

Organismul de supraveghere comună menționat în articolul 24 este imediat înștiințat de către directorul Europol în legătură cu planul de a dispune deschiderea fișierului respectiv de date și primește dosarul pe marginea căruia poate adresa Consiliului de administrație comentariile considerate oportune.

(2)   În cazul în care urgența solicitării respective este de natură să împiedice obținerea aprobării Consiliului de administrație, în modul prevăzut la alineatul (1), directorul, din proprie inițiativă sau la solicitarea statelor membre implicate, poate dispune – în baza unei decizii motivate – deschiderea unui fișier de date. În același timp, directorul informează și membrii Consiliului de administrație în legătură cu decizia sa. Procedura prevăzută la alineatul (1) demarează imediat și este finalizată cât mai curând posibil.

TITLUL IV

DISPOZIȚII COMUNE PRIVIND PRELUCRAREA INFORMAȚIILOR

Articolul 13

Obligația de a notifica

Europol notifică de îndată unitățile naționale, precum și ofițerii lor de legătură, la cererea unității naționale, cu privire la orice informații privitoare la statele membre respective, precum și în legătură cu orice conexiuni constatate între infracțiunile de competența Europol, în conformitate cu dispozițiile articolului 2. De asemenea, pot fi furnizate și informații publice și secrete referitoare la alte infracțiuni pe care le constată Europol în cursul îndeplinirii sarcinilor respective.

Articolul 14

Standardul de protecție a datelor

(1)   Până la intrarea în vigoare a prezentei Convenții, fiecare stat membru ia măsurile necesare – în temeiul dreptului său intern – pentru prelucrarea datelor personale conținute în fișierele de date, în cadrul convenției menționate, pentru a asigura un standard de protecție a datelor care să corespundă cel puțin standardelor care rezultă din punerea în aplicare a principiilor Convenției Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981, luându-se astfel în considerare Recomandarea nr. R (87) 15 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 17 septembrie 1987 referitoare la utilizarea datelor personale în activitatea poliției.

(2)   Comunicarea datelor personale prevăzute în prezenta convenție nu poate începe până la intrarea în vigoare, pe teritoriul fiecăruia dintre statele membre implicate în procesul de comunicare respectiv, a normelor pentru protecția datelor stabilite la alineatul (1) de mai sus.

(3)   În procesul de colectare, prelucrare și utilizare a datelor personale, Europol ia în considerare principiile Convenției Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981, precum și ale Recomandării nr. R (87) 15 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 17 septembrie 1987.

De asemenea, Europol respectă principiile privitoare la datele ne-automatizate pe care le deține sub forma fișierelor de date, cu alte cuvinte orice set structurat de date personale accesibile în conformitate cu criterii specifice.

Articolul 15

Răspunderea în materie de protecție a datelor

(1)   Sub rezerva altor dispoziții ale prezentei convenții, răspunderea privind datele stocate la Europol, în special legalitatea colectării, a transmiterii către Europol a datelor, precum și introducerea acestora în sistem, ca și acuratețea și actualitatea acestora și verificarea limitelor de stocare revine:

1.

statelor membre care introduc sau comunică în alt mod datele respective;

2.

Oficiului Europol, în ceea ce privește datele comunicate acestuia de către terți sau care rezultă din analizele efectuate de Europol.

(2)   În plus, sub rezerva celorlalte dispoziții ale prezentei convenții, oficiului Europol îi revine răspunderea cu privire la toate datele primite de la Europol și prelucrate de către acesta, oriunde s-ar afla stocate datele respective, în sistemul informațional menționat la articolul 8, în fișierele de date deschise în cadrul analizelor menționate la articolul 10, în sistemul de index menționat la articolul 11 sau în fișierele de date menționate în articolul 14 alineatul (3).

(3)   Europol stochează datele astfel încât să se poată stabili care stat membru sau terță parte a furnizat datele respective sau dacă datele respective constituie rezultatul unei analize efectuate de către Europol.

Articolul 16

Dispoziții referitoare la întocmirea rapoartelor

În medie, Europol redactează rapoarte pentru cel puțin una din zece consultări de date personale – și de asemenea pentru fiecare consultare de date efectuată în cadrul sistemului informațional menționat la articolul 7 – pentru a verifica legalitatea acestora. Datele conținute în rapoartele respective sunt utilizate exclusiv în scopul respectiv de către Europol și de către organismele de supraveghere menționate la articolele 23 și 24 și sunt șterse după șase luni, cu excepția cazului în care datele respective sunt necesare în continuare și pentru alte operațiuni de control. Detaliile sunt hotărâte de către Consiliul de administrație, în urma consultațiilor cu organismul de supraveghere comună.

Articolul 17

Norme privind utilizarea datelor

(1)   Datele personale consultate în sistemul informațional, în sistemul de index sau în fișierele de date deschise pentru analiză, precum și datele comunicate prin orice alte mijloace adecvate pot fi transmise sau utilizate exclusiv de către autoritățile competente ale statelor membre, pentru a preveni și pentru a combate infracțiunile de competența Europol și, de asemenea, pentru a combate alte tipuri de infracțiuni grave.

Datele menționate la primul alineat sunt utilizate de către autoritățile respective în conformitate cu dreptul statului membru de origine al acestora.

Europol poate utiliza datele prevăzute la alineatul (1) numai pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin conform articolului 3.

(2)   Dacă, în cazul anumitor date, statul membru, statul terț sau organismul terț care le comunică, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4), prevede anumite restricții de utilizare a datelor în statul membru respectiv sau de către terți, restricțiile respective trebuie respectate și de către utilizatorul datelor respective cu excepția anumitor cazuri în legătură cu care dreptul statului de origine prevede că, prin derogare de la restricțiile respective, datele menționate pot fi utilizate de către autoritățile judiciare, organismele legislative sau de către orice alt organism independent înființat conform legii și însărcinat cu supravegherea autorităților naționale ale statului de origine, conform dispozițiilor articolului 2 alineatul (4). În aceste cazuri, datele pot fi utilizate numai în urma unor consultări prealabile cu statul membru care le-a furnizat, ale cărui interese și opinii trebuie luate în considerare, în măsura în care acest lucru este posibil.

(3)   Utilizarea datelor menționate pentru alte scopuri sau de către alte autorități decât cele menționate în articolul 2 al prezentei convenții este posibilă numai după consultarea prealabilă a statului membru care a furnizat datele respective, în măsura în care acest lucru este permis de dreptul statului membru de origine.

Articolul 18

Comunicarea datelor către state și organisme terțe

(1)   Sub rezerva respectării condițiilor prevăzute la alineatul (4), Europol poate comunica date personale pe care le deține statelor și organismelor terțe, în conformitate cu dispozițiile articolului 10 alineatul (4), atunci când:

1.

acest lucru este necesar în anumite cazuri individuale, în scopul prevenirii sau combaterii infracțiunilor de competența Europol, în conformitate cu articolul 2;

2.

statul sau organismul respectiv asigură un nivel adecvat de protecție a datelor și

3.

comunicarea datelor respective este permisă în conformitate cu normele generale, în sensul alineatului (2).

(2)   În conformitate cu procedura din titlul VI al Tratatului privind Uniunea Europeană și având în vedere condițiile menționate în alineatul (3), Consiliul, hotărând în unanimitate, stabilește normele generale privitoare la comunicarea datelor personale de către Europol statelor și organismelor terțe, în sensul articolului 10 alineatul (4). Consiliul de administrație pregătește decizia Consiliului și consultă organismul comun de supraveghere prevăzut la articolul 24.

(3)   Caracterul adecvat al nivelului de protecție a datelor asigurat de către statele și organismele terțe în sensul articolului 10 alineatul (4) este evaluat luând în considerare toate circumstanțele care intervin în procesul de comunicare a datelor personale; sunt luate în considerare în special următoarele aspecte:

1.

natura datelor respective;

2.

scopul datelor respective;

3.

durata procesului de prelucrare avut în vedere și

4.

dispozițiile generale sau speciale aplicabile statelor și organismelor terțe în sensul articolului 10 alineatul (4).

(4)   Dacă datele menționate au fost comunicate către Europol de către un stat membru, Europol le poate comunica la rândul său unor state și organisme terțe numai cu acordul statului membru. Statul membru își poate da acordul prealabil, în general sau în alt fel, pentru o astfel de comunicare; acordul respectiv poate fi retras oricând.

Dacă datele nu au fost comunicate de către un stat membru, Europol trebuie să se asigure că transmiterea datelor respective nu este de natură să:

1.

obstrucționeze îndeplinirea adecvată a sarcinilor de competența unui stat membru;

2.

pună în pericol securitatea și ordinea publică a unui stat membru sau să îi prejudicieze bunăstarea în orice alt fel.

(5)   Europol răspunde pentru legalitatea autorizării transmiterii de date și informații. Europol ține o evidență a tuturor transmiterilor de date și a temeiurilor care stau la baza transmiterii datelor respective. Se acordă autorizarea transmiterii datelor numai în situația în care destinatarul se angajează că datele respective sunt utilizate exclusiv în scopul pentru care au fost transmise. Acest principiu nu se aplică transmiterii de date personale solicitate pentru o anchetă a Europol.

(6)   În cazul în care transmiterea de date în conformitate cu dispozițiile alineatului (1) se referă la informații care fac obiectul cerințelor de confidențialitate, aceste informații pot fi oferite numai în măsura în care există un acord de confidențialitate între Europol și destinatar.

Articolul 19

Dreptul de acces

(1)   Orice persoană care dorește să-și exercite dreptul de acces la date referitoare la ea stocate la Europol sau dreptul de a dispune verificarea datelor respective poate depune o cerere în acest sens, în mod gratuit, la autoritățile naționale competente ale oricărui stat membru, la alegerea persoanei respective, iar autoritatea în cauză transmite imediat cererea respectivă Oficiului Europol și înștiințează solicitantul că Europol îi va răspunde direct.

(2)   Europol trebuie să răspundă în întregime cererii respective în termen de trei luni de la primirea acesteia de către autoritatea competentă a statului membru implicat.

(3)   Dreptul oricărei persoane de a avea acces la date referitoare la sine sau dreptul de a dispune verificarea acestor date poate fi exercitat în conformitate cu dreptul statului membru unde se solicită exercitarea acestui drept, ținând cont de următoarele dispoziții:

Atunci când legea statului membru căruia i se solicită datele respective prevede o comunicare referitoare la date, comunicarea respectivă este refuzată în măsura în care acest refuz este necesar:

1.

pentru a da Europol posibilitatea să își îndeplinească sarcinile în mod corespunzător;

2.

pentru protecția siguranței și ordinii publice în statele membre sau pentru prevenirea fenomenului infracțional;

3.

pentru protecția drepturilor și libertăților unor terțe părți,

motive asupra cărora nu pot prevala interesele persoanelor care doresc consultarea informațiilor respective.

(4)   Dreptul la comunicarea de informații în conformitate cu alineatul (3) poate fi exercitat pe baza următoarelor proceduri:

1.

în ceea ce privește datele introduse în sistemul de informații definit la articolul 8, nu se poate decide comunicarea unor asemenea date decât dacă statul membru care a introdus datele și statele membre direct interesate de comunicarea acestor date au avut mai întâi posibilitatea de a-și face cunoscută poziția, ceea ce se poate extinde la refuzul de a comunica datele respective. Datele care pot fi comunicate și mecanismele aplicate pentru comunicarea datelor respective trebuie indicate de către statul membru care a introdus datele;

2.

în ceea ce privește datele introduse în sistemul de informații al Europol, statele membre direct interesate de comunicarea acestor date trebuie să fi avut mai întâi posibilitatea de a-și face cunoscută poziția, ceea ce se poate extinde la refuzul de a comunica datele respective;

3.

în ceea ce privește datele introduse în fișierele de lucru în scopul efectuării analizelor definite în articolul 10, comunicarea datelor respective este condiționată de consensul care trebuie să existe între Europol și statele membre care participă la analiza respectivă, în sensul articolului 10 alineatul (2), precum și de consensul statului membru sau statelor membre direct interesate de comunicarea datelor respective.

În cazul în care unul sau mai multe state membre sau Oficiul Europol obiectează la o comunicare referitoare la anumite date, Europol înștiințează persoana în cauză că a efectuat verificările, fără a-i oferi vreo informație din care ar putea deduce că este sau nu cunoscută.

(5)   Dreptul la verificarea informațiilor se exercită în conformitate cu următoarea procedură:

În cazul în care dreptul intern aplicabil nu conține nici o dispoziție privind o comunicare referitoare la date sau în cazul unei simple solicitări de efectuare a unei verificări, Europol, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale vizate, efectuează verificările și înștiințează solicitantul în acest sens, fără a-i furniza informații care i-ar putea releva faptul că este sau nu cunoscut.

(6)   În răspunsul la o solicitare în vederea unei verificări de date sau pentru accesul la anumite date, Europol informează solicitantul respectiv că poate apela la organismul comun de supraveghere dacă solicitantul nu este satisfăcut de decizia luată. De asemenea, solicitantul poate apela la organismul comun de supraveghere și în cazul în care nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut în prezentul articol.

(7)   În cazul în care solicitantul formulează o cale de atac în fața organismului de supraveghere comună prevăzut la articolul 24, calea de atac este examinată de organismul respectiv.

În cazul în care calea de atac se referă la o comunicare referitoare la date introduse de către un stat membru în sistemul de informații, organismul comun de supraveghere ia decizia în conformitate cu dreptul intern al statului membru în care s-au solicitat datele respective. Organismul comun de supraveghere consultă mai întâi organismul național de supraveghere sau organismul judiciar competent din statul membru care constituie sursa datelor. Oricare dintre aceste organisme naționale efectuează verificările necesare, în special pentru a stabili dacă decizia de refuz a fost luată în conformitate cu dispozițiile alineatelor (3) și (4) punctul 1 din prezentul articol. La confirmarea acestui fapt, decizia, care poate conține un refuz de a transmite orice informație, este luată de către organismul comun de supraveghere în strânsă cooperare cu organismul național de supraveghere sau cu organismul judiciar competent.

În cazul în care apelul se referă la o comunicare referitoare la datele introduse de către Europol în sistemul de informații sau la datele stocate în fișiere de lucru în scopul desfășurării unor analize, organismul comun de supraveghere, în cazul menținerii unor obiecții din partea Oficiului Europol sau a statului membru, nu poate să respingă aceste obiecții cu excepția cazului în care se întrunește o majoritate de două treimi a membrilor săi, după audierea reprezentanților Europol sau ai statelor membre respective. În cazul în care nu se întrunește această majoritate, organismul comun de supraveghere înștiințează solicitantul în legătură cu efectuarea verificărilor, fără a oferi nici o informație care i-ar putea indica solicitantului dacă este sau nu este cunoscut.

În cazul în care apelul se referă la verificarea datelor introduse de un stat membru în sistemul informațional, organismul comun de supraveghere se va asigura că verificările necesare au fost efectuate corect în strânsă cooperare cu organismul național de supraveghere al statului membru care a introdus datele respective. Organismul comun de supraveghere va notifica solicitantul în legătură cu efectuarea verificărilor, fără a furniza nici o informație care i-ar putea indica solicitantului dacă este sau nu este cunoscut.

În cazul în care apelul se referă la verificarea datelor introduse de către Europol în sistemul informațional sau a datelor stocate în fișierele de lucru spre a fi supuse analizei ulterioare, organismul comun de supraveghere se asigură că Europol a efectuat verificările necesare. Organismul comun de supraveghere înștiințează solicitantul în legătură cu efectuarea verificărilor, fără a furniza nici o informație care i-ar putea indica solicitantului dacă este sau nu este cunoscut.

(8)   Dispozițiile de mai sus se aplică mutatis mutandis datelor neautomatizate deținute de către Europol sub forma fișierelor de date, adică orice set structurat de date personale accesibile în conformitate cu anumite criterii specifice.

Articolul 20

Corectarea și ștergerea datelor

(1)   În cazul în care se dovedește că datele deținute de către Europol, care au fost transmise acestuia de către state sau organisme terțe sau care sunt rezultatul propriilor lor analize, sunt incorecte sau că introducerea sau stocarea lor contravine dispozițiilor prezentei convenții, Europol corectează sau șterge datele respective.

(2)   În cazul în care statele membre au furnizat direct Oficiului Europol datele care sunt incorecte sau care contravin dispozițiilor prezentei convenții, statele membre respective sunt obligate să corecteze sau să șteargă datele respective în cooperare cu Europol. În cazul în care datele incorecte sunt transmise printr-un alt mijloc sau în cazul în care erorile conținute în datele furnizate de către statele membre se datorează unei transmiteri defectuoase sau au fost transmise prin încălcarea dispozițiilor prezentei convenții sau dacă provin din introducerea, preluarea sau stocarea acestora în mod incorect sau prin încălcarea dispozițiilor prezentei convenții de către Europol, Europol are obligația să corecteze datele respective sau să le șteargă în colaborare cu statele membre implicate.

(3)   În situațiile prevăzute la alineatele (1) și (2), statele membre care primesc datele respective sunt înștiințate de îndată. Statele membre care primesc datele respective corectează sau șterg la rândul lor aceste date.

(4)   Orice persoană are dreptul să solicite Oficiului Europol corectarea sau ștergerea datelor care o privesc.

Europol informează solicitantul în legătură cu corectarea sau ștergerea, după caz, a datelor care îl privesc pe acesta. În cazul în care solicitantul nu este satisfăcut de răspunsul primit de la Europol sau în cazul în care nu a primit nici un răspuns în termen de trei luni, solicitantul se poate adresa organismului comun de supraveghere.

Articolul 21

Termene pentru stocarea și ștergerea fișierelor de date

(1)   Europol păstrează datele stocate în fișierele de date numai atâta timp cât acestea sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Necesitatea de a păstra datele respective pentru o perioadă mai îndelungată trebuie reexaminată în termen de cel mult trei ani de la stocarea datelor respective. Reexaminarea datelor stocate în sistemul informațional și ștergerea acestora sunt efectuate de către unitatea care le-a introdus în sistem. Revizuirea datelor stocate în alte fișiere de date ale Europol și ștergerea acestora sunt efectuate de către Europol. Europol informează în mod automat statele membre cu trei luni în avans în legătură cu expirarea termenelor de reexaminare a datelor stocate.

(2)   În cursul procesului de reexaminare, unitățile menționate la teza a treia și a patra din alineatul (1) de mai sus pot decide continuarea stocării datelor până la următoarea reexaminare, dacă sunt necesare pentru realizarea sarcinilor Europol. În cazul în care nu se ia nici o decizie privitoare la continuarea stocării datelor, datele respective sunt șterse în mod automat.

(3)   Durata de stocare a datelor personale referitoare la persoane, în maniera prevăzută la punctul 1 de la articolul 10 alineatul (1) primul paragraf, nu poate depăși trei ani în total. Fiecare termen începe să curgă din nou de la data la care se produce evenimentul care determină stocarea datelor referitoare la persoana în cauză. Necesitatea de a păstra în continuare anumite date este reexaminată anual, iar reexaminarea documentată.

(4)   În cazul în care un stat membru șterge din baza națională de fișiere datele comunicate către Europol și stocate în alte fișiere de date ale Europol, statul membru respectiv informează Europol în consecință. În acest gen de situații, Europol șterge datele, cu excepția cazului în care acestea prezintă în continuare un interes pentru acest organism, pe baza informațiilor secrete care sunt mult mai detaliate decât cele deținute de către statul membru. Europol informează statul membru respectiv în legătură cu continuarea păstrării datelor respective.

(5)   Datele nu pot fi șterse în cazul în care acest fapt dăunează intereselor persoanei la care se referă datele respective și care necesită protecție. În atare cazuri, datele pot fi utilizate numai cu consimțământul persoanei la care se referă acestea.

Articolul 22

Corectarea și păstrarea datelor din dosare

(1)   În cazul în care se dovedește că întregul dosar sau că datele conținute în dosarul respectiv deținut de către Europol nu mai sunt necesare îndeplinirii sarcinilor Europol sau că informațiile respective contravin în totalitate dispozițiilor prezentei convenții, dosarele respective sau datele conținute în acestea se distrug. Dosarul sau datele respective trebuie marcate special pentru a nu fi utilizate până când sunt distruse.

Dosarele sau datele conținute în acestea nu pot fi distruse dacă există motive să se considere că interesele legitime ale persoanei la care se referă datele ar fi prejudiciate în acest fel. În situații de acest gen, dosarul trebuie să poarte o notă care să interzică utilizarea sa în orice scop.

(2)   În cazul în care se dovedește că datele conținute în dosarele deținute de către Europol sunt incorecte, Europol are obligația să le corecteze.

(3)   Orice persoană în legătură cu care există date într-un dosar al Europol, poate invoca dreptul ca datele respective să fie corectate sau distruse sau dreptul la includerea unei note în dosarul respectiv. În această situație se aplică dispozițiile articolului 20 alineatul (4) și ale articolului 24 alineatele (2) și (7).

Articolul 23

Organismul național de supraveghere

(1)   Fiecare stat membru înființează un organism național de supraveghere, a cărui îndatorire va fi aceea de a monitoriza în mod independent, în conformitate cu dreptul intern aplicabil în statul respectiv, admisibilitatea datelor introduse, consultarea și orice transmitere către Europol a unor date personale de către statul membru respectiv, precum și verificarea încălcării sau respectării drepturilor persoanei la care se referă datele. În acest scop, organismul de supraveghere are acces în sediul unității naționale sau al ofițerilor de legătură la datele introduse de către statul membru în sistemul informațional și în sistemul de centralizare a datelor, în conformitate cu procedurile aplicabile în statul respectiv.

Pentru desfășurarea activităților de supraveghere, organismele naționale de supraveghere au acces la oficiurile și documentele ofițerilor de legătură ai statului respectiv la Europol.

În plus, în conformitate cu procedurile aplicabile în statul respectiv, organismele naționale de supraveghere monitorizează și activitățile unităților naționale în conformitate cu dispozițiile articolului 4 alineatul (4), precum și activitățile ofițerilor de legătură, în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatul (3) punctele 1 și 3 și ale articolului 5 alineatele (4) și (5), în măsura în care activitățile respective sunt relevante pentru protejarea datelor personale.

(2)   Fiecare persoană are dreptul de a solicita organismului național de supraveghere să se asigure că introducerea sau comunicarea de date privitoare la persoana respectivă către Europol, în orice formă, precum și consultarea datelor de către oricare dintre statele membre, se înscriu în limitele dispozițiilor legale.

Acest drept se exercită în conformitate cu dreptul intern al statului membru aplicabil organismului național de supraveghere la care se depune solicitarea respectivă.

Articolul 24

Organismul comun de supraveghere

(1)   Se înființează un organism independent comun de supraveghere, care are sarcina de a supraveghea, în conformitate cu dispozițiile prezentei Convenții, activitățile desfășurate de către Europol, pentru a se asigura că drepturile personale nu sunt încălcate prin stocarea, procesarea și utilizarea datelor deținute de către Europol. În plus, organismul comun de supraveghere monitorizează dacă este permisă transmiterea datelor care provin de la Europol. Organismul comun de supraveghere este alcătuit din cel mult doi membri sau reprezentanți (asistați, după caz, de supleanți) din partea fiecăruia dintre organismele naționale de supraveghere, cărora li se garantează independența și care trebuie să dețină abilitățile necesare, numiți pentru un mandat de cinci ani de către fiecare stat membru. Fiecare delegație are dreptul la un singur vot.

Organismul comun de supraveghere își numește un președinte dintre membrii săi.

În exercitarea sarcinilor care le revin, membrii organismului comun de supraveghere nu primesc instrucțiuni din partea nici unui alt organism.

(2)   Europol trebuie să acorde asistență organismului comun de supraveghere în îndeplinirea sarcinilor acestuia. În special, Europol:

1.

furnizează informațiile solicitate, permite accesul la toate documentele și dosarele, precum și la datele stocate în sistemul informațional și

2.

permite accesul liber în orice moment în sediul său;

3.

pune în aplicare deciziile organismului comun de supraveghere în căile de atac, în conformitate cu dispozițiile articolului 19 alineatul (7) și ale articolului 20 alineatul (4).

(3)   Organismul comun de supraveghere are de asemenea îndatorirea de a examina aspectele legate de punerea în aplicare și de interpretarea activităților desfășurate de Europol constând în prelucrarea și utilizarea datelor personale, în vederea examinării problemelor care pot apărea la verificările efectuate în mod independent de către organismele naționale de supraveghere ale statelor membre sau legate de exercitarea dreptului la informație, ca și în vederea întocmirii unor propuneri armonizate referitoare la identificarea unor soluții comune la problemele existente.

(4)   Fiecare persoană are dreptul să solicite organismului comun de supraveghere să se asigure că metoda de colectare, stocare, procesare și utilizare de către Europol a datelor sale personale este legală și corectă.

(5)   În cazul în care organismul comun de supraveghere constată încălcări ale prezentei Convenții privitoare la stocarea, procesarea sau utilizarea datelor personale, acesta formulează orice plângere pe care o consideră necesară către directorul Oficiului Europol, căruia îi solicită să răspundă până la un anumit termen precizat de către organismul respectiv. Directorul ține la curent Consiliul de administrație în legătură cu întreaga procedură. În situația apariției oricărei dificultăți, organismul comun de supraveghere transferă problema respectivă Consiliului de administrație.

(6)   Organismul comun de supraveghere redactează periodic rapoarte de activitate. În conformitate cu procedurile prevăzute la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, aceste rapoarte de activitate trebuie transmise și Consiliului; Consiliul de administrație are mai întâi posibilitatea de a emite un aviz, care este atașat rapoartelor.

Organismul comun de supraveghere decide oportunitatea publicării raportului său de activitate și, în cazul în care se decide publicarea acestuia, hotărăște și modalitatea de publicare.

(7)   Organismul comun de supraveghere își adoptă în unanimitate regulamentul de funcționare, care este supus aprobării unanime a Consiliului. La nivel intern, se înființează un comitet alcătuit din câte un reprezentant legal, cu drept de vot, din partea fiecărui stat membru. Comitetul are îndatorirea de a examina căile de atac prevăzute la articolul 19 alineatul (7) și articolul 20 alineatul (4), prin orice mijloc adecvat. În cazul în care se solicită de către părți, acestea, asistate de consilierii lor, pot fi audiate de către comitet, în cazul în care doresc acest lucru. Deciziile luate în acest context sunt finale și obligatorii pentru toate părțile implicate.

(8)   Se pot înființa una sau mai multe alte comisii.

(9)   Organismul comun de supraveghere este consultat cu privire la partea de buget care îl privește. Avizul acestui organism este anexat la proiectul de buget.

(10)   Organismul comun de supraveghere primește asistență din partea unui secretariat, ale cărui sarcini sunt stabilite prin regulamentul de funcționare.

Articolul 25

Securitatea datelor

(1)   Europol ia toate măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor prezentei convenții. Aceste măsuri sunt necesare numai în măsura în care eforturile pe care le presupun sunt proporționale cu obiectivele pentru care sunt create.

(2)   În ceea ce privește prelucrarea automată a datelor de către Europol, fiecare stat membru și Europol pun în aplicare măsuri menite:

1.

să refuze accesul persoanelor neautorizate la echipamentele de prelucrare electronică a datelor utilizate la prelucrarea datelor personale (controlul accesului la echipamente);

2.

să împiedice consultarea, copierea, modificarea sau ștergerea neautorizată a mediilor de stocare a datelor (controlul mediilor de stocare a datelor);

3.

să împiedice introducerea neautorizată de date, precum și inspectarea, modificarea sau ștergerea neautorizată de date personale stocate (controlul stocării de date);

4.

să împiedice utilizarea sistemelor de prelucrare electronică a datelor de către persoane neautorizate, utilizând echipamente de comunicare a datelor (controlul utilizatorilor);

5.

să ia măsuri pentru limitarea accesului persoanelor autorizate la sistemul de prelucrare electronică a datelor exclusiv la categoriile de date la care au drept de acces (controlul accesului la date);

6.

să asigure posibilitățile de verificare și stabilire a organismelor cărora le pot fi transmise date utilizând echipamente de comunicare a datelor (controlul comunicării);

7.

să asigure posibilitatea ulterioară de a verifica și stabili care anume date personale au fost introduse în sistemele automatizate de date sau de prelucrare și când și cine a introdus datele respective (controlul introducerii datelor);

8.

să ia măsuri pentru împiedicarea consultării, copierii, modificării sau ștergerii datelor personale în cursul transferurilor de date personale sau în timpul transportării mediilor de stocare a datelor (controlul transportului);

9.

să ia măsuri pentru a se asigura că sistemele instalate pot fi imediat remediate în cazul unei defecțiuni (recuperarea);

10.

să ia măsuri pentru asigurarea funcționării fără defecțiuni a sistemului, pentru raportarea imediată a defecțiunilor de funcționare (fiabilitate) și pentru a se asigura că datele stocate nu pot fi afectate prin funcționarea defectuoasă a sistemului (integritate).

TITLUL V

STATUTUL JURIDIC, ORGANIZAREA ȘI DISPOZIȚIILE FINANCIARE

Articolul 26

Capacitatea legală

(1)   Europol are personalitate juridică.

(2)   În fiecare stat membru, Europol are capacitatea legală și contractuală cea mai extinsă care poate fi acordată persoanelor juridice în statul membru respectiv. Europol poate achiziționa și vinde bunuri mobiliare și imobiliare și de asemenea se poate constitui parte într-o procedură judiciară.

(3)   Europol este împuternicit să încheie un acord de stabilire a sediului cu Regatul Olandei, încheind de asemenea cu terțe state, în conformitate cu dispozițiile articolului 10 alineatul (4), acordurile de confidențialitate necesare în conformitate cu articolul 18 alineatul (6), ca și orice alte acorduri în lumina normelor stabilite de Consiliu în unanimitate, pe baza prezentei convenții și a titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Articolul 27

Organismele Europol

Organismele Europol sunt:

1.

Consiliul de administrație;

2.

directorul;

3.

controlorul financiar;

4.

Comitetul financiar.

Articolul 28

Consiliul de administrație

(1)   Europol are un Consiliu de administrație. Sarcinile acestuia sunt următoarele:

1.

participă la extinderea obiectivelor Oficiului Europol [articolul 2 alineatul (2)];

2.

definește în unanimitate drepturile și obligațiile ofițerilor de legătură, față de Europol (articolul 5);

3.

decide în unanimitate asupra numărului de ofițeri de legătură pe care statele membre îi pot delega pe lângă Europol (articolul 5);

4.

pregătește normele care reglementează regimul fișierelor de date (articolul 10);

5.

participă la adoptarea normelor care reglementează raporturile Europol cu statele și organismele terțe, în conformitate cu dispozițiile articolului 10 alineatul (4) (articolele 10, 18 și 42)

6.

decide în unanimitate asupra detaliilor privitoare la conceperea sistemului de index (articolul 11);

7.

aprobă cu o majoritate de două treimi ordinele de deschidere a fișierelor de date (articolul 12);

8.

are posibilitatea de a emite avize cu privire la comentariile și rapoartele organismului comun de supraveghere (articolul 24);

9.

examinează problemele pe care organismul comun de supraveghere i le supune atenției [articolul 24 alineatul (5)];

10.

decide asupra detaliilor de procedură privitoare la verificarea caracterului legal al extragerilor de date din sistemul informațional (articolul 16);

11.

participă la numirea și demiterea directorului și a directorilor adjuncți (articolul 29);

12.

supraveghează îndeplinirea corectă a sarcinilor directorului (articolul 7 și 29);

13.

participă la adoptarea regulamentului privitor la personal (articolul 30);

14.

participă la pregătirea acordurilor de confidențialitate, precum și la adoptarea dispozițiilor privitoare la protejarea confidențialității (articolele 18 și 31);

15.

participă la pregătirea bugetului, inclusiv la stabilirea planului de formare a efectivelor, verificarea conturilor și descărcarea de gestiune a directorului (articolele 35 și 36);

16.

adoptă în unanimitate planul de finanțare cincinal (articolul 35);

17.

numește în unanimitate controlorul financiar și supraveghează modul în care acesta își îndeplinește sarcinile (articolul 35);

18.

participă la adoptarea reglementărilor financiare (articolul 35);

19.

aprobă în unanimitate încheierea acordului de stabilire a sediului (articolul 37);

20.

adoptă în unanimitate normele de abilitare a agenților Oficiului Europol;

21.

hotărăște cu o majoritate de două treimi în litigiile între un stat membru și Europol sau între statele membre privitoare la despăgubirile achitate în legătură cu procesarea de date neautorizată sau incorectă (articolul 38);

22.

participă la aprobarea oricărei modificări a prezentei convenții (articolul 43;

23.

răspunde pentru îndeplinirea oricărei alte sarcini care i se încredințează de către Consiliu, în special în ceea ce privește dispozițiile de punere în aplicare a prezentei convenții.

(2)   Consiliul de administrație este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui stat membru. Fiecare membru al Consiliului de administrație are dreptul la un vot.

(3)   Fiecare membru al Consiliului de administrație poate fi reprezentat de un supleant; în absența titularului, supleantul poate exercita dreptul de vot.

(4)   Comisia Comunităților Europene este invitată să participe la întâlnirile Consiliului de administrație, fără a avea drept de vot. Cu toate acestea, Consiliul de administrație poate decide să se întrunească și în lipsa unui reprezentant al Comisiei.

(5)   Membrii sau supleanții au dreptul să fie însoțiți de experți din statele lor de origine și să beneficieze de consultanță din partea acestora, în cadrul întâlnirilor Consiliului de administrație.

(6)   Consiliul de administrație este prezidat de reprezentantul statului membru care deține președinția Consiliului.

(7)   Consiliul de administrație adoptă în mod unanim regulamentul său de funcționare.

(8)   Abținerile de la vot nu împiedică Consiliul de administrație să adopte decizii care trebuie luate în mod unanim.

(9)   Consiliul de administrație se întrunește cel puțin de două ori pe an.

(10)   Consiliul de administrație adoptă în unanimitate, anual, următoarele documente:

1.

un raport general privitor la activitățile desfășurate de către Europol în anul precedent;

2.

un raport privitor la activitățile viitoare pe care și le propune Europol, pe baza cerințelor operaționale ale statelor membre, ținând seama de implicațiile bugetare și de personal care revin Europol.

Aceste rapoarte sunt depuse la Consiliu, în conformitate cu procedurile prevăzute la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Articolul 29

Directorul

(1)   Europol este condus de către un director numit de către Consiliu, hotărând în unanimitate pe baza procedurilor prevăzute la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, după obținerea avizului Consiliului de administrație, pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit.

(2)   Directorul este asistat de un număr de directori adjuncți, conform hotărârii Consiliului, numiți și ei pentru un mandat de patru ani, putând fi realeși o singură dată, în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatul (1). Sarcinile lor sunt precizate de către director.

(3)   Directorului îi revin următoarele răspunderi:

1.

îndeplinirea sarcinilor atribuite Oficiului Europol;

2.

activități administrative curente;

3.

managementul resurselor umane;

4.

pregătirea și punerea în aplicare a deciziilor Consiliului de administrație;

5.

elaborarea proiectului de buget, elaborarea proiectului de tablou de efective și a proiectului de plan financiar cincinal, precum și executarea bugetului Europol;

6.

îndeplinirea tuturor celorlalte sarcini încredințate prin prezenta convenție sau de către Consiliul de administrație.

(4)   Directorul răspunde în fața Consiliului de administrație pentru îndeplinirea răspunderilor sale. Directorul participă la ședințele Consiliului de administrație.

(5)   Directorul este reprezentantul legal al Oficiului Europol.

(6)   Directorul și adjuncții săi pot fi demiși printr-o decizie a Consiliului, care se adoptă în conformitate cu procedurile prevăzute în titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, cu o majoritate de două treimi a voturilor ale statelor membre, după obținerea avizului Consiliului de administrație.

(7)   Prin derogare de la dispozițiile alineatelor (1) și (2), primul mandat după intrarea în vigoare a prezentei convenții durează cinci ani, pentru director, patru ani pentru primul său adjunct și trei ani pentru următorul adjunct.

Articolul 30

Personalul

(1)   Directorul, adjuncții acestuia și personalul Europol își desfășoară activitatea pe baza obiectivelor și sarcinilor stabilite pentru Europol și nu urmează ordinele nici unui alt guvern, autoritate, organizație sau persoană din afara Oficiului Europol, cu excepția situațiilor prevăzute în prezenta convenție și fără a aduce atingere dispozițiilor titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(2)   Directorul este superiorul ierarhic al directorilor adjuncți și al angajaților Oficiului Europol. Directorul angajează și demite membrii personalului. La selectarea angajaților, în plus față de caracterul adecvat și calificarea profesională, directorul ia în considerare necesitatea de a asigura reprezentarea adecvată a naționalităților statelor membre și ale limbilor oficiale vorbite în Uniunea Europeană.

(3)   Dispoziții mai detaliate sunt cuprinse în regulamentele de personal, pe care Consiliul, după obținerea avizului Consiliului de administrație, le adoptă în unanimitate, în conformitate cu procedura prevăzută la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Articolul 31

Confidențialitatea

(1)   Europol și statele membre iau toate măsurile necesare pentru protejarea informațiilor supuse regimului de confidențialitate, obținute de către sau acordate pe bază de reciprocitate de către Europol pe baza dispozițiilor prezentei convenții. În acest scop, Consiliul adoptă în unanimitate norme de păstrare a confidențialității elaborate de către Consiliul de administrație și supuse atenției Consiliului în conformitate cu dispozițiile titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

(2)   În cazul în care Europol însărcinează anumite persoane cu activități de natură sensibilă din punct de vedere al securității, statele membre se angajează să efectueze, la solicitarea directorului Oficiului Europol, anchete de securitate privind propriii lor cetățeni și să-și acorde asistență reciprocă în acest sens. Autoritatea relevantă, acționând în temeiul dreptului intern, informează Oficiul Europol în legătură cu rezultatele anchetei de securitate, rezultate care sunt obligatorii pentru Europol.

(3)   Atât fiecare stat membru, cât și Oficiul Europol pot însărcina cu prelucrarea datelor la Europol numai acele persoane care sunt special instruite în acest sens și asupra cărora s-au efectuat anchete de securitate.

Articolul 32

Obligația de discreție și confidențialitate

(1)   Organismele Oficiului Europol, membrii acestora, directorii adjuncți, angajații Oficiului Europol și ofițerii de legătură nu efectuează nici o activitate și nu exprimă nici o opinie care să prejudicieze Oficiul Europol sau activitățile acestuia.

(2)   Organismele Oficiului Europol, membrii acestora, directorii adjuncți, angajații Oficiului Europol și ofițerii de legătură, ca și orice altă persoană căreia i s-a impus o anumită obligație de discreție sau confidențialitate, au obligația să nu dezvăluie nici unei persoane neautorizate sau publicului fapte sau informații care le parvin în exercitarea sarcinilor de serviciu. Această dispoziție nu se aplică faptelor și informațiilor cu o importanță prea redusă pentru a necesita tratament confidențial. Obligația de discreție și confidențialitate rămâne valabilă și după încetarea mandatului sau după încetarea contractului de muncă sau după încetarea activității. Obligația specială prevăzută la prima teză va fi adusă la cunoștința Oficiului Europol, ca un avertisment privitor la consecințele juridice al oricărei încălcări a prezentelor dispoziții; înștiințarea se înregistrează în scris.

(3)   Organismele Oficiului Europol, membrii acestora, directorii adjuncți, angajații Oficiului Europol și ofițerii de legătură, ca și persoanele vizate de obligația prevăzută la alineatul (2), pot să refuze dezvăluirea oricăror informații în instanță sau în afara acesteia sau emiterea oricăror afirmații privitoare la orice fapte sau informații care le parvin în exercitarea obligațiilor de serviciu, fără a cere avizul directorului sau, în situația în care aceste date i se solicită directorului, fără a cere avizul Consiliului de administrație.

Directorul sau Consiliul de administrație, în funcție de caz, se adresează organismului judiciar sau oricărui alt organism competent, pentru a lua măsurile necesare, în conformitate cu dreptul intern aplicabil organismului respectiv; aceste măsuri pot să subziste fie în ajustarea procedurilor de furnizare a dovezilor, pentru a asigura confidențialitatea informațiilor, fie – cu condiția ca dreptul intern să permită acest lucru – în refuzul transmiterii oricăror date în măsura în care sunt vitale pentru protejarea intereselor Oficiului Europol sau ale unui stat membru.

În cazul în care dreptul unui stat membru prevede dreptul de a refuza să se depună mărturie, persoanele cărora li se solicită să depună mărturie trebuie să obțină o aprobare în acest sens. Această aprobare este acordată de către director și, în ceea ce privește mărturiile care trebuie prezentate de către acesta, de către Consiliul de administrație. În cazul în care i se solicită unui ofițer de legătură să depună mărturie cu privire la informațiile pe care le primește de la Europol, aprobarea respectivă trebuie acordată după obținerea avizului statului membru de origine al ofițerului respectiv.

De asemenea, în cazul în care există posibilitatea ca mărturia respectivă să privească informații și date care sunt comunicate Oficiului Europol de către un stat membru sau care implică în mod clar un anumit stat membru, înainte de acordarea permisiunii de a depune mărturie trebuie solicitat avizul statului membru respectiv cu privire la mărturia în cauză.

Permisiunea de a depune mărturie poate fi refuzată numai în măsura în care este necesară protejarea unor interese prioritare ale Oficiului Europol sau ale statului membru sau statelor membre care au nevoie de protecție.

Această obligație subzistă chiar și după încetarea mandatului, a contractului de muncă sau după încetarea activităților respective.

(4)   Fiecare stat membru tratează orice încălcare a obligației de păstrare a discreției și confidențialității prevăzută la alineatele (2) și (3) ca o încălcare a obligațiilor impuse de dreptul statului respectiv cu privire la secretul oficial sau secretul profesional sau ca o încălcare a dispozițiilor referitoare la protejarea materialelor confidențiale.

După caz, fiecare stat membru introduce, nu mai târziu de data intrării în vigoare a prezentei convenții, norme conforme cu dreptul intern sau dispozițiile procedurale de urmărire a violării obligației de păstrare a discreției sau confidențialității menționate la alineatele (2) și (3). Fiecare stat membru se asigură de asemenea că normele și dispozițiile respective se aplică și propriilor lor angajați care intră în contact cu Oficiul Europol, în cursul activităților lor profesionale.

Articolul 33

Regimul lingvistic

(1)   Rapoartele și toate celelalte documente și acte supuse atenției Consiliului de administrație sunt redactate în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene; limbile de lucru ale Consiliului de administrație sunt limbile oficiale ale Uniunii Europene.

(2)   Traducerile solicitate pentru activitățile curente ale Oficiului Europol sunt efectuate de către centrul de traduceri al instituțiilor Uniunii Europene.

Articolul 34

Informarea Parlamentului European

(1)   Președinția Consiliului înaintează un raport special anual către Parlamentul European, privitor la activitatea Oficiului Europol. Parlamentul European este consultat pentru orice modificare a prezentei convenții.

(2)   Președinția Consiliului sau reprezentanții acesteia numiți de către președinție, iau în considerare – în ceea ce privește Parlamentul European – obligațiile de respectare a discreției și confidențialității.

(3)   Obligațiile prevăzute în prezentul articol nu aduc atingere în nici un fel drepturilor parlamentelor naționale, dispozițiilor articolului K.6 din Tratatul privind Uniunea Europeană și principiilor generale aplicabile relațiilor cu Parlamentul European, în conformitate cu dispozițiile titlului VI din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Articolul 35

Bugetul

(1)   Se determină veniturile și cheltuielile estimate ale Europol, inclusiv toate cheltuielile aferente organismului comun de supraveghere și ale secretariatului înființat de acesta în conformitate cu dispozițiile articolului 22, pentru fiecare exercițiu financiar, aceste elemente fiind apoi incluse în buget; bugetului i se atașează și un plan de efective. Exercițiul financiar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

Veniturile și cheltuielile incluse în buget se echilibrează.

Odată cu bugetul este elaborat și un plan de finanțare cincinal.

(2)   Bugetul este finanțat din cotizațiile achitate de statele membre, precum și din alte venituri ocazionale. Cotizația fiecărui stat membru este calculată pe baza proporției dintre produsul național brut și suma totală a produselor brute naționale ale tuturor statelor membre aferentă anului precedent anului în care se pregătește bugetul. În sensul prezentului alineat, „produs național brut” înseamnă produsul național brut determinat pe baza Directivei 89/130/CEE/Euratom a Consiliului din 13 februarie 1989 privind armonizarea modalității de calculare a produsului național brut pe baza prețurilor pieței.

(3)   Până la data de 31 martie a fiecărui an, directorul elaborează proiectul de buget și proiectul planului de efective pentru următorul an financiar și le supune, după examinarea lor de către Comitetul financiar, Consiliului de administrație, împreună cu proiectul planului de finanțare cincinal.

(4)   Consiliul de administrație adoptă o decizie privind planul de finanțare cincinal. Deciziile se adoptă în unanimitate.

(5)   După obținerea avizului din partea Consiliului de administrație, Consiliul, în conformitate cu procedurile prevăzute în titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, adoptă bugetul Oficiului Europol până la data de 30 iunie a anului care precede exercițiul financiar. Hotărârile se adoptă în unanimitate. Adoptarea bugetului de către Consiliu implică și obligația fiecărui stat membru de a achita cotizația pe care o datorează.

(6)   Directorul execută bugetul, în conformitate cu regulamentul financiar prevăzut la alineatul (9).

(7)   Modul în care cheltuielile sunt angajate și achitate, precum și modul de realizare și încasare a veniturilor sunt verificate de către un controlor financiar, din partea unui organism oficial de auditare al unuia dintre statele membre, numit de Consiliul de administrație, hotărând în unanimitate și care răspunde în fața acestuia. Regulamentul financiar poate prevedea și monitorizarea ex-post de către controlorul financiar, în cazul anumitor elemente de venituri și cheltuieli.

(8)   Comitetul financiar este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, expert în probleme bugetare. Sarcina Comitetului financiar constă în pregătirea discuțiilor pe teme bugetare și financiare.

(9)   În conformitate cu procedura prevăzută în titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul adoptă în unanimitate regulamentul financiar, precizând în special norme detaliate pentru pregătirea, modificarea și executarea bugetului, precum și pentru monitorizarea modului în care acesta este executat, ca și modalitatea de plată a contribuțiilor financiare de către statele membre.

Articolul 36

Auditarea

(1)   Conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor incluse în buget, împreună cu bilanțul de active și pasive ale Oficiului Europol sunt auditate anual, conform regulamentului financiar. În acest scop, directorul depune un raport privitor la situația financiară anuală până la data de 31 mai a anului următor.

(2)   Auditul este efectuat de către un comitet comun de auditare alcătuit din trei cenzori numiți de Curtea de Conturi a Comunităților Europene, la propunerea președintelui acesteia. Cenzorii sunt numiți pentru un mandat de trei ani; aceste mandate alternează astfel încât, în fiecare an, un cenzor care a îndeplinit deja această funcție pentru trei ani, să fie înlocuit. Prin derogare de la dispozițiile celei de-a doua fraze, mandatele sunt îndeplinite în următoarele condiții, după tragerea la sorți:

mandatul primului membru este de doi ani;

mandatul celui de al doilea membru este de trei ani;

mandatul celui de al treilea membru este de patru ani

la alcătuirea inițială a comitetului comun de auditare, după ce Europol a început să funcționeze.

Orice cheltuieli care derivă din acțiunile de audit sunt incluse în bugetul prevăzut la articolul 35.

(3)   Pe baza procedurii menționate în titlul VI al Tratatului privind Uniunea Europeană, Comitetul comun de auditare prezintă Consiliului un raport de audit privitor la situația financiară anuală; înainte de prezentarea acestui raport, directorul și controlorul financiar își prezintă avizul asupra raportului care este discutat în Consiliul de administrație.

(4)   Directorul Oficiului Europol furnizează membrilor Comitetului comun de auditare toate informațiile și asistența de care au nevoie în vederea îndeplinirii sarcinilor lor.

(5)   Consiliul, după analizarea raportului privitor la conturile anuale, poate decide descărcarea de gestiune a directorului cu privire la executarea bugetului aferent anului financiar respectiv.

(6)   Regulamentul detaliat pentru efectuarea auditurilor este în regulamentul financiar.

Articolul 37

Acordul privind sediul

Toate mecanismele necesare privitoare la serviciile de cazare oferite Europol în statul unde se află sediul, precum și facilitățile oferite de statul respectiv, ca și normele speciale aplicabile organismelor Europol, directorilor adjuncți, angajaților și membrilor familiilor lor în statul unde se află sediul Europol, sunt prevăzute prin Acordul privind sediul dintre Europol și Regatul Țărilor de Jos, care se încheie după obținerea aprobării unanime al Consiliului de administrație.

TITLUL VI

RĂSPUNDEREA ȘI PROTECȚIA JURIDICĂ

Articolul 38

Răspunderea pentru prelucrarea neautorizată sau incorectă de date

(1)   Fiecare stat membru răspunde, în conformitate cu dreptul intern, pentru orice daune cauzate unei anumite persoane ca rezultat al unor erori de drept sau de fapt în legătură cu datele stocate sau prelucrate de către Europol. Numai statul membru în care s-a produs evenimentul care a cauzat dauna respectivă poate face obiectul unei acțiuni în despăgubire formulată de partea vătămată în fața instanțele judecătorești competente în conformitate cu dreptul intern. Un stat membru nu poate pretinde că un alt stat membru a transmis date incorecte pentru a evita răspunderea față de partea vătămată, în conformitate cu dreptul intern.

(2)   În cazul în care aceste erori de drept sau de fapt s-au produs ca urmare a comunicării unor date eronate sau a neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în prezenta convenție de către unul sau mai multe state membre sau ca rezultat al stocării sau prelucrării neautorizate sau inadecvate de către Europol, Europol sau celălalt stat membru implicat va trebui să ramburseze, la cerere, sumele plătite anterior ca despăgubire, cu excepția cazului în care datele au fost utilizate de către statul membru pe teritoriul căruia s-a produs dauna prin încălcarea dispozițiilor prezentei convenții.

(3)   Orice litigiu dintre un stat membru și Europol sau un alt stat membru legată de principiul sau de valoarea rambursării trebuie supusă examinării Consiliului de administrație, care soluționează problema respectivă cu o majoritate de două treimi din voturi.

Articolul 39

Alte forme de răspundere

(1)   Răspunderea contractuală a Oficiului Europol este guvernată de dreptul aplicabilă contractului respectiv.

(2)   În cazul răspunderii extracontractuale, Europol este obligat, independent de orice răspundere care îi revine conform articolului 38, să repare orice prejudiciu cauzat printr-o eroare a oricăruia dintre organismele sale, a directorilor adjuncți sau a angajaților săi, săvârșită în cursul îndeplinirii sarcinilor lor profesionale, în măsura în care eroarea respectivă le poate fi imputată și indiferent de diferitele proceduri de pretindere a daunelor, prevăzute de dreptul statelor membre.

(3)   Partea vătămată are dreptul să pretindă Oficiului Europol să retragă sau să se abțină de la orice acțiune.

(4)   Instanțele judecătorești din statele membre competente să soluționeze litigiile care implică răspunderea Oficiului Europol, în modul menționat în prezentul articol, sunt stabilite pe baza dispozițiilor relevante ale Convenției de la Bruxelles din 27 septembrie 1968 privind competența și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială, cu modificările ulterioare aduse prin acordurile de aderare.

Articolul 40

Soluționarea litigiilor

(1)   Litigiile existente între statele membre cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor prezentei convenții sunt, într-o primă etapă, supuse dezbaterii în cadrul Consiliului, pe baza procedurilor prevăzute la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, pentru identificarea unei soluții.

(2)   În cazul în care litigiile nu sunt soluționate în acest fel în termen de șase luni, statele membre implicate în litigiul respectiv pot decide printr-un acord asupra modalității de soluționare a litigiului respective.

(3)   Dispozițiile referitoare la căile de atac prevăzute în normele care guvernează condițiile de angajare a personalului temporar și auxiliar al Comunităților Europene se aplică, mutatis mutandis, și personalului Europol.

Articolul 41

Privilegii și imunități

(1)   Europol, membrii organismelor sale, directorii adjuncți și angajații Europol beneficiază de privilegiile și imunitățile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor, în conformitate cu Protocolul de stabilire a normelor aplicabile în toate statele membre.

(2)   Regatul Țărilor de Jos și celelalte state membre convin în aceleași condiții ca ofițerii de legătură detașați din celelalte state membre, ca și membrii familiilor lor, să beneficieze de privilegiile și imunitățile necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor ofițerilor de legătură la Europol.

(3)   Protocolul prevăzut la alineatul (1) este adoptat de către Consiliu, hotărând în unanimitate, pe baza procedurii prevăzute la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană și aprobate de către statele membre în conformitate cu cerințele constituționale ale statelor respective.

TITLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 42

Raporturile cu statele și organismele terțe

(1)   În măsura în care este relevant pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la articolul 3, Europol stabilește și menține relații de cooperare cu organisme terțe, în sensul articolului 10 alineatul (4) punctele 1 și 3. Consiliul de administrație elaborează în unanimitate normele care guvernează acest gen de relații. Această dispoziție nu aduce atingere aplicării articolului 10 alineatele (4) și (5) și articolului 18 alineatul (2); schimburile de date personale au loc exclusiv în conformitate cu dispozițiile titlurilor II-IV din prezenta convenție.

(2)   În măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor descrise la articolul 3, Europol poate de asemenea stabili și menține relații cu state și organisme terțe, în sensul articolului 10 alineatul (4) punctele 4, 5, 6 și 7. După obținerea avizului Consiliului de administrație, Consiliul, hotărând în unanimitate pe baza procedurii prevăzute la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, elaborează normele care reglementează relațiile menționate în prima frază. Dispozițiile conținute în cea de a treia frază a alineatului (1) se vor aplica mutatis mutandis.

Articolul 43

Modificarea convenției

(1)   Pe baza procedurilor prevăzute la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, Consiliul, hotărând la propunerea unui stat membru și, după consultarea Consiliului de administrație, decide în mod unanim, în cadrul stabilit la articolul K.1. alineatul (9) din Tratatul privind Uniunea Europeană, asupra oricăror modificări ale prezentei convenții, pe care le recomandă statelor membre spre adoptare, în conformitate cu cerințele lor constituționale.

(2)   Modificările intră în vigoare în conformitate cu dispozițiile articolului 45 alineatul (2) din prezenta convenție.

(3)   Cu toate acestea, Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu procedura prevăzută la titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, poate decide, la inițiativa unui stat membru și după ce Consiliul de administrație a discutat chestiunea respectivă, să extindă, să modifice sau să suplimenteze definițiile formelor de infracționalitate inventariate în anexă. De asemenea, Consiliul poate decide să introducă noi definiții ale formelor de infracționalitate enumerate în anexă.

(4)   Secretarul general al Consiliului înștiințează toate statele membre în legătură cu data intrării în vigoare a modificărilor respective.

Articolul 44

Rezerve

Nu pot fi exprimate rezerve în ceea ce privește dispozițiile prezentei convenții.

Articolul 45

Intrarea în vigoare

(1)   Prezenta convenție este supusă adoptării de către statele membre, în conformitate cu reglementările constituționale din respectivele state.

(2)   Statele membre înștiințează depozitarul în legătură cu îndeplinirea cerințelor constituționale care le revin în vedere adoptării prezentei convenții.

(3)   Prezenta Convenție intră în vigoare în prima zi a lunii următoare expirării perioadei de trei luni după notificarea, menționată la alineatul (2), de către statul membru care, fiind membru al Uniunii Europene la data adoptării de către Consiliu a actului de elaborare a prezentei convenții, este ultimul care îndeplinește formalitatea menționată.

(4)   Fără a aduce atingere alineatului (2), Europol nu-și începe activitatea în conformitate cu prezenta convenție până când și ultimul dintre actele prevăzute la articolul 5 alineatul (7), articolul 10 alineatul (1), articolul 24 alineatul (7), articolul 30 alineatul (3), articolul 31 alineatul (1), articolul 35 alineatul (9), articolul 37 și 41 alineatele (1) și (2) a intrat în vigoare.

(5)   În momentul în care Europol își începe activitatea, se încheie activitățile Unității Antidrog Europol, în conformitate cu acțiunea comună a Consiliului din 10 martie 1995, privind Unitatea Antidrog Europol. În același timp, toate echipamentele finanțate de la bugetul Unității Antidrog Europol, dezvoltate sau produse de către Unitatea Antidrog Europol sau puse la dispoziția acesteia în mod gratuit de către statul unde se află sediul pentru utilizare permanentă, împreună cu toate arhivele unității respective și cu fișierele de date gestionate independent devin proprietatea Europol.

(6)   Din momentul în care Consiliul adoptă actul de elaborare a convenției, statele membre, acționând în mod individual sau în cooperare, iau toate măsurile pregătitoare în conformitate cu dreptul lor intern, care sunt necesare pentru demararea activităților Europol.

Articolul 46

Aderarea unor noi state membre

(1)   Prezenta convenție este deschisă spre aderare tuturor statelor care devin membre al Uniunii Europene.

(2)   Textul prezentei convenții, elaborate de către Consiliului Uniunii Europene, tradus în limba oficială a noului stat care aderă, este considerat autentic.

(3)   Instrumentele de aderare sunt depuse la depozitar.

(4)   Prezenta convenție intră în vigoare pentru fiecare stat care aderă la convenție în prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de trei luni de la data depunerii instrumentului de aderare sau la data intrării în vigoare a prezentei convenții, dacă nu a intrat deja în vigoare la data expirării perioadei menționate.

Articolul 47

Depozitarul

(1)   Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene funcționează ca depozitar al prezentei convenții.

(2)   Depozitarul publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene notificările, instrumentele sau comunicările referitoare la prezenta convenție.

En fe de lo cual, los plenipotenciarios abajo firmantes suscriben el presente Convenio.

Til bekræftelse heraf har undertegnede befuldmægtigede underskrevet denne konvention.

Zu Urkund dessen haben die unterzeichneten Bevollmächtigten ihre Unterschriften unter dieses Übereinkommen gesetzt.

Σε πίστωση των ανωτέρω, οι υπογράφοντες πληρεξούσιοι έθεσαν την υπογραφή τους κάτω από την παρούσα σύμβαση.

In witness whereof, the undersigned Plenipotentiaries have hereunto set their hands.

En foi de quoi, les plénipotentiaires soussignés ont apposé leurs signatures au bas de la présente convention.

Dá fhianú sin, chuir na Lánchumhachtaigh thíos-sínithe a lámh leis an gCoinbhinsiún seo.

In fede di che, i plenipotenziari sottoscritti hanno apposto le loro firme in calce alla presente convenzione.

Ten blijke waarvan de ondergetekende gevolmachtigden hun handtekening onder deze overeenkomst hebben gesteld.

Em fé do que, os plenipotenciários abaixo assinados apuseram as suas assinaturas no final da presente convenção.

Tämän vakuudeksi alla mainitut täysivaltaiset edustajat ovat allekirjoittaneet tämän yleissopimuksen.

Til bekräftelse härav har undertecknade befullmäktigade ombud undertecknat denna konvention.

Hecho en Bruselas, el veintiseis de julio de mil novecientos noventa y cinco, en un ejemplar único, en lenguas alemana, inglesa, danesa, española, finesa, francesa, griega, gaélica, italiana, neerlandesa, portuguesa y sueca, cuyos textos son igualmente auténticos y que será depositado en los archivos de la Secretaría General del Consejo de la Unión Europea.

Udfærdiget i Bruxelles den seksogtyvende juli nitten hundrede og femoghalvfems, i ét eksemplar på dansk, engelsk, finsk, fransk, græsk, irsk, italiensk, nederlandsk, portugisisk, spansk, svensk og tysk, hvilke tekster alle har samme gyldighed, og deponeres i arkiverne i Generalsekretariatet for Rådet for Den Europæiske Union.

Geschehen zu Brüssel am sechsundzwanzigsten Juli neunzehnhundertfünfundneunzig in einer Urschrift in dänischer, deutscher, englischer, finnischer, französischer, griechischer, irischer, italienischer, niederländischer, portugiesischer, schwedischer und spanischer Sprache, wobei jeder Wortlaut gleichermaßen verbindlich ist; die Urschrift wird im Archiv des Generalsekretariats des Rates der Europäischen Union hinterlegt.

Έγινε στις Βρυξέλλες, στις είκοσι έξι Ιουλίου χίλια εννιακόσια ενενήντα πέντε, σε ένα μόνο αντίτυπο, στην αγγλική, γαλλική, γερμανική, δανική, ελληνική, ιρλανδική, ισπανική, ιταλική, ολλανδική, πορτογαλική, σουηδική και φινλανδική γλώσσα, όλα δε τα κείμενα είναι εξίσου αυθεντικά και κατατίθενται στα αρχεία της Γενικής Γραμματείας τον Συμβουλίου της Ευρωπαϊκής Ένωσης.

Done at Brussels on the twenty-sixth day of July in the year one thousand nine hundred and ninety-five in a single original, in the Danish, Dutch, English, Finnish, French, German, Greek, Irish, Italian, Portuguese, Spanish and Swedish languages, each text being equally authentic, such original remaining deposited in the archives of the General Secretariat of the Council of the European Union.

Fait à Bruxelles, le vingt-six juillet mil neuf cent quatre-vingt-quinze, en un exemplaire unique, en langues allemande, anglaise, danoise, espagnole, finnoise, française, grecque, irlandaise, italienne, néerlandaise, portugaise et suédoise, tous ces textes faisant également foi, exemplaire qui est déposé dans les archives du Secrétariat général du Conseil de l'Union européenne.

Arna dhéanamh sa Bhruiséil, an séú lá is fiche de Iúil sa bhliain míle naoi gcéad nócha a cúig, i scríbhinn bhunaidh amháin sa Bhéarla, sa Danmhairgis, san Fhionlainnis, sa Fhraincis, sa Ghaeilge, sa Ghearmáinis, sa Ghréigis, san Iodáilis, san Ollainnis, sa Phortaingéilis, sa Spáinnis agus sa tSualainnis agus comhúdarás ag na téacsanna i ngach ceann de na teangacha sin; déanfar an scríbhinn bhunaidh sin a thaisceadh i gcartlann Ardrúnaíocht Chomhairle an Aontais Eorpaigh.

Fatto a Bruxelles, addì ventisei luglio millenovecentonovantacinque, in unico esemplare in lingua danese, finlandese, francese, greca, inglese, irlandese, italiana, olandese, portoghese, spagnola, svedese e tedesca, i testi di ciascuna di queste lingue facenti ugualmente fede, esemplare depositato negli archivi del segretariato generale dell'Unione europea.

Gedaan te Brussel, de zesentwintigste juli negentienhonderd vijfennegentig, in één exemplaar, in de Deense, de Duitse, de Engelse, de Finse, de Franse, de Griekse, de Ierse, de Italiaanse, de Nederlandse, de Portugese, de Spaanse en de Zweedse taal, zijnde alle teksten gelijkelijk authentiek, dat wordt neergelegd in het archief van het Secretariaat-generaal van de Raad van de Europese Unie.

Feito em Bruxelas, em vinte e seis de Julho de mil novecentos e noventa e cinco, em exemplar único, nas línguas alemã, dinamarquesa, espanhola, finlandesa, francesa, grega, inglesa, irlandesa, italiana, neerlandesa, portuguesa e sueca, fazendo igualmente fé todos os textos, depositado nos arquivos do Secretariado-Geral do Conselho da União Europeia.

Tehty Brysselissä kahdentenakymmenentenäkuudentena päivänä heinäkuuta vuonna tuhatyhdeksänsataayhdeksänkymmentäviisi yhtenä ainoana kappaleena englannin, espanjan, hollannin, iirin, italian, kreikan, portugalin, ranskan, ruotsin, saksan, suomen ja tanskan kielellä kaikkien näiden tekstien ollessa yhtä todistusvoimaiset, ja se talletetaan Euroopan unionin neuvoston pääsihteeristön arkistoon.

Utfärdad i Bryssel den tjugosjätte juli nittonhundranittiofem i ett enda exemplar, på danska, engelska, finska, franska, grekiska, irländska, italienska, nederländska, portugisiska, spanska, svenska och tyska, varvid alla texter är lika giltiga, och deponerad i arkiven vid generalsekretariatet för Europeiska unionens råd.

Pour le gouvernement du royaume de Belgique

Voor de Regering van het Koninkrijk België

Für die Regierung des Königreichs Belgien

Image

For regeringen for Kongeriget Danmark

Image

Für die Regierung der Bundesrepublik Deutschland

Image

Για την κυβέρνηση της Ελληνικής Δημοκρατίας

Image

Por el Gobierno del Reino de España

Image

Pour le gouvernement de la République française

Image

Thar ceann Rialtas na hÉireann

For the Government of Ireland

Image

Per il governo della Repubblica italiana

Image

Pour le gouvernement du grand-duché de Luxembourg

Image

Voor de Regering van het Koninkrijk der Nederlanden

Image

Für die Regierung der Republik Österreich

Image

Pelo Governo da República Portuguesa

Image

Suomen hallituksen puolesta

Image

På svenska regeringens vägnar

Image

For the Government of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Image


ANEXA

MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 2

Lista altor forme de infracționalitate gravă care pot intra în sfera de competență a Oficiului Europol, pe lângă cele prevăzute deja în articolul 2 alineatul (2), în conformitate cu obiectivele Oficiului Europol prevăzute la articolul 2 alineatul (1). Infracțiuni împotriva vieții, integrității corporale sau libertății personale:

omuciderea, vătămarea gravă a integrității corporale;

comerțul ilicit cu organe și țesuturi umane;

răpirea, privarea ilegală de libertate și luarea de ostatici;

rasismul și xenofobia.

Infracțiuni împotriva patrimoniului sau a bunurilor de proprietate publică, inclusiv frauda:

jaful organizat;

traficul ilegal cu bunuri de patrimoniu, inclusiv antichități și opere de artă;

înșelăciunea și frauda;

activități mafiote („racketeering”) și extorcarea;

falsificarea și piratarea produselor;

falsul și uzul de fals legat de documente administrative;

falsificarea banilor și a altor mijloace de plată;

criminalitatea informatică;

corupția.

Comerțul ilicit și acțiuni dăunătoare pentru mediu:

traficul ilegal cu arme, muniții și materiale explozibile;

traficul ilegal cu specii rare de animale;

traficul ilegal cu specii și varietăți rare de plante;

infracțiunile împotriva mediului;

traficul ilegal cu substanțe hormonale și alți factori de creștere.

De asemenea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2), dispoziția ca Europol să abordeze una dintre formele de infracționalitate enumerate anterior implică și competența Oficiului de a se ocupa de activități de spălare de bani infracțiunile aferente acestora. În ceea ce privește formele de infracționalitate enumerate la articolul 2 alineatul (2) din prezenta convenție:

„criminalitate legată de substanțe nucleare și radioactive” înseamnă infracțiunile enumerate la articolul 7 alineatul (1) din Convenția privind protecția fizică a materialului nuclear, semnată la Viena și New York la 3 martie 1980, și referitoare la materialele nucleare și/sau radioactive definite în articolul 197 al Tratatului Euratom și în Directiva 80/836/Euratom a Consiliului din 15 iulie 1980;

„introducere ilegală de imigranți” înseamnă activitățile deliberate de facilitare, urmărind obținerea unor avantaje financiare, a intrării, șederii și angajării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, contrar reglementărilor și condițiilor aplicabile în statele membre;

„traficul cu ființe umane” înseamnă supunerea unei persoane puterii reale și ilegale a unor alte persoane, prin recurgerea la violență sau amenințări sau prin abuz de autoritate sau uneltire pentru exploatarea activităților de prostituție, a formelor de exploatare sexuală și abuz de persoane minore sau comerț cu copii abandonați;

„criminalitate legată de autovehicule” înseamnă furtul sau însușirea ilegală a oricăror autovehicule, camioane, semiremorci, încărcătura camioanelor și semiremorcilor, autobuze, motociclete, rulote și vehicule agricole, vehiculele de șantier, precum și piesele de schimb ale acestor vehicule, ca și primirea sau tăinuirea acestor obiecte,

„activități ilegale de spălare de bani” înseamnă infracțiunile enumerate la articolul 6 alineatele (1)-(3) din Convenția Consiliului Europei privind spălarea, căutarea, capturarea și confiscarea sumelor câștigate din activități ilicite, semnată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990.

Formele de infracțiuni prevăzute la articolul 2 și în prezenta anexă sunt evaluate de către autoritățile naționale competente, în conformitate cu dreptul intern aplicabil în statul membru de origine.


DECLARAȚIE

Articolul 40 alineatul (2)

„Următoarele state membre convin ca în asemenea cazuri să supună în mod sistematic litigiile de acest gen Curții de Justiție a Comunităților Europene:

Regatul Belgiei;

Regatul Danemarcei;

Republica Federală Germania;

Republica Elenă;

Spania;

Republica Franceză;

Irlanda;

Republica Italiană;

Marele Ducat al Luxemburgului;

Regatul Țărilor de Jos;

Republica Austria;

Republica Portugheză;

Republica Finlanda;

Regatul Suediei.”