(1)

La 13 mai 2022, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o investigație antidumping cu privire la importurile de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis investigația în urma unei plângeri depuse la 31 martie 2022 de European Kegs Committee (denumit în continuare „reclamantul”). Plângerea a fost depusă în numele industriei butoaielor reîncărcabile din oțel inoxidabil din Uniune, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Plângerea conținea elemente de probă privind existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea investigației.

(3)

În temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază, Comisia trebuie să înregistreze importurile care fac obiectul unei investigații antidumping în cursul perioadei de informare prealabile, cu excepția cazului în care dispune de suficiente elemente de probă în sensul articolului 5 potrivit cărora cerințele prevăzute la litera (c) sau la litera (d) de la articolul 10 alineatul (4) nu sunt îndeplinite. Având în vedere că elementele de probă de la dosar au arătat că cerința de la litera (d) nu a fost îndeplinită, Comisia nu a impus obligativitatea înregistrării importurilor de produs în cauză în temeiul articolului 14 alineatul (5a) din regulamentul de bază.

(4)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la investigație. În plus, Comisia i-a informat în mod specific cu privire la deschiderea investigației pe producătorii din Uniune reprezentați de reclamant; alți producători cunoscuți din Uniune; importatorii cunoscuți, comercianții și utilizatorii; producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din țara în cauză și i-a invitat să participe.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Nu s-a solicitat nicio audiere.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului de producție și a volumului de vânzări, ținând seama de localizarea lor geografică. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 73 % din producția totală estimată a Uniunii și respectiv 74 % din vânzările din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu au fost primite observații cu privire la acest aspect. Eșantionul este reprezentativ pentru industria Uniunii.

(8)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(9)

Un singur importator neafiliat a furnizat informațiile solicitate și a acceptat să fie inclus în eșantion. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea importatorilor neafiliați nu este necesară.

(10)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din China să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(11)

Șase producători din țara în cauză care au exportat butoaie către Uniune în cursul PI au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză. Nu s-au primit observații.

(12)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în China în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Nu s-a primit niciun răspuns.

(13)

Comisia a publicat online (3) chestionarele pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, importatorii neafiliați și producătorii din Uniune și a trimis reclamantului chestionarul privind macrodatele la 20 mai 2022.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(15)

Având în vedere pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare instituite, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță (denumite în continuare „VLD”) în conformitate cu avizul său privind consecințele pandemiei de COVID-19 asupra investigațiilor antidumping și antisubvenții vizând următorii producători-exportatori chinezi:

(16)

Investigația privind dumpingul și prejudiciul rezultat din acesta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 (denumită în continuare „perioada de investigație”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei de investigație (denumită în continuare „perioada examinată”).

(17)

Produsul care face obiectul investigației constă în butoaie, vase, bidoane, rezervoare și recipiente similare, reîncărcabile, din oțel inoxidabil, cunoscute sub denumirea de „butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil”, având corpul de formă aproximativ cilindrică, cu o grosime a peretelui de 0,5 mm sau mai mare, de tipul celor utilizate pentru alte substanțe decât gazul lichefiat, țițeiul și produsele petroliere, cu o capacitate de minimum 4,5 litri, indiferent de tipul de finisare, de capacitate sau de clasa oțelului inoxidabil, cu sau fără componente suplimentare (extractoare, gâturi, mânere sau orice altă componentă), chiar vopsite sau acoperite cu alte materiale (denumite în continuare „butoaie” sau „produsul care face obiectul investigației”).

(18)

Următoarele produse nu intră în domeniul de aplicare al prezentei investigații atunci când sunt importate separat de produsul care face obiectul investigației: gâturi, fitinguri, cuplaje sau robinete, gulere, supape și alte componente ale produsului care face obiectul investigației (extractoare, gâturi, mânere sau orice altă componentă).

(19)

Produsul în cauză este produsul care face obiectul investigației, originar din China, încadrat în prezent la codurile NC ex 7310 10 00 și ex 7310 29 90 (codurile TARIC 7310100010 și 7310299010) (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(20)

Investigația a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(21)

Comisia a stabilit în această etapă că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(22)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea investigației, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința Chinei, Comisia a considerat oportun să deschidă investigația cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(23)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din China să furnizeze informații cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea butoaielor. Șase producători-exportatori au transmis informațiile relevante.

(24)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit, în termenul stabilit, niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio comunicare privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în China. Comisia a invitat GC să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Nu s-au primit observații.

(25)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, Mexic și Turcia sunt posibile țări terțe reprezentative adecvate pentru China în cazul de față, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(26)

La 20 iulie 2022, prin intermediul unei note („prima notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia, utilizați pentru fabricarea de butoaie. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat Mexic, Brazilia și Rusia drept posibile țări reprezentative adecvate. Comisia nu a primit observații cu privire la prima notă.

(27)

La 19 septembrie 2022, prin intermediul unei a doua note („a doua notă”), Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționa să le utilizeze la stabilirea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. De asemenea, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profitul, pe baza datelor referitoare la producătorul KHS Industria de Maquinas LTDA din Brazilia. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. S-au primit observații de la cei doi producători-exportatori incluși în eșantion.

(28)

După analizarea observațiilor și a informațiilor primite cu privire la a doua notă, Comisia a concluzionat că Brazilia este o alegere adecvată ca țară reprezentativă pentru a furniza prețuri și costuri nedistorsionate în vederea stabilirii valorii normale în etapa provizorie. Motivele care stau la baza acestei alegeri sunt descrise în detaliu la punctul 3.2.1.1 și următoarele.

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(30)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costuri VAG”).

(31)

Astfel cum se explică în subsecțiunile următoare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a autorităților chineze, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost adecvată.

(32)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din China (4) – oțelul fiind principala materie primă pentru producerea butoaielor – Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(33)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în China există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (5). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (6), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (7). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din China are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (8). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce conduce la distorsiuni, în special atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în China (9). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (10), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din China (11).

(34)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din China, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din China, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (12) (denumit în continuare „raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia Chinei în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul investigației. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în China, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(35)

În cerere s-a susținut că statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de Partidul Comunist Chinez (PCC) decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă. Cererea a subliniat în acest sens nu numai distorsiunile de pe piața oțelului inoxidabil (oțelul inoxidabil reprezentând între 40 % și 60 % din costul de producție al butoaielor), ci a susținut că toți ceilalți factori de producție – terenuri, capital, forță de muncă – sunt distorsionați în aceeași măsură. În consecință, în cerere s-a concluzionat că, pe lângă faptul că prețurile de vânzare pentru oțelul inoxidabil pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție, inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării sau forței de muncă, deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului.

(36)

În sprijinul poziției sale, cererea a făcut trimitere la o serie de surse de informații accesibile publicului, cum ar fi raportul, concluziile la care a ajuns EUCCC (13), investigațiile recente ale Comisiei privind sectorul siderurgic chinez (14), precum și concluziile Forumului mondial al G20 privind supracapacitatea siderurgică (15).

(37)

Astfel cum se precizează în considerentul 24, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(38)

În special în sectorul produsului care face obiectul investigației, și anume sectorul siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate din partea GC. În timp ce raportul nominal dintre numărul întreprinderilor deținute de stat și cel al întreprinderilor private este estimat a fi aproape egal, din cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 cei mai mari producători de oțel din lume, patru sunt întreprinderi deținute de stat (16). Totodată, deși primii zece producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a consolida până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel în cadrul a aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni (17). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (18). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (19). Întrucât GC nu a cooperat, având în vedere prezența mai multor IMM-uri care își desfășoară activitatea în acest sector, raportul exact dintre producătorii de oțel privați și cei de stat nu a putut fi determinat. În orice caz, investigația a arătat că cel puțin un producător de butoaie este o întreprindere deținută de stat, și anume Penglai Jinfu Stainless Steel Products Co., Ltd.

(39)

Cu toate acestea, deși este posibil să nu fie disponibile informații specifice pentru produsul care face obiectul investigației, acesta reprezintă un subsector al industriei siderurgice și, prin urmare, constatările privind sectorul siderurgic sunt considerate sugestive și pentru produsul care face obiectul investigației. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care autoritățile chineze o atribuie sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de proiectul de aviz orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (20) sau prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul „va adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază (21)”. Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și orienta evoluțiile sectorului pot fi observate la nivel de provincie, de exemplu în Shandong, care nu numai că prevede „construirea unei ecologii a industriei siderurgice [...], crearea de parcuri de producție, extinderea lanțului industrial și crearea de clustere industriale”, dar dorește ca industria siderurgică să „ofere o demonstrație de transformare și modernizare [...] în provincia noastră și chiar în întreaga țară (22)”.

(40)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea GC și având în vedere faptul că majoritatea producătorilor de butoaie sunt IMM-uri, a fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul investigației și PCC. Cu toate acestea, investigația a arătat că conducerea Shandong Gold Group, o întreprindere de stat și acționar majoritar al Penglai Jinfu Stainless Steel Products, este strâns legată de PCC: președintele Consiliului de administrație al Shandong Gold Group este, în același timp, secretar al Comitetului de partid și a fost reprezentant al celui de al 20-lea Congres Național al PCC, iar directorul general și executiv al Shandong Gold Group este, în același timp, secretar adjunct al Comitetului de partid.

(41)

Dat fiind faptul că produsul care face obiectul investigației reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru produsul care face obiectul investigației. În categoria mai largă a sectorului siderurgic, există numeroase dovezi ale legăturilor personale dintre producătorii de oțel și PCC. Pentru a oferi un exemplu, președintele Consiliului de administrație al Baowu îndeplinește în același timp și funcția de secretar al Comitetului de partid, directorul general fiind secretarul adjunct al Comitetului de partid (23). În mod similar, președintele Consiliului de administrație al Baosteel ocupă funcția de secretar al Comitetului de partid, în timp ce directorul executiv este secretarul adjunct al Comitetului de partid (24). La un nivel mai general, având în vedere aplicabilitatea generală a legislației privind prezența PCC în cadrul societăților, nu se poate presupune că ar exista o diferență, în ceea ce privește produsul care face obiectul investigației, între capacitatea GC de a interveni în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor și în sectorul siderurgic, în general.

(42)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul siderurgic fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Întrucât GC nu a cooperat la prezenta investigație, iar producătorii de butoaie sunt în principal IMM-uri, a fost dificil să se stabilească amploarea exactă a activităților de consolidare a partidului în întreprinderile din industria butoaielor. Cu toate acestea, investigația a arătat că Shandong Gold Group (acționar majoritar al Penglai Jinfu Stainless Steel Products) sprijină în mod activ activitățile de consolidare a partidului. Rolul Comitetului de partid al societății a fost descris după cum urmează: „Trebuie să profităm în mod ferm de marea oportunitate oferită de guvernul central, de Comitetul de partid din provincia Shandong și de guvernul provinciei care sprijină întreprinderile deținute de stat să accelereze construcția de întreprinderi de talie mondială, să urmărim obiectivele strategice, să menținem concentrarea strategică, să consolidăm punerea în aplicare strategică și să aderăm la acordul general privind obiectivele globale, obiectivele intermediare și obiectivele anuale, să aderăm la combinația dintre planificarea strategică și promovarea tactică” și „să gestionăm în continuare partidul în mod ferm și cuprinzător, să punem în aplicare pe deplin cerințele generale în materie de consolidare a partidului în noua eră și să oferim o garanție solidă pentru o dezvoltare de înaltă calitate. Este necesar să se sprijine în mod cuprinzător consolidarea politică a partidului, să se respecte cu strictețe disciplina politică și normele politice, să se îmbunătățească în mod eficace raționamentul politic, înțelegerea politică și punerea în aplicare politică a organizațiilor de partid la toate nivelurile și în rândul membrilor și cadrelor partidelor, precum și să se mențină întotdeauna un grad ridicat de coerență cu Comitetul central al partidului, cu tovarășul Xi Jinping în centrul său, să se stabilească «cele patru conștiințe», să se întărească «cele patru încrederi în sine» și să se realizeze «cele două garanții»” (25).

(43)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul investigației sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Chiar dacă în cursul investigației nu s-a putut identifica niciun document de politică specific care să îndrume în mod special dezvoltarea sectorului butoaielor în sine, acesta beneficiază de pe urma îndrumării și a intervenției statului în sectorul siderurgic, în cadrul căruia produsul care face obiectul investigației este un subsector.

(44)

Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie (26). Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect oțelul, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal adoptat în martie 2021, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (27).

(45)

În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (28).

(46)

Cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime include, de asemenea, obiective specifice pentru dezvoltarea sectorului siderurgic. Secțiunea IV punctul 3 din document cuprinde următoarele dispoziții: „Optimizarea structurii organizaționale: întreprinderile de vârf să devină mai mari și mai puternice. Adeziunea la combinarea poziției de lider de piață cu promovarea guvernamentală, eliminarea obstacolelor din calea fuziunilor și reorganizărilor transregionale, eliminarea restricțiilor, cum ar fi segmentarea pieței și blocadele regionale, coordonarea și soluționarea problemelor majore întâlnite în fuziunile și reorganizările transregionale ale întreprinderilor, sprijinirea întreprinderilor în vederea accelerării fuziunilor și reorganizărilor transregionale și privind participațiile încrucișate, precum și creșterea nivelului de concentrare a industriei și dezvoltarea afacerilor internaționale. În…, industria siderurgică, … și în alte industrii, se va cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază”.

(47)

Planurile cincinale menționate mai sus de la nivelul central se regăsesc în planurile cincinale de la nivelul provincial și/sau municipal sau în planurile de punere în aplicare a planurilor cincinale. De exemplu, planul de punere în aplicare al provinciei Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal include dispoziții privind: punctul 2(1): controlul strict al capacității totale de producție; punctul 2(2): accelerarea și promovarea fuziunilor și achizițiilor; punctul 2(3): construirea unor baze de producție siderurgică caracteristice (29).

(48)

În afara celui de al 14-lea plan cincinal, industria siderurgică este reglementată strict în alte documente de politică. De exemplu, Hebei, cea mai mare provincie producătoare de oțel din China, a emis un plan de acțiune pe trei ani privind dezvoltarea clusterelor în lanțul industrial siderurgic 2020-2022 (aplicabil în cursul PI). Acest document reglementează industria siderurgică după cum urmează: „Aderarea la ajustarea structurală și evidențierea diversificării produselor. Promovarea fermă a ajustării structurale și optimizării logisticii aferente industriei siderurgice, promovarea reorganizării comune, transformării și modernizării întreprinderilor, precum și a dezvoltării globale a industriei siderurgice în direcția unor întreprinderi de mare anvergură, a modernizării echipamentelor tehnice, a diversificării proceselor de producție și a diversificării produselor din aval.” De asemenea, planul stabilește ținte specifice pentru structura întreprinderilor siderurgice din provincie: „Încurajarea în mod constant a dezvoltării grupurilor. Accelerarea reformei proprietății mixte a întreprinderilor de stat, concentrarea pe promovarea fuziunii transregionale și a reorganizării întreprinderilor private din sectorul siderurgic și depunerea de eforturi pentru a crea 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu o anumită influență internă ca piloni și 8-10 grupuri de întreprinderi noi, remarcabile și specifice”.

(49)

În cele din urmă, planul prevede sprijin din partea statului pentru îmbunătățirea competitivității globale a întreprinderilor siderurgice situate în Hebei: „Asigurarea în mod corespunzător a unei dezvoltări relevante și diversificate. Sprijinirea întreprinderilor siderurgice în vederea dezvoltării unor industrii strategice emergente, cum ar fi noua generație de tehnologie a informației, echipamente de înaltă performanță și materiale noi și accelerarea dezvoltării industriilor moderne de servicii, cum ar fi logistica modernă, comerțul electronic de servicii financiare etc. Încurajarea întreprinderilor siderurgice eligibile să se dezvolte în direcția unei prelucrări aprofundate, cum ar fi automobilele și piesele mecanice, cablurile din oțel, electrozii de sudură din toroane de oțel etc. Consolidarea cooperării internaționale în materie de capacitate de producție, încurajarea întreprinderilor siderurgice eligibile să participe la fuziunile și reorganizarea întreprinderilor străine din fier și oțel prin canale multiple și îndrumarea întreprinderilor siderurgice competitive din provincie să investească și să construiască fabrici în străinătate” (30).

(50)

În plus. „Catalogul de îndrumare privind restructurarea industriei (versiunea 2019) (31) plasează sectorul oțelului în rândul sectoarelor industriale încurajate.

(51)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației. Astfel de măsuri împiedică forțele de pe piață să funcționeze în mod liber.

(52)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul butoaielor, aspecte menționate în considerentul 33 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul investigației.

(53)

Sectorul butoaielor este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat și în considerentul 33 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul investigației sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în China) (32).

(54)

În plus, în cadrul prezentei investigații nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul investigației nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 33 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(55)

În cele din urmă, Comisia a reamintit că, pentru a fabrica produsul care face obiectul investigației, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de butoaie cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(56)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare pentru butoaie pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se arată în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga Chină. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost, în sine, produs în China prin combinarea mai multor factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(57)

Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(58)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul investigației, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(59)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(60)

Astfel cum se explică în considerentele 26 și 27, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. prima notă privind factorii de producție din 20 iulie 2022 și a doua notă privind factorii de producție din 19 septembrie 2022. Aceste note descriu faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a lua în considerare Brazilia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(61)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a identificat Brazilia, Mexic și Rusia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, ambele țări au fost clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului care face obiectul investigației. Nu s-au primit observații cu privire la țările identificate în nota respectivă.

(62)

În cea de a doua notă, Comisia a indicat că, pentru una dintre țările identificate ca țări în care este fabricat produsul care face obiectul investigației, și anume Mexic, producătorul de butoaie și-a încetat producția înainte de perioada de investigație și nu au fost disponibile date financiare după 2017 în baza de date Orbis (34). Prin urmare, Mexicul nu a mai fost considerat o posibilă țară reprezentativă pentru prezenta investigație.

(63)

În cea de a doua notă, Comisia a indicat că singurul producător de butoaie din Rusia identificat în prima notă nu înregistrase o marjă de profit rezonabilă nici în 2021, nici în 2020.

(64)

În cea de a doua notă, Comisia a indicat că dispunea de date care indicau o marjă de profit rezonabilă în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază pentru un singur producător din Brazilia, KHS Industria de Maquinas LTDA și numai pentru anul 2020. Nu erau încă disponibile date financiare actualizate pentru 2021.

(65)

În lumina considerațiilor de mai sus, Comisia a informat părțile interesate în cea de a doua notă că intenționează să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată și societatea KHS Industria de Maquinas LTDA, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, ca sursă de prețuri sau valori de referință nedistorsionate în vederea calculării valorii normale. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Braziliei ca țară reprezentativă și a societății KHS Industria de Maquinas LTDA ca producător din țara reprezentativă.

(66)

În urma celei de a doua note, au fost primite observații din partea celor doi producători-exportatori incluși în eșantion, care au susținut următoarele:

(67)

În consecință, părțile au susținut că fiabilitatea datelor de piață din Brazilia în scopul stabilirii unei valori de piață nedistorsionate pentru acești factori de producție este discutabilă.

(68)

Cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au propus Malaysia ca țară reprezentativă adecvată, deoarece aceasta avea un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China, chiar dacă nu exista niciun producător de butoaie în Malaysia.

(69)

Cu toate acestea, Malaysia nu a putut fi considerată o țară reprezentativă potențială, deoarece, astfel cum au recunoscut părțile însele, nu a existat nicio producție de butoaie în Malaysia.

(70)

Comisia a examinat în continuare elementele de probă (35) privind posibilele denaturări ale pieței produselor laminate plate din oțel inoxidabil (SA721933) în Brazilia. Existența de taxe antidumping pe piață asupra produselor laminate plate din oțel inoxidabil originare din China nu este relevantă, deoarece importurile din China sunt excluse atunci când se stabilește un preț de referință al materiei prime. Contingentele la export pentru produsele laminate plate din oțel inoxidabil către Statele Unite nu par să limiteze importurile din Statele Unite, deoarece este în continuare al treilea exportator ca mărime pentru acest produs în Brazilia (după China și Indonezia). În plus, importurile în Brazilia de produse laminate plate din oțel inoxidabil din Statele Unite ale Americii au prețuri ușor mai ridicate decât importurile din cele mai mari zece țări importatoare, cu excepția Chinei (16,3 EUR/kg și, respectiv, 14,5 EUR/kg de produse laminate plate din oțel inoxidabil). Având în vedere aceste fapte, Comisia a respins argumentul potrivit căruia piața braziliană a produselor laminate plate din oțel inoxidabil (SA721933) a fost denaturată din cauza taxelor antidumping aplicate Chinei și a contingentelor la export către Statele Unite.

(71)

În ceea ce privește nivelul tarifelor de import pentru cele trei materii prime principale, Comisia a observat că valorile nedistorsionate utilizate pentru calcularea valorii normale iau în considerare taxele la import, deoarece acestea constituie un indicator al unui preț pe piața internă a țărilor reprezentative posibile. Prin urmare, o comparație abstractă a nivelurilor respective ale taxelor la import pentru materiile prime nu este, în principiu, un factor relevant pentru a compara caracterul adecvat al țărilor reprezentative. În orice caz, Comisia a observat că nivelul taxelor la import este doar unul dintre elementele necesare pentru a evalua dacă o anumită piață este deschisă sau protejată, iar partea în cauză nu a transmis niciun alt element de probă specific care să demonstreze că acest lucru a fost valabil în cazul Braziliei pentru materiile prime în cauză. Prin urmare, Comisia a respins acest argument.

(72)

În ceea ce privește importurile din China ale principalelor materii prime, Comisia a comparat, de asemenea, Brazilia și Rusia, cele două țări reprezentative potențiale, în care producția de butoaie a fost confirmată. Analiza datelor privind importurile a arătat că importurile din China în Rusia ale principalului factor de producție, rulourile din oțel inoxidabil (SA721933), reprezentând peste 50 % din costul de producție al butoaielor, au fost mai mari decât în Brazilia [60 % din rulourile din oțel inoxidabil în Rusia au fost importate din China, în timp ce în Brazilia proporția a fost mult mai mică (37 %)]. În plus, importurile de fitinguri din China în Rusia, reprezentând peste 20 % din costul de producție al butoaielor, au fost, de asemenea, mai mari decât importurile în Brazilia (68 % și, respectiv, 50 %). Având în vedere ponderea acestor două materii prime principale (rulouri din oțel inoxidabil și fitinguri) în costul de producție al butoaielor, aceste diferențe doar în ceea ce privește volumul importurilor din China ar submina calitatea datelor pentru valori nedistorsionate în Rusia mai mult decât în Brazilia. Prin urmare, Rusia nu a fost considerată o țară reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(73)

De asemenea, Comisia a examinat elementele de probă privind KHS Industria de Maquinas LTDA în Brazilia și a confirmat că societatea era specializată în inginerie și în producția tehnologiei de umplere și a sistemului de pritocire a berii în echipamente de reumplere a butoaielor sau echipamente auxiliare, mai degrabă decât în fabricarea de butoaie. Prin urmare, acesta nu mai putea fi considerat producător de butoaie.

(74)

De fapt, Comisia identificase încă doi producători de butoaie în prima notă. Cu toate acestea, Comisia nu a putut găsi date financiare adecvate pentru niciunul dintre ceilalți producători de butoaie identificați din Brazilia. În absența unei valori de referință adecvate pentru a stabili costurile VAG și profitul rezonabile pentru produsul care face obiectul investigației în Brazilia, singura țară reprezentativă rămasă în care a fost confirmată producția de butoaie și, prin urmare, disponibilitatea principalelor materii prime, Comisia a considerat în mod provizoriu că datele societăților dintr-un sector care fabrică un produs similar ar putea fi adecvate în aceste circumstanțe. Prin urmare, ea a căutat date privind producătorii unei game de produse similare butoaielor, și anume produse similare în ceea ce privește materia primă utilizată, forma și scopul produsului final. Cercetarea s-a bazat pe codurile NACE (36). Datele provenite de la cinci societăți cu codul NACE 2592 (ambalaje ușoare din metal), care produc cutii metalice, produse de ambalare, containere pentru industria alimentară, erau disponibile în baza de date Orbis (37), iar produsele fabricate de aceste societăți puteau fi considerate similare butoaielor în ceea ce privește materia primă utilizată, forma și scopul produsului final. În plus, în baza de date Orbis, cei doi producători-exportatori din China incluși în eșantion au fost, de asemenea, înregistrați la același cod NACE 2592, ca și producătorii de cutii metalice, produse de ambalare și containere pentru industria alimentară. În cele din urmă, dintre acești cinci producători de cutii metalice, ambalaje de produse, containere din Brazilia, doar unul dintre aceștia, Metalurgica Mococa SA (38), dispunea de date financiare pentru PI.

(75)

Pe baza analizei datelor disponibile, Comisia a decis să utilizeze Brazilia ca țară reprezentativă adecvată în etapa provizorie a investigației și să utilizeze datele financiare ale unei societăți, Metalurgica Mococa SA, pentru valoarea normală construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(76)

După ce s-a stabilit că Brazilia este singura țară reprezentativă adecvată disponibilă pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(77)

Având în vedere analiza de mai sus, Brazilia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(78)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul investigației și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(79)

Ulterior, în cea de a doua notă, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza baza de date Global Trade Atlas (GTA) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza OIM pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă (39) și cercetarea privind prețurile globale ale energiei electrice pentru energia electrică (40).

(80)

În cea de a doua notă, Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că, din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție al producătorilor-exportatori incluși în eșantion, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(81)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul VLD, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai butoaielor

(82)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Un preț de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția Chinei și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, enumerate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (41). Comisia a decis să excludă importurile din China în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 58 că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din China din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că prețurile de export au fost afectate de aceleași distorsiuni. După excluderea importurilor în țara reprezentativă din China și din țări fără economie de piață, Comisia a constatat că importurile principalelor materii prime din alte țări terțe au rămas reprezentative.

(83)

După a doua notă, producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că codul SA corect pentru fitinguri care ar trebui utilizat pentru a stabili valoarea nedistorsionată a acestei materii prime este SA848180, și nu SA848190. Producătorii-exportatori au susținut că codul SA848180 reprezintă articole de robinetărie și articole similare pentru țevi, cazane, rezervoare, cuve și recipiente similare, în timp ce codul SA848190 se referă la părți ale acestora. Exportatorii incluși în eșantion au susținut că un fiting este un tip de supapă în sine, mai degrabă decât o parte de supapă. Deoarece unitatea de măsură pentru acest cod este unitatea/articolul în nomenclatura braziliană, aceasta reflectă în mod corespunzător realitatea modului în care este achiziționat acest material și în care sunt stabilite prețurile. În plus, acesta este codul utilizat și de furnizorii de fitinguri atunci când exportă din UE. Prin urmare, codul SA848180 este clasificarea corectă pentru fitinguri.

(84)

Comisia a clarificat faptul că poziția 8481 din SA include, printre altele, și „unități de distribuție a berii alimentate cu gaz pentru tejghele de bar, compuse în principal din unul sau mai multe robinete acționate manual, alimentate de presiunea dioxidului de carbon introdus în baricurile de bere”. Fitingul unui butoi este conceput pentru menținerea gazului presurizat (dioxid de carbon) în interiorul butoiului și pentru distribuirea lichidului carbonizat care asigură fluxul condiționat al acestuia. Această funcție este îndeplinită în principal de mecanismul inclus în corpul fitingului butoiului care încorporează o supapă (sau două supape, în funcție de model). Prin urmare, un fiting poate fi considerat ca făcând parte din unitățile de distribuție a berii acționate cu gaz care intră sub incidența poziției 8481 din SA și ar trebui să fie clasificat la codul NC 848190. În plus, unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion a prezentat documentația sa privind importurile de fitinguri, care indica importul de fitinguri la codul SA848190. În ansamblu, jumătate dintre producătorii-exportatori cooperanți au declarat că pentru fitinguri trebuie să fie utilizat codul SA848190. Prin urmare, cererea părților de a utiliza codul SA848180 a fost respinsă.

(85)

Datele privind importurile de fitinguri în Brazilia au fost clasificate la cele două coduri extinse relevante: 84819010 (părți de supape cu aerosoli, aparate utilizate pentru băi etc. și 84819090 (părți de robinete, alte aparate pentru canalizare etc.). A fost selectat codul 84819090, deoarece fitingurile nu făceau parte din supapele cu aerosoli.

(86)

În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat individual o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei de investigație. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică la considerentul 80.

(87)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a aplicat taxele la import relevante ale țării reprezentative.

(88)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei investigații, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, de raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la poarta societății.

(89)

Comisia a utilizat statisticile OIM (42) pentru a determina salariile din Brazilia. Statisticile OIM au oferit informații privind salariile lunare ale angajaților din industria prelucrătoare și numărul mediu de ore săptămânale lucrate (43) în Brazilia în 2021. Costurile suplimentare legate de forța de muncă suportate de angajator, pe baza surselor disponibile public (44), au fost adăugate la salariul lunar.

(90)

În timpul VLD a unui producător-exportator inclus în eșantion, Comisia nu a găsit evidențe ale orelor de muncă efective, ci doar ale orelor standard de muncă. Producătorul-exportator a raportat că numărul efectiv de ore de muncă a fost, în medie, cu 10 minute mai mare înainte și după schimbul/ziua lucrată pentru a sosi la și a pleca din instalațiile de producție. Prin urmare, Comisia a mărit orele standard de muncă ale acestui producător-exportator inclus în eșantion cu 20 minute pe tură/zi.

(91)

În cea de a doua notă, Comisia a indicat că va utiliza cercetarea privind prețurile globale ale energiei electrice pentru valoarea de referință a energiei electrice (45). Producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că Comisia ar trebui să utilizeze datele furnizate de EDP Brasil (46), principalul furnizor de energie electrică de pe piața locală din Brazilia, luând în considerare tarifele diferite pentru perioadele de vârf și cele din afara orelor de vârf și prețurile relevante percepute categoriei de consumatori industriali, care erau fiabile pentru valoarea de referință pentru energia electrică.

(92)

Ministerul minelor și energiei din Brazilia (Ministério de Minas e Energia) publică un raport anual privind sectorul energetic din Brazilia (47). Raportul din 2021 include tariful mediu la energie electrică (48) de la toți furnizorii majori de energie electrică aplicat utilizatorilor industriali din Brazilia (49). Comisia a considerat această sursă ca fiind cea mai fiabilă pentru stabilirea valorii de referință pentru energia electrică, deoarece includea tarifele medii aplicate de toți furnizorii majori de energie electrică din Brazilia, contrar sursei de date propuse de producătorii-exportatori, care se refereau la un singur furnizor. Prin urmare, Comisia a utilizat tariful mediu la energia electrică pentru utilizatorii industriali, publicat în raportul Ministerului minelor și Energiei din Brazilia din 2021.

(93)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(94)

Cheltuielile indirecte de fabricație suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de fabricație suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(95)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe datele financiare ale Metalurgica Mococa SA din 2021, extrase din baza de date Orbis.

(96)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(97)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul real al fiecărui factor individual de producție al producătorilor-exportatori cooperanți. Aceste rate de consum furnizate de producătorii-exportatori au fost verificate în timpul verificării încrucișate de la distanță. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă, astfel cum se explică în considerentele 82-88.

(98)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a aplicat cheltuielile indirecte de fabricație, astfel cum se menționează în considerentul 94.

(99)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul Metalurgica Mococa SA din Brazilia. Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute („CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 8,5 %. Profitul exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate a fost de 24,4 %.

(100)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(101)

Un producător-exportator inclus în eșantion a exportat în Uniune direct către clienți independenți. Celălalt a exportat direct către clienți independenți sau prin intermediul unei societăți comerciale neafiliate din Hong Kong. În acest caz, mărfurile au fost expediate de producătorul-exportator direct către clientul independent din Uniune, în timp ce factura a fost emisă societății comerciale din Hong Kong.

(102)

În cazul vânzărilor la export ale produsului în cauză efectuate direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul în cauză vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(103)

Pentru vânzările la export care au fost efectuate prin intermediul unei societăți comerciale neafiliate din Hong Kong, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul exportat a fost vândut pentru prima dată societății comerciale respective. Deși Comisia dispunea de elemente de probă (avize de expediere etc.) că aceste mărfuri au fost expediate de producătorul-exportator direct către clientul independent din Uniune, prețul de vânzare către clientul final nu a putut fi stabilit. Comisia a contactat societatea comercială din Hong Kong, însă societatea respectivă nu a cooperat. Nici utilizatorul final european care a cumpărat butoaiele în cauză nu a cooperat la investigație. Prin urmare, prețul de vânzare către clientul final din Uniune nu a fost disponibil în etapa provizorie a investigației.

(104)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică pe tip de produs.

(105)

În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare, taxe vamale, costurile de credit și pentru comisioanele bancare.

(106)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(107)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(108)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține seama de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping în valoare de zero și de minimis, și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(109)

Pe această bază, marja de dumping provizorie a producătorilor-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion este de 72,1 %.

(110)

În ceea ce îi privește pe toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori.

(111)

Comisia a considerat că nivelul de cooperare în acest caz a fost scăzut, deoarece producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat doar aproximativ 32 % din cantitățile totale estimate ale importurilor din China în cursul PI. Prin urmare, pentru toți ceilalți producători-exportatori din China, Comisia a considerat că este adecvat să stabilească marja de dumping pe baza tipului de produs reprezentativ cu cea mai ridicată marjă de dumping al producătorilor-exportatori incluși în eșantion. Prin urmare, marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori care nu au cooperat a fost stabilită la nivelul de 91,0 %.

(112)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

(113)

Potrivit informațiilor de care dispune Comisia, produsul similar a fost fabricat de opt producători din Uniune în cursul perioadei de investigație. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(114)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei de investigație a fost stabilită la aproximativ 1 926 200 de butoaie. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria Uniunii, precum răspunsul la chestionarul macroeconomic furnizat de solicitant. Astfel cum se indică în considerentul 7, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat cca. 73 % din producția totală estimată de produs similar a Uniunii.

(115)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (unități)

(116)

Comisia a stabilit consumul de butoaie la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor totale ale industriei Uniunii în Uniune, plus totalul importurilor din China. Metodologia de determinare a importurilor din China este explicată în detaliu la punctul 4.3.1. de mai jos. Importurile din alte țări terțe în Uniune nu au fost luate în considerare, deoarece au fost considerate neglijabile (a se vedea considerentul 119).

(117)

Vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii au fost obținute din răspunsul la chestionar furnizat de reclamant, verificate încrucișat cu informațiile furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în răspunsurile lor la chestionar.

(118)

Produsul în cauză este importat în Uniune sub două coduri NC (ex 7310 10 00 și ex 7310 29 90), în funcție de capacitatea butoiului. Butoaiele cu o capacitate ≥ 50 de litri, dar ≤ 300 de litri se încadrează la codul NC 7310 10 00, în timp ce cele cu o capacitate de < 50 l se încadrează la codul NC 7310 29 90. Aceste două coduri NC includ, de asemenea, o gamă largă de alte produse în afară de produsul care face obiectul investigației (de exemplu, bidoane, cutii din tinichea, jgheaburi pentru hrănirea animalelor, găleți, extinctoare, canistre, containere și cisterne pentru utilizări diverse, sticle de apă, butoaie de oțel etc.), astfel încât nu a fost posibilă stabilirea importurilor exclusiv pe baza codurilor NC.

(119)

În ceea ce privește importurile din alte țări terțe, în plângere s-a afirmat că piața Uniunii este aprovizionată cu butoaie în principal de către producătorii din Uniune și exportatorii din China. Examinarea de către Comisie a datelor privind furnizorii, furnizate de trei utilizatori principali (a se vedea mai jos la considerentul 130), a indicat că nu există alți furnizori pe piață. Prin urmare, Comisia a concluzionat că importurile în Uniune din alte țări terțe, dacă există, sunt neglijabile și nu ar avea niciun impact semnificativ asupra consumului din Uniune.

(120)

Consumul Uniunii a scăzut cu 66 % pe parcursul perioadei examinate. După scăderea inițială de 27 % din 2019, a urmat o scădere mai pronunțată în 2020 și în PI (2021). Această scădere a coincis cu anii în care Uniunea a fost cel mai grav afectată de pandemia de COVID-19 și poate fi atribuită așa-numitelor „restricții de deplasare a persoanelor” aferente, și anume măsurilor introduse de guvernele din întreaga Uniune pentru a combate pandemia de COVID-19.

(121)

Măsurile legate de COVID-19 au afectat în special hotelurile, restaurantele și cafenelele (denumite în continuare „sectorul HORECA”). Sectorul HORECA cumpără bere și alte băuturi de la utilizatori, care sunt de cele mai multe ori fabrici de bere. Berea le este livrată în butoaie care sunt atașate instalațiilor sub presiune prin care băutura este apoi turnată în pahare și servită clienților din sectorul HORECA.

(122)

În cursul anului 2020 și al PI, marea majoritate a sectorului HORECA din Uniune a fost obligat fie să își reducă programul de lucru și/sau să-și limiteze capacitatea, fie să rămână complet închis pentru perioade lungi de timp, în conformitate cu măsurile guvernamentale introduse pentru a opri răspândirea pandemiei de COVID-19. O astfel de scădere a activității din sectorul HORECA și, în consecință, scăderea cererii de bere la butoi au avut drept consecință logică scăderea cererii utilizatorilor de butoaie în care aceștia furnizează berea către clienții lor din sectorul HORECA.

(123)

În plângere, reclamantul a prezentat o metodologie de stabilire a importurilor din țara în cauză. Această metodologie s-a bazat pe cunoștințele de piață ale reclamantului și a estimat o creștere semnificativă a importurilor în Uniune, de 188 % în cursul perioadei examinate, demonstrată în tabelul 3 de mai jos.

Tabelul 3

Vânzările de butoaie chinezești în Uniune – estimarea din plângere (unități)

(124)

Astfel cum s-a explicat la punctele 193-203 din plângere, metodologia de mai sus a constat în trei elemente principale. În primul rând, reclamantul a adăugat cantitățile de butoaie căutate în toate procedurile de ofertare (menționate în plângere ca „licitații”) organizate de cinci utilizatori principali, și anume grupurile mari de fabrici de bere prezente pe piața Uniunii, și anume: AB InBev, Asahi CEE, Carlsberg, Heineken și Molson Coors (denumiți în continuare „principalii utilizatori”). În al doilea rând, reclamantul și-a dedus propriile vânzări efectuate în urma ofertelor plasate în licitațiile respective, plecând de la premisa că restul lotului total solicitat în cadrul fiecărei licitații a fost câștigat și furnizat de producătorii din China. În cele din urmă, reclamantul a adăugat cantitățile importate de importatori/revânzători, estimate pe baza cunoștințelor sale despre piață.

(125)

Investigația a arătat că cantitățile de butoaie achiziționate efectiv de marii utilizatori în urma unei licitații corespund rar cantităților căutate inițial prin intermediul licitației respective. În timp ce proporțiile variază de la o procedură de ofertare la alta și între principalii utilizatori, în medie, principalii utilizatori au achiziționat mai puțin de 60 % din cantitățile căutate inițial prin licitații în perioada examinată. Acest lucru se datorează modului special de funcționare a acestei piețe, în special în ceea ce privește modalitățile și monitorizarea ofertelor de către utilizatori, astfel cum se explică la punctul 5.1 de mai jos, prin care, în special, utilizatorii nu aveau nicio obligație contractuală de a cumpăra cantitățile efectiv licitate.

(126)

Prin urmare, Comisia a încercat să verifice dacă o astfel de estimare a importurilor produsului în cauză în Uniune de către reclamant este exactă și, în cazul în care nu este, să estimeze cantitățile importurilor într-un mod mai precis. În acest scop, Comisia a solicitat date privind toate transporturile efectuate sub cele două coduri NC de la autoritățile vamale din șase state membre ale UE („SM”) cu cele mai mari importuri efectuate sub cele două coduri NC menționate mai sus în cursul perioadei examinate, fie din China, fie din restul lumii: Belgia, Cehia, Franța, Germania, Țările de Jos și Polonia. Belgia, Franța, Germania și Țările de Jos s-au numărat printre primele cinci țări cu cele mai mari importuri din ambele categorii, în timp ce Polonia s-a numărat printre primele cinci state membre cu cel mai mare volum de importuri din China, iar Cehia cu cel mai mare volum atunci când se analizează importurile din restul lumii. Aceste șase state membre au reprezentat împreună 73 % din importurile UE din China și 66 % din importurile la nivel mondial în cursul perioadei examinate.

(127)

Comisia a analizat datele primite și, pe baza descrierii fiecărui transport, a calculat o cifră inferioară și o cifră superioară a ceea ce ar putea fi considerat în mod rezonabil ca fiind importuri ale produsului în cauză în cele șase state membre. În special, transporturile care au fost descrise drept „butoaie (de bere)” au fost agregate pentru a forma cifra inferioară, în timp ce cele care aveau o descriere conformă cu caracteristicile butoaielor au fost agregate pentru a forma cifra superioară. În acest context, au fost eliminate transporturile descrise ca fiind altceva, cum ar fi jgheaburile pentru hrănirea animalelor, gălețile, rezervoarele de gaz, cazanele, conservele, cutiile de staniu, etc. sau care erau incompatibile cu caracteristicile butoaielor. În majoritatea cazurilor, autoritățile vamale nu vor înregistra unitățile (numărul de butoaie) în fiecare transport, ci doar greutatea unui astfel de transport. În aceste cazuri, Comisia s-ar baza pe rata de conversie de 1 butoi = 10 kg (50) pentru a calcula numărul de butoaie. Cifrele superioare și inferioare rezultate pentru fiecare an au fost apoi ajustate cu factorul 0,73, și anume procentul pe care cele șase state membre îl reprezintă în totalul importurilor în Uniune ale celor două coduri NC din China, pentru a calcula o cifră completă a cantităților de butoaie importate din China în Uniune. Rezultatele acestei analize sunt prezentate în tabelul 4 de mai jos.

Tabelul 4

Importurile în Uniune pe baza datelor vamale detaliate

(128)

Cifrele de mai sus au confirmat inițial că metodologia utilizată în plângere nu a fost cea mai adecvată pentru a cuantifica importurile produsului în cauză în Uniune.

(129)

În plus, Comisia a contactat ceilalți patru producători-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, solicitând datele lor privind vânzările pentru întreaga perioadă examinată. Toți au furnizat datele neverificate solicitate care au fost agregate cu cantitățile de vânzări verificate declarate de cei doi producători-exportatori incluși în eșantion în răspunsurile lor la chestionar, obținându-se cantitățile importurilor rezumate în tabelul 5 de mai jos.

Tabelul 5

Cantitatea totală la export declarată de producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion și de cei neincluși în eșantion

(130)

Având în vedere discrepanțele dintre datele disponibile, la 2 septembrie 2022, Comisia a publicat o notă la dosar indicând cantitățile de import colectate în conformitate cu tabelele 4 și 5, precum și metodologiile diferite care stau la baza acestora, și a invitat părțile interesate să prezinte observații. De asemenea, Comisia a contactat principalii utilizatori, în pofida lipsei lor inițiale de cooperare, solicitând datele privind furnizorii lor și volumele de achiziții pentru a încerca să valideze cifrele primite de producătorii-exportatori din tabelul 5. Numai trei din cinci utilizatori principali au furnizat datele solicitate (a se vedea mai jos considerentul 136). Singurele observații cu privire la notă au fost prezentate de reclamant la 12 septembrie 2022.

(131)

Prima afirmație prezentată de reclamant a fost că estimarea importurilor din tabelul 4 pe baza analizei datelor vamale încă nu includea o parte din importurile din China. Aceasta a făcut referire, de exemplu, la faptul că lipsesc statisticile privind importurile în alte state membre importante pentru consumul de bere și de butoaie, cum ar fi România și Spania, ceea ce a dus la subestimarea totalurilor.

(132)

În al doilea rând, reclamantul a susținut că cifrele raportate de producătorii-exportatori cooperanți din tabelul 5 nu reflectă pe deplin volumele importate în Uniune în cursul perioadei examinate, din cauza cooperării limitate a producătorilor-exportatori. În observațiile sale, reclamantul a susținut că rata de cooperare a producătorilor-exportatori a fost de doar 28 %.

(133)

În al treilea rând, reclamantul a susținut că informațiile privind consumul obținute de cei trei utilizatori principali au arătat doar o imagine parțială a consumului de butoaie din Uniune din cauza faptului că fabricile de bere mici și mijlocii nu sunt luate în considerare și din cauza cooperării limitate din partea utilizatorilor.

(134)

Comisia a analizat cu atenție toate aceste observații ale reclamantului. În ceea ce privește prima afirmație, deși ajustarea statisticilor de import ale celor șase state membre cu factorul 0,73, astfel cum se explică în considerentul 127, a fost utilizată pentru a determina restul importurilor din celelalte state membre, nu se poate exclude, în acest stadiu, că sunt subestimate cantitățile efective importate în alte state membre, cum ar fi România și Spania.

(135)

În ceea ce privește a doua afirmație, astfel cum se explică în considerentul 111, investigația a arătat în mod provizoriu că nivelul de cooperare este scăzut, iar producătorii-exportatori cooperanți reprezintă 32 % din importurile de butoaie din China în cursul PI. Prin urmare, în această etapă a investigației, nu se poate exclude faptul că există și alți producători-exportatori sau exportatori din China care vând către Uniune pe parcursul întregii perioade examinate, în plus față de exportatorii cooperanți.

(136)

În ceea ce privește a treia afirmație și cooperarea foarte scăzută a utilizatorilor, Comisia a observat că, dintre cei cinci utilizatori principali, care reprezintă aproximativ 50 % din piața utilizatorilor, numai trei utilizatori (AB InBev, Asahi și Molson Coors) au furnizat datele solicitate. În plus, doar unul dintre acești trei utilizatori (AB InBev) a achiziționat butoaie de la furnizori chinezi. În plus, astfel cum se specifică și la punctul 5.1 de mai jos, restul de 50 % din piața utilizatorilor, compusă în principal din fabrici de bere mai mici, nu a cooperat la investigație.

(137)

Având în vedere aceste observații și considerații, Comisia a observat, de asemenea, că cantitățile achiziționate raportate de singurul utilizator cooperant care se aprovizionează din China au fost cu mult sub vânzările Uniunii raportate de producătorii-exportatori corespunzători. În plus, Comisia a considerat că existau alți producători-exportatori care nu au cooperat la investigație și că cifrele prezentate de producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion nu au fost verificate, deoarece producătorii respectivi nu au fost incluși în eșantion.

(138)

În ansamblu, având în vedere toate aceste elemente și, în special, datele contradictorii obținute de la utilizatori și cooperarea foarte scăzută din partea producătorilor-exportatori și a utilizatorilor, ale căror date privind achizițiile ar fi esențiale pentru verificarea dublă a cantităților raportate de producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a considerat în mod provizoriu că cea mai adecvată metodologie de cuantificare a importurilor trebuie să se bazeze pe statisticile oficiale privind importurile din tabelul 4. În plus, având în vedere observațiile prezentate de industrie potrivit cărora chiar și cifra superioară a datelor bazate pe statistici ar fi probabil subestimată, Comisia a considerat în mod provizoriu că cifrele superioare obținute din statistici au fost cele mai adecvate pentru a calcula nivelul importurilor în această etapă provizorie.

(139)

Pentru a obține asigurări suplimentare cu privire la caracterul adecvat al acestei metodologii, Comisia a examinat ulterior statisticile privind importurile de butoaie la nivel de cod TARIC, disponibile de la deschiderea prezentei investigații în baza de date Surveillance, pentru a vedea cât de mare este cota importurilor de butoaie din totalul importurilor de produse încadrate la ambele coduri NC relevante. Cota medie a importurilor de produse la nivel de cod TARIC (și anume, importurile de butoaie) în importurile tuturor produselor la nivelul codurilor NC relevante pentru perioada 13 mai 2022-6 decembrie 2022 a fost în concordanță cu cota medie a importurilor de butoaie din codurile NC pe care Comisia le-a stabilit pentru perioada examinată.

(140)

Pentru a verifica în continuare caracterul adecvat al acestei metodologii, Comisia intenționează să recontacteze principalii importatori identificați în plângere pentru a evalua cu mai multă precizie cantitățile importate în cursul perioadei examinate. Comisia va încerca, de asemenea, să colecteze mai multe informații privind micile fabrici de bere după etapa provizorie.

(141)

În plus, Comisia intenționează să colecteze date ulterioare deschiderii investigației de la producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion și de la cei neincluși în eșantion, pentru a le reconcilia cu statisticile oficiale mai precise privind importurile disponibile pentru perioada ulterioară deschiderii investigației. De asemenea, Comisia intenționează să verifice datele privind importurile producătorilor cooperanți neincluși în eșantion și să solicite autorităților vamale din România și Spania date vamale detaliate privind codurile NC relevante pentru a perfecționa în continuare datele efective privind importurile.

(142)

Astfel cum s-a explicat la punctul 4.3.1 de mai sus, Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza statisticilor vamale oficiale din statele membre. Cota de piață a importurilor a fost stabilită ca proporție din totalul importurilor din China raportate în consumul total al Uniunii (stabilit la punctul 4.2 de mai sus).

(143)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul importurilor (unități) și cota de piață

(144)

După cum demonstrează tabelul de mai sus, volumul importurilor din China a scăzut cu 39 % în cursul perioadei examinate. Această scădere a volumului importurilor a urmat tendința generală de scădere a consumului de butoaie în cursul perioadei examinate (a se vedea tabelul 2 de mai sus), cu toate că într-o mai mică măsură, și în orice caz a fost cu mult mai puțin pronunțată decât tendința descrescătoare a vânzărilor industriei Uniunii (a se vedea tabelul 9 de mai jos).

(145)

Aceste scăderi trebuie să fie plasate în contextul situației predominante de pe piață din 2020 și din perioada de investigație, și anume în contextul unei scăderi semnificative a cererii pentru butoane în timpul pandemiei de COVID-19. În cadrul unei astfel de piețe în scădere, importurile de butoaie au scăzut cu o marjă semnificativ mai mică decât vânzările industriei din Uniune. Astfel, cota de piață a importurilor din China, datorită prețurilor lor mai mici, a crescut în mod constant în cursul perioadei examinate (cu 79 % în cursul perioadei examinate). În cursul PI, cota de piață a Chinei a fost destul de substanțială, situându-se la 31 %.

(146)

Având în vedere dificultățile de a stabili prețurile unitare pe baza statisticilor oficiale, Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de producătorii-exportatori cooperanți. Subcotarea prețurilor importurilor a fost stabilită pe baza răspunsurilor la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(147)

Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Prețuri de import (EUR/unitate)

(148)

Prețurile importurilor din China au scăzut cu 13 % și, respectiv, cu 11 % în 2019 și 2020 și au început să crească din nou în 2020 și în cursul PI, atingând nivelul din 2018.

(149)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei de investigație, comparând următoarele:

(150)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Aproape toate vânzările realizate atât de producătorii-exportatori, cât și de industria Uniunii au fost efectuate direct către utilizatorii finali (adică fabricile de bere) și, prin urmare, canalele de vânzare și nivelul de comercializare au fost aceleași de ambele părți. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri teoretică a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, înregistrată în cursul perioadei de investigație. Acesta a indicat o marjă de subcotare medie ponderată situată între 11,9 % și 14 % de către importurile din țara în cauză pe piața Uniunii.

(151)

Pe lângă subcotarea prețurilor, a existat, de asemenea, o blocare semnificativă a prețurilor în sensul articolul 3 alineatul (3) din regulamentul de bază. Din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor cauzate de importurile la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din partea producătorilor-exportatori chinezi, industria Uniunii nu a fost în măsură să crească prețurile pe parcursul PI în conformitate cu evoluția costurilor de producție și pentru a atinge un nivel rezonabil al profitului.

(152)

După cum se arată în tabelul 11 de mai jos, prețurile de vânzare medii din UE au scăzut cu aproape 10 % în cursul perioadei examinate. În același timp, costul de producție a crescut cu 16 % în aceeași perioadă, astfel încât prețul de vânzare a fost semnificativ mai mic decât costul de producție. În special în 2020 și în cursul PA, costul de producție a crescut substanțial, în timp ce prețul a trebuit să fie menținut stabil din cauza presiunii exercitate de exporturile chineze asupra prețurilor. Dimpotrivă, nivelurile prețurilor și profiturile rezultate pe piețele de export care nu au fost afectate de importurile care fac obiectul unui dumping sau în care au fost instituite măsuri pentru restabilirea unui comerț echitabil au fost, în medie, cu 22 % mai mari decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii (+ 29 % în PI) (a se vedea considerentul 196).

(153)

Această situație a avut un impact clar asupra rentabilității industriei Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 14 de mai jos. După ce a început la 12 % în 2018, rentabilitatea a scăzut brusc pentru restul perioadei, în special în 2020 și în cursul PI.

(154)

Evoluția acestor trei indicatori arată în mod clar că industria a fost supusă unei presiuni puternice asupra prețurilor din partea importurilor din China care fac obiectul unui dumping, ceea ce a forțat-o să vândă la prețuri foarte mici, sub costul de producție. Detaliile particularităților situației pieței, în special în ceea ce privește presiunea asupra prețurilor suferită de industria Uniunii în procesul de vânzare, sunt explicate la punctul 5.1 de mai jos. Acest lucru a dus la o blocare clară a prețurilor pentru industria Uniunii.

(155)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(156)

Astfel cum se menționează în considerentul 7, a fost utilizată eșantionarea pentru a determina eventualul prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(157)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionarul macro trimis de reclamant. Datele se refereau la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se refereau la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(158)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(159)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(160)

Producția totală a Uniunii, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(161)

Pe parcursul perioadei examinate, volumul producției a scăzut cu 62 %. Producția a urmat îndeaproape variația consumului: o primă scădere a cererii în 2019 (cu 23 %) și altă o scădere și mai pronunțată a cererii în 2020 și 2021 (pandemia de COVID-19).

(162)

Capacitatea de producție a crescut ușor cu 4 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru se datorează creșterii eficienței privind procedurile și alocarea personalului obținute de industria Uniunii în liniile sale de producție în cursul perioadei examinate.

(163)

Cele două tendințe menționate mai sus (scăderea producției, creșterea capacității) au condus la o scădere semnificativă a gradului de utilizare a capacității de producție (- 64 %). În cursul perioadei de investigație, gradul de utilizare a capacității de producție a atins un nivel foarte scăzut (28 %).

(164)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Volumul vânzărilor și cota de piață

(165)

Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii a scăzut constant cu 71 % în cursul perioadei examinate, într-un ritm mai accelerat decât ritmul de creștere a consumului.

(166)

Cota de piață a industriei Uniunii a scăzut de la 83 % în 2018 la 69 % în PA, o scădere de 14 puncte procentuale din cauza presiunii semnificative asupra prețurilor exercitate de importurile din China, astfel cum se explică la punctul 4.4.3.1 de mai jos, care a câștigat în mod constant cotă de piață în cursul perioadei examinate.

(167)

Cererea și producția de butoaie au urmat o tendință descrescătoare în cursul perioadei examinate. În contextul scăderii consumului, industria Uniunii a pierdut volume de vânzări și cotă de piață semnificative și a menținut o cantitate redusă de vânzări numai în detrimentul prețurilor sale de vânzare, astfel cum se explică la punctul 4.4.3.1 de mai jos.

(168)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(169)

Ocuparea forței de muncă în acest sector a urmat aceeași tendință ca producția și consumul pe piața Uniunii și a scăzut dramatic, cu 50 %, în cursul perioadei examinate. Având în vedere cele de mai sus, în contextul în care producția a scăzut cu 62 % în cursul perioadei examinate, productivitatea a scăzut. În pofida reducerii ocupării forței de muncă, productivitatea a scăzut cu 33 % în cursul perioadei examinate și s-a redresat doar parțial în cursul PI datorită unei oarecare creșteri a eficienței.

(170)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei Uniunii a fost substanțial, având în vedere prețurile importurilor din țara în cauză.

(171)

Aceasta este prima investigație antidumping privind produsul în cauză. Prin urmare, nu există date disponibile pentru a evalua efectele unor eventuale practici de dumping anterioare.

(172)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion practicate față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Prețurile de vânzare în Uniune

(173)

Prețurile de vânzare au scăzut cu 2 % între 2018 și 2019, după care au scăzut brusc în 2020 cu 8 % și au rămas la aproximativ același nivel în PI. Per total, prețurile de vânzare medii ale industriei Uniunii au scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate.

(174)

În cursul aceleiași perioade examinate, costurile de producție unitare au crescut cu 16 %. Acest lucru a fost legat în principal de creșterea costurilor fixe, care a urmat scăderii volumului producției. Pentru a contracara această situație, în anii afectați de măsurile de limitare a mișcării persoanelor impuse de pandemia de COVID-19, industria Uniunii a reușit să își reducă costurile fixe cu peste 20 %. Cu toate acestea, impactul incidenței proporțional mai mari a costurilor fixe într-o perioadă de utilizare scăzută a capacității a fost semnificativ, deoarece ponderea acestor costuri în raport cu costurile totale de producție a crescut de la 13 % în 2018 la 23 % în cursul PI. În cursul perioadei examinate, industria Uniunii și-a redus ocuparea forței de muncă în conformitate cu tabelul 10 și costurile cu forța de muncă generate de concedierile din perioada de COVID-19, astfel cum se arată la punctul 4.4.3.2.

(175)

Prețurile de vânzare și costul de producție au urmat o tendință divergentă. Astfel cum s-a explicat la punctul 4.3.3 de mai sus și la punctul 5.1 de mai jos, industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile la niveluri sustenabile pentru a acoperi creșterea costului de producție și gradul scăzut de utilizare a capacității, deoarece negocierea prețurilor pe piață a fost afectată în mod semnificativ de importurile la prețuri scăzute și care fac obiectul unui dumping din China.

(176)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(177)

Costul mediu cu forța de muncă pe angajat a scăzut în 2019, fiind urmat de o creștere în 2020 și în cursul PI. Cu toate acestea, astfel cum se arată în tabelul 10, ocuparea forței de muncă a scăzut în același timp cu 54 %.

(178)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 13

Stocurile

(179)

Stocurile au scăzut cu 58 % pe parcursul perioadei examinate. Acest lucru a fost legat de scăderea producției și a vânzărilor. În cursul perioadei examinate, stocurile exprimate ca procent din producție au crescut cu 11 %, deoarece industria a trebuit să mențină un anumit volum de activitate și, prin urmare, nu a fost în măsură să reducă producția în concordanță cu scăderea vânzărilor. În orice caz, având în vedere că cea mai mare parte a producției se desfășoară pe baza comenzilor și a specificațiilor clienților, stocurile nu constituie un indicator important al prejudiciului.

(180)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 14

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(181)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(182)

În cursul perioadei examinate, profiturile au scăzut cu 58 % în 2019, înainte de a scădea brusc până la pierderi de două cifre în 2020. Situația s-a redresat parțial în 2021, dar cifrele au rămas în continuare negative. În ansamblu, profitul a scăzut cu - 173 % în perioada examinată. În contextul scăderii bruște a cererii legate de pandemia de COVID-19, concurența sporită a exporturilor chineze la prețuri scăzute, astfel cum se explică mai jos la punctul 5.1, a forțat industria Uniunii să își reducă prețurile într-o perioadă de creștere a costului de producție, astfel cum se explică la punctul 4.4.3.1, și a condus la pierderi semnificative.

(183)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de lichidități a avut o evoluție similară profitabilității: o scădere drastică în perioada 2019-2020, urmată de o redresare parțială în cursul PI, rămânând totuși negativă.

(184)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a avut o evoluție similară profitabilității: o scădere drastică, cu 129 %, în cursul perioadei examinate, până la valorile negative.

(185)

Având în vedere scăderea profitabilității, a fluxului de lichidități și a randamentului investițiilor, capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a mobiliza capitaluri a fost grav afectată.

(186)

Principalii indicatori macroeconomici au avut o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate: Volumul vânzărilor în Uniune a scăzut cu 71 %, producția cu 62 %, ocuparea forței de muncă cu 50 %.

(187)

În ceea ce privește microindicatorii, imaginea este similară. Profitabilitatea vânzărilor în Uniune (de la + 12 % la - 9 %), prețurile de vânzare (9 %), precum și fluxul de lichidități (109 %) s-au deteriorat în mod semnificativ.

(188)

În contextul scăderii consumului din cauza pandemiei de COVID-19, în timp ce costul de producție al industriei Uniunii a crescut cu 16 %, prețurile de import din China au fost în mod constant și semnificativ mai mici decât prețurile și costurile industriei Uniunii începând din 2018.

(189)

Volumele importurilor exportatorilor chinezi au crescut cu 39 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în același timp, scăderea consumului a fost cu mult mai pronunțată (cu 66 %). Prin urmare, cota exporturilor din China a crescut cu 79 %, de la 17 % în 2018 la 31 % în PI, iar prețurile lor au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate. Marja de subcotare a fost, în medie, de 13,1 % în cursul PI, astfel cum se menționează la punctul 4.3.3 de mai sus.

(190)

Importurile la prețuri scăzute din China care fac obiectul unui dumping au cauzat, de asemenea, o blocare semnificativă a prețurilor pentru industria Uniunii, având în vedere marjele de subcotare care au variat între 52,9 % și 58,8 %. Industria Uniunii nu a fost în măsură să își crească prețurile proporțional cu creșterea costului de producție și, prin urmare, a fost obligată să își mențină, cel puțin parțial, cantitatea de vânzări într-o situație extrem de profitabilă.

(191)

În această etapă, pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(192)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu industriei Uniunii. Acești factori au fost pandemia de COVID-19 care a afectat consumul din Uniune și performanța la export a industriei Uniunii. Comisia s-a asigurat de faptul că importurilor care au făcut obiectul unui dumping originare din țara în cauză nu li s-a atribuit niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile respective.

(193)

Volumul importurilor din China a scăzut cu 39 % în perioada examinată, de la 602 010 unități în 2018 la 370 107 de unități în 2021; cu toate acestea, în aceeași perioadă, cota lor de piață a crescut cu 14 puncte procentuale, ajungând la 31 % în cursul perioadei de investigație, cauzând un prejudiciu industriei Uniunii care, în aceeași perioadă, a înregistrat o scădere a volumului vânzărilor sale cu 71 %.

(194)

În plus, aceste importuri au fost efectuate la prețuri cu mult mai mici decât cele ale industriei Uniunii pe parcursul întregii perioade examinate. Industria Uniunii nu a avut altă opțiune decât să urmeze prețurile scăzute stabilite de producătorii chinezi pentru a menține un volum minim de vânzări într-o perioadă de scădere a consumului și de creștere a costurilor de producție, astfel cum se explică la punctul 4.4.3.1 de mai sus. Acest fapt a dus, la rândul său, la o scădere profundă a profitabilității pentru toți producătorii din Uniune incluși în eșantion, de la profituri (de + 12 % în 2018) la pierderi mari (- 9 % în 2021), precum și la deteriorarea în consecință a altor indicatori financiari, cum ar fi randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. Această blocare a prețurilor, astfel cum s-a explicat la punctul 4.3.3, s-a datorat în mod clar comportamentului producătorilor-exportatori chinezi care oferă butoaie care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(195)

Pe o piață semnificativ mai mică, vânzările industriei Uniunii au scăzut de la 2,8 milioane de butoaie în 2018 la 800 000 de butoaie în cursul PI. Fără a-și scădea prețurile, industria Uniunii ar fi fost expusă riscului de a pierde chiar și acest volum limitat de vânzări care ar fi condus, pentru unii dintre producătorii din Uniune, la o încetare completă a producției lor.

(196)

Exporturile Uniunii, despre care se oferă detalii la punctul 5.2.2, arată care ar fi o situație normală în ceea ce privește nivelurile prețurilor și profiturile rezultate pe piețele de export care nu sunt afectate de importurile care fac obiectul unui dumping sau unde au fost instituite măsuri pentru a restabili comerțul echitabil, de exemplu SUA, principala piață de export pentru producătorii Uniunii și în care prețurile de vânzare originare din China fac obiectul măsurilor antidumping începând din 2019. În cursul perioadei examinate, prețurile vămuite (inclusiv costurile de transport și taxele la import) ale industriei Uniunii au fost, în medie, cu 22 % mai mari decât prețurile sale de vânzare pe piața Uniunii (+ 29 % în PA) și în mod constant peste costul său de producție, cu excepția anului 2020, anul cel mai grav afectat de pandemia de COVID-19. Aceste prețuri sunt reprezentative pentru o piață pe care comerțul echitabil a fost restabilit prin măsuri antidumping împotriva importurilor din China și, prin urmare, reprezintă un indicator rezonabil pentru prețurile care ar fi putut fi practicate pe piața Uniunii fără blocarea prețurilor descrisă mai jos în considerentele 197 - 209.

(197)

Piața Uniunii este împărțită în principal între două categorii principale de utilizatori, atât pentru producătorii din Uniune, cât și pentru producătorii-exportatori chinezi, și anume fabricile de bere independente mici și mijlocii (care reprezintă aproximativ 40 % din vânzări) și principalele conglomerate fabrici de bere (care reprezintă peste 50 %).

(198)

Fabricile de bere independente de dimensiuni mici și mijlocii cumpără, în cea mai mare parte, butoaie în funcție de nevoile lor pe termen mediu și scurt. Fabricile de bere contactează mai mulți producători de butoaie pentru a solicita o cotație pentru cantitatea solicitată și un termen de livrare. Acesta este un segment foarte important pentru industria Uniunii, întrucât proximitatea geografică și timpul de livrare ar putea constitui un avantaj. Acest segment de utilizatori nu a cooperat la investigație. Cu toate acestea, industria Uniunii a furnizat elemente de probă conform cărora au fost pierdute mai multe comenzi din cauza ofertelor chineze la prețuri scăzute pentru acest segment. Acest lucru a forțat producătorii din Uniune să își reducă în mod semnificativ prețurile pentru a rămâne competitivi.

(199)

Cealaltă jumătate a pieței este caracterizată de prezența celor cinci utilizatori principali, care reprezintă peste 50 % din vânzările industriei Uniunii efectuate în Uniune (dintre cei cinci, se consideră că primii doi utilizatori principali, AB InBev și Heineken, dețin o cotă globală combinată pe piața berii de peste 50 %/60 %) și cel puțin 55 % din vânzările celor doi producători-exportatori chinezi incluși în eșantion. Industria Uniunii a demonstrat că utilizatorii respectivi și-au organizat achizițiile de butoaie pentru anul următor prin intermediul unei proceduri de ofertare prin intermediul unor licitații private. În ceea ce privește vânzările către fabrici de bere independente, procesul de licitație a forțat concurenții să își reducă la minimum prețurile, iar prezența producătorilor-exportatori chinezi care licitează la prețuri foarte scăzute a forțat industria Uniunii să se alinieze la aceste prețuri scăzute și i-a împiedicat să transfere creșterile de costuri clienților lor.

(200)

În ceea ce privește procedura de licitație, investigația a arătat că acest lucru a fost realizat de principalii utilizatori într-un mod specific. Condițiile licitației erau specifice în ceea ce privește prețurile și cantitățile maxime căutate. Nu exista nicio obligație contractuală pentru cumpărător de a achiziționa cantitatea de butoaie care făceau obiectul ofertei, în timp ce furnizorul avea obligația contractuală de a furniza cantitatea licitată la un preț oferit în cadrul licitației. De fapt, cantitățile achiziționate efectiv corespundeau rareori cantităților căutate inițial în cadrul licitației respective. În același timp, câștigătorii licitației (mai precis, furnizorii de butoaie) au fost obligați să respecte cantitățile de livrat oferite la un anumit preț în cadrul licitației, nefiind în măsură să țină seama, de exemplu, de modificările costurilor de producție.

(201)

În cursul perioadei examinate, utilizatorii cooperanți au organizat, în medie, șapte licitații pe an. Cantitățile achiziționate în cele din urmă pe baza acestor licitații variază de la o licitație la alta și corespundeau, în medie, la mai puțin de 60 % din cantitățile oferite. În plus, prețul convenit în cursul procedurii de achiziții a fost utilizat de utilizatori ca punct de plecare pentru orice negociere ulterioară a prețurilor pentru vânzările la vedere.

(202)

Procedura de licitație, în care s-au utilizat semnale roșii, galbene și verzi pentru a informa orice participant (inclusiv producătorii din Uniune și exportatorii chinezi) cu privire la nivelul scăzut sau ridicat al ofertei sale în comparație cu ofertele celorlalți participanți, a fost utilizată ca instrument de reducere la minimum a prețurilor. Prezența exportatorilor chinezi, cu oferte la prețuri foarte mici, a forțat industria Uniunii să își reducă prețurile la niveluri nesustenabile. Prețurile practicate de industria Uniunii pentru vânzările prin licitații au fost, în medie, cu 10 % mai mici decât celelalte vânzări din 2020 și din PI, în timp ce contractul semnat la sfârșitul procedurii de licitație a vizat doar volume potențiale de achiziții, fără nicio certitudine de a primi o comandă. Acest lucru este confirmat de nivelurile semnificative de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative stabilite în cadrul investigației.

(203)

În plus, AB InBev, în observațiile sale din 20 iunie 2022, a făcut trimitere la „prețurile recente practicate de furnizorii [din Uniune] de butoaie care [au fost] competitive față de prețurile practicate de furnizorii chinezi” din cursul PI și din 2022. Acest lucru confirmă, de asemenea, faptul că producătorii din Uniune și-au redus prețurile în comparație cu anii anteriori ai perioadei examinate pentru a rămâne competitivi față de prețurile chineze.

(204)

O altă caracteristică conexă a procesului de licitație a fost faptul că, în cele din urmă, a existat un volum substanțial de vânzări încheiate în afara licitațiilor efective prin aceste negocieri ulterioare de preț care s-au bazat pe acest „sistem de semnale”. Acest lucru este demonstrat de cantitățile vândute de industria Uniunii prin intermediul licitațiilor, care au fost foarte scăzute pe parcursul perioadei examinate. Nivelul acestora a scăzut de la peste 30 % din totalul vânzărilor lor în perioada 2019-2020 până la mai puțin de 16 % în cursul PI. În practică, utilizatorii au exploatat acest proces de licitație special și ofertele chineze la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping, pentru a împinge prețurile industriei UE până la nivelul din China, convenind în cele din urmă asupra acestor prețuri în afara cadrului licitației.

(205)

Datele furnizate de utilizatorii cooperanți arată că producătorii-exportatori chinezi au câștigat, în medie, 30 % din cantitățile licitate în cursul perioadei examinate. Totuși, aceasta este o estimare prudentă, deoarece elementele de probă din dosar arată că unul dintre cei mai mari utilizatori care nu au cooperat (Heineken) a reprezentat cel puțin 30 % din cantitățile exportate de cei doi producători chinezi incluși în eșantion în cursul PI.

(206)

În orice caz, astfel cum s-a explicat mai sus, dacă vânzările au fost încheiate în mod oficial în cadrul unei licitații sau nu au avut niciun impact în ceea ce privește efectele și legătura de cauzalitate dintre prețurile chineze care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor industriei UE și situația prejudiciabilă.

(207)

Astfel cum s-a explicat mai sus la punctul 4.3.3, prețurile chineze au scăzut în 2019 și 2020, în comparație cu anul 2018, și au crescut din nou în cursul PI, dar au atins din nou nivelurile din 2018. În aceeași perioadă, prețurile industriei Uniunii au scăzut cu 9 %, în timp ce costul său de producție a crescut cu 16 %.

(208)

Presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile de butoaie din China pe ambele segmente de piață a implicat că, pentru a-și menține, cel puțin parțial, cota de piață, industria Uniunii a fost nevoită să își reducă prețurile de vânzare în pofida creșterii pronunțate a costului de producție. Prin urmare, profitabilitatea a scăzut în cursul perioadei examinate de la 12 % la - 9 %, iar toți indicatorii financiari s-au deteriorat.

(209)

Prin urmare, se concluzionează că, având în vedere coincidența în timp, deteriorarea situației economice a industriei Uniunii a coincis cu prezența semnificativă a importurilor din China la prețuri foarte scăzute. În contextul scăderii pieței și al creșterii costului de producție, prețurile chineze au subcotat în mod constant prețurile industriei Uniunii și au blocat nivelurile prețurilor de pe piața UE, stabilind o legătură cauzală autentică și substanțială între cele două.

(210)

Importurile de butoaie din China la prețuri foarte scăzute au fost înregistrate începând cu 2018. În cursul perioadei examinate, prețul mediu al importurilor din China a fost, în medie, cu 24 % mai mic decât prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii. Aceasta a coincis cu o scădere constantă a prețurilor industriei Uniunii, în pofida creșterii costurilor de producție. Faptul că scăderea consumului a fost agravată de pandemia de COVID-19 nu a atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria Uniunii. În cursul perioadei, consumul a scăzut cu 66 %, iar volumul vânzărilor industriei Uniunii cu 71 %, în timp ce exporturile chineze au scăzut cu doar 39 %, crescând cota lor de piață de la 17 % la 31 %. Astfel cum s-a analizat în considerentul 196 pe baza prețurilor pieței care pot fi atinse pe piața SUA, fără importurile din China și presiunea exercitată asupra prețurilor, industria Uniunii ar fi fost în măsură să își crească prețurile la un nivel mai sustenabil și să acopere costul de producție crescut.

(211)

Scăderea substanțială a consumului și a gradului de utilizare a capacității a avut un impact semnificativ asupra performanței industriei Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat mai sus în secțiunea 4.4.3.1, chiar și atunci când industria Uniunii a reușit să își reducă substanțial costurile fixe, cota sa din costurile totale a crescut la 23 %. În același timp, industria a reușit, de asemenea, să reducă alte costuri structurale, cum ar fi ocuparea forței de muncă, în perioada COVID-19. Această gestionare a costurilor fixe și a altor costuri structurale în această perioadă a permis reducerea la minimum a impactului acestor costuri asupra performanței sale, astfel cum s-a explicat, de asemenea, mai sus, dar a putut fi compensată doar parțial din cauza blocării semnificative a prețurilor cauzate de importurile din China.

(212)

Volumul exporturilor efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion a evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 15

Performanța la export a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(213)

Pe parcursul perioadei examinate, exporturile industriei Uniunii au scăzut cu 52 %.

(214)

Între 2018 și 2020, performanța la export a industriei Uniunii a prezentat tendințe oarecum similare cu evoluția volumelor de vânzări ale industriei Uniunii efectuate pe piața Uniunii. Atât volumul vânzărilor la nivelul Uniunii, cât și volumul vânzărilor la export ale industriei Uniunii au scăzut în această primă parte a perioadei examinate, care a fost cea mai afectată de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, volumul vânzărilor la export, în termeni relativi, a scăzut mai puțin decât vânzările efectuate către piața Uniunii. În plus, performanța la export a industriei Uniunii a început în mod clar să se redreseze de îndată ce restricțiile legate de COVID-19 au fost eliminate, volumul vânzărilor la export crescând de peste două ori în perioada 2020-2021. În plus, pe parcursul perioadei examinate, prețurile de vânzare la export ale industriei Uniunii au fost semnificativ mai mari decât prețul de vânzare pe piața Uniunii și în mod constant peste costul său de producție, cu excepția anului 2020, anul cel mai afectat de pandemia de COVID-19, care acoperă, de asemenea, jumătate din PI. Pe această bază, Comisia a concluzionat că scăderea temporară a performanței la export nu a contribuit la prejudiciu, deoarece nivelul prețurilor de export a fost suficient pentru a permite industriei Uniunii să înregistreze profit pentru majoritatea vânzărilor sale la export.

(215)

Prețurile de export din China au fost semnificativ mai mici decât prețurile și costurile industriei Uniunii de la începutul perioadei examinate în 2018. Investigația a indicat o marjă de subcotare medie ponderată de 13,1 %. Această prezență crescândă pe piață la prețuri foarte scăzute a fost în detrimentul industriei Uniunii, care a fost obligată să scadă prețurile de vânzare în cursul perioadei examinate pentru a-și menține cel puțin o cantitate limitată de vânzări pe piață în timpul pandemiei de COVID-19 și după aceasta. Aceasta a condus la o evoluție negativă a situației economice a industriei Uniunii.

(216)

Comisia a făcut distincție și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei Uniunii de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Efectele pandemiei de COVID-19 și scăderea aferentă în consumul de butoaie la nivelul Uniunii și la nivel mondial, au avut o influență negativă asupra evoluțiilor industriei Uniunii, considerându-se însă a fi un factor temporar cu un impact limitat. Situația industriei Uniunii s-a deteriorat deja înainte de pandemia de COVID-19 și a continuat să se deterioreze până la sfârșitul perioadei examinate.

(217)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au atenuat legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit.

(218)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a examinat dacă o taxă mai mică decât marja de dumping ar fi suficientă pentru a înlătura prejudiciul cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(219)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria Uniunii ar putea obține un profit indicativ prin vânzarea la un preț indicativ în sensul articolului 7 alineatele (2c) și (2d) din regulamentul de bază.

(220)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2c) din regulamentul de bază, pentru stabilirea profitului indicativ, Comisia a luat în considerare următorii factori: nivelul de profitabilitate înainte de creșterea importurilor din țara în cauză, nivelul de profitabilitate necesar pentru a acoperi pe deplin costurile și investițiile, cercetarea și dezvoltarea („C-D”) și inovarea, precum și nivelul de profitabilitate preconizat în condiții normale de concurență. Această marjă de profit nu ar trebui să fie mai mică de 6 %.

(221)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion au propus în răspunsurile lor la chestionar ca profitul-țintă să fie stabilit între 12 % și 20 %, deoarece, în opinia lor, acesta este nivelul necesar pentru a finanța investițiile necesare în procese și produse și pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a industriei Uniunii. Industria a arătat, de asemenea, că, în anii în care au existat condiții normale de concurență, profitabilitatea sa medie a fost de 15 %.

(222)

Având în vedere aceste elemente de probă, Comisia a decis să utilizeze în mod provizoriu marja de profit de 12 %, care se situează la limita inferioară a intervalului cifrelor, astfel cum se detaliază în considerentul anterior, adoptând astfel o abordare foarte conservatoare.

(223)

Având în vedere cele de mai sus, marja de profit a fost stabilită cu titlu provizoriu la 12 %, în conformitate cu dispozițiile articolului 7 alineatul (2c).

(224)

În ceea ce privește nivelul investițiilor, al cercetării și dezvoltării (C&D) și al inovării în cursul perioadei examinate, Comisia a verificat informațiile furnizate și a concluzionat că diferența dintre cheltuielile aferente investițiilor, C&D și inovării în condiții normale de concurență, astfel cum a fost furnizată de industria din UE și verificată de Comisie, a fost deja inclusă în profitul-țintă de 12 %.

(225)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț unitar neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii prin aplicarea marjei de profit indicativ menționate mai sus (a se vedea considerentul 223) la costul de producție al producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de investigație, în funcție de tip.

(226)

Ulterior, Comisia a stabilit nivelul marjei de prejudiciu pe baza unei comparări a prețului mediu ponderat al importurilor producătorilor-exportatori cooperanți incluși în eșantion din țara în cauză, astfel cum a fost stabilit pentru calculele privind subcotarea prețului, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii în cursul perioadei de investigație. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(227)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți.

(228)

În urma evaluării de mai sus, taxele antidumping provizorii ar trebui stabilite după cum urmează, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază:

(229)

După ce a decis să aplice articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu este în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida existenței unui dumping care aduce prejudicii, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(230)

Există opt societăți care produc butoaie în Uniune. Acestea angajează în mod direct peste 400 de lucrători (peste 800 în 2018), situați în Austria, Cehia, Germania, Italia și Spania.

(231)

Instituirea de măsuri ar permite industriei Uniunii să își mențină cota de piață pierdută, să crească gradul de utilizare a capacității de producție, să crească prețurile la niveluri sustenabile și să îmbunătățească profitabilitatea la niveluri preconizate în condiții normale de concurență.

(232)

Neinstituirea de măsuri ar conduce probabil la o deteriorare suplimentară a profitabilității, care era deja negativă. Neinstituirea de măsuri ar putea duce la închiderea instalațiilor de producție și la disponibilizări, punând astfel în pericol viabilitatea industriei Uniunii.

(233)

Prin urmare, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că instituirea unor măsuri provizorii este în interesul industriei Uniunii.

(234)

Un importator neafiliat, reprezentând 1,6 % din volumul importurilor din China, a transmis un formular de eșantionare și a răspuns la chestionar. Profitul mediu al importatorului cooperant în cursul perioadei de investigație a fost de 16 %.

(235)

Acest importator s-a opus instituirii măsurilor. Acesta a susținut că, având în vedere creșterea prețului oțelului inoxidabil și al transportului maritim, instituirea de măsuri ar avea un impact negativ suplimentar asupra profitabilității sale, ceea ce ar conduce la lichidarea societății. Societatea a subliniat, de asemenea, că, în ultimii ani, a realizat investiții semnificative în C&D din resurse proprii pentru a dezvolta noi drepturi de proprietate intelectuală, precum și investiții pentru dezvoltarea de noi soluții în producția de butoaie, care ar putea aduce beneficii utilizatorilor din Uniune și că instituirea de măsuri ar putea pune capăt acestui proiect.

(236)

Comisia a concluzionat că este probabil ca importatorul să poată transfera o parte din taxa antidumping utilizatorilor finali. Nivelul bun de profit al importatorului atenuează, de asemenea, impactul taxei asupra viabilității importatorului. În ansamblu, cooperarea foarte limitată a unui singur importator în cadrul prezentei investigații sugerează că măsurile nu vor avea un impact extrem de negativ asupra importatorilor în ansamblu și, prin urmare, nu ar depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(237)

Comercianții/prestatorii de servicii care desfășoară activități de personalizare și adaptare a butoaielor vor putea continua această activitate, concurând pe baza meritelor și nu cu importurile care fac obiectul unui dumping.

(238)

La deschiderea investigației, doi utilizatori, Appie și Carlsberg, s-au făcut cunoscuți, dar au furnizat doar informații limitate în răspunsurile lor la chestionar. Un alt utilizator, AB InBev, s-a înregistrat ca parte interesată și a furnizat observații, dar nu a furnizat un răspuns la chestionar. Acești utilizatori reprezintă fabrici de bere sau conglomerate de fabrici de bere.

(239)

Într-o etapă ulterioară, astfel cum s-a explicat la punctul 4.3.1 de mai sus, Comisia a contactat din nou principalii utilizatori care au solicitat date privind furnizorii lor și volumele de achiziții. Trei utilizatori (AB InBev, Asahi și Molson Coors) au furnizat unele date, dar nu au furnizat principalele observații din chestionar.

(240)

În observațiile sale inițiale, AB InBev s-a opus instituirii de măsuri, susținând că:

(241)

În ceea ce privește prima afirmație, informațiile colectate în cursul investigației au arătat că sectorul HORECA nu cumpără butoaie de la producătorii de bere, ci cumpără doar conținutul acestora (și anume berea). Localurile și barurile plătesc o garanție pentru butoaie care se rambursează atunci când acestea sunt goale și sunt returnate producătorilor de bere. Prin urmare, se preconizează că impactul costului butoaielor asupra profitabilității sectorului HORECA va fi limitat.

(242)

În ceea ce privește a doua afirmație, industria Uniunii pare să dispună de o capacitate neutilizată suficientă. În momentul de vârf, în 2018, consumul din Uniune a fost de aproximativ 3,2 milioane de butoaie, în timp ce industria Uniunii are o capacitate totală de producție de aproape 6,8 milioane de butoaie. Chiar dacă se iau în considerare vânzările la export, industria Uniunii are încă aproape 2 milioane de butoaie de capacitate neutilizată.

(243)

Având în vedere durata lungă de viață (de obicei, 30 ani) și faptul că butoaiele sunt reîncărcabile, impactul lor asupra costurilor industriei băuturilor este minim.

(244)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat în mod provizoriu că se preconizează că orice impact negativ al măsurilor asupra utilizatorilor va fi limitat și nu va depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra producătorilor din Uniune.

(245)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în acest stadiu al investigației, nu există niciun motiv întemeiat care să indice că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri asupra importurilor de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză.

(246)

Potrivit concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la existența unui dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate, la nivelul măsurilor și la interesul Uniunii, este necesar să se instituie măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(247)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil originare din Republica Populară Chineză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor a fost stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(248)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(249)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor din prezenta investigație. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei investigații în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(250)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți trebuie să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei investigații, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de investigație.

(251)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de respectiva factură trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(252)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(253)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o investigație anticircumvenție. Investigația poate, printre altele, examina necesitatea de a elimina nivelurile individuale ale taxelor și, prin urmare, impunerea unei taxe la scară națională.

(254)

Statisticile privind butoaiele reîncărcabile din oțel inoxidabil sunt adesea exprimate în număr de unități. Cu toate acestea, nu există nicio unitate de măsură suplimentară pentru butoaie reîncărcabile din oțel inoxidabil precizată în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (53). Prin urmare, este necesar ca, pentru importurile de produs în cauză, să figureze în declarația de punere în liberă circulație nu doar masa în kg sau tone, ci și numărul de unități importate. Ar trebui indicate unitățile pentru codurile TARIC 7310100010 și 7310299010, cu condiția ca această indicație să fie compatibilă cu anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului.

(255)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, Comisia nu a impus obligativitatea înregistrării pentru importurile de produs în cauză.

(256)

În conformitate cu articolul 19a din regulamentul de bază, Comisia a informat părțile interesate cu privire la instituirea planificată a unor taxe provizorii. Această informație a fost pusă, de asemenea, la dispoziția publicului larg prin intermediul site-ului web al DG TRADE. Părților interesate li s-a acordat un termen de trei zile lucrătoare pentru a transmite observații privind acuratețea calculelor care le-au fost comunicate în mod specific.

(257)

Ningbo Major și Penglai Jinfu au prezentat în comun observații cu privire la informarea prealabilă, prin care au solicitat Comisiei să se abțină de la aplicarea măsurilor provizorii. Aceștia au subliniat că prețurile țintă ale anumitor tipuri de produse nu reflectau prețurile țintă preconizate conform cunoștințelor lor. Ei au susținut, de asemenea, că unele tipuri de produse nu au făcut parte din calculul marjei de prejudiciu și că o rubrică a unui tabel de informare nu a fost adnotată în mod corespunzător.

(258)

Comisia a examinat observațiile în detaliu și a considerat că niciuna dintre acestea nu se referă la exactitatea calculelor și, prin urmare, le va lua în considerare, împreună cu toate celelalte observații prezentate după publicarea măsurilor provizorii.

(259)

În ceea ce privește unitățile utilizate în tabelul de informare, astfel cum au observat în mod corect producătorii-exportatori, acestea sunt, într-adevăr, mai degrabă bucăți decât tone. În plus, unele tipuri de produse nu au fost incluse în calculul marjei de prejudiciu, deoarece industria Uniunii nu a produs tipurile de produs corespunzătoare și, prin urmare, nu au fost relevante pentru calcularea marjei de subcotare a prețurilor indicative.

(260)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale, până la un termen stabilit.

(261)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a investigației,