(1)

O forță de muncă calificată este esențială pentru consolidarea competitivității durabile a Uniunii, sprijinirea unei redresări generatoare de locuri de muncă în urma pandemiei de COVID-19 și asigurarea unei tranziții digitale și a unei tranziții verzi echitabile din punct de vedere social. Pe măsură ce piețele forței de muncă evoluează, oamenii trebuie să țină pasul prin îmbunătățirea competențelor lor. Competențele noi și îmbunătățite oferă mai multe oportunități și îi înzestrează pe cetățeni pentru a juca un rol activ în gestionarea tranzițiilor pe piața forței de muncă și pentru a participa pe deplin în societate, în contextul schimbărilor demografice. În plus, perfecționarea și recalificarea adulților pot reprezenta instrumente puternice de promovare a echității sociale și a incluziunii pentru o tranziție echitabilă.

(2)

Articolul 14 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale (1) prevede că orice persoană are dreptul la educație și să aibă acces la formare profesională și pregătire continuă. Primul principiu al Pilonului european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”), proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017 (2), prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii și de înaltă calitate, pentru a dobândi și a menține competențe care să îi permită să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. Principiul al patrulea al pilonului se referă la sprijinul activ pentru ocuparea forței de muncă, pentru a susține dreptul oricărei persoane la asistență rapidă și adaptată, în vederea îmbunătățirii perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Principiul al cincilea al pilonului, privind locurile de muncă sigure și adaptabile, subliniază faptul că, indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii au dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecție socială și formare profesională.

(3)

La 25 iunie 2021, Consiliul European a salutat obiectivele principale ale Planului de acțiune al Uniunii privind Pilonul european al drepturilor sociale, în conformitate cu Declarația de la Porto din 8 mai 2021, sprijinind astfel obiectivul ambițios de a asigura participarea, până în 2030, a cel puțin 60 % din totalul adulților la activități de formare în fiecare an. Cu toate acestea, participarea la învățare în rândul adulților în Uniune a stagnat în ultimul deceniu, iar 21 de state membre nu și-au îndeplinit obiectivul stabilit la nivelul Uniunii pentru 2020. Având în vedere acest lucru, Consiliul a adoptat Rezoluția privind un nou plan european pentru învățarea în rândul adulților (2021-2030) (3), pentru a sprijini progresele în direcția atingerii obiectivului principal al Uniunii privind învățarea în rândul adulților. Pentru numeroși adulți, cum ar fi cei cu forme de angajare atipice, angajații întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), șomerii, persoanele inactive și cele slab calificate, oportunitățile de dezvoltare a competențelor sunt în prea multe cazuri inaccesibile.

(4)

Agenda europeană pentru competențe, adoptată de Comisie la 1 iulie 2020, invită la o revoluție a competențelor pentru a transforma tranziția verde și pe cea digitală în oportunități pentru o redresare promptă și echitabilă. Aceasta anunță, printre altele, că Comisia va analiza felul în care conturile personale de învățare ar putea fi utilizate ca instrument de sprijinire a perfecționării și recalificării adulților în vârstă de muncă, completând alte acțiuni care vizează angajatorii și furnizorii de educație și formare.

(5)

Competențele pentru tranziția verde și perfecționarea și recalificarea forței de muncă vor fi necesare în contextul trecerii la o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă , astfel cum se prevede în Pactul verde european, care vizează neutralitatea climatică până în 2050. Comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55” recunoaște că tranziția verde poate avea succes numai dacă Uniunea dispune de forța de muncă calificată de care are nevoie pentru a rămâne competitivă și atrage atenția asupra acțiunilor emblematice ale Agendei europene pentru competențe în vederea înzestrării cetățenilor cu competențele necesare pentru tranziția verde și pentru cea digitală.

(6)

Comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 privind deceniul digital al Europei recunoaște lipsa de personal cu competențe digitale adecvate, precum și dezechilibrul de gen în rândul specialiștilor în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și al absolvenților din domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicilor (ȘTIM). Aceasta reiterează obiectivul de a asigura posesia cel puțin a unor competențe digitale de bază de către cel puțin 80 % din populația Uniunii până în 2030 și propune obiectivul de a avea 20 de milioane de specialiști TIC angajați, cu asigurarea parității între femei și bărbați, tot până în 2030. Propunerea Comisiei din 15 septembrie 2021 privind Calea către deceniul digital sugerează stabilirea unui cadru pentru a evolua în direcția îndeplinirii acestor obiective. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 din 30 septembrie 2020 subliniază că ar trebui utilizate mijloace tehnologice pentru a facilita accesibilitatea și a consolida flexibilitatea oportunităților de învățare, inclusiv perfecționarea și recalificarea.

(7)

În Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa se solicită luarea de măsuri decisive pentru ca învățarea pe tot parcursul vieții să devină o realitate pentru toți și pentru a se asigura faptul că educația și formarea țin pasul cu dubla tranziție și contribuie la realizarea acesteia.

(8)

Concluziile Consiliului din 8 iunie 2020 (4) invită statele membre, ținând seama de circumstanțele naționale și respectând rolul și autonomia partenerilor sociali, să „exploreze posibilitățile în materie de modele de finanțare publică și privată a învățării pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a competențelor la nivel individual, deoarece finanțarea durabilă este deosebit de importantă în contextul deficitului de forță de muncă calificată și să acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile și lucrătorilor slab calificați” și invită Comisia, în conformitate cu competențele sale, să sprijine statele membre în aceste eforturi.

(9)

Sprijinul financiar insuficient pentru persoane este unul dintre principalele obstacole care influențează participarea la învățare. În general, investițiile publice și private sunt insuficiente. Cea mai mare parte a formării legate de locul de muncă din Uniune este sponsorizată de angajatori. Cu toate acestea, numeroase întreprinderi, în special IMM-urile, nu oferă sau nu finanțează cursuri de formare pentru personalul lor, iar persoanele care desfășoară activități atipice nu au acces sau au un acces limitat la formare sponsorizată de angajator. Astfel de inegalități ar putea submina bunăstarea și sănătatea persoanelor, ar putea reduce competitivitatea economică, ar putea duce la ratarea unor oportunități și la bariere în calea inovării și ar putea avea drept consecință riscul de a-i lăsa pe unii oameni în urmă în tranziția către activități economice mai durabile.

(10)

Pe lângă costurile directe, constrângerile de timp reprezintă un factor important care îi împiedică pe adulți să urmeze cursuri de formare. Cu toate că în majoritatea statelor membre (5) există acorduri care prevăd concedii pentru formare profesională plătite, gradul de conștientizare cu privire la existența concediului pentru formare profesională, precum și utilizarea acestuia de către populația adultă în vârstă de muncă sunt frecvent scăzute și adesea, acordurile nu acoperă lucrătorii atipici sau nu permit adulților să urmeze cursuri de educație și formare în perioadele de șomaj sau de activitate economică redusă.

(11)

Numeroși adulți, în special adulții cu nivel scăzut de calificare și adulții cu acces minim la piața forței de muncă, nu sunt motivați să urmeze cursuri de formare. Este posibil ca aceștia să nu fie conștienți de propriile nevoi în materie de competențe și să nu știe dacă sprijinul și formarea sunt sau nu disponibile ori dacă sunt de bună calitate și sunt recunoscute pe piața forței de muncă. În plus, este posibil ca oamenii să nu fie motivați să urmeze cursuri de formare care au fost alese fără ca aceștia să fi fost consultați și care nu sunt adaptate nevoilor lor.

(12)

Este necesară o nouă abordare a perfecționării și a recalificării în Uniune. Aceasta ar trebui să completeze instrumentele existente și să urmărească îndeplinirea angajamentelor politice, consolidând capacitatea de acțiune a persoanelor și înzestrându-le cu sprijinul și uneltele de care au nevoie pentru a se perfecționa sau pentru a se recalifica, la toate nivelurile de competențe.

(13)

În avizul său din 16 august 2021 referitor la inițiativa Uniunii privind conturile personale de învățare și consolidarea furnizării de servicii de formare în Europa, Comitetul consultativ pentru formare profesională (CCFP) susține că o astfel de inițiativă ar trebui să contribuie la creșterea implicării, a motivației și a participării adulților la educație și formare. Principala provocare este de a îmbunătăți corelarea competențelor cu locurile de muncă și de a asigura accesul la opțiuni diversificate de formare de calitate printr-o ofertă mai relevantă și mai bine orientată. CCFP subliniază, în avizul său, că selectarea mecanismelor de finanțare și a stimulentelor adaptate în funcție de grupul-țintă la nivel național ar trebui să reflecte nevoile și prioritățile naționale.

(14)

O posibilă abordare a problemelor prezentate mai sus este de a oferi oamenilor sprijin direct prin drepturi la formare în conturi personale de învățare. Aceasta implică, de asemenea, instituirea unui cadru favorabil amplu care să permită accesul persoanelor la oportunități de formare, la informații, la orientare, la concedii pentru formare profesională plătite și la recunoașterea rezultatelor în materie de formare. Această abordare poate completa inițiativele existente la nivel național.

(15)

Se recomandă ca dreptul individual la formare să fie definit la nivel național, în conformitate cu nevoile de formare ale persoanelor (6) și ținând seama de alte instrumente existente. Modularea finanțării în funcție de necesități poate spori eficiența inițiativei. Statele membre pot stabili drepturi suplimentare la formare pentru persoanele care au cea mai mare nevoie de aceasta, în funcție de contextul național și de evoluția pieței forței de muncă. De exemplu, statele membre ar putea oferi finanțare suplimentară conturilor personale de învățare în sectoarele strategice (7), pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală. Pe lângă drepturile financiare, relevanța, utilitatea și recunoașterea formării reprezintă factori-cheie care afectează participarea la perfecționare și recalificare. Se recomandă totodată ca partenerii sociali și părțile interesate relevante să fie consultați cu privire la aceste aspecte.

(16)

Conturile personale de învățare ar trebui să le permită oamenilor să acumuleze și să utilizeze drepturile la formare pe o perioadă stabilită, care să fie definită la nivel național, astfel încât să poată urma cursuri de formare mai îndelungate și mai costisitoare sau să poată să se instruiască în perioadele de recesiune economică, ca răspuns la nevoile emergente în materie de competențe. Persoanele ar trebui să aibă posibilitatea de a-și păstra drepturile individuale la formare, indiferent de statutul lor pe piața forței de muncă sau de statutul lor profesional și de-a lungul schimbărilor în carieră. Statele membre sunt invitate să stabilească norme privind expirarea drepturilor, care să stimuleze cursanții să își utilizeze drepturile pe deplin.

(17)

Ar trebui promovată posibilitatea de a permite păstrarea drepturilor individuale la formare în perioadele în care persoana locuiește într-un alt stat membru sau utilizarea drepturilor individuale la formare pentru a accesa din străinătate o formare recunoscută și de calitate din registrul național al contului de învățare al persoanei în cauză. Transferabilitatea drepturilor între statele membre este o caracteristică de dorit pe termen lung, care necesită o analiză suplimentară, ținându-se cont de impactul posibil asupra piețelor naționale ale forței de muncă.

(18)

Pentru a ajuta persoanele să identifice un parcurs de formare adecvat și, astfel, să își sporească motivația de a învăța, trebuie să existe acces la orientare profesională și la oportunități de validare. Sunt necesare, de asemenea, registre publice actualizate ale cursurilor de formare recunoscute, prin intermediul unor portaluri digitale naționale unice specializate accesibile tuturor, inclusiv persoanelor cu handicap, și care să fie interconectate, de preferință, cu platforma Europass.

(19)

Se recomandă utilizarea conturilor personale de învățare pentru a avea acces la oportunități de validare, inclusiv de evaluare a competențelor. Recenta evaluare de către Comisie a activităților desfășurate în temeiul Recomandării Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării non-formale și informale (8) indică progrese substanțiale, dar identifică, de asemenea, provocările persistente și răspunsurile propuse. În special, este necesar să se acorde persoanelor sprijin adaptat și să se asigure o coordonare mai strânsă cu serviciile de orientare, precum și adaptarea eficace a inițiativelor de validare pentru grupurile defavorizate și vulnerabile. Statele membre sunt invitate să încurajeze furnizarea de micro-certificate, după caz, pe baza nevoilor identificate, în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind micro-certificatele pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională (9).

(20)

Prezenta recomandare sprijină implementarea concediului pentru formare profesională plătit. Asigurarea adecvată a concediului pentru formare profesională plătit ar permite lucrătorilor să își păstreze salariul sau să obțină un venit de înlocuire pe durata perioadelor de formare. Statele membre sunt invitate să inițieze un dialog cu partenerii sociali cu privire la modalități care să le permită angajaților să participe la cursuri de formare în timpul programului de lucru utilizându-și conturile personale de învățare, ținându-se seama de posibilitățile și programele de formare de la nivel național. În acest sens, ar trebui totodată luată în considerare situația IMM-urilor și a microîntreprinderilor.

(21)

Activitățile și campaniile mai ample de informare și de sensibilizare sunt esențiale pentru creșterea semnificativă a ratelor de participare a adulților la oportunitățile de învățare, în special în rândul grupurilor cu un grad scăzut de conștientizare cu privire la perfecționare și recalificare, cum ar fi persoanele cu acces minim la piața forței de muncă. O cooperare între autoritățile publice, partenerii sociali, organizațiile societății civile și alte părți interesate, pe baza înțelegerii comune potrivit căreia perfecționarea și recalificarea reprezintă un mijloc de investiții, poate spori eficacitatea activităților de informare și de sensibilizare. Atenția acordată accesibilității ar trebui să faciliteze participarea adulților cu handicap.

(22)

Monitorizarea la nivel național și îmbunătățirea continuă a conturilor personale de învățare și a cadrului de susținere sunt esențiale pentru sprijinirea punerii în aplicare a prezentei recomandări. Ajustările ulterioare ar putea viza cuantumul drepturilor individuale la formare, grupurile prioritare sau integrarea ușor de utilizat a diferitelor elemente ale cadrului de susținere.

(23)

Finanțarea adecvată este o caracteristică esențială a programelor de succes pentru conturile personale de învățare. Un program național de conturi personale de învățare ar putea facilita partajarea costurilor între diferite surse de finanțare, cum ar fi autoritățile publice, angajatorii și fondurile gestionate de partenerii sociali, permițând diferitelor surse de finanțare să contribuie la contul personal de învățare. O combinație de surse de finanțare publice și private ar trebui să asigure sustenabilitatea inițiativei în statele membre, care este esențială pentru succesul său. O astfel de combinație a surselor de finanțare facilitează adaptarea sprijinului și a finanțărilor suplimentare din partea angajatorilor pentru angajații lor, fie în mod voluntar, fie ca rezultat al contractelor colective de muncă.

(24)

Fondurile Uniunii care sprijină programele de învățare în rândul adulților, cum ar fi Fondul social european Plus (10), Fondul european de dezvoltare regională (11), Fondul pentru o tranziție justă (12) precum și, după caz, Mecanismul de redresare și reziliență (13) din cadrul Next Generation EU și expertiza personalizată acordată prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic (14), pot sprijini instituirea de conturi personale de învățare și cadrul de susținere al acestora. Învățarea reciprocă, facilitată de Comisie, poate sprijini, de asemenea, acest proces.

(25)

Prezenta recomandare nu aduce atingere competenței exclusive a statelor membre și nici repartizării competențelor în cadrul fiecărui stat membru la nivel național, regional sau local în ceea ce privește finanțarea, precum și organizarea și conținutul sistemelor lor de educație și formare pentru adulți. Aceasta nu împiedică statele membre să mențină sau să stabilească dispoziții privind învățarea și formarea în rândul adulților diferite sau mai ambițioase decât cele recomandate în prezenta recomandare.

(26)

Statele membre ar trebui să implice partenerii sociali și toate părțile interesate relevante, inclusiv organizațiile societății civile, în elaborarea reformelor. Prezenta recomandare respectă pe deplin autonomia partenerilor sociali, inclusiv în cazurile în care aceștia sunt responsabili pentru înființarea și gestionarea sistemelor de formare.

(27)

Măsurile prezentate în recomandarea de față nu înlocuiesc și nu sunt menite să interfereze cu furnizarea de servicii de formare de către angajatori, de către serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă sau de către alți furnizori de servicii de educație și formare și nici nu ar trebui să înlocuiască sprijinul public pentru instituțiile de educație și formare sau alte tipuri de sprijin. Sarcina administrativă suplimentară ar trebui să fie redusă la minimum,

1.

2.

3.

Se recomandă ca lucrătorii frontalieri și lucrătorii independenți care lucrează într-un alt stat membru decât statul membru în care își au reședința legală să fie preluați în statul membru în care lucrează.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

—

Orientare profesională și validare

12.

—

Un registru național al oportunităților eligibile de formare profesională, orientare profesională și validare de calitate

13.

14.

15.

16.

17.

—

Portalul digital național unic care sprijină conturile personale de învățare

18.

—

Concediul pentru formare profesională plătit

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.