(1)

Potrivit articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.

(2)

Potrivit articolului 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, orice cetățean al Uniunii are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”) prevede, printre altele, dreptul la respectarea vieții private și de familie (articolul 7), dreptul la protecția datelor cu caracter personal (articolul 8, dreptul la libertatea de exprimare și de informare, care cuprinde respectarea libertății și pluralismului mijloacelor de informare în masă (articolul 11), precum și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil (articolul 47).

(3)

Dreptul la libertatea de exprimare și de informare, astfel cum este prevăzut la articolul 11 din Cartă, cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi și de a transmite informații și idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Deși nu este un drept absolut, orice restrângere a acestuia trebuie să fie prevăzută de lege, să respecte substanța dreptului și să fie impusă numai în cazul în care este necesară și numai dacă răspunde efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți [articolul 52 alineatul (1) din Cartă].

(4)

În conformitate cu articolul 52 alineatul (3) din Cartă și cu Explicațiile cu privire la Cartă, articolul 11 din Cartă ar trebui să aibă înțelesul și domeniul de aplicare al articolului 10 privind libertatea de exprimare și de informare din Convenția europeană a drepturilor omului, astfel cum a fost interpretată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului protejează libertatea de exprimare și de informare. În cadrul domeniului de aplicare al Convenției europene a drepturilor omului, orice restricție trebuie să fie prevăzută de lege, să constituie o măsură necesară într-o societate democratică și să urmărească obiectivele legitime prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Convenția europeană a drepturilor omului.

(5)

Convenția europeană a drepturilor omului prevede, de asemenea, în sarcina statelor contractante obligația pozitivă de a proteja libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă și de a crea un mediu favorabil participării la dezbaterile publice (1). Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prevede în continuare că libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice și se aplică nu numai informațiilor sau ideilor primite favorabil ori considerate ca fiind inofensive sau indiferente, ci și celor care afectează, șochează sau neliniștesc statul sau o anumită parte a populației (2). Aceasta a clarificat, de asemenea, că „într-o societate democratică, chiar și grupurile de campanie mici și informale (…) trebuie să fie în măsură să își desfășoare activitățile în mod eficient” și că „există un interes public puternic de a permite unor astfel de grupuri și persoane din afara publicului larg să contribuie la dezbaterea publică prin diseminarea de informații și idei cu privire la chestiuni de interes public general” (3).

(6)

Jurnaliștii joacă un rol important în facilitarea dezbaterii publice și în transmiterea și primirea de informații, opinii și idei (4). Este esențial ca acestora să li se aloce spațiul necesar pentru a contribui la o dezbatere deschisă, liberă și echitabilă și pentru a combate dezinformarea și alte ingerințe cu caracter manipulator inclusiv ale unor actori din țări terțe. Jurnaliștii ar trebui să fie în măsură să își desfășoare activitățile în mod eficace pentru a se asigura că cetățenii au acces la o multitudine de opinii în cadrul democrațiilor europene.

(7)

Apărătorii drepturilor omului joacă totodată un rol important la nivelul democrațiilor europene, în special în ceea ce privește respectarea drepturilor fundamentale, a valorilor democratice, a incluziunii sociale, a protecției mediului și a statului de drept. Aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a participa în mod activ la viața publică și de a-și face cunoscute opiniile cu privire la chestiuni de natură politică și procese decizionale, fără teama de intimidare. Apărătorii drepturilor omului sunt persoane sau organizații implicate în apărarea drepturilor fundamentale și a unei serii de alte drepturi, inclusiv drepturile în domeniul mediului și al climei, drepturile femeilor, drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile persoanelor cu origine rasială sau etnică minoritară, drepturile lucrătorilor sau libertățile religioase.

(8)

O democrație sănătoasă și prosperă presupune posibilitatea participării active a cetățenilor la dezbateri publice. Pentru a asigura o participare pertinentă, aceștia ar trebui să poată avea acces la informații fiabile, care să le permită să își formeze propriile opinii și să își exercite propria putere de apreciere într-un spațiu public în care opiniile diferite pot fi exprimate în mod liber.

(9)

Pentru a promova acest mediu, este important ca jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului să beneficieze de protecție împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate și abuzive împotriva mobilizării publice (cunoscute sub denumirea de „SLAPP”). Aceste proceduri judiciare sunt acțiuni fie în mod vădit nefondate, fie în tot sau în parte nefondate, care conțin elemente de abuz ce justifică presupunerea că principalul scop al procedurilor judiciare este de a preveni, restricționa sau sancționa mobilizarea publică. Indicii ale unui astfel de abuz sunt natura disproporționată, excesivă sau nerezonabilă a acțiunii sau a unei părți a acesteia, existența acțiunilor multiple intentate de reclamant în legătură cu chestiuni similare sau intimidare, hărțuire sau amenințări din partea reclamantului sau a reprezentanților acestuia înainte de inițierea unei proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Aceste proceduri constituie un abuz în materie de utilizare a procedurilor judiciare și plasează sarcini inutile asupra instanțelor, întrucât scopul lor nu este accesul la justiție, ci hărțuirea și reducerea la tăcere a persoanelor învinuite. Procedurile îndelungate împovărează sistemele judiciare naționale.

(10)

Procedurile judiciare vădit nefondate și abuzive împotriva mobilizării publice pot lua forma unei game largi de abuzuri juridice, în special în materie civilă sau penală, dar și în materie de drept administrativ și se poate baza pe diverse motive.

(11)

Astfel de proceduri judiciare sunt adesea inițiate de persoane sau entități cu autoritate (de exemplu, grupuri de lobby, corporații și organe de stat), în încercarea de a reduce dezbaterea publică la tăcere. Acestea implică adesea un dezechilibru de putere între părți, reclamantul aflându-se într-o poziție superioară persoanei învinuite, de exemplu din punct de vedere financiar sau politic. Deși nu este o componentă indispensabilă a procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive, existența unui dezechilibru de putere sporește semnificativ efectele dăunătoare, precum și efectele de intimidare ale procedurilor judiciare împotriva mobilizării publice.

(12)

Procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice pot avea un impact negativ asupra credibilității și reputației jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului, în special, și pot epuiza resursele financiare și de altă natură ale acestora. Procedurile în cauză pot avea consecințe grave la nivel psihologic pentru persoanele vizate și pentru membrii familiilor acestora. Procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice pun în pericol capacitatea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului de a-și desfășura activitățile. Ca urmare a unor astfel de proceduri, publicarea informațiilor referitoare la o chestiune de interes public poate fi amânată sau împiedicată în totalitate. Existența unor astfel de proceduri poate avea, în sens mai larg, un efect disuasiv asupra activității jurnaliștilor și, în special, a apărătorilor drepturilor omului, contribuind la autocenzură în perspectiva unor eventuale proceduri judiciare viitoare, având drept consecință pauperizarea dezbaterii publice în defavoarea întregii societăți. Durata procedurilor, presiunea financiară și amenințarea cu sancțiuni penale constituie instrumente puternice de intimidare și reducere la tăcere a vocilor critice.

(13)

Persoanele vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice se confruntă adesea cu o serie de proceduri judiciare desfășurate simultan în mai multe jurisdicții. Procedurile judiciare inițiate în jurisdicția unui stat membru împotriva unei persoane având reședința în alt stat membru au, de regulă, un caracter mai complex și mai costisitor pentru persoana învinuită. Reclamanții din cadrul procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice pot utiliza, de asemenea, instrumente procedurale pentru a crește durata și costul soluționării litigiului și pot introduce cauze într-o jurisdicție pe care o percep ca fiind favorabilă cauzei lor, mai degrabă decât pe rolul instanței cel mai bine plasate pentru a soluționa cererea.

(14)

Utilizarea procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice este tot mai intensă în Uniunea Europeană. Potrivit unor studii recente (5), astfel de proceduri sunt utilizate din ce în ce mai frecvent la nivelul statelor membre.

(15)

În rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 (6), Parlamentul European a condamnat recurgerea la acțiuni SLAPP pentru a reduce la tăcere sau a intimida jurnaliștii de investigație și organele de presă și a crea un climat de teamă în ceea ce privește raportarea anumitor subiecte, invitând Comisia să prezinte o propunere de prevenire a acestora. În Rezoluția (7) sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la consolidarea democrației și a libertății și pluralismului mass-mediei în UE: recurgerea nejustificată la acțiuni de drept civil și penal pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, ONG-urile și societatea civilă, Parlamentul European a subliniat din nou prevalența fenomenului și necesitatea unor garanții efective pentru victimele sale în întreaga Uniune.

(16)

Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor (8) raportează, de asemenea, un număr tot mai mare de cazuri semnalate privind amenințări grave la adresa siguranței jurnaliștilor și a libertății mass-mediei în Europa, inclusiv numeroase cazuri de intimidare judiciară. Raportul anual din 2021 al asociațiilor partenere către Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor subliniază creșterea accentuată a cazurilor semnalate în materie de SLAPP raportate în 2020 față de anul precedent, atât în ceea ce privește numărul cazurilor semnalate, cât și al jurisdicțiilor statelor membre vizate ale Consiliului Europei (9). În Recomandarea sa din 13 aprilie 2016 privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media (10), Consiliul Europei a recomandat statelor sale membre să ia măsurile legislative și/sau de altă natură care se impun pentru a preveni utilizarea vădit nefondată, abuzivă sau rău intenționată a legii și a procesului juridic cu scopul de a intimida și a reduce la tăcere jurnaliștii și alți actori din domeniul mass-mediei.

(17)

Rapoartele Comisiei din 2020 (11) și 2021 (12) privind statul de drept subliniază că, în mai multe state membre, jurnaliștii și alte părți implicate în protejarea interesului public se confruntă din ce în ce mai mult cu amenințări și atacuri în legătură cu publicațiile și activitatea lor, sub diferite forme, inclusiv prin desfășurarea acțiunilor SLAPP.

(18)

Un exemplu frapant de utilizare a procedurilor judiciare împotriva mobilizării publice în Uniune este cel al jurnalistei Daphne Caruana Galizia, împotriva căreia, la momentul asasinării sale, existau pe rol peste 40 de procese civile și penale de calomnie și defăimare în legătură cu activitatea sa de investigație.

(19)

Planul de acțiune pentru democrația europeană (13) prezentat de Comisie la 3 decembrie 2020 subliniază rolul fundamental al mass-mediei libere și pluraliste în cadrul democrațiilor, precum și importanța societății civile. Printre altele, planul evidențiază rolul important pe care îl joacă mass-media independentă și pluralistă în a le permite cetățenilor să ia decizii în cunoștință de cauză, precum și în combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor în spațiul informațional, inclusiv a dezinformării. În acest context, Comisia a adoptat deja Recomandarea (UE) 2021/1534 referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană (14). Recomandarea urmărește să asigure condiții de muncă mai sigure pentru toți profesioniștii din domeniul mass-mediei, într-un mediu lipsit de temeri și intimidări, atât online, cât și offline. Având în vedere amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice la adresa libertății mass-mediei și a mobilizării publice, Uniunea ar trebui să pună la punct o abordare coerentă și eficace pentru a contracara astfel de proceduri. Prezenta recomandare vine în completarea Recomandării (UE) 2021/1534 prin furnizarea de recomandări specifice privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice. Aceasta nu se limitează la protecția jurnaliștilor și a altor profesioniști din domeniul mass-mediei, ci include în domeniul său de aplicare și apărătorii drepturilor omului. Prezenta recomandare ar trebui să abordeze amenințarea specifică reprezentată de procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice și, astfel, să sprijine buna funcționare a sistemului de control și echilibru într-o democrație sănătoasă. Aceasta ar trebui să ofere statelor membre orientări pentru a lua măsuri eficace, adecvate și proporționale în vederea abordării unor astfel de proceduri, precum și pentru a asigura, în acest context, cu precădere protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului. Măsurile recomandate ar trebui să includă sensibilizarea și dezvoltarea cunoștințelor de specialitate, în special în rândul practicienilor în domeniul dreptului și al persoanelor vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, pentru a se asigura că cei vizați de astfel de proceduri beneficiază de sprijin, precum și pentru a susține creșterea gradului de monitorizare.

(20)

Pentru a asigura o protecție eficientă împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice și pentru a nu îngădui ca fenomenul să ia amploare în Uniune, statele membre ar trebui să se asigure că, la nivel național, cadrele juridice care reglementează procedurile în materie civilă, penală, comercială și administrativă oferă garanțiile necesare abordării unor astfel de proceduri judiciare, cu respectarea deplină a valorilor democratice și a drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la libertatea de exprimare. Pentru a asigura o protecție uniformă și eficientă împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate împotriva mobilizării publice, statele membre ar trebui să asigure disponibilitatea mecanismelor de respingere rapidă. De asemenea, acestea ar trebui să prevadă alte căi de atac împotriva procedurilor judiciare abuzive, și anume obligarea la plata cheltuielilor de judecată astfel încât un reclamant care a introdus o procedură judiciară abuzivă împotriva mobilizării publice poate fi obligat să suporte toate cheltuielile cu procesul, despăgubiri pentru daunele suportate de o persoană fizică sau juridică ce a suferit un prejudiciu ca urmare a unor proceduri judiciare abuzive împotriva mobilizării publice, precum și posibilitatea de a impune sancțiuni eficace, proporționale și disuasive părții care a inițiat proceduri judiciare abuzive împotriva mobilizării publice. Principalul obiectiv al acordării posibilității instanțelor de a impune sancțiuni este de a descuraja potențialii reclamanți să inițieze proceduri judiciare abuzive împotriva mobilizării publice. Astfel de sancțiuni ar trebui să fie proporționale cu elementele abuzului identificat. Atunci când stabilesc cuantumurile sancțiunilor, instanțele ar putea lua în considerare potențialul efect dăunător sau disuasiv al procedurilor asupra mobilizării publice, inclusiv în ceea ce privește natura acțiunii, dacă reclamantul a inițiat proceduri multiple sau concertate în chestiuni similare și existența unor tentative de intimidare, hărțuire sau amenințare la adresa persoanei învinuite.

(21)

Este necesar ca statele membre să includă în legislația națională garanții pentru cauzele interne similare celor prevăzute în instrumentele Uniunii care vizează abordarea procedurilor judiciare vădit nefondate și abuzive împotriva mobilizării publice în materie civilă cu implicații transfrontaliere. Aceasta ar oferi o protecție uniformă și eficientă împotriva unor astfel de proceduri judiciare și ar contribui la prevenirea amplificării fenomenului în Uniune.

(22)

Statele membre ar trebui să își revizuiască în mod specific cadrele juridice aplicabile defăimării pentru a se asigura că definițiile și conceptele existente nu pot fi utilizate de către reclamanți împotriva jurnaliștilor sau a apărătorilor drepturilor omului în contextul unor proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice.

(23)

Pentru a preveni un efect disuasiv asupra dezbaterii publice, statele membre ar trebui să se asigure că sancțiunile împotriva defăimării nu au un caracter exagerat și disproporționat. Acestea ar trebui să acorde o atenție deosebită orientărilor și recomandărilor Consiliului Europei (15) care abordează cadrul juridic pentru defăimare, în special dreptul penal. În acest context, statele membre sunt încurajate să elimine din cadrul lor juridic pedepsele cu închisoarea pentru defăimare. În cadrul Rezoluției sale 1577 (2007) (16), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a îndemnat statele membre care prevăd încă pedepse cu închisoarea pentru defăimare, chiar dacă nu sunt aplicate în mod efectiv, să le elimine fără întârziere. Statele membre sunt totodată încurajate să favorizeze utilizarea dreptului administrativ sau civil pentru soluționarea cazurilor de defăimare, cu condiția ca astfel de dispoziții să aibă un efect punitiv într-o măsură mai mică decât în cazul dreptului penal (17).

(24)

Abordarea cazurilor de defăimare din perspectiva dreptului penal ar trebui utilizată exclusiv în ultimă instanță și, în schimb, ar trebui să fie preferate răspunsurile prin intermediul dreptului administrativ sau civil, în conformitate cu orientările organizațiilor internaționale. Comitetul pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (18) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (19) au recomandat eliminarea defăimării din codurile penale. În mod similar, Consiliul Europei și-a exprimat rezervele în acest context (20).

(25)

Dreptul la protecția datelor cu caracter personal este concretizat și în Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (21). Dreptul la protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut. Articolul 85 din RGPD prevede că statele membre asigură prin lege un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, inclusiv prelucrarea în scopuri jurnalistice sau în scopul exprimării academice, artistice sau literare.

(26)

Statele membre ar trebui să încurajeze organismele de autoreglementare și asociațiile de practicieni în domeniul dreptului să își alinieze, dacă este necesar, standardele deontologice, inclusiv codurile de conduită, la prezenta recomandare. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure, după caz, că standardele deontologice care urmăresc să descurajeze sau să interzică practicienilor în domeniul dreptului să aplice o practică ce ar putea constitui un abuz de procedură sau un abuz de alte responsabilități profesionale în ceea ce privește integritatea procesului juridic, precum și sancțiunile disciplinare corespunzătoare acestora, vizează procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice. Acestea ar trebui să fie însoțite de activități adecvate de sensibilizare și de formare pentru a spori cunoștințele și eficacitatea standardelor deontologice existente care sunt relevante pentru procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice.

(27)

Practicienii în domeniul dreptului sunt actori-cheie în procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, fie prin reprezentarea justițiabililor, urmărirea penală a persoanelor fizice, fie prin soluționarea litigiilor. Prin urmare, este esențial ca aceștia să dispună de cunoștințele și competențele necesare pentru a acționa în acest sens. Statele membre ar trebui să sprijine și să ofere oportunități de formare acestor practicieni în domeniul dreptului. Formarea ar putea contribui în mod substanțial la consolidarea cunoștințelor și a capacității acestora de a depista procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, inclusiv a celor care implică un element dintr-o țară terță, precum și de a răspunde în mod adecvat. O astfel de formare ar trebui să vizeze magistrații și personalul din justiție la toate gradele de jurisdicție, inclusiv judecătorii, procurorii, personalul instanțelor și al parchetelor, precum și orice alți specialiști din domeniul justiției care sunt asociați sistemului judiciar sau care participă în alt mod la administrarea justiției, indiferent de definiția din dreptul intern, statutul juridic sau organizarea internă a acestora, la nivel regional și local, în cazul în care proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice pot apărea în primă instanță. O astfel de formare ar trebui să se adreseze și altor practicieni în domeniul dreptului, cum ar fi avocații calificați. Dezvoltarea capacității de formare la nivel local poate contribui la sustenabilitatea pe termen lung a formării.

(28)

Extinderea acestei formări la jurnaliști, membri ai consiliului de presă, profesioniști din domeniul mass-mediei și apărători ai drepturilor omului le-ar facilita recunoașterea situațiilor în care se confruntă cu astfel de proceduri judiciare și le-ar oferi competențe juridice critice pentru a reduce riscurile de expunere la proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice sau le-ar furniza acestora o mai bună cunoaștere în vederea unei abordări mai adecvate. O astfel de formare le-ar putea permite, de asemenea, să inițieze acțiuni solide de raportare cu privire la SLAPP. Formarea jurnaliștilor ar trebui să facă trimitere totodată la standardele și orientările etice stabilite de consiliile naționale de presă sau pentru mass-media. Pentru a contribui la consolidarea în ansamblu a capacităților și pentru a consolida răspunsul instituțional la procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, o astfel de formare ar putea implica, de asemenea, autoritățile în materie de protecție a datelor, instituțiile naționale pentru drepturile omului, instituția Avocatului Poporului și organismele de reglementare ale statului în domeniul mass-mediei.

(29)

Furnizorii de formare juridică și asociațiile de practicieni în domeniul dreptului se află într-o poziție favorabilă pentru a furniza cursuri de formare privind proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, precum și pentru a stabili obiectivele unor astfel de cursuri și pentru a evalua cea mai adecvată metodologie în materie de formare. Formarea oferită de practicienii în domeniul dreptului altor practicieni în domeniul dreptului le permite tuturor să învețe ca un grup, să îmbunătățească schimbul de experiență și să stimuleze încrederea reciprocă. Ar trebui încurajate schimburile de practici relevante la nivel european, inclusiv cu sprijinul Comisiei, cu participarea Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN). Implicarea practicienilor în domeniul dreptului și a asociațiilor profesionale ale acestora, de la pregătirea analizei nevoilor până la evaluarea rezultatelor, este extrem de importantă în contextul asigurării eficacității și a durabilității activităților de formare.

(30)

Formarea ar trebui să abordeze libertatea de exprimare și de informare și alte drepturi fundamentale, în temeiul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, al Convenției europene a drepturilor omului și al dreptului intern și să includă orientări practice privind modul de aplicare a jurisprudenței relevante, restricționarea drepturilor fundamentale și corelarea acestora, inclusiv libertatea de exprimare, garanțiile procedurale, precum și alte dispoziții relevante din dreptul intern. Ar trebui să se țină seama în mod corespunzător de manualul Consiliului Europei pentru practicienii în domeniul dreptului privind protecția dreptului la libertatea de exprimare în temeiul Convenției europene a drepturilor omului (22).

(31)

Formarea ar trebui să abordeze, printre alte teme, protecția datelor cu caracter personal care pot fi utilizate pentru a iniția proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice. De asemenea, ar trebui să abordeze manipularea informațiilor și interferențele, inclusiv dezinformarea.

(32)

Formarea ar trebui țină seama de cadrul juridic și de contextul la nivel național. Coroborarea acestora cu orientările elaborate de Consiliul Europei, mărturiile persoanelor vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice și cele mai bune practici din alte state membre într-un mod structurat și coerent ar putea contribui la realizarea cu succes a obiectivelor de învățare asociate formării privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive. Formarea poate fi utilizată, de asemenea, în scopul încurajării schimbului de bune practici între statele membre.

(33)

Pentru a atrage un public mai larg și pentru a încuraja sprijinul, formarea privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice ar trebui, de asemenea, să utilizeze în mod optim noile tehnologii, inclusiv formarea online. Accesul la resurse electronice, materiale actualizate și instrumente de învățare de sine stătătoare privind legislația și orientările relevante ar veni în completarea beneficiilor unor astfel de activități de formare.

(34)

Pentru a promova sinergiile cu inițiative similare privind formarea practicienilor în domeniul dreptului, modulele de formare privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice ar putea fi incluse în formarea pe teme conexe, cum ar fi libertatea de exprimare și etica juridică. Ar trebui încurajată utilizarea materialelor și a practicilor de formare existente, cum ar fi cele promovate pe portalul european e-justiție, setul de instrumente globale pentru actorii judiciari al UNESCO (23) și cursurile online HELP (Human Rights Education for Legal Professionals – Instruirea juriștilor în domeniul drepturilor omului) ale Consiliului Europei (24).

(35)

Includerea unor proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice în programele de învățământ în materie de drept și jurnalism ar contribui la înzestrarea practicienilor în domeniul dreptului și a jurnaliștilor cu mai multe cunoștințe specifice pentru a recunoaște astfel de proceduri și pentru a răspunde în mod corespunzător și ar sprijini dezvoltarea cunoștințelor de specialitate și a competențelor profesionale în rândul cadrelor universitare. Astfel de cunoștințe ar putea fi furnizate de instituțiile de învățământ superior în cadrul unor cursuri sau seminare complementare în ultimii ani ai unui program de studii, de exemplu pentru studenții la drept și jurnalism.

(36)

Statele membre ar trebui să sprijine campaniile de sensibilizare privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, organizate, printre altele, de entități naționale, inclusiv de instituțiile naționale pentru drepturile omului și de organizațiile societății civile.

(37)

Activitățile de comunicare privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice s-ar putea desfășura sub forma unor publicații, mesaje, reuniuni publice, conferințe, ateliere și seminare online.

(38)

Persoanele vizate de procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice întâmpină adesea dificultăți în a obține informații cu privire la resursele de sprijin disponibile. Pentru a facilita identificarea entităților sau a organismelor care pot oferi asistență în materie de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive și pentru a asigura eficacitatea sprijinului împotriva unor astfel de proceduri, informațiile ar trebui să fie colectate și puse la dispoziție într-un singur punct, să fie gratuite și ușor accesibile. În acest scop, fiecare stat membru ar trebui să înființeze un punct focal național care să colecteze și să facă schimb de informații cu privire la resursele disponibile.

(39)

Un obiectiv fundamental al activităților de sensibilizare privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice ar trebui să fie promovarea sensibilizării cu privire la importanța unui spațiu public care să permită participarea democratică și accesul cetățenilor la o multitudine de opinii și informații fiabile și imparțiale.

(40)

Campaniile de sensibilizare ar trebui coordonate cu punctele focale naționale și cu alte autorități competente pentru a asigura eficacitatea acestora. De asemenea, acestea ar trebui să identifice sinergii cu campaniile de sensibilizare pe teme compatibile, cum ar fi cele axate pe promovarea unei dezbateri deschise, libere și echitabile și pe protecția dreptului la libertatea de exprimare și ar trebui să fie integrate în activități de sensibilizare care promovează participarea civică activă, pluralismul opiniilor și accesul la informații fiabile. În plus, ar trebui să identifice sinergii, după caz, cu reziliență bazată pe educația în domeniul mass-media și informațional, standardele jurnalistice și verificarea faptelor în contextul măsurilor de combatere a dezinformării, a manipulării informațiilor și a interferențelor, inclusiv din străinătate. Publicul-țintă ar putea include, printre altele, grupuri specifice, cum ar fi profesioniștii din domeniul mass-mediei, practicienii în domeniul dreptului și membrii organizațiilor societății civile, profesioniștii din domeniul comunicării, mediul academic, grupurile de reflecție, politicienii, funcționarii publici, autoritățile publice și corporațiile private.

(41)

Este necesar ca statele membre să încurajeze, prin orice mijloace pe care le consideră adecvate, disponibilitatea informațiilor privind garanțiile procedurale și alte garanții în temeiul cadrelor lor juridice naționale, inclusiv a informațiilor privind entitățile sau organismele care pot fi contactate pentru a oferi asistență împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice.

(42)

Astfel de resurse de sprijin pot include cabinete de avocatură care apără pro bono persoanele vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, oficiile juridice ale universităților care oferă un astfel de sprijin, organizațiile care înregistrează și raportează SLAPP, precum și organizațiile care oferă asistență financiară și de altă natură persoanelor vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive.

(43)

Persoanele vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice trebuie să beneficieze de resursele adecvate pentru a face față unor astfel de proceduri. Prin urmare, se impune dezvoltarea capacităților în statele membre pentru a oferi sprijin persoanelor vizate de astfel de proceduri. Statele membre ar trebui să ofere finanțare și să promoveze finanțarea disponibilă la nivelul Uniunii organizațiilor care furnizează orientări și sprijin persoanelor vizate de proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive.

(44)

Pentru o mai bună abordare a fenomenului, se impune monitorizarea mai sistematică a procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice. Datele colectate ar trebui să includă informații suficiente pentru ca autoritățile și alte părți interesate relevante să cuantifice și să înțeleagă mai bine fenomenul, inclusiv pentru a oferi sprijinul necesar persoanelor vizate de acesta. Ținând seama de acordurile încheiate la nivel instituțional având ca obiect datele statistice judiciare (25), statele membre ar trebui să încredințeze uneia sau mai multor autorități sarcina de a colecta și agrega date privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice inițiate în fața instanțelor naționale. Aceste autorități pot colecta datele de la mai multe părți interesate. Pentru a facilita colectarea datelor, autoritățile însărcinate cu colectarea datelor pot stabili puncte de contact astfel încât autoritățile judiciare, organizațiile profesionale, organizațiile neguvernamentale, apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii și alte părți interesate să poată face schimb de date privind proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive. Statele membre ar trebui să încredințeze uneia dintre aceste autorități sarcina de a coordona informațiile și de a raporta Comisiei anual datele agregate colectate la nivel național, începând cu sfârșitul anului 2023. Statele membre ar trebui să asigure responsabilizarea în materie de date colectate. În acest scop, statele membre ar trebui să se asigure că procesul de colectare a datelor respectă standardele profesionale și că autoritățile însărcinate cu activitățile de colectare a datelor și statistică se bucură de suficientă autonomie. Cerințele privind protecția datelor se impun a fi respectate.

(45)

Atunci când sarcina de a colecta și raporta date este încredințată autorităților, statele membre ar putea avea în vedere crearea de sinergii cu instrumentele relevante în domeniul statului de drept și al protecției drepturilor fundamentale. Acolo unde sunt înființate, instituțiile naționale pentru drepturile omului pot juca un rol important, iar alte entități, cum ar fi instituția Avocatului Poporului, organismele de promovare a egalității sau autoritățile competente, precum cele desemnate în temeiul Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (26), pot avea, de asemenea, un rol relevant. Punctele focale naționale care oferă o imagine de ansamblu a resurselor de sprijin și entitățile sau autoritățile însărcinate cu colectarea și raportarea datelor ar putea fi situate în cadrul aceleiași organizații, ținând seama de cerințele și criteriile descrise în prezenta recomandare.

(46)

Autoritățile însărcinate cu colectarea datelor ar trebui să publice informații privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice, în formate accesibile pe site-urile lor web și, după caz, prin intermediul altor instrumente adecvate. În acest sens, statele membre ar trebui să se asigure că drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal ale persoanelor implicate în proceduri judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice sunt pe deplin respectate.

(47)

Pentru a delimita durata procedurilor privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive, ar trebui colectate, ori de câte ori este posibil, informații precise cu privire la evenimentele, actele sau acțiunile care au inițiat și au încheiat astfel de proceduri și datele la care acestea au avut loc. Datele colectate ar trebui să includă, de asemenea, după caz, informații cu privire la istoricul unei cauze, de exemplu, în cazul în care au existat proceduri judiciare repetate anterioare împotriva aceleiași persoane învinuite sau a aceluiași reclamant.

(48)

Dacă este necesar, grupul de experți ai UE împotriva SLAPP instituit de Comisie (27) ar putea sprijini elaborarea în toate statele membre a unor criterii comparabile care să poată fi aplicate cu ușurință de către autoritățile însărcinate cu colectarea și raportarea datelor privind procedurile judiciare vădit nefondate sau abuzive împotriva mobilizării publice.

(49)

Grupul de experți ai UE împotriva SLAPP sprijină schimbul și diseminarea de practici și cunoștințe în rândul practicienilor cu privire la aspecte legate de SLAPP. Acesta ar putea oferi, printre altele, asistență tehnică autorităților în ceea ce privește înființarea de puncte focale, elaborarea de materiale de formare și organizarea asistenței juridice.

(50)

Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” (CEDV), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/692 al Parlamentului European și al Consiliului (28), urmărește să protejeze și să promoveze drepturile și valorile consacrate în tratate și în Cartă. Pentru a susține și a dezvolta în continuare societățile democratice bazate pe statul de drept, programul CERV prevede, printre altele, posibilitatea de a finanța activități legate de consolidarea capacităților și de sensibilizarea cu privire la Cartă, inclusiv cu privire la libertatea de exprimare. Programul „Justiție”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/692 (29), prevede, printre altele, posibilitatea de a finanța activități legate de formarea judiciară, cu scopul de a promova o cultură juridică și judiciară comună bazată pe statul de drept și de a sprijini și promova aplicarea consecventă și efectivă a instrumentelor juridice ale Uniunii care sunt relevante în contextul programului,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.