12.10.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 265/72

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2022/1927 AL COMISIEI

din 11 octombrie 2022

de stabilire a unor măsuri vizând izolarea prezenței Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la anumite zone demarcate

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (1) literele (d) și (e) și articolul 28 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei (2) stabilește, în partea B din anexa II, lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune a căror prezență pe teritoriul Uniunii este cunoscută.

(2)

Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) (denumit în continuare „organismul dăunător specificat”) este inclus în lista respectivă, deoarece se știe că este prezent în anumite părți ale teritoriului Uniunii. Este un organism dăunător polifag despre care s-a raportat că are impact asupra mai multor plante de cultură și plante ornamentale de pe teritoriul Uniunii („plante specificate”).

(3)

Anchetele efectuate în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 arată că eradicarea organismului dăunător specificat în anumite zone demarcate nu mai este posibilă.

(4)

Prin urmare, este necesar să fie stabilite măsuri vizând izolarea organismului dăunător specificat la zonele respective, constând în zone infestate și zone-tampon. Este necesar ca măsurile respective să fie în conformitate cu dovezile tehnice și științifice disponibile în ceea ce privește plantele specificate.

(5)

Este necesar ca autoritățile competente să crească nivelul de informare a publicului pentru a asigura faptul că publicul larg și operatorii profesioniști vizați de măsurile de izolare aplicate în zonele demarcate cunosc măsurile aplicate și delimitarea zonelor demarcate în scopul respectiv.

(6)

Totuși, în cazul în care se constată că organismul dăunător specificat se află într-o zonă-tampon din jurul unei zone infestate care face obiectul unor măsuri de izolare a sa, este necesar ca această nouă constatare să conducă la stabilirea de către autoritatea competentă a unei noi zone demarcate, unde se urmărește eradicarea.

(7)

Este necesar să fie efectuate anchete anuale vizând depistarea prezenței organismului dăunător specificat, astfel cum se prevede la articolul 22 din Regulamentul (UE) 2016/2031 și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei (3), pentru a se asigura depistarea timpurie a organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Uniunii despre care se știe că în interiorul lor organismul dăunător specificat nu este prezent.

(8)

Este necesar ca anchetele respective să se bazeze pe fișa de supraveghere fitosanitară a dăunătorului specificat, publicată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, deoarece ea conține cele mai recente evoluții științifice și tehnice.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește măsuri pentru izolarea prezenței Aleurocanthus spiniferus (Quaintance) la zonele demarcate, unde eradicarea sa nu este posibilă.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„organism dăunător specificat” înseamnă Aleurocanthus spiniferus (Quaintance);

2.

„plante specificate” înseamnă următoarele plante destinate plantării: Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf., și hibrizii lor, Ceratonia siliqua L., Cercis siliquastrum L., Clematis vitalba L., Cotoneaster Medik., Crategus L., Cydonia oblonga L., Diospyros kaki L., Eriobotrya japonica (Thunb.) Lindl., Ficus carica L., Hedera L., Magnolia L., Malus Mill., Melia L., Mespilus germanica L., Myrtus communis L., Parthenocissus Planch., Photinia Lindley., Prunus cerasus L., Prunus laurocerasus L., Psidium guajava L., Punica granatum L., Pyracantha M. Roem., Pyrus L., Rosa L., Vitis L., Wisteria Nutt., altele decât semințele, polenul și culturile de țesuturi;

3.

„zonă demarcată pentru izolare” înseamnă o zonă menționată în anexa I, de unde organismul dăunător specificat nu poate fi eradicat;

4.

„fișă de supraveghere fitosanitară” înseamnă publicația „Fișă de supraveghere fitosanitară a Aleurocanthus spiniferus și a Aleurocanthus woglumi” întocmită de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (4).

Articolul 3

Stabilirea zonelor demarcate pentru izolare

Autoritățile competente stabilesc zonele demarcate pentru izolarea prezenței organismului dăunător specificat, constând într-o zonă infestată și o zonă-tampon, cu o lățime de cel puțin 2 km, care înconjoară zona infestată.

Articolul 4

Măsuri vizând zonele demarcate pentru izolare

(1)   În zonele infestate, autoritățile competente asigură faptul că se ia(u) una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

(a)

controlul biologic, cum ar fi parazitoizii, al organismului dăunător specificat;

(b)

tratamente adecvate împotriva organismului dăunător specificat;

(c)

tăierea și distrugerea părților plantelor specificate infestate cu organismul dăunător specificat, după aplicarea tratamentelor prevăzute la litera (b);

(d)

plasarea de capcane vizând organismul dăunător specificat și, în cazul în care organismul dăunător specificat este capturat, aplicarea unor tratamente adecvate.

(2)   În cazul în care prezența organismului dăunător specificat a fost confirmată oficial în zona-tampon, se aplică articolele 17 și 18 din Regulamentul (UE) 2016/2031.

(3)   În zonele demarcate pentru izolare, autoritățile competente sensibilizează publicul cu privire la amenințarea reprezentată de organismul dăunător specificat și la măsurile adoptate pentru a preveni răspândirea sa ulterioară în afara zonelor respective.

Autoritățile competente informează publicul larg și operatorii profesioniști cu privire la delimitarea zonei demarcate pentru izolare.

Articolul 5

Anchete

(1)   Autoritățile competente efectuează anchetele prevăzute la alineatele (2) și (3), ținând seama de informațiile menționate în fișa de supraveghere fitosanitară.

(2)   Ele efectuează anchete anuale bazate pe riscuri pentru depistarea prezenței organismului dăunător specificat în zonele de pe teritoriul Uniunii despre care se știe că în interiorul lor organismul dăunător specificat nu este prezent, dar unde s-ar putea stabili.

(3)   În zonele-tampon din zonele demarcate pentru izolare, autoritățile competente efectuează anchete anuale, astfel cum se menționează la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, pentru a depista prezența organismului dăunător specificat.

Respectivele anchete includ:

(a)

examinări vizuale, la momente adecvate, pentru a depista organismul dăunător specificat sau simptomele prezenței acestuia;

(b)

plasarea de capcane;

(c)

eșantionarea și testarea, în cazul în care plantele prezintă simptome sau se suspectează infestarea lor cu organismul dăunător specificat.

Respectivele anchete trebuie să fie mai amănunțite decât anchetele menționate la alineatul (2), cu un număr mai mare de examinări vizuale și de capcane, după caz, de eșantionări și de testări.

Articolul 6

Raportare

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei și celorlalte state membre rezultatele anchetelor efectuate în anul calendaristic precedent, în conformitate cu:

(a)

articolul 5 alineatul (2) din prezentul regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231;

(b)

articolul 5 alineatul (3) din prezentul regulament, utilizând unul dintre modelele prevăzute în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 7

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 octombrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1)  JO L 317, 23.11.2016, p. 4.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072 al Comisiei din 28 noiembrie 2019 de stabilire a unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 690/2008 al Comisiei și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 al Comisiei (JO L 319, 10.12.2019, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1231 al Comisiei din 27 august 2020 privind formatul și instrucțiunile pentru rapoartele anuale privind rezultatele anchetelor și formatul programelor multianuale de anchetă, respectiv aspectele practice, prevăzute la articolele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 280, 28.8.2020, p. 1).

(4)  EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), 2019. Fișă de supraveghere fitosanitară a Aleurocanthus spiniferus și a Aleurocanthus woglumi. EFSA supporting publication (Materiale conexe ale EFSA) 2019:EN-1565. 17pp. doi:10.2903/sp.efsa.2019.EN-1565. Document disponibil online la adresa: https://arcg.is/u5DTL

ANEXA I

Lista zonelor demarcate pentru izolare, astfel cum se menționează la articolul 2

1.   Croația

Numărul zonei demarcate (ZD)

Zona din ZD

Regiune

Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice

Municipalitate

Municipalități cadastrale

1.

Zonă infestată

Districtul Dubrovnik Neretva

Konavle

Vitaljina, Ljuta, Đurinići

Zonă-tampon

Districtul Dubrovnik Neretva

Konavle

Pločice, Pavlje Brdo, Vodovađa, Dubravka, Dunave, Popovići, Gruda, Lovorno, Pridvorje, Zastolje, Radovčići, Kuna Konavoska

2.

Zonă infestată

Districtul Split Dalmatia

Jelsa

Vrisnik

Milna

Milna

Zonă-tampon

Districtul Split Dalmatia

Jelsa

Jelsa, Pitve, Vrbanj, Dol, Stari Grad, Svirče, Vrbovska

Šolta

Gornje Selo

Milna

Bobovišća

Nerežišća

Nerežišća, Dračevica

Sutivan

Sutivan

2.   Grecia

Numărul zonei demarcate (ZD)

Zona din ZD

Regiune

Municipalități sau alte delimitări administrative/geografice

1.

Zonă infestată

Insulele Ionice

Corfu (1)

(1)  Nicio zonă tampon deoarece întreaga insulă este o zonă infestată.

ANEXA II

Modele pentru raportarea rezultatelor anchetelor efectuate în temeiul articolului 5 alineatul (3)

PARTEA A

1.   Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale

Image 1

2.   Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează prezentul model, modelul din partea B a prezentei anexe nu se completează.

Pentru coloana 1:

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2:

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3:

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4:

A se indica metoda: Izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și metodele utilizate în aceste zone.

Pentru coloana 5:

A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: Zonă infestată (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți IZ, în jurul pepinierelor etc.) în rânduri diferite.

Pentru coloana 6:

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. plantaj/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure.

2.

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și drenare etc.).

3.

Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7:

A se indica zonele de risc identificate pe baza biologiei organismului dăunător, a prezenței plantelor-gazdă, a condițiilor ecoclimatice și a locurilor cu risc.

Pentru coloana 8:

A se indica zonele de risc incluse în anchetă, dintre cele menționate în coloana 7.

Pentru coloana 9:

A se indica plantele, fructele, semințele, solul, materialul de ambalat, lemnul, utilajele, vehiculele, apa, altele, specificând cazul respectiv.

Pentru coloana 10:

A se indica lista speciilor/genurilor de plante care au făcut obiectul anchetei, utilizând un rând per specie/gen de plante.

Pentru coloana 11:

A se indica lunile anului când a fost efectuată ancheta.

Pentru coloana 12:

A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se indica mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică.

Pentru coloanele 13 și 14:

A se indica rezultatele, dacă este cazul, furnizând informațiile disponibile în coloanele corespunzătoare. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi).

Pentru coloana 15:

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din ZT. Nu este necesar să se includă numărul notificării privind focarele atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În cazul respectiv, a se indica motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 16 („Observații”).

PARTEA B

1.   Model pentru raportarea rezultatelor anchetelor anuale bazate pe date statistice

Image 2

2.   Instrucțiuni privind completarea modelului

Dacă se completează prezentul model, modelul din partea A a prezentei anexe nu se completează.

Explicați ipotezele de bază pentru concepția anchetei pentru fiecare organism dăunător. Rezumați și justificați:

—

populația-țintă, unitatea epidemiologică și unitățile de inspecție,

—

metoda de depistare și sensibilitatea metodei,

—

factorul (factorii) de risc, indicând nivelurile de risc și riscurile relative corespunzătoare și proporțiile populației de plante-gazdă.

Pentru coloana 1:

A se indica denumirea zonei geografice, numărul de focare sau orice informație care permite identificarea acestei zone demarcate (ZD) și data la care a fost stabilită.

Pentru coloana 2:

A se indica dimensiunea ZD înainte de începerea anchetei.

Pentru coloana 3:

A se indica dimensiunea ZD după anchetă.

Pentru coloana 4:

A se indica metoda: Izolare. Vă rugăm să includeți atâtea rânduri câte sunt necesare, în funcție de numărul de ZD pentru fiecare organism dăunător și metodele utilizate în aceste zone.

Pentru coloana 5:

A se indica zona din ZD în care a fost efectuată ancheta, incluzând atâtea rânduri câte sunt necesare: Zonă infestată (ZI) sau zonă-tampon (ZT), utilizând rânduri separate. Dacă este cazul, a se indica ZT unde a fost efectuată ancheta (de exemplu, ultimii 20 km adiacenți IZ, în jurul pepinierelor etc.) în rânduri diferite.

Pentru coloana 6:

A se indica numărul și descrierea locurilor de anchetă, alegând una dintre următoarele rubrici pentru descriere:

1.

În aer liber (zonă de producție): 1.1. teren (arabil, pășune); 1.2. plantaj/plantație viticolă; 1.3. pepinieră; 1.4. pădure.

2.

În aer liber (altele): 2.1. grădini private; 2.2. locuri publice; 2.3. zonă de conservare; 2.4. plante spontane în alte zone decât zonele de conservare; 2.5. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului, zone umede, rețele de irigare și drenare etc.).

3.

Medii fizic închise: 3.1. seră; 3.2. loc privat, altul decât sera; 3.3. loc public, altul decât sera; 3.4. altele, cu specificarea cazului respectiv (de exemplu, centru de grădinărit, locuri comerciale care utilizează materiale de ambalat din lemn, industria lemnului).

Pentru coloana 7:

A se indica lunile anului în care au fost efectuate anchetele.

Pentru coloana 8:

A se indica populația-țintă selectată, furnizând în mod corespunzător lista cu speciile/genurile-gazdă și zona acoperită. Populația-țintă este definită ca ansamblul unităților de inspecție. Dimensiunea sa este definită de regulă pentru suprafețele agricole ca hectare, dar ar putea fi loturi, câmpuri, sere etc. Vă rugăm să justificați alegerea făcută în cadrul ipotezelor de bază. A se indica unitățile de inspecție care au făcut obiectul anchetei. „Unitate de inspecție” înseamnă plante, părți de plante, mărfuri, materiale, vectori ai organismului dăunător care au fost analizați pentru identificarea și depistarea organismelor dăunătoare.

Pentru coloana 9:

A se indica unitățile epidemiologice care au făcut obiectul anchetei, specificând descrierea și unitatea de măsură. „Unitate epidemiologică” înseamnă o zonă omogenă unde interacțiunile dintre organismul dăunător, plantele-gazdă și factorii și condițiile abiotice și biotice ar conduce la aceeași epidemiologie, dacă organismul dăunător ar fi prezent. Unitățile epidemiologice sunt o subdiviziune a populației-țintă, care sunt omogene din punctul de vedere al epidemiologiei, cu cel puțin o plantă-gazdă. În anumite cazuri, întreaga populație de plante-gazdă dintr-o regiune/zonă/țară poate fi definită ca unitate epidemiologică. Ele ar putea fi regiuni din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS), zone urbane, păduri, grădini de trandafiri sau ferme ori hectare. Alegerea se justifică în ipotezele de bază.

Pentru coloana 10:

A se indica metodele utilizate în timpul anchetei, inclusiv numărul de activități pentru fiecare caz, în funcție de cerințele legale specifice pentru fiecare organism dăunător. A se indica prin N/A dacă informațiile pentru o anumită coloană nu sunt disponibile.

Pentru coloana 11:

A se indica o estimare a eficacității eșantionării. Eficacitatea eșantionării înseamnă probabilitatea de a selecta părți infectate ale unei plante infectate. Pentru vectori, aceasta înseamnă eficacitatea metodei de capturare a unui vector pozitiv atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei. Pentru sol, aceasta înseamnă eficacitatea selectării unei probe de sol care conține organismul dăunător, atunci când acesta este prezent în zona care face obiectul anchetei.

Pentru coloana 12:

„Sensibilitatea metodei” înseamnă probabilitatea ca o metodă să depisteze corect prezența organismului dăunător. Sensibilitatea unei metode este definită ca probabilitatea ca o plantă-gazdă real pozitivă să aibă rezultat pozitiv la testare. Ea este multiplicarea eficacității eșantionării (adică, probabilitatea de a selecta părți infectate ale unei plante infectate) cu sensibilitatea metodei de diagnostic (caracterizată prin examinări vizuale și/sau test de laborator utilizate în procesul de identificare).

Pentru coloana 13:

Specificați factorii de risc în rânduri diferite, utilizând atâtea rânduri câte sunt necesare. Pentru fiecare factor de risc, a se indica nivelul de risc, riscul relativ corespunzător și proporția populației-gazdă.

Pentru coloana B:

A se indica detaliile anchetei, în funcție de cerințele specifice legale pentru fiecare organism dăunător. A se indica mențiunea N/A atunci când informațiile dintr-o anumită coloană nu se aplică. Informațiile care trebuie furnizate în aceste coloane sunt legate de informațiile incluse în coloana 10 „Metode de depistare”.

Pentru coloana 18:

A se indica numărul de locuri cu capcane, în cazul în care acest număr diferă de numărul de capcane (coloana 17) (de exemplu, aceeași capcană este utilizată în locuri diferite).

Pentru coloana 21:

A se indica numărul de eșantioane constate a fi pozitive, negative sau nedeterminate. „Nedeterminate” sunt eșantioanele analizate pentru care nu s-a obținut niciun rezultat din cauza unor factori diverși (de exemplu, sub nivelul de detecție, eșantion neprelucrat, neidentificat, vechi etc.).

Pentru coloana 22:

A se indica notificările privind focarele din anul în care a avut loc ancheta pentru constatările din zona-tampon. Nu este necesar ca numărul de notificare al focarelor să fie inclus atunci când autoritatea competentă a decis că o constatare se referă la unul dintre cazurile menționate la articolul 14 alineatul (2), la articolul 15 alineatul (2) sau la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2031. În acest caz, vă rugăm să indicați motivul pentru care nu s-a furnizat această informație în coloana 25 („Observații”).

Pentru coloana 23:

A se indica sensibilitatea anchetei, astfel cum este definită în Standardul internațional pentru măsuri fitosanitare (ISPM 31). Această valoare a nivelului de încredere obținut cu privire la absența organismelor dăunătoare se calculează pe baza examinărilor (și/sau a eșantioanelor) efectuate având în vedere sensibilitatea metodei și prevalența stabilită prin concepție.

Pentru coloana 24:

A se indica prevalența stabilită prin concepție pe baza unei estimări anterioare anchetei privind prevalența efectivă posibilă a organismului dăunător în teren. Prevalența stabilită prin concepție este stabilită ca un obiectiv al anchetei și corespunde compromisului pe care managerii de risc îl fac între riscul prezenței organismului dăunător și resursele disponibile pentru anchetă. De regulă, pentru o anchetă care are ca obiectiv depistarea se stabilește o valoare de 1 %.