REGULAMENTUL DELEGAT (Ue) 2022/2404 AL COMISIEI

din 14 septembrie 2022

de completare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unor norme detaliate pentru anchetele privind organismele dăunătoare de carantină pentru zone protejate și de abrogare a Directivei 92/70/CEE a Comisiei

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 32 alineatul (5) al doilea paragraf și articolul 34 alineatul (1) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) 2016/2031 prevede normele de bază privind sănătatea plantelor în Uniune.

(2)

Articolul 32 alineatul (4) litera (b) din regulamentul respectiv stabilește obligația statelor membre de a include, atunci când solicită instituirea unei noi zone protejate, rezultatele anchetelor desfășurate cel puțin în perioada de trei ani precedentă, pentru a demonstra absența organismului dăunător de carantină pentru zone protejate (denumit în continuare „organismul dăunător”) pe teritoriul în cauză.

(3)	Articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 stabilește obligația statelor membre de a efectua anchete anuale vizând organismele dăunătoare în fiecare zonă protejată și de a raporta anual Comisiei și celorlalte state membre rezultatele anchetelor respective.

(4)

Este oportun ca normele privind pregătirea anchetelor să includă cerințe referitoare la luarea în considerare a biologiei organismelor dăunătoare și a plantelor-gazdă în cauză, precum și a momentului adecvat de efectuarea a anchetei pentru depistarea organismului dăunător. Aceste elemente sunt importante pentru ca pregătirea anchetei să fie completă și adecvată anchetei în cauză.

(5)	Conținutul anchetei trebuie să includă indicații privind hărțile, descrierea zonei de anchetă, a examinărilor, a eșantionării și testării, a populațiilor-țintă, a metodelor de detectare și a factorilor de risc, pentru a asigura exhaustivitatea, eficacitatea și eficiența acestor anchete.

(6)

Anchetele trebuie să fie efectuate și într-o zonă tampon care înconjoară zona protejată, unde trebuie să fie mai intensive decât cele din zona protejată, deoarece organismul dăunător nu este interzis în zona tampon și nu există nicio măsură aplicabilă împotriva sa în zona respectivă. Acest lucru este necesar pentru confirmarea absenței organismului dăunător în zona tampon și pentru mai buna menținere a statutului de zonă indemnă de dăunători al zonei protejate. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu standardele internaționale pentru măsurile fitosanitare aplicabile în ceea ce privește instituirea de zone indemne de dăunători (2), utilizate în mod corespunzător pentru instituirea de zone protejate în temeiul legislației Uniunii. Standardele internaționale respective impun instituirea de zone tampon pentru instituirea și menținerea de zone indemne de organisme dăunătoare, atunci când izolarea geografică nu este considerată adecvată pentru a preveni introducerea sau reinfestarea cu organisme dăunătoare a unor astfel de zone sau atunci când nu există alte mijloace de prevenire a pătrunderii organismelor dăunătoare în astfel de zone.

(7)	Din aceleași motive, este oportun ca anchetele din fâșiile interioare ale zonei protejate, de-a lungul limitei cu zona protejată, să fie intensificate comparativ cu cele din restul zonei protejate.

(8)

Pentru a asigura coerența conținutului anchetelor, este necesară stabilirea unui model de raportare. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (3) a stabilit formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor din zonele în care prezența organismelor dăunătoare nu a fost constatată. Pentru a avea o abordare armonizată în ceea ce privește raportarea rezultatelor anchetelor în cadrul Uniunii, este oportună adoptarea unui format similar pentru raportarea rezultatelor anchetelor din zonele protejate, ținându-se cont de elementele specifice ale acestor anchete.

(9)

Directiva 92/70/CEE a Comisiei (4) stabilește la rândul său norme detaliate privind anchetele care trebuie efectuate în scopul recunoașterii zonelor protejate. Întrucât a fost adoptată în temeiul actelor juridice anterioare ale Uniunii referitoare la sănătatea plantelor, directiva respectivă este acum caducă și trebuie abrogată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme detaliate referitoare la:

(a)	anchetele pentru instituirea unei zone protejate noi în temeiul articolului 32 alineatul (3) sau (6) din Regulamentul (UE) 2016/2031, precum și

(b)	pregătirea și conținutul anchetelor anuale în temeiul articolului 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)	„zonă tampon” înseamnă o zonă care înconjoară zona protejată și al cărei rol este de a reduce la minimum probabilitatea introducerii și răspândirii organismului dăunător în zona protejată;

(b)	„fâșie interioară” înseamnă o zonă din interiorul unei zone protejate, cu o lățime echivalentă cu lățimea zonei tampon, care înconjoară zona protejată pe partea internă de-a lungul limitei sale externe;

(c)	„anchetă” înseamnă o anchetă de detectare care vizează organismul dăunător într-o zonă protejată și, după caz, într-o zonă tampon;

(d)	„zonă demarcată” înseamnă o zonă demarcată, în urma constatării prezenței organismului dăunător într-o zonă protejată, astfel cum se precizează la articolul 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031;

(e)	„anchetă pe baze statistice” înseamnă o anchetă efectuată pe baza Orientărilor generale ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor (5).

Articolul 3

Pregătirea anchetelor

(1) Autoritatea competentă a statului membru în cauză sau alte persoane aflate sub supravegherea oficială a autorității competente trebuie să pregătească anchetele menționate la articolul 1 (denumite în continuare „anchetele”) în conformitate cu alineatele (2)-(6).

(2) Anchetele trebuie să fie:

(a)	bazate pe riscuri;

(b)	bazate pe principii științifice și tehnice solide;

(c)	efectuate ținând seama de biologia organismului dăunător și de prezența speciilor-gazdă în zona protejată; precum și

(d)	efectuate la momentele cele mai oportune pentru depistarea organismului dăunător.

(3) Anchetele trebuie extinse la o zonă tampon care înconjoară zona protejată.

Anchetele din zonele tampon trebuie să fie mai intensive decât cele din zona protejată, cu un număr mai mare de activități de supraveghere (examinări vizuale, eșantioane, capcane și teste, după caz).

Lățimea zonei tampon se determină pe baza biologiei organismului dăunător și a capacității sale potențiale de răspândire.

Nu sunt necesare anchete în zona tampon în cazul în care, datorită biologiei organismului dăunător, absenței plantelor-gazdă, poziției geografice a zonei protejate sau naturii izolării spațiale a acesteia, nu există niciun risc de introducere a organismului dăunător în zona protejată prin răspândire naturală din zonele învecinate.

(4) Dacă nu există posibilitatea de a institui o zonă tampon pe teritoriul adiacent zonei protejate, trebuie instituită o fâșie interioară în interiorul zonei protejate.

Nu se instituie o fâșie interioară atunci când, datorită biologiei organismului dăunător, absenței plantelor-gazdă, poziției geografice a zonei protejate sau naturii izolării spațiale a acesteia, nu există niciun risc de introducere a organismului dăunător în zona protejată prin răspândire naturală din zonele învecinate.

Anchetele din fâșiile interioare trebuie să fie mai intensive decât cele din restul zonei protejate, cu un număr mai mare de activități de supraveghere (examinări vizuale, eșantioane, capcane și teste, după caz).

(5) În cazul în care autoritatea competentă decide să efectueze o anchetă pe baze statistice, concepția anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să fie adecvate pentru a identifica, în zona protejată în cauză, cu un nivel suficient de încredere, un nivel scăzut de prezență a plantelor infestate de organismul dăunător.

(6) În cazul în care autoritatea competentă decide să efectueze o anchetă pe baze statistice în zona tampon sau în fâșia interioară, concepția anchetei și planul de eșantionare utilizat trebuie să fie adecvate pentru a identifica, cu un nivel de încredere mai ridicat decât în zona protejată în sine, un nivel scăzut de prezență a organismului dăunător.

Articolul 4

Conținutul anchetelor

Anchetele trebuie să conțină următoarele elemente:

(a)	o hartă cu delimitarea geografică a zonei protejate și, după caz, a zonei tampon sau a fâșiei interioare, care să detalieze locurile de efectuare a activităților de anchetă și să indice punctele de anchetă, constatările sau focarele și orice zone demarcate instituite;

(b)

o descriere a:

(i)	zonei de anchetă, inclusiv a locurilor de anchetă;

(ii)	materialului vegetal sau produsului de bază; și

(iii)

dacă este cazul, zonei tampon sau fâșiei interioare;

(c)	lista plantelor-gazdă;

(d)	identificarea zonelor de risc în care organismul dăunător poate fi prezent;

(e)	informații privind lunile anului în care au fost efectuate anchetele;

(f)

după caz:

(i)	numărul de examinări vizuale pentru detectarea simptomelor sau a semnelor prezenței organismului dăunător;

(ii)	numărul de eșantioane, tipul și numărul de teste și de capcane care atrag organismul dăunător;

(iii)

orice altă măsură adecvată pentru a asigura detectarea organismului dăunător;

(g)

în cazul anchetelor pe baze statistice, ipotezele care stau la baza concepției anchetei pentru fiecare organism dăunător, inclusiv o descriere a:

(i)	populației-țintă, unității epidemiologice și unităților de inspecție;

(ii)	metodei de depistare și sensibilității metodei;

(iii)

oricăror factori de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare, precum și proporția plantelor-gazdă; și

(iv)	în cazul în care se constată prezența organismului dăunător, a măsurilor luate sau a trimiterii la EUROPHYT– Focare.

Articolul 5

Raportarea cu privire la rezultatele anchetelor

Statele membre raportează, pentru fiecare zonă protejată și utilizând modelul prevăzut în anexa I, informațiile generale și rezultatele anchetelor.

Statele membre utilizează unul dintre modelele prevăzute în anexa II la prezentul regulament pentru a raporta cu privire la rezultatele anchetelor în conformitate cu:

(a)	articolul 32 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/2031; sau

(b)	articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031.

Articolul 6

Abrogarea Directivei 92/70/CEE

Directiva 92/70/CEE se abrogă.

Articolul 7

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2023.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 317, 23.11.2016, p. 4.

(2) ISPM 4 „Cerințe pentru instituirea zonelor indemne de dăunători” și ISPM 26 „Instituirea zonelor indemne de dăunători pentru muștele fructelor” (Tephritidae).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei din 27 august 2020 privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 280, 28.8.2020, p. 1).

(4) Directiva 92/70/CEE a Comisiei din 30 iulie 1992 de stabilire a normelor privind anchetele care trebuie efectuate în scopul recunoașterii zonelor protejate din cadrul Comunității (JO L 250, 29.8.1992, p. 37).

(5) EFSA, Orientări generale pentru anchete solide din punct de vedere statistic și bazate pe riscuri privind organismele dăunătoare plantelor, 8 septembrie 2020, doi:10.2903/sp.efsa.2020.EN-1919.

ANEXA II

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale sau ale anchetelor privind cererile de recunoaștere a unui nou organism dăunător de carantină pentru zone protejate

PARTEA A

1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

2. Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă prezentul model este completat pentru un organism dăunător de carantină pentru zone protejate, modelul din partea B a prezentei anexe nu trebuie completat pentru același organism dăunător.

Pentru coloana 1:

Indicați anul de anchetă. În cazul unui raport de anchetă pentru solicitarea instituirii unei zone protejate, includeți datele din cel puțin ultimii trei ani, utilizând un rând separat pentru fiecare an.

Pentru coloana 2:

Indicați denumirea științifică a organismului dăunător de carantină pentru zone protejate [astfel cum figurează în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 sau cea mai acceptată denumire științifică, dacă organismul nu figurează încă în anexa menționată], utilizând un rând pentru fiecare organism dăunător.

Pentru coloana 3:

Indicați denumirea zonei protejate, utilizând rânduri separate atunci când există mai multe zone protejate pentru același organism dăunător pe teritoriul statului membru, astfel cum figurează în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072.

Pentru coloana 4:

Indicați zona: ZP (zonă protejată), ZT (zonă tampon) sau FI (fâșie interioară), utilizând rânduri diferite.

Pentru coloana 5:

Indicați numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere și numărul de anchete efectuate:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure.

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. spații publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și drenare etc.).

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloanele 6, 7 și 8:

Facultativ

Pentru coloana 6:

Indicați zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător (organismelor dăunătoare), a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a amplasamentelor de risc.

Pentru coloana 7:

Indicați suprafața totală acoperită de populația-țintă (ha) în zona protejată.

Pentru coloana 8:

Indicați proporția zonei care a făcut obiectul anchetei, acoperită de populația-țintă (zona care a făcut obiectul anchetei/zona populației-țintă) exprimată în procente.

Pentru coloana 9:

Indicați plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, vectorul, apa, altele, specificând cazul respectiv, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare.

Pentru coloana 10:

Indicați lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând câte un rând per specie/gen de plantă.

Pentru coloana 11:

Indicați lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 12:

Indicați detaliile anchetei, ținând seama de biologia organismului dăunător. Introduceți mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică organismului dăunător dat. Utilizați rânduri diferite (de exemplu, pentru a raporta cu privire la diferite tipuri de teste și la numărul acestora).

Pentru coloana 13:

Indicați numărul de rezultate pozitive. Acest număr poate fi diferit de numărul de focare atunci când mai multe rezultate pozitive sunt incluse într-o singură notificare privind focarele.

Pentru coloana 14:

Indicați notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta. Nu este necesar să se includă numărul notificării privind focarele atunci când autoritatea competentă a decis că constatarea se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, vă rugăm să indicați motivul pentru care nu ați furnizat această informație în coloana 15 („Observații”).

Pentru coloana 15:

Includeți orice alte informații relevante și, după caz, informații privind rezultatele anchetelor privind plantele asimptomatice cu rezultate pozitive.

PARTEA B

1. Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor pe baze statistice

2. Instrucțiuni privind completarea modelului

Explicați ipotezele de bază pentru concepția anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

—	populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție,

—	metoda de detectare și sensibilitatea metodei,

—	factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1:

Indicați anul anchetei. În cazul unui raport de anchetă pentru solicitarea instituirii unei zone protejate, includeți datele din cel puțin ultimii trei ani, utilizând un rând separat pentru fiecare an.

Pentru coloana 2:

Pentru coloana 3:

Pentru coloana 4:

Indicați zona: ZP (zonă protejată), ZT (zonă tampon) sau FI (fâșie interioară), utilizând rânduri diferite.

Pentru coloana 5:

Indicați numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una (sau mai multe) dintre următoarele rubrici pentru descriere și numărul de anchete efectuate:

1.	În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. livadă/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure;

3.	Medii închise: 3.1. seră; 3.2. spațiu privat, altul decât sera; 3.3. spațiu public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, amplasamente comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 6:

Indicați lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 7:

Indicați populația-țintă selectată, furnizând în acest sens lista cu speciile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi și loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută cu privire la ipotezele de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectorii pentru organismul dăunător care au fost analizați pentru identificarea și detectarea organismelor dăunătoare. Dacă zona populației-țintă nu este disponibilă, menționați N/A și includeți numărul de unități de inspecție care compun populația-țintă.

Pentru coloana 8:

Indicați unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar conduce la aceeași epidemiologie, dacă ar fi prezent organismul dăunător. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere al epidemiologiei, cu cel puțin o plantă-gazdă. În unele cazuri, întreaga populație de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca o unitate epidemiologică. Acestea ar putea fi regiuni NUTS (Nomenclature of Territorial Units for Statistics, Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme, ori hectare. Alegerea unităților epidemiologice trebuie justificată în ipotezele de bază.

Pentru coloana 9:

Indicați metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru ancheta privind organismele dăunătoare pentru fiecare organism dăunător. Introduceți mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu sunt disponibile.

Pentru coloana 10:

Indicați o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plantă infectată. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conține organismul dăunător, atunci când organismul dăunător este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 11:

„Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să detecteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea metodei este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă cu adevărat pozitivă să fie detectată și să fie confirmată ca fiind pozitivă și să nu fie greșit identificată. Aceasta este multiplicarea eficacității eșantionării (de exemplu, probabilitatea de a selecta părți infectate dintr-o plată infectată) cu sensibilitatea de diagnostic (caracterizată prin examinări vizuale și/sau testul de laborator utilizat(ă) în procesul de identificare).

Pentru coloana 12:

Specificați factorii de risc pe rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, indicați nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației de plante-gazdă.

Pentru coloana B:

Indicați detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice ale anchetei privind organismele dăunătoare pentru fiecare organism dăunător. Introduceți mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informațiile care trebuie furnizate în aceste coloane sunt legate de informațiile incluse în coloana 9 „Metode de detectare”.

Pentru coloana 18:

Indicați numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul stipulat în coloana 16 „Nr. de capcane” (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 20:

Indicați numărul de eșantioane declarate pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor diferiți factori (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 21:

Pentru coloana 22:

Indicați sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (International Standard for Phytosanitary Measures, ISPM) nr. 31 („Metodologii de eșantionare a transporturilor”). Această valoare a nivelului de încredere realizat cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența estimată.

Pentru coloana 23:

Indicați prevalența estimată pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă probabilă a organismului dăunător în zonă. Prevalența estimată este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă de detectare se stabilește o valoare de 1 %.

Pentru coloana 24:

Includeți orice alte informații relevante și, după caz, informații privind rezultatele anchetelor privind plantele asimptomatice cu rezultate pozitive.

Statul membru
Autoritatea competentă
Persoana de contact (numele complet, denumirea funcției deținute în cadrul autorității competente, denumirea organizației, numărul de telefon și contul de e-mail funcțional)
Organizații care participă la anchetă
Laboratoare care participă la anchetă
Organisme dăunătoare de carantină pentru zone protejate
Denumirea/Descrierea zonei protejate (ZP), astfel cum figurează în anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei
Anul de instituire a ZP
Anul (anii) de anchetă În cazul unei cereri privind o nouă ZP, vă rugăm să indicați anii acoperiți de anchetă.
Dimensiunea ZP (ha)
Instituirea unei zone tampon sau a unei fâșii interioare (da/nu). Vă rugăm să justificați în cazul în care această zonă nu este instituită.
Lățimea (m) zonei tampon sau a fâșiei interioare, după caz
Harta limitelor ZP, inclusiv a zonei tampon sau a fâșiei interioare, după caz. Vă rugăm să indicați punctele de anchetă, constatările/focarele și, după caz, zonele demarcate instituite.
Anchetă pe baze statistice (da/nu)
Constatări/focare cu ocazia ultimei anchete (da/nu)
Descrierea constatărilor/focarelor (1) și a acțiunilor întreprinse sau trimiterea la EUROPHYT – Focare