9.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 442/1


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/2139 AL COMISIEI

din 4 iunie 2021

de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (1), în special articolul 10 alineatul (3) și articolul 11 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2020/852 instituie cadrul general pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului în scopul stabilirii gradului în care o investiție este durabilă din punctul de vedere al mediului. Regulamentul respectiv se aplică măsurilor adoptate de Uniune sau de statele membre care stabilesc cerințe pentru participanții la piața financiară sau emitenți în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt oferite ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, participanților la piața financiară care propun produse financiare, precum și întreprinderilor vizate de obligația de a publica o declarație nefinanciară în temeiul articolului 19a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) sau o declarație nefinanciară consolidată în temeiul articolului 29a din directiva respectivă. Operatorii economici sau autoritățile publice care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2020/852 pot aplica, de asemenea, regulamentul respectiv în mod voluntar.

(2)

Articolul 10 alineatul (3) și articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2020/852 prevăd obligația Comisiei de a adopta acte delegate de stabilire a criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o anumită activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau, respectiv, la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili, pentru fiecare obiectiv de mediu relevant prevăzut la articolul 9 din regulamentul respectiv, criterii tehnice de examinare pentru a determina dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative unuia sau mai multora dintre obiectivele de mediu în cauză.

(3)

În temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare trebuie să țină seama de natura și amploarea activității economice și de sectorul la care se referă, inclusiv dacă activitatea economică este o activitate economică de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, sau o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 16 din regulamentul respectiv. Pentru a îndeplini cerințele de la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 într-un mod eficace și echilibrat, criteriile tehnice de examinare ar trebui să fie stabilite sub formă de prag cantitativ sau de cerință minimă, de îmbunătățire relativă, de set de cerințe privind performanța calitativă, de cerințe bazate pe proces sau pe practici sau de descriere precisă a naturii activității economice în sine, dacă activitatea respectivă, prin natura sa, poate contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice.

(4)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea ar trebui să asigure faptul că activitatea economică are un impact pozitiv asupra obiectivului climatic sau reduce impactul negativ asupra obiectivului climatic. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să se refere la pragurile sau la nivelurile de performanță pe care activitatea economică ar trebui să le atingă pentru a se califica drept activitate care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele climatice respective. Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui să asigure faptul că activitatea economică nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului. În consecință, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să specifice cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.

(5)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea și pentru a determina dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre obiectivele de mediu ar trebui să se bazeze, după caz, pe legislația, bunele practici, standardele și metodologiile existente în Uniunea Europeană, precum și pe standarde, practici și metodologii bine stabilite, elaborate de entități publice recunoscute la nivel internațional. În cazul în care, din punct de vedere obiectiv, nu există alternative viabile pentru un anumit domeniu de politică, criteriile tehnice de examinare s-ar putea baza, de asemenea, pe standarde bine stabilite, elaborate de organisme private recunoscute la nivel internațional.

(6)

Pentru a asigura condiții de concurență echitabile, aceleași categorii de activități economice ar trebui să facă obiectul acelorași criterii tehnice de examinare pentru fiecare obiectiv climatic. Prin urmare, este necesar ca, atunci când este posibil, criteriile tehnice de examinare să urmeze clasificarea activităților economice stabilită în sistemul de clasificare a activităților economice NACE Rev. 2 instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3). Pentru a facilita identificarea de către întreprinderi și participanții la piața financiară a activităților economice relevante pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, descrierea specifică a unei activități economice ar trebui să includă, de asemenea, trimiterile la codurile NACE care pot fi asociate cu activitatea în cauză. Trimiterile respective ar trebui înțelese ca fiind orientative și nu ar trebui să prevaleze asupra definiției specifice a activității furnizate în descrierea sa.

(7)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina în ce condiții o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice ar trebui să reflecte necesitatea de a evita producerea de emisii de gaze cu efect de seră, de a reduce aceste emisii sau de a spori absorbțiile de gaze cu efect de seră și stocarea pe termen lung a carbonului. Prin urmare, este oportun să se pună accentul în primul rând pe acele activități și sectoare economice care au cel mai mare potențial de a atinge aceste obiective. Alegerea acestor activități și sectoare economice ar trebui să se bazeze pe cota pe care o dețin din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și pe dovezi privind potențialul lor de a contribui la evitarea producerii de emisii de gaze cu efect de seră și la reducerea acestor emisii sau de a contribui la absorbția gazelor cu efect de seră ori de a permite o astfel de evitare, reducere, eliminare sau stocare pe termen lung pentru alte activități.

(8)

Metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață ar trebui să fie solidă și aplicabilă pe scară largă și, prin urmare, ar trebui să promoveze comparabilitatea calculelor emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul fiecărui sector și între sectoare. Prin urmare, este oportun să se impună utilizarea aceleiași metodologii de calcul pentru toate activitățile, atunci când acest calcul este necesar, oferind totodată suficientă flexibilitate entităților care aplică Regulamentul (UE) 2020/852. În consecință, Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei este utilă pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață, cu posibilitatea de a utiliza, ca alternativă, standardele ISO 14067 sau ISO 14064-1. În cazul în care alte instrumente sau standarde bine stabilite sunt în mod special adecvate pentru a furniza informații exacte și comparabile privind calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pentru un anumit sector, cum ar fi instrumentul G-res pentru sectorul energiei hidroelectrice și standardul ES 203 199 al ETSI pentru sectorul informației și comunicațiilor, este oportun să se includă astfel de instrumente sau standarde ca alternative suplimentare pentru sectorul respectiv.

(9)

Metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pentru activitățile din sectorul energiei hidroelectrice ar trebui să reflecte particularitățile sectorului respectiv, inclusiv noile metodologii de modelare, cunoștințele științifice și măsurătorile empirice provenite de la rezervoare din întreaga lume. Prin urmare, pentru a permite o raportare exactă cu privire la impactul net asupra emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectorul energiei hidroelectrice, este oportun să se permită utilizarea instrumentului G-res, care este disponibil gratuit pentru publicul larg și care a fost conceput de Asociația Internațională a Hidroenergiei (International Hydropower Association) în colaborare cu Catedra UNESCO pentru schimbările de mediu la nivel mondial.

(10)

Metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață pentru activitățile din sectorul informației și comunicațiilor ar trebui să reflecte particularitățile sectorului respectiv, în special lucrările și orientările specializate care au fost furnizate de Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI) pentru efectuarea evaluărilor ciclului de viață în sectorul informației și comunicațiilor. Prin urmare, este oportun să se permită utilizarea standardului ES 203 199 al ETSI ca metodologie de calculare cu precizie a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru sectorul respectiv.

(11)

Criteriile tehnice de examinare pentru anumite activități se bazează pe elemente cu o complexitate tehnică considerabilă, iar pentru evaluarea respectării criteriilor respective pot fi necesare cunoștințe de specialitate, evaluarea nefiind neapărat fezabilă pentru investitori. Pentru a facilita această evaluare, respectarea criteriilor tehnice de examinare pentru astfel de activități ar trebui să fie verificată de o parte terță independentă.

(12)

Activitățile economice de facilitare menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852 nu contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice prin propria lor performanță. Astfel de activități joacă un rol esențial în decarbonizarea economiei, facilitând în mod direct desfășurarea altor activități la un nivel de performanță de mediu cu emisii reduse de dioxid de carbon. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru acele activități economice care joacă un rol esențial prin faptul că facilitează reducerea emisiilor de dioxid de carbon ale activităților vizate sau conduc la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să asigure faptul că o activitate care le îndeplinește respectă garanțiile prevăzute la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2020/852, în special faptul că activitatea respectivă nu conduce la un blocaj al activelor și că are un impact pozitiv substanțial asupra mediului.

(13)

Activitățile economice de tranziție menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 nu pot fi încă înlocuite cu alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon fezabile din punct de vedere tehnologic și economic, însă sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic. Aceste activități pot juca un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice reducându-și substanțial amprenta de carbon, care în prezent este mare, inclusiv contribuind la eliminarea treptată a dependenței de combustibilii fosili. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru acele activități economice în care soluțiile cu emisii de dioxid de carbon aproape de zero nu sunt încă viabile sau în care există activități cu emisii de dioxid de carbon aproape de zero, dar care nu sunt încă realizabile la scară largă și care au cel mai mare potențial de a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să asigure faptul că o activitate care le îndeplinește respectă garanțiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în special faptul că activitatea respectivă are emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare celor mai bune performanțe din sector sau din industrie, nu împiedică dezvoltarea și implementarea de alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon și nu conduce la un blocaj al activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

(14)

Având în vedere negocierile în curs privind politica agricolă comună (PAC) și pentru a asigura o mai mare coerență între diferitele instrumente în scopul realizării ambițiilor Pactului verde în materie de mediu și climă, stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru agricultură ar trebui amânată.

(15)

Pădurile sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari ca urmare a schimbărilor climatice, ceea ce agravează alți factori-cheie ai presiunilor, cum ar fi dăunătorii, bolile, fenomenele meteorologice extreme și incendiile forestiere. La acestea se adaugă presiunile provenite din abandonarea zonelor rurale, absența gestionării și fragmentarea cauzată de schimbarea destinației terenurilor, exploatarea tot mai intensivă ca urmare a creșterii cererii de lemn, produse forestiere și energie, dezvoltarea infrastructurii, urbanizarea și ocuparea terenurilor. În același timp, pădurile joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor Uniunii care urmărește să inverseze declinul biodiversității și să sporească nivelul de ambiție în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, să reducă și să controleze riscul de dezastre cauzate în special de inundații, secete sau incendii forestiere și să promoveze o bioeconomie circulară. Pentru a atinge neutralitatea climatică și a avea un mediu înconjurător sănătos, este necesar să se sporească atât calitatea, cât și suprafața zonelor forestiere, care reprezintă cel mai mare absorbant de carbon din sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii (LULUCF). Activitățile legate de păduri pot contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin sporirea absorbțiilor nete de dioxid de carbon, prin conservarea stocurilor de carbon și prin furnizarea de materiale și de energie din surse regenerabile, generând beneficii conexe pentru adaptarea la schimbările climatice, biodiversitate, economia circulară, utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și marine, precum și pentru prevenirea și controlul poluării. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru activitățile de împădurire, de refacere a pădurilor, de gestionare a pădurilor și de conservare a pădurilor. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să fie pe deplin conforme cu obiectivele Uniunii privind adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea și economia circulară.

(16)

Pentru a măsura evoluția reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a stocului de carbon din ecosistemele forestiere, este oportun ca proprietarii de păduri să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă. Pentru a asigura proporționalitatea și a reduce la minimum sarcina administrativă, în special pentru micii proprietari de păduri, exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 hectare nu ar trebui să fie obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă. Pentru a reduce și mai mult costurile administrative, proprietarilor mai mici de păduri ar trebui să li se permită, pentru a-și certifica calculele, să efectueze o evaluare de grup împreună cu alte exploatații, o dată la 10 ani. Sunt disponibile instrumente gratuite adecvate, cum ar fi instrumentul furnizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), bazat pe datele furnizate de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) (4), pentru a estima amploarea costurilor și pentru a reduce la minimum costurile și sarcinile silvicultorilor la scară mică. În special, instrumentul poate fi adaptat la diferite niveluri de analiză, cum ar fi valorile specifice și calculul detaliat pentru exploatațiile mari, valorile implicite și calculul simplificat pentru proprietarii mai mici.

(17)

Pentru a da curs comunicărilor Comisiei din 11 decembrie 2019, „Pactul verde european” (5), din 20 mai 2020 privind „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030” (6) și din 17 septembrie 2020, „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor” (7), în conformitate cu ambițiile mai ample ale Uniunii în materie de biodiversitate și de neutralitate climatică, cu comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021, „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” (8), și cu noile strategii privind pădurile planificate în 2021, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile forestiere ar trebui completate, reexaminate și, după caz, revizuite în momentul adoptării actului delegat menționat la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui reexaminate pentru a lua mai bine în considerare practicile în curs de elaborare care sunt favorabile biodiversității, cum ar fi silvicultura apropiată de natură.

(18)

Având în vedere importanța sa pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru consolidarea absorbanților de carbon aferenți terenurilor, refacerea zonelor umede are potențialul de a contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice. Refacerea zonelor umede poate aduce, de asemenea, beneficii pentru adaptarea la schimbările climatice, inclusiv prin limitarea impactului schimbărilor climatice, și poate contribui la inversarea declinului biodiversității și la menținerea cantității și a calității apei. Pentru a asigura coerența cu „Pactul verde european”, cu comunicarea „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030” și cu Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, criteriile tehnice de examinare ar trebui să acopere, de asemenea, refacerea zonelor umede.

(19)

Sectorul de producție emite aproximativ 21 % din emisiile directe de gaze cu efect de seră din Uniune (9). Acesta este a treia cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din Uniune și, prin urmare, poate juca un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice. În același timp, acesta poate fi un sector-cheie pentru evitarea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare ale economiei, prin fabricarea produselor și a tehnologiilor de care aceste sectoare au nevoie pentru a deveni sau a rămâne sectoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru sectorul de producție, atât pentru activitățile de producție asociate celor mai ridicate niveluri de emisii de gaze cu efect de seră, cât și pentru fabricarea de produse și tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon.

(20)

Activitățile de producție pentru care nu există alternative cu emisii scăzute de dioxid de carbon viabile din punct de vedere tehnologic și economic, dar care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, ar trebui să fie considerate activități economice de tranziție, astfel cum sunt descrise la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a încuraja reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pragurile criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile respective ar trebui să fie stabilite la un nivel care să poată fi atins numai de către întreprinderile cu cele mai bune performanțe din fiecare sector, în majoritatea cazurilor pe baza emisiilor de gaze cu efect de seră pe unitate de producție produsă.

(21)

Pentru a se asigura faptul că activitățile de producție de tranziție, astfel cum sunt menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, rămân pe o traiectorie credibilă către decarbonizare și respectă prevederile articolului 19 alineatul (5) din regulamentul menționat, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice respective ar trebui să fie reexaminate cel puțin o dată la trei ani. Această reexaminare ar trebui să includă o analiză care să stabilească dacă criteriile tehnice de examinare se bazează pe cele mai relevante standarde și dacă emisiile pe durata ciclului de viață generate de aceste activități sunt luate în considerare într-o măsură suficientă. Reexaminarea ar trebui să evalueze, de asemenea, utilizarea potențială a carbonului captat, având în vedere evoluțiile tehnologice. În ceea ce privește fabricarea fierului și oțelului, ar trebui studiate în continuare datele și dovezile noi, obținute în urma unor procese pilot de producție a oțelului care utilizează hidrogen și au emisii scăzute de dioxid de carbon, și ar trebui să se evalueze în continuare utilizarea, în cadrul criteriilor tehnice de examinare, a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii și a altor criterii de referință posibile.

(22)

Pentru activitățile de producție care trebuie considerate drept activități de facilitare, astfel cum sunt menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze în principal pe natura produselor fabricate, și ar trebui să fie combinate, după caz, cu praguri cantitative suplimentare, pentru a asigura faptul că produsele respective pot contribui în mod substanțial la evitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare. Pentru a reflecta faptul că se acordă prioritate activităților care au cel mai mare potențial de a evita producerea de emisii de gaze cu efect de seră, de a reduce astfel de emisii sau de a spori absorbțiile de gaze cu efect de seră și stocarea pe termen lung a carbonului, activitățile de producție de facilitare ar trebui să se concentreze pe fabricarea de produse care sunt necesare pentru desfășurarea respectivelor activități economice.

(23)

Fabricarea de echipamente electrice pentru energia electrică joacă un rol important pentru modernizarea, adoptarea și compensarea fluctuațiilor energiei electrice furnizate de surse regenerabile de energie în rețelele electrice din Uniune, pentru reîncărcarea vehiculelor cu emisii zero și pentru implementarea aplicațiilor ecologice inteligente. În același timp, fabricarea de echipamente electrice pentru energia electrică ar putea permite dezvoltarea conceptului de locuințe inteligente, cu obiectivul de a promova în continuare utilizarea surselor regenerabile de energie și buna gestionare a echipamentelor casnice. Prin urmare, ar putea fi necesar să se completeze criteriile tehnice de examinare în sectorul de producție și să se evalueze potențialul fabricării de echipamente electrice de a aduce o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea.

(24)

Măsurile de eficiență energetică și alte măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, cum ar fi implementarea la fața locului a tehnologiilor în domeniul energiei din surse regenerabile, precum și tehnologiile de ultimă generație existente pot conduce la reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul de producție. Prin urmare, măsurile respective pot juca un rol important, contribuind la atingerea, de către activitățile economice din sectorul de producție pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, a standardelor de performanță care le corespund și a pragurilor necesare pentru ca aceste activități să aibă o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice.

(25)

Sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ 22 % din emisiile directe de gaze cu efect de seră din Uniune, acest procent fiind de aproximativ 75 % dacă se ține seama de energia utilizată în alte sectoare. Prin urmare, acest sector joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice. Sectorul energetic are un potențial semnificativ de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, mai multe activități din acest sector fiind considerate activități de facilitare care înlesnesc tranziția sectorului energetic către energia electrică sau termică din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Prin urmare, este oportun să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru o gamă largă de activități legate de lanțul de aprovizionare cu energie, care merg de la producerea de energie electrică sau termică din diferite surse la rețelele de transport și distribuție și la stocare, incluzând, de asemenea, pompele de căldură și fabricarea biogazului și a biocombustibililor.

(26)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina dacă activitățile de generare a energiei electrice sau termice, inclusiv activitățile de cogenerare, contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, ar trebui să asigure reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau evitarea generării de astfel de emisii. Criteriile tehnice de examinare bazate pe emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să indice traiectoria de decarbonizare pentru activitățile respective. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de facilitare care înlesnesc decarbonizarea pe termen lung ar trebui să se bazeze în principal pe natura activității sau pe cele mai bune tehnologii disponibile.

(27)

Regulamentul (UE) 2020/852 recunoaște importanța „energiei neutre din punct de vedere climatic” și solicită Comisiei să evalueze contribuția potențială și fezabilitatea tuturor tehnologiilor relevante existente. În ceea ce privește energia nucleară, această evaluare este încă în curs și, de îndată ce procesul specific de evaluare va fi finalizat, Comisia va adopta măsurile de urmărire necesare, pe baza rezultatelor evaluării, în contextul prezentului regulament.

(28)

Limitele juridice pentru activitățile de tranziție prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 prevăd constrângeri în ceea ce privește activitățile cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră dar care au un potențial ridicat de reducere a acestor emisii. Astfel de activități de tranziție ar trebui să aducă o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice în cazul în care nu există alternative viabile din punct de vedere tehnologic și economic cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon, cu condiția ca aceste activități să fie compatibile cu o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, să reflecte cele mai bune performanțe din sector sau industrie, să nu împiedice dezvoltarea și implementarea alternativelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să nu conducă la o blocare a activelor cu emisii ridicate de dioxid de carbon. În plus, articolul 19 din același regulament prevede, în special, că criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice concludente. În cazurile în care activități din sectorul gazelor naturale îndeplinesc aceste cerințe, acestea vor fi incluse într-un viitor act delegat. Pentru aceste activități, criteriile tehnice de examinare cu scopul de a evalua contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” altor obiective de mediu vor fi specificate în respectivul viitor act delegat. Activitățile care nu îndeplinesc aceste cerințe nu pot fi recunoscute în temeiul Regulamentului (UE) 2020/852. În scopul recunoașterii rolului gazelor naturale ca tehnologie importantă în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Comisia va avea în vedere o legislație specifică, pentru a se asigura că activitățile care contribuie la reducerea emisiilor vor beneficia de o finanțare adecvată.

(29)

Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de generare a energiei electrice sau termice, precum și pentru rețelele de transport și distribuție, ar trebui să asigure coerența cu Comunicarea Comisiei din 14 octombrie 2020 privind o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan (10). Prin urmare, poate fi necesar să se reexamineze, să se completeze și, după caz, să se revizuiască respectivele criterii tehnice de examinare, pentru a reflecta indicatorii și cerințele viitoare stabilite pentru punerea în aplicare a strategiei menționate.

(30)

Criteriile tehnice de examinare pentru trigenerare (încălzire, răcire și electricitate) din bioenergie și pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transport ar trebui să respecte cadrul cuprinzător în materie de durabilitate pentru sectoarele respective, prevăzut în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (11), care stabilește cerințe privind recoltarea durabilă, contabilizarea carbonului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(31)

Ca urmare a Pactului verde european, a propunerii privind Legea europeană a climei (12) și a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030, precum și în conformitate cu ambițiile Uniunii în materie de biodiversitate și neutralitate climatică, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile din domeniul bioenergiei ar trebui completate, reexaminate și, dacă este necesar, adaptate, pentru a ține seama de cele mai recente dovezi și de evoluțiile în materie de politici de la momentul adoptării actului delegat menționat la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul 2020/852, luând în considerare, totodată, dreptul relevant al Uniunii, inclusiv Directiva (UE) 2018/2001 și viitoarele revizuiri ale acesteia.

(32)

În Uniune, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din sectorul apei, al lucrărilor de canalizare, al deșeurilor și al depoluării sunt relativ mici. Totuși, acest sector are un mare potențial de a contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare, în special prin furnizarea de materii prime secundare menite să înlocuiască materiile prime virgine, prin înlocuirea produselor, a îngrășămintelor și a energiei bazate pe combustibili fosili, precum și prin transportul și stocarea permanentă a dioxidului de carbon captat. În plus, activitățile ce implică digestia anaerobă și compostarea biodeșeurilor colectate separat, care evită depozitarea deșeurilor biologice, sunt deosebit de importante pentru reducerea emisiilor de metan. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile legate de deșeuri ar trebui să recunoască faptul că aceste activități contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, cu condiția ca activitățile respective să aplice anumite bune practici pentru sectorul în cauză. Criteriile tehnice de examinare ar trebui, de asemenea, să asigure faptul că opțiunile de tratare a deșeurilor sunt conforme cu nivelurile superioare ale ierarhiei deșeurilor. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să recunoască drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice activitățile care prelucrează o cotă minimă stabilită uniform de deșeuri nepericuloase colectate separat pentru a le transforma în materii prime secundare. Cu toate acestea, în această etapă, criteriile tehnice de examinare bazate pe un obiectiv stabilit în mod uniform pentru valorificarea deșeurilor nu pot aborda pe deplin potențialul de atenuare a schimbărilor climatice al fluxurilor individuale de materiale. Prin urmare, poate fi necesar ca aceste criterii să fie evaluate și revizuite în continuare. Obiectivul stabilit în mod uniform nu ar trebui să aducă atingere obiectivelor de gestionare a deșeurilor stabilite pentru statele membre în legislația Uniunii privind deșeurile. În cazul activităților legate de colectarea, tratarea și furnizarea apei, precum și al sistemelor centralizate de tratare a apelor reziduale, criteriile tehnice de examinare ar trebui să țină seama de obiectivele de îmbunătățire a performanței absolute și relative în ceea ce privește consumul de energie și indicatorii alternativi, după caz, cum ar fi nivelurile pierderilor din sistemele de alimentare cu apă.

(33)

Operațiunile de transport consumă o treime din cantitatea totală de energie din Uniune și generează aproximativ 23 % din cantitatea totală de emisii de gaze cu efect de seră din Uniune. Decarbonizarea flotei și a infrastructurii de transport poate, prin urmare, să joace un rol central în atenuarea schimbărilor climatice. Criteriile tehnice de examinare pentru sectorul transporturilor ar trebui să se concentreze pe reducerea principalelor surse de emisii din acest sector, luând în considerare, totodată, necesitatea tranziției, în ceea ce privește transportul de persoane și bunuri, către moduri de transport cu emisii mai scăzute și a creării unei infrastructuri care să permită o mobilitate nepoluantă. Criteriile tehnice de examinare pentru sectorul transporturilor ar trebui, prin urmare, să se axeze pe performanța în cadrul unui singur mod de transport, ținând seama, în același timp, de performanța respectivului mod de transport în comparație cu alte moduri de transport.

(34)

Având în vedere potențialul lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a contribui astfel la înverzirea sectorului transporturilor, transportul maritim și aviația constituie moduri de transport importante pentru tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 9 decembrie 2020 – „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” (13), se preconizează că până în 2030 vor fi pregătite pentru lansarea pe piață nave cu emisii zero. Conform acestei strategii, se preconizează că până în 2035 vor fi pregătite pentru lansarea pe piață aeronave mari cu emisii zero care să efectueze zboruri pe distanțe scurte, iar în cazul navelor care efectuează zboruri pe distanțe mai lungi, se preconizează că decarbonizarea se va baza pe combustibili din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, au fost efectuate studii separate privind criteriile de finanțare durabilă pentru aceste sectoare. Prin urmare, transportul maritim ar trebui să fie considerat o activitate economică de tranziție, astfel cum este menționată la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. Transportul maritim este unul dintre modurile de transport de marfă cu cea mai scăzută intensitate a emisiilor de dioxid de carbon. Pentru a asigura tratamentul egal al transportului maritim în comparație cu alte moduri de transport, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru transportul maritim, care ar trebui să se aplice până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, va fi necesar să se evalueze în continuare transportul maritim și, după caz, să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru transportul maritim, aplicabile începând cu 2026. De asemenea, va fi necesar să se evalueze în continuare sectorul aviației și, după caz, să se stabilească criterii tehnice de examinare relevante pentru acest sector. În plus, pentru anumite moduri de transport ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru infrastructura de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon. Cu toate acestea, având în vedere potențialul infrastructurii de transport de a contribui la realizarea transferului modal, va fi necesar să se evalueze și, după caz, să se stabilească criterii tehnice relevante de examinare pentru întreaga infrastructură care este esențială pentru modurile de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon, în special pentru căile navigabile interioare. În funcție de rezultatul evaluării tehnice, ar trebui să se stabilească, de asemenea, criterii tehnice de examinare relevante pentru activitățile economice menționate în prezentul considerent, la momentul adoptării actului delegat menționat la articolul 12 alineatul (2), la articolul 13 alineatul (2), la articolul 14 alineatul (2) și la articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852.

(35)

Pentru a se asigura că activitățile de transport considerate durabile nu facilitează utilizarea combustibililor fosili, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile relevante ar trebui să excludă activele, operațiunile și infrastructura dedicate transportului de combustibili fosili. Atunci când se aplică acest criteriu, este necesar să se recunoască utilizările multiple și diferitele tipuri de proprietate, modalități de utilizare și rate de amestecare a combustibililor, în conformitate cu practicile de piață relevante existente. Platforma privind finanțarea durabilă ar trebui să evalueze posibilitatea de utilizare a acestui criteriu în contextul îndeplinirii mandatului său.

(36)

Clădirile, din toate sectoarele din Uniune considerate împreună, sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie și 36 % din emisiile de carbon. Prin urmare, clădirile pot juca un rol important în atenuarea schimbărilor climatice. În consecință, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru construirea de clădiri noi, renovarea clădirilor existente, instalarea de diverse echipamente de eficiență energetică, producția de energie din surse regenerabile la fața locului, furnizarea de servicii energetice, precum și pentru achiziționarea și deținerea de clădiri. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe impactul potențial al activităților menționate, pe performanța energetică a clădirilor, pe emisiile de gaze cu efect de seră aferente și pe carbonul încorporat. Pentru clădirile noi, ar putea fi necesar să se revizuiască criteriile tehnice de examinare, pentru a se asigura faptul că aceste criterii rămân aliniate la obiectivele Uniunii în materie de climă și energie.

(37)

Construirea unui activ sau a unei instalații care face parte integrantă dintr-o activitate pentru care ar trebui definite criterii tehnice de examinare care să stabilească în ce condiții activitatea respectivă poate fi considerată drept o activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, poate reprezenta o condiție importantă pentru desfășurarea activității economice respective. Prin urmare, este oportun să se includă construirea unor astfel de active sau instalații ca parte integrantă a activității pentru care construirea respectivă este relevantă, în special în cazul activităților din sectorul energetic, din sectorul apei, al lucrărilor de canalizare, al deșeurilor și al depoluării, precum și din sectorul transporturilor.

(38)

Sectorul informației și comunicațiilor este un sector în continuă creștere, cu o pondere tot mai mare a emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, tehnologiile informației și comunicațiilor au potențialul de a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare, de exemplu prin furnizarea de soluții care pot facilita luarea unor decizii care să permită reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru activitățile de prelucrare și găzduire a datelor care generează volume mari de gaze cu efect de seră, precum și pentru soluțiile bazate pe date care permit reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în alte sectoare. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile respective ar trebui să se bazeze pe cele mai bune practici și standarde din sectorul respectiv. Ar putea fi necesar ca aceste criterii să fie reexaminate și actualizate în viitor, pentru a ține seama atât de potențialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră generat de creșterea durabilității soluțiilor de hardware pentru tehnologiile informației și comunicațiilor, cât și de potențialul tehnologiilor digitale de a fi utilizate în mod direct în fiecare sector pentru a permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, implementarea și funcționarea rețelelor de comunicații electronice utilizează cantități considerabile de energie și au potențialul de a genera reduceri semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, poate fi necesar să se evalueze activitățile respective și să se stabilească criterii tehnice de examinare relevante, după caz.

(39)

În plus, soluțiile din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor care fac parte integrantă din activitățile economice pentru a căror performanță ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, pot avea, de asemenea, un rol deosebit de important, permițând acestor activități să atingă diferitele standarde și praguri stabilite în temeiul criteriilor respective.

(40)

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea au potențialul de a permite altor sectoare să își îndeplinească obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare ar trebui, prin urmare, să se concentreze asupra potențialului soluțiilor, al proceselor, al tehnologiilor și al altor produse de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Cercetarea dedicată activităților de facilitare menționate la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852 poate juca, de asemenea, un rol important, permițând acestor activități economice și activităților lor țintă să își reducă în mod substanțial emisiile de gaze cu efect de seră sau să își îmbunătățească fezabilitatea tehnologică și economică, facilitând, în cele din urmă, extinderea acestor activități. Cercetarea poate juca, de asemenea, un rol important în continuarea decarbonizării activităților de tranziție menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, prin faptul că permite ca activitățile respective să se desfășoare cu niveluri substanțial mai scăzute ale emisiilor de gaze cu efect de seră, în comparație cu pragurile specificate pentru activitățile respective în criteriile tehnice de examinare privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice.

(41)

În plus, cercetarea, dezvoltarea și inovarea care fac parte integrantă din activitățile economice pentru a căror performanță ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, pot avea, de asemenea, un rol deosebit de important, permițând acestor activități să atingă diferitele standarde și praguri stabilite în temeiul criteriilor respective.

(42)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina în ce condiții se consideră că o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice ar trebui să reflecte faptul că schimbările climatice sunt susceptibile să afecteze toate sectoarele economiei. Prin urmare, toate sectoarele vor trebui să fie adaptate la efectul negativ al climei actuale și al celei viitoare preconizate. Cu toate acestea, este necesar să se asigure, de asemenea, faptul că o activitate economică care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice nu aduce prejudicii semnificative niciunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852. Prin urmare, este oportun să se stabilească mai întâi criteriile tehnice de examinare pentru adaptarea la schimbările climatice în cazul sectoarelor și activităților economice care fac obiectul criteriilor tehnice de examinare pentru atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv care fac obiectul principiului relevant „de a nu aduce prejudicii semnificative” obiectivelor de mediu. Descrierile activităților economice considerate a avea o contribuție substanțială la adaptarea la schimbările climatice ar trebui să corespundă domeniului de aplicare pentru care ar putea să se stabilească criterii adecvate aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Având în vedere necesitatea de a spori reziliența globală la schimbările climatice a economiei, în viitor ar trebui să se elaboreze și pentru alte activități economice criterii tehnice de examinare, inclusiv criterii relevante aferente principiului „de a nu aduce prejudicii semnificative” obiectivelor de mediu.

(43)

Criteriile tehnice de examinare ar trebui să asigure faptul că cea mai largă gamă posibilă de infrastructuri critice, inclusiv, în special, infrastructura de transport sau de stocare a energiei, sau infrastructura pentru transporturi, este adaptată la efectul negativ al climei actuale și al celei viitoare preconizate, prevenind astfel efectele negative grave asupra sănătății, siguranței, securității sau bunăstării economice a cetățenilor sau asupra funcționării eficiente a administrațiilor statelor membre. Cu toate acestea, ar putea fi necesară reexaminarea acestor criterii tehnice de examinare pentru a ține seama mai bine de particularitățile infrastructurii în ceea ce privește protecția împotriva inundațiilor.

(44)

În plus, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare și pentru activitățile din domeniile educație, sănătate umană, asistență socială, arte, divertisment și activități recreative. Aceste activități oferă servicii și soluții esențiale pentru creșterea rezilienței colective a întregii societăți și pot spori nivelul de educație și de sensibilizare în domeniul climei.

(45)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin includerea unor soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2020/852 ar trebui să vizeze creșterea rezilienței activităților economice la riscurile climatice identificate care sunt semnificative pentru activitățile respective. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să impună cerința ca operatorii economici în cauză să efectueze o evaluare a riscurilor legate de schimbările climatice și să pună în aplicare soluții de adaptare care să reducă cele mai importante riscuri identificate în evaluarea respectivă. Criteriile tehnice de examinare ar trebui, de asemenea, să țină seama de natura specifică contextului și regiunii a nevoilor și a soluțiilor de adaptare. În plus, criteriile tehnice de examinare ar trebui să asigure integritatea obiectivelor de mediu și climatice și nu ar trebui să fie excesiv de prescriptive în ceea ce privește tipul de soluții puse în aplicare. Criteriile tehnice de examinare ar trebui să țină seama de necesitatea de a preveni dezastrele legate de climă și de condițiile meteorologice, de a gestiona riscul unor astfel de dezastre și de a asigura reziliența infrastructurii critice, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii referitoare la evaluarea riscurilor și la atenuarea efectelor unor astfel de dezastre.

(46)

Ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare cu scopul de a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin furnizarea unor soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, pentru activitățile de inginerie și de consultanță tehnică aferentă dedicate adaptării la schimbările climatice, pentru cercetare, dezvoltare și inovare, precum și pentru activitățile de asigurare generală constând în subscrierea de riscuri legate de climă și pentru activitățile de reasigurare. Activitățile menționate mai sus au potențialul de a oferi soluții de adaptare care contribuie în mod substanțial la prevenirea sau reducerea riscului impactului negativ al climei actuale și al viitoarei clime preconizate asupra oamenilor, naturii sau activelor, fără a crește riscul apariției de efecte negative.

(47)

Criteriile tehnice de examinare ar trebui să recunoască faptul că anumite activități economice pot contribui în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin furnizarea de soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 sau prin includerea unor soluții de adaptare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile forestiere, refacerea zonelor umede, activitățile de programare și radiodifuziune, precum și pentru educație, activitățile creative, artistice și de divertisment ar trebui să recunoască această posibilitate. Activitățile menționate ar trebui să fie adaptate la impactul negativ al climei actuale și al viitoarei clime preconizate, având, totodată, potențialul de a oferi soluții de adaptare care să contribuie în mod substanțial la prevenirea sau reducerea riscului unui astfel de impact negativ asupra oamenilor, naturii sau activelor.

(48)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a stabili dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice ar trebui să asigure faptul că activitatea economică devine rezilientă la schimbările climatice sau că oferă soluții pentru ca alte activități să devină reziliente la schimbările climatice. În cazul în care o activitate economică devine rezilientă la schimbările climatice, punerea în aplicare a unor soluții fizice și nefizice care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri fizice pentru climă care sunt semnificative pentru activitatea respectivă reprezintă contribuția substanțială a acelei activități la adaptarea la schimbările climatice. Prin urmare, este oportun ca numai cheltuielile de capital suportate pentru toate etapele necesare astfel încât activitatea să devină rezilientă la schimbările climatice să fie considerate ca fiind proporția din capital și din cheltuielile de funcționare aferente activelor sau proceselor asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului, iar cifra de afaceri generată de activitatea economică ce a devenit rezilientă nu ar trebui să fie considerată ca fiind derivată din produse sau servicii asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului. Cu toate acestea, atunci când funcția esențială a activităților economice care permit adaptarea în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 constă în furnizarea de tehnologii, produse, servicii, informații sau practici cu scopul de a crește nivelul de reziliență la riscurile fizice legate de climă al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor sau al altor activități economice, pe lângă cheltuielile de capital menționate mai sus, cifra de afaceri obținută din produse sau servicii asociate cu activitățile economice respective ar trebui să fie considerată ca fiind derivată din produse sau servicii asociate cu activități economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului.

(49)

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a stabili dacă activitățile economice care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice nu aduc niciun prejudiciu semnificativ niciunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să vizeze asigurarea faptului că o contribuție la unul dintre obiectivele de mediu nu aduce prejudicii altor obiective de mediu. Criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” joacă, prin urmare, un rol esențial în asigurarea integrității ecologice a clasificării activităților durabile din punctul de vedere al mediului. Ar trebui să se specifice criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” unui anumit obiectiv de mediu pentru activitățile care riscă să aducă prejudicii semnificative obiectivului respectiv. Aceste criterii ar trebui să ia în considerare și să valorifice cerințele relevante ale legislației existente a Uniunii.

(50)

În cazul activităților care prezintă riscul de a produce emisii semnificative de gaze cu efect de seră, dar care au, totodată, potențialul de a contribui în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice, ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare cu scopul de a asigura faptul că activitățile care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice nu aduc prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice.

(51)

Schimbările climatice sunt susceptibile să afecteze toate sectoarele economiei. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a asigura faptul că activitățile economice care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice nu aduc prejudicii semnificative adaptării la schimbările climatice ar trebui, prin urmare, să se aplice tuturor acestor activități economice. Aceste criterii ar trebui să asigure faptul că se identifică riscurile existente și viitoare care sunt semnificative pentru activitățile în cauză și că se pun în aplicare soluții de adaptare care vizează reducerea la minimum sau evitarea eventualelor pierderi sau impacturi asupra continuității activității.

(52)

Ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” utilizării durabile și protecției resurselor de apă și marine pentru toate activitățile care pot prezenta un risc la adresa utilizării durabile și protecției resurselor de apă și marine. Aceste criterii ar trebui să vizeze evitarea riscului ca activitățile să aducă prejudicii stării bune sau potențialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau stării ecologice bune a apelor marine, prin impunerea obligației de a identifica și a aborda riscurile de degradare a mediului, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei.

(53)

Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” tranziției către o economie circulară ar trebui adaptate la diferitele sectoare, pentru a se asigura faptul că activitățile economice nu conduc la o utilizare ineficientă a resurselor sau la o blocare în modele de producție liniară, că se evită sau se reduce generarea de deșeuri și că, atunci când generarea de deșeuri este inevitabilă, acestea sunt gestionate în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Aceste criterii ar trebui, de asemenea, să asigure faptul că activitățile economice nu subminează obiectivul tranziției către o economie circulară.

(54)

Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevenirii și controlului poluării ar trebui să reflecte particularitățile sectorului pentru a aborda sursele și tipurile relevante de poluare din aer, apă sau sol, făcând trimitere, acolo unde este relevant, la concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stabilite în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14).

(55)

Ar trebui să se stabilească criterii de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor pentru toate activitățile care pot prezenta riscuri pentru starea sau condiția habitatelor, a speciilor sau a ecosistemelor și ar trebui să se impună, după caz, efectuarea unor evaluări ale impactului asupra mediului sau a unor evaluări adecvate și punerea în aplicare a concluziilor acestor evaluări. Aceste criterii ar trebui să garanteze faptul că, chiar și în absența unei cerințe de efectuare a unei evaluări a impactului asupra mediului sau a unei alte evaluări adecvate, activitățile nu duc la perturbarea, capturarea sau uciderea speciilor protejate prin lege sau la deteriorarea habitatelor protejate prin lege.

(56)

Criteriile tehnice de examinare nu ar trebui să aducă atingere cerinței de a respecta dispozițiile referitoare la mediu, sănătate, siguranță și durabilitate socială prevăzute în dreptul Uniunii și în legislația națională și nici adoptării unor măsuri adecvate de atenuare, în această privință, după caz.

(57)

Dispozițiile prezentului regulament sunt strâns corelate, întrucât se referă la criteriile pe baza cărora se stabilește dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea și dacă o astfel de activitate economică nu aduce prejudicii semnificative unuia sau mai multora dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852. Pentru a se asigura coerența acestor dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp pentru a le permite părților interesate să aibă o imagine cuprinzătoare a cadrului juridic și pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852, este necesar ca dispozițiile respective să fie incluse într-un singur regulament.

(58)

Pentru a se asigura faptul că aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852 ține cont atât de evoluțiile tehnologice, cât și de cele ale pieței și ale politicilor, prezentul regulament ar trebui să fie reexaminat cu regularitate și, după caz, modificat în ceea ce privește activitățile considerate drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea, precum și în ceea ce privește criteriile tehnice de examinare aferente.

(59)

Pentru a respecta dispozițiile articolului 10 alineatul (6) și ale articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2020/852, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând din 1 ianuarie 2022,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice și de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 sunt stabilite în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice și de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 sunt stabilite în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2022.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 iunie 2021.

Pentru Comisie,

Pentru Președinte,

Mairead McGUINNESS

Membru al Comisiei


(1)  JO L 198, 22.6.2020, p. 13.

(2)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(4)  Instrumentul EX-ACT („EX-Ante Carbon-balance Tool”) (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/in-action/epic/ex-act-tool/suite-of-tools/ex-act/en/).

(5)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Pactul ecologic european [COM(2019) 640 final].

(6)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre [COM(2020) 380 final].

(7)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030 – Investirea într-un viitor neutru din punct de vedere climatic, în interesul cetățenilor [COM(2020) 562 final].

(8)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice [COM(2021) 82 final].

(9)  Ponderea emisiilor pe sector reprezentând emisiile directe, bazată pe datele Eurostat din 2018 și 2019 (nivelul 2 din NACE), cu excepția sectorului construcțiilor, care nu are un cod NACE aferent și, prin urmare, emisiile sale sunt luate în considerare în diferite alte sectoare (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/news/new-rules-greener-and-smarter-buildings-will-increase-quality-life-all-europeans-2019-apr-15_en).

(10)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie a UE de reducere a emisiilor de metan [COM(2020) 663 final].

(11)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(12)  Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1999 (Legea europeană a climei), COM(2020) 563 final.

(13)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului” [COM(2020) 789 final].

(14)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).


ANEXA I

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

CUPRINS

1.

Silvicultura 16

1.1.

Împădurirea 16

1.2.

Reabilitarea și refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea și regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme 21

1.3.

Gestionarea pădurilor 27

1.4.

Silvicultura în scop de conservare 32

2.

Activitățile de protecție și refacere a mediului 37

2.1.

Refacerea zonelor umede 37

3.

Industria prelucrătoare 40

3.1.

Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile 40

3.2.

Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului 41

3.3.

Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi 42

3.4.

Fabricarea bateriilor 45

3.5.

Fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor 46

3.6.

Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon 48

3.7.

Fabricarea cimentului 49

3.8.

Fabricarea aluminiului 50

3.9.

Fabricarea fierului și oțelului 51

3.10.

Fabricarea hidrogenului 53

3.11.

Fabricarea negrului-de-fum 54

3.12.

Fabricarea carbonatului de sodiu (sodă calcinată) 55

3.13.

Fabricarea clorului 56

3.14.

Fabricarea produselor chimice organice de bază 57

3.15.

Fabricarea amoniacului anhidru 59

3.16.

Fabricarea acidului azotic 60

3.17.

Fabricarea materialelor plastice în forme primare 61

4.

Energia 62

4.1.

Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică 62

4.2.

Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare 63

4.3.

Producerea de energie electrică din energie eoliană 63

4.4.

Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice 64

4.5.

Producerea de energie electrică din hidroenergie 65

4.6.

Producerea de energie electrică din energia geotermală 68

4.7.

Producerea de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile 69

4.8.

Producerea de energie electrică din bioenergie 70

4.9.

Transportul și distribuția energiei electrice 72

4.10.

Stocarea energiei electrice 75

4.11.

Stocarea energiei termice 76

4.12.

Stocarea hidrogenului 77

4.13.

Fabricarea biogazului și a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor 77

4.14.

Rețelele de transport și distribuție pentru gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon 79

4.15.

Distribuția centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire 79

4.16.

Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice 80

4.17.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie solară 81

4.18.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie geotermală 82

4.19.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile 83

4.20.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din bioenergie 84

4.21.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară 85

4.22.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală 86

4.23.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile 87

4.24.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie 88

4.25.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală 89

5.

Furnizarea apei, lucrările de canalizare, activitățile de gestionare a deșeurilor și de depoluare 90

5.1.

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei 90

5.2.

Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei 91

5.3.

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare și tratare a apelor reziduale 92

5.4.

Reînnoirea colectării și tratării apelor reziduale 93

5.5.

Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase în fracțiuni separate la sursă 95

5.6.

Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare 95

5.7.

Digestia anaerobă a biodeșeurilor 96

5.8.

Compostarea biodeșeurilor 97

5.9.

Recuperarea materialelor din deșeuri nepericuloase 98

5.10.

Captarea și utilizarea gazelor de depozit 99

5.11.

Transportul de CO2 100

5.12.

Stocarea geologică subterană permanentă a CO2 100

6.

Transporturile 101

6.1.

Transportul feroviar interurban de călători 101

6.2.

Transportul feroviar de marfă 102

6.3.

Transportul urban și suburban, transportul rutier de călători 103

6.4.

Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistica 104

6.5.

Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule utilitare ușoare 105

6.6.

Serviciile de transport rutier de mărfuri 107

6.7.

Transportul de călători pe căile navigabile interioare 108

6.8.

Transportul de marfă pe căile navigabile interioare 109

6.9.

Modernizarea transportului de călători și de marfă pe căile navigabile interioare 110

6.10.

Transportul maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare 111

6.11.

Transportul maritim și costier de călători 114

6.12.

Modernizarea transportului maritim și costier de marfă și de călători 116

6.13.

Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistica 117

6.14.

Infrastructura pentru transportul feroviar 119

6.15.

Infrastructura care permite transportul rutier și transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon 120

6.16.

Infrastructura care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon 121

6.17.

Infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de dioxid de carbon 123

7.

Activitățile de construcție și activitățile imobiliare 124

7.1.

Construirea de clădiri noi 124

7.2.

Renovarea clădirilor existente 126

7.3.

Instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor pentru eficiența energetică 128

7.4.

Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor) 129

7.5.

Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor 130

7.6.

Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile 131

7.7.

Achiziționarea și deținerea de clădiri 132

8.

Informarea și comunicarea 132

8.1.

Prelucrările de date, administrarea paginilor web și activitățile asociate 132

8.2.

Soluțiile bazate pe date pentru reducerea emisiilor de GES 134

9.

Activitățile specializate, științifice și tehnice 135

9.1.

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață 135

9.2.

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea pentru captarea directă din aer a CO2 137

9.3.

Serviciile profesionale legate de performanța energetică a clădirilor 138

Apendicele A

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru adaptarea la schimbările climatice 140

Apendicele B

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine 142

Apendicele C

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește utilizarea și prezența substanțelor chimice 143

Apendicele D

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor 144

Apendicele E

Specificațiile tehnice pentru aparatele consumatoare de apă 145

1.   SILVICULTURA

1.1.   Împădurirea

Descrierea activității

Crearea de păduri prin plantare, însămânțare deliberată sau regenerare naturală pe terenuri care, până în momentul respectiv, aveau o destinație diferită sau nu erau utilizate. Împădurirea implică o transformare a destinației terenurilor, prin care un teren neforestier devine pădure, în conformitate cu definiția împăduririi (1) furnizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură („FAO”), potrivit căreia „pădure” înseamnă un teren care corespunde definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii (2). Împădurirea poate include o împădurire anterioară dacă aceasta a avut loc în perioada cuprinsă între plantarea arborilor și momentul în care destinația terenului este recunoscută ca pădure.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Zona pe care se desfășoară activitatea face obiectul unui plan de împădurire cu o durată de cel puțin cinci ani sau durata minimă prevăzută de legislația națională, întocmit înainte de începerea activității și actualizat în permanență, până când zona respectivă corespunde definiției pădurii care este prevăzută în legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii.

Planul de împădurire conține toate elementele cerute de legislația națională referitoare la evaluarea impactului împăduririi asupra mediului.

1.2

De preferință prin intermediul planului de împădurire sau, în cazul în care lipsesc informații, prin orice alt document, se furnizează informații detaliate cu privire la următoarele puncte:

(a)

descrierea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(b)

pregătirea amplasamentului și impactul acestuia asupra stocurilor de carbon preexistente, inclusiv asupra solurilor și a biomasei de suprafață, pentru a proteja terenurile cu stocuri mari de carbon (3);

(c)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;

(d)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(e)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(f)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(g)

măsurile aplicate pentru a institui și a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(h)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(i)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(j)

evaluarea impactului asupra securității alimentare;

(k)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru împădurire.

1.3.

Atunci când zona devine pădure, planul de împădurire este urmat de un plan ulterior de gestionare a pădurilor sau de un instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (4). Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.4

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (5);

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.5.

Activitatea urmează bunele practici de împădurire prevăzute în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu prevede astfel de bune practici de împădurire, activitatea îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

activitatea respectă dispozițiile Regulamentului delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei (6);

(b)

activitatea urmează „Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea, cu un accent special pe dispozițiile CCONUSC” (7).

1.6.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (8).

1.7.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

1.8.

Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent prevăd o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.

În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)

beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.

În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)

soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.

Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)

analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (10). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)

practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt unele din următoarele:

(i)

practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)

cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)

practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)

rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)

emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.

Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.   Garanția permanenței

3.1.

În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)

zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (11);

(b)

zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)

zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.

În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de împădurire și ale planului ulterior de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.   Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (12), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (k) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13), cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului (14) sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (15) al Parlamentului European și al Consiliului (16), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional (17), Convenția de la Minamata privind mercurul (18), Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (19), precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (20). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctele 1.2.(k) (Planul de împădurire) și 1.4(i) (Planul de gestionare a pădurilor sau sistemul echivalent) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

1.2.   Reabilitarea și refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea și regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme

Descrierea activității

Reabilitarea și refacerea pădurilor, astfel cum sunt definite de legislația națională. În cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, reabilitarea și refacerea corespund unei definiții care se bucură de un larg consens în literatura științifică evaluată inter pares pentru anumite țări sau unei definiții aliniate conceptului utilizat de FAO pentru refacerea pădurilor (21) sau unei definiții aliniate uneia dintre definițiile refacerii ecologice (22) aplicate pădurilor sau ale reabilitării pădurilor (23) în temeiul Convenției privind diversitatea biologică (24). Activitățile economice din această categorie includ, de asemenea, activitățile forestiere aliniate definiției FAO pentru „reîmpădurire” (25) și „pădure cu regenerare naturală” (26) în urma unui eveniment meteorologic extrem, evenimentul meteorologic extrem fiind definit de legislația națională și, în cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, corespunzând definiției IPCC pentru evenimentele meteorologice extreme (27); sau în urma unui incendiu forestier, incendiul forestier fiind definit de legislația națională și, în cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, corespunzând definiției din Glosarul european privind incendiile de vegetație și incendiile forestiere (28).

Activitățile economice din această categorie nu implică nicio schimbare a destinației terenurilor și au loc pe terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii (29).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a „zonei forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (30).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (31);

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.

Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)

gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;

(b)

gestionarea pădurilor corespunde definiției (32) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (33);

(c)

sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.4.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (34).

1.5.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.6.

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.

În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)

beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.

În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)

soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.

Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)

analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (35). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)

practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt una din următoarele:

(i)

practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)

cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)

practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)

rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)

emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.

Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.   Garanția permanenței

3.1.

În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)

zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (36);

(b)

zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)

zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.

În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.   Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (37), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitate în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse pe bază de lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (38), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

1.3.   Gestionarea pădurilor

Descrierea activității

Gestionarea pădurilor, astfel cum este definită de legislația națională. În cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, gestionarea pădurilor corespunde oricărei activități economice care rezultă dintr-un sistem aplicabil unei păduri și care influențează funcțiile ecologice, economice sau sociale ale pădurii. Gestionarea pădurilor nu implică nicio schimbare a destinației terenurilor și are loc pe terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii (39).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a „zonei forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (40).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (41);

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.

Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)

gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;

(b)

gestionarea pădurilor corespunde definiției (42) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (43);

(c)

sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.4.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (44).

1.5.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.6.

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.

În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)

beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.

În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)

soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.

Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)

analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (45). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)

practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt una din următoarele:

(i)

practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)

cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)

practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)

rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)

emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.

Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.   Garanția permanenței

3.1.

În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)

zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (46);

(b)

zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)

zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.

În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.   Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (47), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitate în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse pe bază de lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.

Activitatea a redus la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (48), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (49). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

1.4.   Silvicultura în scop de conservare

Descrierea activității

Activități de gestionare a pădurilor care au ca obiectiv conservarea unuia sau a mai multor habitate sau specii. Silvicultura în scop de conservare nu implică nicio schimbare a categoriei de folosință a terenurilor și are loc pe terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii (50).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (51).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, a principalelor specii de arbori de pădure existente și a celor preconizate, precum și întinderea și distribuția acestora, în concordanță cu contextul ecosistemului forestier local;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent:

(a)

indică un obiectiv principal de gestionare desemnat (52) care constă în protecția solului și a apei (53), conservarea biodiversității (54) sau serviciile sociale (55), pe baza definițiilor FAO;

(b)

promovează practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(c)

include o analiză a:

(i)

impactului și a presiunilor asupra conservării habitatului și asupra diversității habitatelor asociate;

(ii)

condițiilor de recoltare care reduc la minimum impactul asupra solului;

(iii)

altor activități care au un impact asupra obiectivelor de conservare, cum ar fi vânătoarea și pescuitul, activitățile agricole, pastorale și forestiere, activitățile industriale, miniere și comerciale.

1.4.

Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)

gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale a gestionării durabile a pădurilor, dacă există;

(b)

gestionarea pădurilor corespunde definiției (56) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (57);

(c)

sistemul de gestionare existent respect criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.5.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (58).

1.6.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.7.

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.

În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)

beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.

În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)

soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.

Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)

analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (59). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)

practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt unele din următoarele:

(i)

practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)

cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)

practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)

rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)

emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea criteriilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.

Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.   Garanția permanenței

3.1.

În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)

zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (60);

(b)

zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)

zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.

În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.   Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (61), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații forestiere suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitate în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse pe bază de lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cadrul activității nu se utilizează pesticide sau îngrășăminte.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (62), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (63). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

2.   ACTIVITĂȚILE DE PROTECȚIE ȘI REFACERE A MEDIULUI

2.1.   Refacerea zonelor umede

Descrierea activității

Refacerea zonelor umede desemnează activități economice care promovează revenirea la condițiile inițiale a zonelor umede și activități economice care îmbunătățesc funcțiile zonelor umede fără a promova neapărat revenirea la condițiile anterioare apariției unei perturbări, zonele umede însemnând terenuri care corespund definiției internaționale a zonelor umede (64) sau a turbăriilor (65), astfel cum sunt prevăzute de Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar) (66). Zona în cauză corespunde definiției Uniunii pentru zonele umede, astfel cum figurează în Comunicarea Comisiei privind utilizarea rațională și conservarea zonelor umede (67).

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006, însă activitățile au legătură cu clasa 6 din clasificarea statistică a activităților de protecție a mediului (CEPA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (68).

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de refacere

1.1.

Zona face obiectul unui plan de refacere care respectă principiile și orientările Convenției Ramsar privind refacerea zonelor umede (69) până când zona este clasificată drept zonă umedă și face obiectul unui plan de gestionare a zonelor umede, care respectă orientările Convenției Ramsar privind planificarea gestionării siturilor Ramsar și a altor zone umede (70). În ceea ce privește turbăriile, planul de refacere respectă recomandările cuprinse în rezoluțiile relevante ale Convenției Ramsar, inclusiv rezoluția XIII/13.

1.2.

Planul de refacere conține o analiză atentă a condițiilor hidrologice și pedologice locale, inclusiv a dinamicii saturării solului și a schimbării condițiilor aerobe și anaerobe.

1.3.

Planul de refacere abordează toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea zonelor umede.

1.4.

Planul de refacere prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.

Activitatea respectă următoarele criterii:

(a)

analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)

soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” înseamnă 100 de ani.

2.2.

Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)

analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (71). În special, în cazul în care definiția zonelor umede utilizată în analiza respectivă diferă de definiția zonelor umede utilizată în inventarul național al GES, analiza include o identificare a diferitelor categorii de terenuri existente în zona în cauză. Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor. Pentru zonele umede costiere, analiza beneficiilor pentru climă ia în considerare previziunile privind creșterea relativă preconizată a nivelului mării și eventualitatea ca zonele umede să migreze;

(b)

practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt una din următoarele:

(i)

practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate înainte de începerea activității, dacă există;

(ii)

cele mai recente practici de statu-quo existente înainte de începerea activității;

(c)

rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei în cauză și sunt utilizate valorile specifice ale zonei în cauză;

(d)

emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea criteriilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

4.   Garanția permanenței

4.1.

În conformitate cu legislația națională, statutul de zonă umedă al zonei pe care se desfășoară activitatea este garantat printr-una din următoarele măsuri:

(a)

zona este desemnată pentru a rămâne zonă umedă și destinația terenului nu poate fi schimbată în cazul său;

(b)

zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)

zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne zonă umedă.

4.2.

În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de refacere, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile de protecție și refacere a mediului definite în prezentul regulament.

5.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

6.   Evaluarea grupului

Respectarea criteriilor privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și a criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Extracția turbei este redusă la minimum.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (72), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (73). Activitatea respectă legislația națională de punere în aplicare relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Planul menționat la punctul 1 (Planul de refacere) din prezenta secțiune include dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive.

3.   INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

3.1.   Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile

Descrierea activității

Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, energia din surse regenerabile fiind definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.2.   Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului

Descrierea activității

Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică fabrică echipamente pentru producerea hidrogenului, care respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 3.10 din prezenta anexă, precum și echipamente pentru utilizarea hidrogenului.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.3.   Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi

Descrierea activității

Fabricarea, repararea, întreținerea, modernizarea, reconversia și ameliorarea vehiculelor, a materialului rulant și a navelor de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C29.1, C30.1, C30.2, C30.9, C33.15 și C33.17, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce, repară, întreține, modernizează (74), reconvertește sau ameliorează:

(a)

trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid);

(c)

dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(d)

până la 31 decembrie 2025, vehiculele desemnate ca vehicule din categoria M2 și M3 (75), care au un tip de caroserie clasificat drept „CA” (vehicul fără etaj), „CB” (vehicul cu etaj), „CC” (vehicul articulat fără etaj) sau „CD” (vehicul articulat cu etaj) (76) și care respectă cel mai recent standard EURO VI, respectiv atât cerințele Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (77), cât și, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse regulamentului menționat, cerințele din respectivele acte de modificare, chiar înainte ca acestea să devină aplicabile, precum și cea mai recentă etapă a standardului Euro VI prevăzută în tabelul 1 din apendicele 9 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei (78), în cazul în care dispozițiile ce reglementează etapa respectivă au intrat în vigoare, dar nu sunt încă aplicabile pentru acel tip de vehicul (79). În cazul în care un astfel de standard nu este disponibil, emisiile directe de CO2 ale vehiculelor sunt zero;

(e)

dispozitive de mobilitate personală cu propulsie care provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică;

(f)

vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule ușoare (80) în cazul cărora:

(i)

până la 31 decembrie 2025: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (81), sunt mai mici de 50 g CO2/km (vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero);

(ii)

începând cu 1 ianuarie 2026: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt egale cu zero;

(g)

vehicule din categoria L (82) cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (83);

(h)

vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (84);

(i)

vehicule din categoriile N2 și N3 care nu sunt destinate transportului de combustibili, fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat mai mare de 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 sau „vehicule grele cu emisii scăzute”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 12 din regulamentul respectiv;

(j)

nave de transport de pasageri pe căi navigabile interioare care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală, cel puțin 50 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(k)

nave de transport de mărfuri pe căi navigabile interioare care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, au emisii directe de CO2/tonă-kilometru (g CO2/tkm) (la țeava de evacuare), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul Indicelui eficienței energetice în exploatare (85), cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(l)

nave de transport maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(iii)

până la 31 decembrie 2025 și numai în cazul în care se poate dovedi că navele sunt utilizate exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere și maritime pe distanțe scurte concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare, sunt nave care au emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare), calculate cu ajutorul indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) (86) al Organizației Maritime Internaționale, cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(iv)

până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 (87) dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (88);

(m)

nave de transport de pasageri maritim și costier care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(iii)

până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (89).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

După caz, vehiculele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu, în conformitate cu Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului (90).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.4.   Fabricarea bateriilor

Descrierea activității

Fabricarea bateriilor reîncărcabile, a ansamblurilor de baterii și a acumulatorilor pentru transporturi, stocarea energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și alte aplicații industriale. Fabricarea componentelor respective (materiale active pentru baterii, celule de baterii, carcase și componente electronice).

Reciclarea bateriilor uzate.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE C27.2 și E38.32, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce baterii reîncărcabile, ansambluri de baterii și acumulatori (și componentele lor respective), inclusiv din materii prime secundare, având ca rezultat reduceri substanțiale ale emisiilor de GES în sectorul transporturilor, al stocării energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și în alte aplicații industriale.

Activitatea economică reciclează bateriile uzate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Pentru fabricarea de noi baterii, componente și materiale, activitatea evaluează disponibilitatea și, dacă este fezabil, adoptă tehnici care sprijină:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

Procesele de reciclare îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 12 din Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului (91) și în partea B din anexa III la directiva respectivă, inclusiv în ceea ce privește utilizarea celor mai recente cele mai bune tehnici disponibile relevante, atingerea nivelurilor de eficiență specificate pentru bateriile cu plumb acid, bateriile cu nichel-cadmiu și pentru alte substanțe chimice utilizate în baterii. Aceste procese asigură reciclarea conținutului de metal la cel mai înalt nivel posibil din punct de vedere tehnic, evitând în același timp costurile excesive.

După caz, instalațiile care desfășoară procese de reciclare îndeplinesc cerințele prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (92).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Bateriile respectă normele aplicabile în materie de durabilitate privind introducerea pe piață a bateriilor în Uniune, inclusiv restricțiile privind utilizarea substanțelor periculoase în baterii, printre care Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (93) și Directiva 2006/66/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.5.   Fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor

Descrierea activității

Fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C16.23, C23.11, C23.20, C23.31, C23.32, C23.43, C.23.61, C25.11, C25.12, C25.21, C25.29, C25.93, C27.31, C27.32, C27.33, C27.40, C27.51, C28.11, C28.12, C28.13 și C28.14, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce unul sau mai multe dintre următoarele produse și componentele lor cheie (94):

(a)

ferestre cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,0 W/m2K;

(b)

uși cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,2 W/m2K;

(c)

sisteme de pereți exteriori cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,5 W/m2K;

(d)

sisteme de acoperișuri cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,3 W/m2K;

(e)

produse izolante cu o valoare lambda mai mică sau egală cu 0,06 W/mK;

(f)

aparatură electrocasnică ce se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului (95) și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(g)

surse de lumină care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(h)

sisteme de încălzire a incintelor și sisteme de apă caldă menajeră care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(i)

sisteme de răcire și de ventilație care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(j)

echipamente de control al prezenței și iluminării în timpul zilei pentru sistemele de iluminat;

(k)

pompe de căldură care respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 4.16 din prezenta anexă;

(l)

elemente de fațadă și acoperiș cu protecție solară sau funcție de control solar, inclusiv cele care susțin cultivarea vegetației;

(m)

sisteme de automatizare și control pentru clădirile eficiente din punct de vedere energetic, destinate clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;

(n)

termostate și dispozitive zonale de monitorizare inteligentă a principalelor sarcini electrice sau termice pentru clădiri, precum și echipamente cu senzori;

(o)

produse pentru contorizarea căldurii și comenzi termostatice pentru locuințele individuale conectate la sistemele de termoficare centralizate, pentru apartamentele individuale conectate la sistemele de încălzire centrală care deservesc o întreagă clădire, precum și pentru sistemele de încălzire centrală;

(p)

schimbătoare de căldură pentru încălzirea centralizată și stații electrice conforme cu activitatea de încălzire/răcire centralizată prevăzută în secțiunea 4.15 din prezenta anexă;

(q)

produse pentru monitorizarea și reglarea inteligente ale sistemului de încălzire și echipamente cu senzori.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.6.   Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon

Descrierea activității

Fabricarea de tehnologii care vizează reduceri substanțiale ale emisiilor de GES în alte sectoare ale economiei, în cazul în care aceste tehnologii nu sunt vizate în secțiunile 3.1-3.5 din prezenta anexă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C22, C25, C26, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce tehnologii care vizează și demonstrează reduceri substanțiale ale GES de-a lungul ciclului de viață în comparație cu cele mai performante tehnologii/produse/soluții alternative disponibile pe piață.

Reducerile emisiilor de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei (96) sau, ca metodă alternativă, standardul ISO 14067:2018 (97) sau ISO 14064-1:2018 (98).

Reducerile cuantificate ale emisiilor de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.7.   Fabricarea cimentului

Descrierea activității

Fabricarea clincherului de ciment, a cimentului sau a unor lianți alternativi.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C23.51, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)

clincher de ciment gri, în cazul căruia emisiile specifice de GES (99) sunt mai mici de 0,722 (100) tCO2e pe tonă de clincher de ciment gri;

(b)

ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, în cazul căruia emisiile specifice de GES (101) din producția de clincher și ciment sau de liant hidraulic alternativ sunt mai mici de 0,469 (102) tCO2e pe tonă de ciment sau de liant alternativ fabricat.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea cimentului, varului și oxidului de magneziu (103), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative (104).

Pentru fabricarea cimentului care utilizează deșeuri periculoase drept combustibili alternativi, sunt instituite măsuri pentru a asigura manipularea în condiții de siguranță a deșeurilor.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.8.   Fabricarea aluminiului

Descrierea activității

Fabricarea aluminiului prin procedeul primar de alumină (bauxită) sau prin procedeul secundar de reciclare a aluminiului.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE C24.42 și C24.53, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)

aluminiu primar, în cazul în care activitatea economică respectă două dintre criteriile de mai jos până în 2025 și toate criteriile de mai jos (105) după 2025:

(i)

emisiile de GES (106) nu depășesc 1,484 (107) tCO2e pe tonă de aluminiu produs (108):

(ii)

intensitatea medie a carbonului pentru emisiile indirecte de GES (109) nu depășește 100 g CO2e/kWh;

(iii)

consumul de energie electrică pentru procesul de fabricație nu depășește 15,5 MWh/t Al;

(b)

aluminiu secundar.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria metalelor neferoase (110), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.9.   Fabricarea fierului și oțelului

Descrierea activității

Fabricarea fierului și oțelului.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C24.10, C24.20, C24.31, C24.32, C24.33, C24.34, C24.51 și C24.52, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)

fier și oțel în cazul cărora emisiile de GES (111), din care se scade cantitatea de emisii atribuită producției de gaze reziduale în conformitate cu punctul 10.1.5 litera (a) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2019/331, nu depășesc următoarele valori aplicate diferitelor etape ale procesului de fabricație:

(i)

metal lichid = 1331 (112) tCO2e/t produs;

(ii)

minereu sinterizat = 0,163 (113) tCO2e/t produs;

(iii)

cocs (cu excepția cocsului de lignit) = 0,144 (114) tCO2e/t produs;

(iv)

fontă = 0,299 (115) tCO2e/t produs;

(v)

oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric= 0,266 (116) tCO2e/t produs;

(vi)

oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric = 0,209 (117) tCO2e/t produs;

(b)

oțel obținut în cuptoare cu arc electric care produc oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric sau oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric, astfel cum se prevede în Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei, în cazul în care cantitatea de deșeuri de oțel de intrare în raport cu produsul rezultat nu este mai mică decât:

(i)

70 % pentru producția de oțel aliat înalt;

(ii)

90 % pentru producția de oțel nealiat.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea fontei și a oțelului (118), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.10.   Fabricarea hidrogenului

Descrierea activității

Fabricarea hidrogenului și a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea îndeplinește cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen [rezultatul fiind o cantitate de emisii de GES mai mică de 3 tCO2e/tH2] și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen, în raport cu un omolog combustibil fosil de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea stabilită la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 și cu anexa V la aceasta.

Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând metodologia menționată la articolul 28 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (119) sau ISO 14064-1:2018 (120).

Reducerile emisiilor cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate în conformitate cu articolul 30 din Directiva (UE) 2018/2001, după caz, sau de către o parte terță independentă.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali (121) și în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (122);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea petrolului mineral și a gazului (123), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.11.   Fabricarea negrului-de-fum

Descrierea activității

Fabricarea negrului-de-fum.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (124) provenite din procesele de producție a negrului de fum sunt mai mici de 1,141 (125) tCO2e pe tonă de produs.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (126);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (127), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.12.   Fabricarea carbonatului de sodiu

Descrierea activității

Fabricarea carbonatului disodic (sodă calcinată, carbonat de sodiu, sare disodică de acid carbonic)

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (128) provenite din procesele de producție a negrului de fum sunt mai mici de 0,789 (129) tCO2e pe tonă de produs.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (130);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (131), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.13.   Fabricarea clorului

Descrierea activității

Fabricarea clorului.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Consumul de energie electrică pentru electroliză și tratarea clorului este mai mic sau egal cu 2,45 MWh pe tonă de clor.

Emisiile medii de GES pe durata ciclului de viață ale energiei electrice utilizate pentru producția de clor sunt mai mici sau egale cu 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (132) sau ISO 14064-1:2018 (133).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali (134);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (135), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.14.   Fabricarea produselor chimice organice de bază

Descrierea activității

Fabricarea de:

(a)

substanțe chimice cu valoare ridicată (HVC):

(i)

acetilenă;

(ii)

etilenă;

(iii)

propilenă;

(iv)

butadienă;

(b)

compuși aromatici:

(i)

amestecuri de alchilbenzeni, amestecuri de alchilnaftaleni, alții decât cei de la poziția SA 2707 sau 2902;

(ii)

ciclohexan;

(iii)

benzen;

(iv)

toluen;

(v)

o-Xilen;

(vi)

p-Xilen;

(vii)

m-Xilen și amestec de izomeri ai xilenului;

(viii)

etilbenzen;

(ix)

cumen;

(x)

bifenil, terfenili, viniltolueni, alte hidrocarburi ciclice, cu excepția hidrocarburilor ciclanice, ciclenice, cicloterpenice, a benzenului, a toluenului, a xilenului, a stirenului, a etilbenzenului, a cumenului, a naftalinei și a antracenului;

(xi)

benzol (benzen), toluol (toluen) și xilol (xileni);

(xii)

naftalină și alte amestecuri de hidrocarburi aromatice (excluzând benzolul, toluolul, xilolul).

(c)

clorură de vinil;

(d)

stiren;

(e)

oxid de etilenă;

(f)

monoetilenglicol;

(g)

acid adipic.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.14, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (136) provenite din procesele de producție a produselor chimice organice de bază sunt mai mici de:

(a)

pentru HVC: 0,693 (137) tCO2e/t de substanțe chimice cu valoare ridicată (HVC);

(b)

pentru compușii aromatici: 0,0072 (138) tCO2e/tonă de CO2 ponderată;

(c)

pentru clorura de vinil; 0,171 (139) tCO2e/t de clorură de vinil;

(d)

pentru stiren: 0,419 (140) tCO2e/t de stiren;

(e)

pentru oxidul de etilenă/glicolii de etilenă: 0,314 (141) tCO2e/t de oxid de etilenă/glicoli de etilenă;

(f)

pentru acidul adipic: 0,32 (142) tCO2e /t de acid adipic.

În cazul în care substanțele chimice organice incluse în domeniul de aplicare sunt produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice obținute, produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice echivalente produse din materii prime bazate pe combustibili fosili.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (143) sau ISO 14064-1:2018 (144).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (145);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (146), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.15.   Fabricarea amoniacului anhidru

Descrierea activității

Fabricarea amoniacului anhidru.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

amoniacul este produs din hidrogen care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 3.10 a prezentei anexe (Fabricarea hidrogenului);

(b)

amoniacul este recuperat din ape reziduale.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (147);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (148), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.16.   Fabricarea acidului azotic

Descrierea activității

Fabricarea acidului azotic.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (149) provenite din fabricarea acidului azotic sunt mai mici de 0,038 (150) tCO2e pe tonă de acid azotic.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (151);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (152), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.17.   Fabricarea materialelor plastice în forme primare

Descrierea activității

Fabricarea rășinilor, a materialelor plastice și a elastomerilor termoplastici nevulcanizabili, amestecarea și combinarea rășinilor în mod personalizat, precum și fabricarea rășinilor sintetice nepersonalizate.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.16, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

materialele plastice în forme primare sunt fabricate integral prin reciclarea mecanică a deșeurilor de plastic;

(b)

în cazul în care reciclarea mecanică nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este viabilă din punct de vedere economic, materialele plastice în forme primare sunt fabricate integral prin reciclarea chimică a deșeurilor de plastic, iar emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producția de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (153) sau ISO 14064-1:2018 (154). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

(c)

materialele plastice sunt derivate integral sau parțial din materii prime regenerabile (155), iar emisiile de GES pe durata ciclului de viață sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor (156);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (157), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.   ENERGIA

4.1.   Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.2.   Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică utilizând tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.3.   Producerea de energie electrică din energie eoliană

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie eoliană.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică din energie eoliană.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul construirii de parcuri eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (158), care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei (159) în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (160).

În cazul energiei eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate) și descriptorul 6 (integritatea fundului mării), stabiliți în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.

4.4.   Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energia oceanică.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică din energia oceanică.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (161), care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

4.5.   Producerea de energie electrică din hidroenergie

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din hidroenergie.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre criteriile de mai jos:

(a)

instalația de producere a energiei electrice este o centrală electrică amplasată pe firul apei și nu dispune de un rezervor artificial;

(b)

densitatea de putere a instalației de producere a energiei electrice este mai mare de 5 W/m2;

(c)

emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate de energia electrică produsă din energie hidroelectrică sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (162), ISO 14064-1:2018 (163) sau instrumentul „G-res” (164). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

1.

Activitatea este conformă cu dispozițiile Directivei 2000/60/CE, în special cu toate cerințele prevăzute la articolul 4 din directivă.

2.

Pentru exploatarea hidrocentralelor existente, inclusiv pentru activitățile de renovare care vizează sporirea potențialului de stocare a energiei din surse regenerabile sau a energiei din surse clasice, activitatea îndeplinește criteriile următoare:

2.1.

În conformitate cu Directiva 2000/60/CE, în special cu articolele 4 și 11 din directivă, au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă.

2.2.

Măsurile includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:

(a)

măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);

(b)

măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;

(c)

măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.

2.3.

Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.

3.

Pentru construirea de hidrocentrale noi, activitatea îndeplinește criteriile următoare:

3.1.

În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, înainte de construcție se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.

Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală.

Aceasta analizează în special impactul acestui nou proiect cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic.

3.2.

Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că instalația este concepută, prin proiectare și amplasare și prin măsuri de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerințe:

(a)

instalația nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă specific aferent;

(b)

în cazul în care instalația riscă să deterioreze sau să compromită atingerea unei stări bune/a unui potențial bun a(l) corpului de apă specific aferent, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată a costurilor și beneficiilor, care demonstrează ambele elemente de mai jos:

(i)

motivele de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate ale hidrocentralei planificate depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

(ii)

faptul că motivele de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de instalație nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi renovarea hidrocentralelor existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

3.3.

Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.

Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:

(a)

măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);

(b)

măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;

(c)

măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.

Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.

3.4.

Instalația nu compromite în mod permanent obținerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.

3.5.

Pe lângă măsurile de atenuare menționate mai sus și, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu mărește fragmentarea corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuității în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care centrala hidroelectrică planificată o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (165).

4.6.   Producerea de energie electrică din energie geotermală

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie geotermală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică din energie geotermală sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelului emisiilor, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită ale calității aerului stabilite în Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului (166) și în Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (167).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.7.   Producerea de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile. Această activitate nu include producerea de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.8 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică obținută prin utilizarea combustibililor gazoși și lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (168) sau ISO 14064-1:2018 (169).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

2.

În cazul în care instalațiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu criteriile stabilite în secțiunea relevantă din prezenta anexă, după caz.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

3.

Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)

în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)

în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină scurgerile.

4.

În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoși sau lichizi din surse regenerabile și biogaz sau biolichide, biomasa agricolă utilizată pentru producția de biogaz sau biolichide respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001, iar biomasa forestieră respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (170), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Pentru instalațiile de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului (171).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.8.   Producerea de energie electrică din bioenergie

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția instalațiilor care produc energie electrică utilizând un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.7 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Biomasa agricolă utilizată în cadrul activității respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată în cadrul activității respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

2.

Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea biomasei sunt de cel puțin 80 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de GES și cu omologul combustibil fosil relativ stabilite în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001.

3.

În cazul în care instalațiile se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.

Punctele 1 și 2 nu se aplică instalațiilor care produc energie electrică cu o putere termică instalată totală mai mică de 2 MW care utilizează combustibili gazoși din biomasă.

5.

Pentru instalațiile de producere a energiei electrice cu o putere termică instalată totală între 50 și 100 MW, în cadrul activității se utilizează o tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, activitatea atinge un nivel de eficiență energetică asociat nivelurilor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (172).

6.

Pentru instalațiile de producere a energiei electrice cu o putere termică instalată totală de peste 100 MW, activitatea îndeplinește unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

(a)

atinge o eficiență electrică de cel puțin 36 %;

(b)

utilizează o tehnologie de cogenerare (producere combinată de energie electrică și energie termică - CHP) de înaltă eficiență, astfel cum se menționează în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (173);

(c)

utilizează tehnologia de captare și stocare a carbonului. În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (174), emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (175), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, se pun în aplicare măsuri de reducere a nivelurilor de emisii luând în considerare rezultatele schimbului de informații (176) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (177), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.9.   Transportul și distribuția energiei electrice

Descrierea activității

Construirea și exploatarea sistemelor de transport care transportă energia electrică în rețeaua interconectată de foarte înaltă și de înaltă tensiune.

Construirea și exploatarea sistemelor de distribuție care transportă energie electrică în rețele de distribuție de înaltă, medie și joasă tensiune.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.12 și D35.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

1.

Infrastructura sau echipamentele de transport și distribuție fac parte dintr-un sistem de energie electrică ce îndeplinește cel puțin unul dintre criteriile de mai jos:

(a)

sistemul este sistemul european interconectat, și anume zonele de control interconectate ale statelor membre, ale Norvegiei, ale Elveției și ale Regatului Unit, precum și sistemele subordonate ale acestuia;

(b)

peste 67 % din noile capacități de producție din cadrul sistemului se situează sub valoarea-prag de producție de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viață în conformitate cu criteriile de generare a energiei electrice, pe o perioadă de cinci ani consecutivi;

(c)

factorul mediu de emisie în rețea, calculat ca totalul emisiilor anuale generate de instalația de producere a energiei electrice conectată la sistem, împărțit la producția totală anuală netă de energie electrică din sistemul respectiv, se situează sub valoarea-prag de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viață în conformitate cu criteriile de generare a energiei electrice, pe o perioadă de cinci ani consecutivi.

Infrastructura dedicată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o stație electrică sau o rețea și o instalație de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viață, nu respectă criteriile.

Instalarea unei infrastructuri de contorizare care nu îndeplinește cerințele privind sistemele de contorizare inteligentă stabilite la articolul 20 din Directiva (UE) 2019/944 nu respectă criteriile.

2.

Activitatea este una dintre următoarele:

(a)

construirea și exploatarea unei conexiuni directe sau extinderea unei conexiuni directe existente între o instalație de producere a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon situate sub pragul de 100 g CO2e/kWh, măsurate pe baza unui ciclu de viață, și o stație electrică sau o rețea;

(b)

construirea și exploatarea stațiilor de încărcare pentru vehiculele electrice (VE) și a infrastructurii electrice de sprijin pentru electrificarea transporturilor, sub rezerva respectării criteriilor tehnice de examinare prevăzute în secțiunea privind transporturile din prezenta anexă;

(c)

instalarea transformatoarelor de transport și distribuție care respectă cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei (178) și, pentru transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, cerințele privind nivelul AAA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în standardul EN 50588-1 (179).

(d)

construirea/instalarea și exploatarea echipamentelor și a infrastructurii în cazul în care obiectivul principal este creșterea producției sau a utilizării de energie electrică din surse regenerabile;

(e)

instalarea de echipamente pentru a spori capacitatea de control și de observabilitate a sistemului de energie electrică și pentru a permite dezvoltarea și integrarea surselor de energie regenerabile, inclusiv instalarea de:

(i)

senzori și instrumente de măsurare (inclusiv senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie din surse regenerabile);

(ii)

sisteme de comunicare și control (inclusiv software avansat și camere de control, automatizarea stațiilor electrice sau a alimentatoarelor și capacități de reglare a tensiunii pentru a adaptarea la surse regenerabile de alimentare mai descentralizate);

(f)

instalarea de echipamente precum viitoarele sisteme de contorizare inteligentă sau sistemele care înlocuiesc sistemele de contorizare inteligentă în conformitate cu articolul 19 alineatul (6) din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (180), fără a se limita la acestea, care îndeplinesc cerințele articolului 20 din directiva menționată și care le pot oferi utilizatorilor informații privind consumul care să le permită să acționeze la distanță, inclusiv instalarea de centre de date privind clienții;

(g)

construirea/instalarea de echipamente care să permită schimbul de energie electrică provenită în mod specific din surse regenerabile între utilizatori;

(h)

construirea și exploatarea de interconexiuni între sistemele de transport, cu condiția ca unul dintre sisteme să respecte criteriile.

În sensul prezentei secțiuni, se aplică următoarele specificații:

(a)

perioada de cinci ani consecutivi utilizată pentru determinarea respectării pragurilor se bazează pe perioada anterioară de cinci ani consecutivi și include anul pentru care sunt disponibile cele mai recente date;

(b)

„sistem” înseamnă zona de control al puterii a rețelei de transport sau de distribuție în care este instalată infrastructura sau echipamentul;

(c)

sistemele de transport pot include capacități de producție racordate la sisteme de distribuție subordonate;

(d)

sistemele de distribuție subordonate unui sistem de transport care este considerat a fi pe o traiectorie către decarbonizarea completă pot fi, de asemenea, considerate a fi pe o traiectorie către decarbonizarea completă;

(e)

pentru a stabili dacă se respectă criteriile, este posibil să se ia în considerare un sistem ce acoperă mai multe zone de control care sunt interconectate și au un număr semnificativ de schimburi de energie între ele, caz în care se utilizează factorul de emisie mediu ponderat pentru toate zonele de control incluse și nu se cere să se demonstreze separat conformitatea sistemelor individuale subordonate de transport sau de distribuție din cadrul sistemului respectiv;

(f)

este posibil ca un sistem să nu mai respecte criteriile, deși anterior le respecta. În cazul sistemelor care nu mai respectă criteriile, din acel moment nicio nouă activitate de transport și distribuție nu mai respectă criteriile până când sistemul respectă din nou pragul (cu excepția acelor activități care respectă întotdeauna criteriile, a se vedea mai sus). Activitățile din cadrul sistemelor subordonate pot respecta în continuare criteriile dacă sistemele respective îndeplinesc criteriile din prezenta secțiune;

(g)

o conexiune directă sau o extindere a unei conexiuni directe existente la instalațiile de producție include infrastructura indispensabilă pentru transportarea energiei electrice asociate de la instalația de producere a energiei electrice la o stație electrică sau la o rețea.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Linii de înaltă tensiune supraterane:

(a)

în ceea ce privește activitățile șantierelor de construcții, activitățile respectă principiile Orientărilor generale în materie de protecția mediului, sănătate și siguranță elaborate de Corporația Financiară Internațională (CFI) (181).

(b)

activitățile respectă normele și reglementările aplicabile pentru limitarea impactului radiațiilor electromagnetice asupra sănătății umane, inclusiv, pentru activitățile desfășurate în Uniune, recomandarea Consiliului privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz – 300 GHz) (182), iar pentru activitățile desfășurate în țări terțe, Orientările din 1998 ale Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiației neionizante (ICNIRP) (183).

Activitățile nu utilizează bifenili policlorurați (PCB).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (184).

4.10.   Stocarea energiei electrice

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează energie electrică și o returnează ulterior sub formă de energie electrică. Activitatea include stocarea hidroenergiei prin pompare.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în construirea și exploatarea sistemelor de stocare a energiei electrice, inclusiv de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare.

În cazul în care activitatea include stocarea energiei chimice, mediul de stocare (cum ar fi hidrogenul sau amoniacul) îndeplinește criteriile de fabricare a produsului corespunzător specificate în secțiunile 3.7 – 3.17 din prezenta anexă. În cazul utilizării hidrogenului ca mediu de stocare a energiei electrice, în situațiile în care hidrogenul îndeplinește criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 3.10 din prezenta anexă, reelectrificarea hidrogenului este, de asemenea, considerată parte a activității.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care nu sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecției resurselor de apă și a celor marine, specificat în secțiunea 4.5 (Producerea de energie electrică din hidroenergie).

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.11.   Stocarea energiei termice

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează energia termică și o returnează ulterior sub formă de energie electrică sau alți purtători de energie.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Această activitate constă în stocarea energiei termice, inclusiv în stocarea subterană a energiei termice (UTES) sau în stocarea energiei termice în acvifer (ATES).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Pentru stocarea energiei termice în acvifer, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.12.   Stocarea hidrogenului

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează hidrogen și îl returnează ulterior.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea este una dintre următoarele:

(a)

construirea de instalații de stocare a hidrogenului;

(b)

transformarea instalațiilor subterane existente de stocare a gazelor în instalații speciale de stocare a hidrogenului;

(c)

exploatarea instalațiilor de stocare a hidrogenului în cazul cărora hidrogenul stocat în instalație îndeplinește criteriile de fabricare a hidrogenului stabilite în secțiunea 3.10 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul stocării unor cantități de peste cinci tone, activitatea este conformă cu Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului (185).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.13.   Fabricarea biogazului și a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor

Descrierea activității

Fabricarea biogazului sau a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea biogazului sau a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor îndeplinește criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea biogazului sau a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor îndeplinește criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

Culturile alimentare și furajere nu sunt utilizate pentru producerea de biocarburanți destinați utilizării în transporturi și nici pentru producerea de biolichide.

2.

Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din fabricarea biocombustibililor și a biogazului destinați utilizării în transporturi sunt de cel puțin 65 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de GES și cu omologul combustibil fosil relativ stabilite în anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.

3.

În cazul în care producerea de biogaz se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru fabricarea biogazului se aplică un înveliș etanș la gaz pe recipientul de depozitare a digestatului.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (186), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 în cazul digestatului sau în CMC 3 în cazul compostului, după caz, din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.14.   Rețelele de transport și distribuție pentru gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Descrierea activității

Conversia, reconversia sau modernizarea rețelelor de gaze pentru transportul și distribuția gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Construirea sau exploatarea conductelor de transport și distribuție dedicate transportului de hidrogen sau de alte gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.22, F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea constă în una dintre următoarele:

(a)

construirea sau exploatarea unor noi rețele de transport și distribuție a hidrogenului sau a altor gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon;

(b)

conversia/reconversia rețelelor existente de gaze naturale în rețele dedicate 100 % hidrogenului;

(c)

modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor care să permită integrarea în rețea a hidrogenului și a altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv orice activitate a rețelei de transport sau distribuție a gazelor care permite adăugarea în cantități mai mari de hidrogen sau de alte gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sistemul de gaze.

2.

Activitatea include detectarea scurgerilor și repararea conductelor de gaze existente și a altor elemente ale rețelei pentru a reduce scurgerile de metan.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (187) respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică, precum și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.15.   Distribuția centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire

Descrierea activității

Construirea, renovarea și exploatarea conductelor și a infrastructurii asociate pentru distribuția de energie termică pentru încălzire și răcire, care se termină la stația electrică sau la schimbătorul de căldură.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

în cazul construirii și exploatării conductelor și a infrastructurii aferente destinate distribuției de încălzire și răcire, sistemul corespunde definiției sistemelor eficiente de termoficare și răcire centralizată prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE;

(b)

în cazul renovării conductelor și a infrastructurii aferente destinate distribuției de încălzire și răcire, investiția prin care sistemul urmează să corespundă definiției sistemelor eficiente de termoficare și răcire centralizată prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE începe într-o perioadă de trei ani, astfel cum s-a stipulat în obligația contractuală sau într-o altă obligație echivalentă, în cazul operatorilor responsabili atât de producție, cât și de rețea;

(c)

activitatea este una dintre următoarele:

(i)

modificarea pentru scăderea regimurilor termice;

(ii)

introducerea unor sisteme-pilot avansate (sisteme de control și de gestionare a energiei, internetul obiectelor).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică și, în caz contrar, respectă regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.16.   Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice

Descrierea activității

Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.30 și F43.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice respectă ambele criterii de mai jos:

(a)

pragul pentru agentul frigorific: potențialul de încălzire globală nu depășește 675;

(b)

cerințele în materie de eficiență energetică stabilite în regulamentele de punere în aplicare (188) adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE sunt îndeplinite.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru pompele de căldură aer-aer cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 12 kW, nivelurile de putere acustică în interior și exterior sunt sub pragul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei (189).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

4.17.   Cogenerare de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie solară

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care cogenerează energie electrică și energie termică pentru încălzire/răcire din energie solară.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în cogenerarea (190) de energie electrică și energie termică pentru încălzire/răcire din energie solară.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.18.   Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie geotermală

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care cogenerează energie termică pentru încălzire/răcire și energie electrică din energie geotermală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică (191) din energie geotermală sunt mai mici de 100 g CO2e pe 1 kWh de energie produsă prin cogenerare.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.19.   Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care combină producerea energiei termice pentru încălzire/răcire și a energiei electrice folosind combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile. Această activitate nu include cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.20 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică (192) din combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO2e pe 1 kWh de energie produsă prin cogenerare.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (193) sau ISO 14064-1:2018 (194).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

2.

În cazul în care instalațiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secțiunile relevante din prezenta anexă, după caz.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de cogenerare este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

3.

Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)

în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)

în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină scurgerile.

4.

În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoși sau lichizi din surse regenerabile și biogaz sau biolichide, biomasa agricolă utilizată pentru producția de biogaz sau biolichide respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001, iar biomasa forestieră respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (195), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.20.   Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din bioenergie

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor utilizate pentru cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția cogenerării în cadrul căreia se utilizează un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.19 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Biomasa agricolă utilizată în cadrul activității respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată în cadrul activității respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

2.

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea biomasei în instalațiile de cogenerare sunt reduse cu cel puțin 80 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul combustibil fosil stabilite în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001.

3.

În cazul în care instalațiile de cogenerare se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.

Punctele 1 și 2 nu se aplică instalațiilor de cogenerare cu o putere termică instalată totală mai mică de 2 MW și care utilizează combustibili gazoși din biomasă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (196), sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații (197) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (198), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.21.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire pe baza tehnologiei de încălzire termică solară.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea încălzirii termice solare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.22.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea de instalații care produc energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate prin producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.23.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de producere de energie termică pentru încălzire/răcire care utilizează combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile. Această activitate nu include producerea de energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.24 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate de producerea de energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea de combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (199) sau ISO 14064-1:2018 (200).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

2.

În cazul în care instalațiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secțiunile relevante din prezenta anexă, după caz.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

3.

Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)

în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)

în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină scurgerile.

4.

În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoși sau lichizi din surse regenerabile și biogaz sau biolichide, biomasa agricolă utilizată pentru producția de biogaz sau biolichide respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001, iar biomasa forestieră respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (201), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.24.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea unui amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.23 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Biomasa agricolă utilizată în cadrul activității pentru producerea de energie termică pentru încălzire/răcire respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată în cadrul activității respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

2.

Emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea biomasei sunt reduse cu cel puțin 80 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de GES și cu omologul combustibil fosil relativ stabilite în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001.

3.

În cazul în care instalațiile se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.

Punctele 1 și 2 nu se aplică instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire cu o putere termică instalată totală mai mică de 2 MW și care utilizează combustibili gazoși din biomasă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (202), sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații (203) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (204), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.25.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală

Descrierea activității

Construirea și exploatarea de instalații care produc energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea căldurii reziduale.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pompele și tipul de echipamente utilizate, care fac obiectul proiectării ecologice și al etichetării energetice, respectă, după caz, cerințele primei clase de eficiență energetică stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1369, precum și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.   FURNIZAREA APEI, LUCRĂRILE DE CANALIZARE, ACTIVITĂȚILE DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI DE DEPOLUARE

5.1.   Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei

Descrierea activității

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Sistemul de furnizare a apei îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

consumul mediu net de energie pentru captare și tratare este mai mic sau egal cu 0,5 kWh pe metru cub de apă furnizată. Consumul net de energie poate lua în considerare măsurile de reducere a consumului de energie, cum ar fi controlul surselor (aporturile de poluanți) și, după caz, generarea de energie (cum ar fi energia hidraulică, solară și eoliană);

(b)

nivelul de scurgere se calculează fie utilizând metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură (Infrastructure Leakage Index - ILI) (205), valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 1,5, fie utilizând o altă metodă adecvată, valoarea pragului fiind stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (206). Acest calcul trebuie aplicat la nivelul rețelei de furnizare a apei (al rețelei de distribuție) în cadrul căreia se desfășoară lucrările, și anume la nivelul zonei de furnizare a apei, al zonei (zonelor) contorizate separat sau al zonei (zonelor) gestionate supuse unor presiuni.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.2.   Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei

Descrierea activității

Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei, inclusiv reînnoirea infrastructurilor de colectare, tratare și distribuție a apei pentru nevoile casnice și industriale. Aceasta nu implică nicio modificare semnificativă a debitului colectat, tratat sau furnizat.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Reînnoirea sistemului de furnizare a apei duce la îmbunătățirea eficienței energetice în unul dintre următoarele moduri:

(a)

prin reducerea consumului mediu net de energie al sistemului cu cel puțin 20 % față de performanța de referință proprie calculată ca medie pe trei ani, incluzând captarea și tratarea, acest consum fiind măsurat în kWh pe metru cub de apă furnizată;

(b)

prin reducerea cu cel puțin 20 % fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând metoda de evaluare a ILI, și un ILI de 1,5 (207), fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând o altă metodă adecvată, și valoarea-prag stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184. Nivelul actual al pierderilor, exprimat ca medie pe o perioadă de trei ani, se calculează în funcție de dimensiunea rețelei de furnizare a apei (distribuție) în cadrul căreia se desfășoară lucrările, și anume pentru rețeaua reînnoită de furnizare a apei (distribuție) în zona (zonele) contorizată (contorizate) separat sau zona (zonele) gestionată (gestionate) care este (sunt) supusă (supuse) unor presiuni.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.3.   Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare și tratare a apelor reziduale

Descrierea activității

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (rețelei de canalizare) și tratare a apelor reziduale.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Consumul net de energie al stației de tratare a apelor reziduale este egal cu sau este mai mic de:

(a)

35 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o stație de tratare cu o capacitate mai mică de 10 000  de locuitori echivalenți;

(b)

25 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o stație de tratare cu o capacitate între 10 000 și 100 000  de locuitori echivalenți;

(c)

20 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o stație de tratare cu o capacitate de peste 100 000  de locuitori echivalenți.

Consumul net de energie al exploatării stației de tratare a apelor reziduale poate lua în considerare măsurile de reducere a consumului de energie în ceea ce privește controlul surselor (reducerea aportului de apă pluvială sau de poluanți) și, după caz, generarea de energie în cadrul sistemului (cum ar fi energia hidraulică, solară, termică și eoliană).

2.

Pentru construirea și extinderea unei stații de tratare a apelor reziduale sau a unei stații de tratare a apelor reziduale cu un sistem de colectare, care înlocuiesc sisteme de tratare cu emisii mai ridicate de GES (cum ar fi fosele septice sau bazinele de aerare), se efectuează o evaluare a emisiilor directe de GES (208). Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților la cerere.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă. În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului (209).

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE a Consiliului (210) sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.

Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.

Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE a Consiliului (211) sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.4.   Reînnoirea colectării și tratării apelor reziduale

Descrierea activității

Reînnoirea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (rețelei de canalizare) și tratare a apelor reziduale. Aceasta nu implică nicio modificare substanțială legată de sarcina sau volumul debitului colectat sau tratat în sistemul de tratare a apelor reziduale.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E37.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Reînnoirea unui sistem de colectare îmbunătățește eficiența energetică prin scăderea consumului mediu de energie cu 20 % față de performanța de referință proprie calculată ca medie pe o perioadă de trei ani, demonstrată anual. Această scădere a consumului de energie poate fi contabilizată la nivelul proiectului (și anume, reînnoirea sistemului de colectare) sau la nivelul aglomerării din aval a apelor reziduale (inclusiv la nivelul sistemului de colectare din aval, al stației de tratare sau al deversării apelor reziduale).

2.

Reînnoirea unei stații de tratare a apelor reziduale îmbunătățește eficiența energetică prin scăderea consumului mediu de energie cu 20 % a față de performanța de referință proprie calculată ca medie pe o perioadă de trei ani, demonstrată anual.

3.

În sensul punctelor 1 și 2, consumul net de energie al sistemului se calculează în kWh pe locuitor echivalent pe an de apă reziduală colectată sau de efluent tratat, luând în considerare măsurile de reducere a consumului de energie legate de controlul surselor (reducerea aportului de apă pluvială sau de poluanți) și, după caz, generarea de energie în cadrul sistemului (cum ar fi energia hidraulică, solară, termică și eoliană).

4.

În sensul punctelor 1 și 2, operatorul demonstrează că nu există modificări semnificative legate de condițiile externe, inclusiv modificări ale autorizației (autorizațiilor) de evacuare sau modificări ale volumului aferent aglomerării care ar conduce la o reducere a consumului de energie, independent de măsurile de eficiență luate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă. În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului (212).

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.

Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.

Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.5.   Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase în fracțiuni separate la sursă

Descrierea activității

Colectarea și transportul separate ale deșeurilor nepericuloase în fracțiuni simple sau amestecate (213), în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E38.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Toate deșeurile nepericuloase colectate și transportate separat care sunt separate la sursă sunt destinate pregătirii pentru operațiuni de reutilizare sau reciclare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Fracțiunile de deșeuri colectate separat nu sunt amestecate, în instalațiile de depozitare și transfer al deșeurilor, cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.6.   Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de tratare a nămolurilor de epurare prin digestie anaerobă având ca rezultat producția și utilizarea de biogaz sau substanțe chimice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Există un plan de monitorizare și de contingență pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalație.

2.

Biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică ori termică sau este transformat în biometan care urmează să fie injectat în rețeaua de gaze naturale sau este utilizat drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru tratarea anaerobă a deșeurilor, stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (214), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul în care digestatul rezultat este destinat utilizării ca îngrășământ sau ameliorator de sol, conținutul său de azot (cu un nivel de toleranță de ± 25 %) este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.7.   Digestia anaerobă a biodeșeurilor

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor specifice de tratare prin digestie anaerobă a biodeșeurilor colectate separat (215), având ca rezultat producția și utilizarea de biogaz și digestat și/sau substanțe chimice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.21 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Există un plan de monitorizare și de contingență pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalație.

2.

Biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică ori termică sau este transformat în biometan care urmează să fie injectat în rețeaua de gaze naturale sau este utilizat drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică.

3.

Biodeșeurile care sunt utilizate pentru digestia anaerobă sunt separate la sursă și colectate separat.

4.

Digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice altă tratare.

5.

În instalațiile destinate tratării biodeșeurilor, ponderea culturilor alimentare și furajere (216) utilizate ca materii prime de intrare, măsurate în greutate, ca medie anuală, este mai mică sau egală cu 10 % din cantitatea totală de materii prime de intrare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (217), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Digestatul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 pentru digestat sau în CMC 3 pentru compost, după caz, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009, sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Conținutul de azot (cu un nivel de toleranță de ± 25 %) al digestatului utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.8.   Compostarea biodeșeurilor

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor specifice de tratare prin compostare (digestie aerobă) a biodeșeurilor colectate separat (218), având ca rezultat producția și utilizarea de compost.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.21 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Biodeșeurile care sunt compostate sunt separate la sursă și colectate separat.

2.

Compostul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol și îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante prevăzute în categoria de materii componente 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor de compostare care tratează peste 75 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (219), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Situl dispune de un sistem care împiedică pătrunderea levigatului în apele subterane.

Compostul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante prevăzute în categoria de materii componente 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.9.   Recuperarea materialelor din deșeuri nepericuloase

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de sortare și prelucrare a fluxurilor de deșeuri nepericuloase colectate separat în scopul transformării în materii prime secundare, care implică reprocesarea mecanică, însă nu în scopul rambleierii.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.32 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea transformă cel puțin 50 %, în greutate, din deșeurile nepericuloase prelucrate, colectate separat, în materii prime secundare care sunt adecvate pentru înlocuirea materialelor prime virgine în procesele de producție.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.10.   Captarea și utilizarea gazelor de depozit

Descrierea activității

Instalarea și exploatarea infrastructurii de captare și utilizare a gazelor de depozit (220) în depozite de deșeuri închise permanent sau în celule de depozitare, folosindu-se instalații și echipamente tehnice specifice noi sau suplimentare, instalate în timpul sau după închiderea depozitului de deșeuri sau a celulei de depozitare a deșeurilor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E38.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Depozitul de deșeuri nu a fost deschis după 8 iulie 2020.

2.

Depozitul de deșeuri sau celula de depozitare în cadrul căruia (căreia) se instalează, extinde sau modernizează sistemul de captare a gazelor este închis(ă) definitiv și nu mai acceptă alte deșeuri biodegradabile (221).

3.

Gazele generate de depozitele de deșeuri sunt utilizate direct, ca biogaze (222), pentru producerea de energie electrică ori termică sau sunt transformate în biometan care urmează să fie injectat în rețeaua de gaze naturale sau sunt utilizate drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică.

4.

Emisiile de metan provenite de la depozitul de deșeuri și scurgerile din instalațiile de colectare și utilizare a gazelor generate de depozitele de deșeuri fac obiectul procedurilor de control și monitorizare stabilite în anexa III la Directiva 1999/31/CE a Consiliului (223).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Închiderea permanentă și decontaminarea, precum și posttratarea vechilor depozite de deșeuri în care este instalat sistemul de captare a gazelor de depozit se efectuează în conformitate cu următoarele norme:

(a)

cerințele generale prevăzute în anexa I la Directiva 1999/31/CE;

(b)

procedurile de control și monitorizare prevăzute în anexa III la directiva respectivă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.11.   Transportul de CO2

Descrierea activității

Transportul de CO2 captat în toate modurile.

Construirea și exploatarea conductelor de CO2 și modernizarea rețelelor de gaze în cazul cărora scopul principal este integrarea CO2 captat.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

CO2 transportat de la instalația în care este captat până la punctul de injectare nu conduce la scurgeri de CO2 mai mari de 0,5 % din masa de CO2 transportată.

2.

CO2 este transportat către un sit permanent de stocare a CO2 care îndeplinește criteriile privind stocarea geologică subterană a CO2 stabilite în secțiunea 5.12 din prezenta anexă sau este direcționat către alte moduri de transport, prin care acesta este transportat direct la un sit de stocare permanentă a CO2 care îndeplinește criteriile respective.

3.

Se aplică sisteme adecvate de detectare a scurgerilor și există un plan de monitorizare, iar raportul este verificat de o parte terță independentă.

4.

Activitatea poate include instalarea de active care sporesc flexibilitatea și îmbunătățesc gestionarea unei rețele existente.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.12.   Stocarea geologică subterană permanentă a CO2

Descrierea activității

Stocarea permanentă în formațiuni geologice subterane adecvate a CO2 captat.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E39.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Caracterizarea și evaluarea complexului potențial de stocare și ale zonei înconjurătoare sau explorarea în sensul articolului 3 punctul 8 din Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (224) se efectuează pentru a se stabili dacă formațiunea geologică este adecvată pentru a fi utilizată ca sit de stocare a CO2.

2.

În cazul exploatării siturilor de stocare geologică subterană a CO2, inclusiv obligațiile aferente închiderii și postînchiderii:

(a)

sunt puse în aplicare sisteme adecvate de detectare a scurgerilor pentru a preveni eliberarea de CO2 în timpul exploatării;

(b)

există un plan de monitorizare a instalațiilor de injectare, a complexului de stocare și, după caz, a mediului înconjurător, iar rapoartele întocmite cu regularitate sunt verificate de autoritatea națională competentă.

3.

În cazul explorării și exploatării siturilor de stocare de pe teritoriul Uniunii, activitatea este conformă cu Directiva 2009/31/CE. În cazul explorării și exploatării siturilor de stocare din țări terțe, activitatea respectă standardul ISO 27914:2017 (225) pentru stocarea geologică a CO2.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea respectă Directiva 2009/31/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.   TRANSPORTURILE

6.1.   Transportul feroviar interurban de călători

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea transportului de călători utilizând materialul rulant feroviar pe rețelele feroviare principale, care acoperă o zonă geografică extinsă, și a transportului de călători pe căi ferate interurbane, precum și exploatarea vagoanelor de dormit sau a vagoanelor-restaurant ca operațiune integrată a companiilor feroviare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.10 și N77.39, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea respectivă este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

trenurile și vagoanele de călători au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

trenurile și vagoanele de călători au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară, și utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului (226).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.2.   Transportul feroviar de marfă

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea, și exploatarea transportului de marfă pe rețelele feroviare principale, precum și pe căile ferate de transport de marfă pe distanțe scurte.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.20 și N77.39, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea respectivă este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul sau ambele criterii de mai jos:

(a)

trenurile și vagoanele de marfă au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

trenurile și vagoanele de marfă au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid).

2.

Trenurile și vagoanele de marfă nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.3.   Transportul urban și suburban, transportul rutier de călători

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea vehiculelor destinate transportului urban și suburban de călători și transportului rutier de călători.

În cazul autovehiculelor, exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoria M2 sau M3, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, pentru furnizarea de servicii de transport de călători.

Activitățile economice din această categorie pot include exploatarea diferitor moduri de transport terestru, de exemplu cu autobuzul, cu tramvaiul, cu troleibuzul, cu metroul și pe căi ferate suspendate. Activitățile includ, de asemenea, liniile de la oraș la aeroport sau de la oraș la gări și exploatarea funicularelor și a instalațiilor aeriene pe cablu, în cazul în care fac parte din sistemele de tranzit urban sau suburban.

Activitățile economice din această categorie includ, de asemenea, servicii regulate de transport cu autobuzul pe distanțe lungi, zboruri charter, excursii și alte servicii ocazionale de transport cu autocarul, navete de aeroport (inclusiv în aeroporturi), exploatarea autobuzelor școlare și a autobuzelor pentru transport.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.31, H49.3.9, N77.39 și N77.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

activitatea asigură transportul urban sau suburban de călători, iar emisiile sale directe de CO2 (la țeava de evacuare) sunt egale cu zero (227);

(b)

până la 31 decembrie 2025, activitatea asigură transportul rutier interurban de călători cu utilizarea de vehicule desemnate ca vehicule din categoria M2 și M3 (228), care au un tip de caroserie clasificat drept „CA” (vehicul fără etaj), „CB” (vehicul cu etaj), „CC” (vehicul articulat fără etaj) sau „CD” (vehicul articulat cu etaj) (229) și care respectă cel mai recent standard EURO VI, respectiv atât cerințele Regulamentului (CE) nr. 595/2009, cât și, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse regulamentului menționat, cerințele din respectivele acte de modificare, chiar înainte ca acestea să devină aplicabile, precum și cea mai recentă etapă a standardului EURO VI prevăzută în tabelul 1 din apendicele 9 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, în cazul în care dispozițiile ce reglementează etapa respectivă au intrat în vigoare, dar nu sunt încă aplicabile pentru acel tip de vehicul (230). În cazul în care un astfel de standard nu este disponibil, emisiile directe de CO2 ale vehiculelor sunt zero.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului (231) și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).

Dacă este cazul, vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile provenite de la vehiculele grele, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.4.   Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistica

Descrierea activității

Vânzarea, cumpărarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală sau de transport în cazul cărora propulsia provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică. Aceasta include furnizarea de servicii de transport de marfă cu bicicleta (cargo).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special N77.11 și N77.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Propulsia dispozitivelor de mobilitate personală provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică.

2.

Este permisă utilizarea dispozitivelor de mobilitate personală pe aceeași infrastructură publică folosită de biciclete sau pietoni.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.5.   Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule utilitare ușoare

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoriile M1 (232), N1 (233) [ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (234)] sau L (vehicule cu 2 și 3 roți, precum și cvadricicluri) (235).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.32, H49.39 și N77.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la litera (a) punctul (ii) și litera (b) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă următoarele criterii:

(a)

în cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1, ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007:

(i)

până la 31 decembrie 2025, emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt mai mici de 50 g CO2/km (vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero);

(ii)

de la 1 ianuarie 2026, emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt egale cu zero.

(b)

în cazul vehiculelor din categoria L, emisiile de CO2 la țeava de evacuare sunt egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 168/2013.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Vehiculele din categoriile M1 și N1 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:

(a)

reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;

(b)

reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate (236).

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 privind emisiile generate de vehiculele ușoare (237), cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007.

Vehiculele respectă pragurile de emisii pentru vehiculele ușoare nepoluante prevăzute în tabelul 2 din anexa la Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (238).

În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).

Vehiculele sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (239).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.6.   Serviciile de transport rutier de marfă

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoriile N1, N2 (240) sau N3 (241) care intră în domeniul de aplicare al etapei E a EURO VI (242) sau al etapei succesoare acesteia, pentru servicii de transport rutier de marfă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.4.1, H53.10, H53.20 și N77.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la punctul (1) litera (a), punctul (1) litera (b) sau punctul (1) litera (c) subpunctul (i) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

vehiculele din categoria N1 au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

vehiculele din categoriile N2 și N3 cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(c)

vehiculele din categoriile N2 și N3 cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de peste 7,5 tone se încadrează în una dintre următoarele categorii:

(i)

„vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(ii)

în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic să se respecte criteriul de la punctul (i), „vehicule grele cu emisii scăzute”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 12 din regulamentul respectiv.

2.

Vehiculele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Vehiculele din categoriile N1, N2 și N3 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:

(a)

reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;

(b)

reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate (243).

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile generate de vehiculele grele (244), cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.7.   Transportul de călători pe căile navigabile interioare

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea navelor pentru transportul de călători pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE H50.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

navele au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

până la 31 decembrie 2025, nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală, cel puțin 50 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv măsuri de control și gestionare a materialelor periculoase aflate la bordul navelor și de asigurare a reciclării lor în condiții de siguranță.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Motoarele navelor respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se și navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, de exemplu prin posttratare).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.8.   Transportul de marfă pe căile navigabile interioare

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea navelor pentru transportul de marfă pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE H50.4, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul sau ambele criterii de mai jos:

(a)

navele au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic să se respecte criteriul de la litera (a), până la 31 decembrie 2025, emisiile directe (la țeava de evacuare) de CO2/tonă-kilometru (g CO2/tkm), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) utilizând Indicele eficienței energetice în exploatare (245), ale navelor sunt cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242.

2.

Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv măsuri de control și gestionare a materialelor periculoase aflate la bordul navelor și de asigurare a reciclării lor în condiții de siguranță.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.9.   Modernizarea transportului de călători și de marfă pe căile navigabile interioare

Descrierea activității

Recondiționarea și modernizarea navelor pentru transportul de marfă sau de călători pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.4, H50.30 și C33.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Până la 31 decembrie 2025, activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 10 %, valoare exprimată în litri de combustibil pe tonă-kilometru, astfel cum se demonstrează fie cu ajutorul unui calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (incluzând profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să funcționeze, fie cu ajutorul rezultatelor încercărilor sau simulărilor asupra unor modele.

2.

Navele recondiționate sau modernizate nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv măsuri de control și gestionare a materialelor periculoase aflate la bordul navelor și de asigurare a reciclării lor în condiții de siguranță.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.10.   Transportul maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) și exploatarea navelor destinate sau echipate pentru transportul de marfă sau pentru transportul combinat de marfă și de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu. Achiziționarea, finanțarea, închirierea și exploatarea navelor necesare pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare și spărgătoarele de gheață.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.2, H52.22 și N77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la punctul 1 litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum este menționată la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

(a)

navele au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

până la 31 decembrie 2025, în cazul navelor hibride și al navelor cu dublă alimentare, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(c)

în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic să se respecte criteriul de la litera (a), până la 31 decembrie 2025 și numai în cazul în care se poate dovedi că navele sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii costiere și maritime pe distanțe scurte concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul maritim, emisiile directe de CO2 (la țeava de evacuare), calculate utilizând indicele eficienței energetice de proiectare (EEDI) al Organizației Maritime Internaționale (OMI) (246), ale navelor sunt cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință a emisiilor de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupul de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul 2019/1242;

(d)

în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic să se respecte criteriul de la litera (a), până la 31 decembrie 2025, navele ating o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 (247) dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (248).

2.

Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (249) referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei (250).

Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului (251) în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.

Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (Convenția MARPOL a OMI), în special în vederea producerii unor cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului (252) și regula 14 (253) din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică (254).

În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 (255) din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx  (256).

Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001 (257).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).

Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI (258).

Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic (259).

În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.

6.11.   Transportul maritim și costier de călători

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) și exploatarea navelor proiectate și echipate pentru transportul de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu. Activitățile economice din această categorie includ exploatarea navelor feribot și a taxiurilor pe apă, efectuarea de excursii pe apă, exploatarea navelor de croazieră sau a ambarcațiunilor pentru turism.

Activitatea ar putea fi asociată cu mai multe coduri NACE, în special H50.10, N77.21 și N77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind „contribuția substanțială” stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

(a)

navele au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic să se respecte criteriul de la litera (a), până la 31 decembrie 2025, în cazul navelor hibride și navelor cu dublă alimentare, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(c)

în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic să se respecte criteriul de la litera (a), până la 31 decembrie 2025, navele ating o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) (260) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 (261), dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (262).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323.

Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.

Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică (263).

În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx  (264).

Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).

Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI (265).

Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic (266).

În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.

6.12.   Modernizarea transportului maritim și costier de marfă și de călători

Descrierea activității

Recondiționarea și modernizarea navelor proiectate și echipate pentru transportul de marfă sau de călători în apele maritime sau costiere, precum și a navelor necesare pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare și spărgătoarele de gheață.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE H50.10, H50.2, H52.22, C33.15, N77.21 și N.77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Până la 31 decembrie 2025, activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 10 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonă deadweight pe milă marină, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare.

2.

Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.

Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.

Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică (267).

În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx  (268).

Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).

Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI (269).

Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic (270).

În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.

6.13.   Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistica

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii pentru mobilitatea personală, inclusiv construirea de drumuri, poduri și tuneluri de autostradă, precum și alte infrastructuri destinate pietonilor și bicicletelor care dispun sau nu de asistență electrică.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F43.21, F71.1 și F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Infrastructura construită și exploatată este destinată mobilității personale sau ciclologisticii: trotuare, piste pentru biciclete și zone pietonale, instalații de încărcare electrică și de realimentare cu hidrogen pentru dispozitivele de mobilitate personală.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei (271)) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (272). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.14.   Infrastructura pentru transportul feroviar

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea căilor ferate și căilor ferate subterane, podurilor și tunelurilor, gărilor, terminalelor și infrastructurii de servicii feroviare (273), precum și a sistemelor de securitate și de gestionare a traficului, inclusiv furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de desen tehnic, servicii de inspecție a clădirilor, servicii de supraveghere și de cartografiere și servicii similare, precum și efectuarea de testări fizice, chimice și alte testări analitice pentru toate tipurile de materiale și produse.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.12, F42.13, M71.12, M71.20, F43.21 și H52.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

infrastructura [astfel cum este definită în anexa II.2 la Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului (274)] este fie:

(i)

infrastructura feroviară electrificată și subsistemele asociate: infrastructură, energie, control-comandă și semnalizare la bord și control-comandă și semnalizare terestre, astfel cum sunt definite în anexa II.2 la Directiva (UE) 2016/797;

(ii)

infrastructura feroviară nouă și existentă și subsistemele asociate, în cazul în care există un plan de electrificare în ceea ce privește liniile de cale ferată și, în măsura în care acest lucru este necesar pentru operațiunile electrice ale trenurilor, în ceea ce privește liniile abătute, sau în cazul în care infrastructura va fi adecvată pentru utilizarea de către trenuri cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare în termen de 10 ani de la începerea activității: infrastructură, energie, control-comandă și semnalizare la bord și control-comandă și semnalizare terestre, astfel cum sunt definite în anexa II.2 la Directiva (UE) 2016/797;

(iii)

până în 2030, infrastructura feroviară existentă și subsistemele asociate care nu fac parte din rețeaua TEN-T (275) și extinderile sale indicative către țări terțe și nici dintr-o rețea de căi ferate principale definită la nivel național, supranațional sau internațional: infrastructură, energie, control-comandă și semnalizare la bord și control-comandă și semnalizare terestre, astfel cum sunt definite în anexa II.2 la Directiva (UE) 2016/797;

(b)

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor între modurile de transport: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor;

(c)

infrastructura și instalațiile sunt dedicate transferului de călători între două moduri de transport feroviar sau trecerii de la alte moduri de transport la transportul feroviar.

2.

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (276). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Dacă este cazul, având în vedere caracterul sensibil al zonei afectate, în special în ceea ce privește dimensiunea populației afectate, zgomotul și vibrațiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor șanțuri deschise, a unor ziduri-barieră sau prin luarea altor măsuri și respectă dispozițiile Directivei 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (277).

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.15.   Infrastructură care permite transportul rutier și transportul public cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii necesare pentru exploatarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a vehiculelor de transport rutier cu emisii zero, precum și a infrastructurii dedicate transbordării și a infrastructurii necesare pentru prestarea serviciilor de transport urban.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, F71.1 și F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

(a)

infrastructura este dedicată operării unor vehicule cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare: puncte de încărcare cu energie electrică, modernizări ale conexiunii la rețeaua de energie electrică, stații de alimentare cu hidrogen sau sisteme rutiere electrice (ERS);

(b)

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor între modurile de transport: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor;

(c)

infrastructura și instalațiile sunt dedicate transportului public urban și suburban de călători, inclusiv sistemelor de semnalizare aferente pentru sistemele de metrou și de tramvai și sistemul feroviar.

2.

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (278). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

După caz, zgomotul și vibrațiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor șanțuri deschise, a unor ziduri-barieră sau prin luarea altor măsuri și respectă dispozițiile Directivei 2002/49/CE.

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Dacă este cazul, întreținerea vegetației de-a lungul infrastructurii de transport rutier asigură faptul că speciile invazive nu se răspândesc.

Au fost puse în aplicare măsuri de atenuare pentru a se evita coliziunile cu specii sălbatice.

6.16.   Infrastructură care permite transportul pe apă cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a navelor sau pentru operațiunile proprii ale portului, precum și a infrastructurii dedicate transbordării.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, F71.1 sau F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

(a)

infrastructura este dedicată operării unor nave cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare: încărcare cu energie electrică, realimentare pe bază de hidrogen;

(b)

infrastructura este dedicată furnizării de energie electrică de la mal către navele aflate în dană;

(c)

infrastructura este dedicată desfășurării operațiunilor proprii ale portului cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(d)

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor între modurile de transport: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.

2.

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (279). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.17.   Infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a aeronavelor sau pentru operațiunile proprii ale aeroportului, precum și pentru alimentarea cu energie electrică la sol din sursă fixă și cu aer precondiționat a aeronavelor staționare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41.20 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică este o activitate de facilitare, astfel cum este menționată la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

(a)

infrastructura este dedicată operării unor aeronave cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare: încărcare cu energie electrică și realimentare cu hidrogen;

(b)

infrastructura este destinată furnizării de energie electrică prin intermediul grupurilor electrogene fixe și de aer precondiționat aeronavelor staționare;

(c)

infrastructura este destinată efectuării cu zero emisii directe a operațiunilor aeroportului: puncte de încărcare cu energie electrică, modernizări ale conexiunii la rețeaua de energie electrică, stații de alimentare cu hidrogen.

2.

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (280). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

7.   ACTIVITĂȚILE DE CONSTRUCȚIE ȘI ACTIVITĂȚI IMOBILIARE

7.1.   Construirea de clădiri noi

Descrierea activității

Dezvoltarea de proiecte de construcție a unor clădiri rezidențiale și nerezidențiale prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice și fizice pentru realizarea proiectelor de construcție în vederea vânzării ulterioare, precum și construirea de clădiri rezidențiale sau nerezidențiale complete, pe cont propriu, în vederea vânzării sau pe bază de comision sau contract.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41.1 și F41.2, incluzând și activități clasificate la codul F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Construirea de clădiri noi pentru care:

1.

Cererea de energie primară (PED) (281), care definește performanța energetică a clădirii provenită din construcție, este cu cel puțin 10 % mai mică decât pragul fixat pentru cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul măsurilor naționale de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (282). Performanța energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanță energetică (EPC).

2.

În cazul clădirilor cu o suprafață mai mare de 5 000  m2  (283), la finalizarea construcției, clădirea rezultată este supusă unor teste de etanșeitate și integritate termică (284), și orice deviere de la nivelurile de performanță stabilite în etapa de proiectare sau orice defect în anvelopa clădirii sunt comunicate investitorilor și clienților. Ca alternativă: în cazul în care în timpul construcției sunt aplicate procese robuste și trasabile de control al calității, acest lucru este acceptabil ca alternativă la testarea integrității termice.

3.

În cazul clădirilor cu o suprafață mai mare de 5 000  m2  (285), potențialul de încălzire globală (GWP) (286) al clădirii pe durata ciclului de viață, care rezultă din construcție, este calculat pentru fiecare etapă a ciclului de viață și este comunicat investitorilor și clienților la cerere.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul în care sunt instalate, cu excepția instalațiilor din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la prezenta anexă:

(a)

robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min;

(b)

dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min;

(c)

WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;

(d)

pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.

Pentru a se evita impactul șantierului de construcții, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (287). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

Proiectarea clădirilor și tehnicile de construcție contribuie la circularitate și, în special, permit să se demonstreze, cu referire la ISO 20887 (288) sau la alte standarde pentru evaluarea capacității de demontare sau a adaptabilității clădirilor, că modul în care acestea sunt proiectate le face mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai adaptabile, mai flexibile și dotate cu o capacitate mai mare de demontare pentru a permite reutilizarea și reciclarea acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcție utilizate la construcție respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Componentele și materialele de construcție utilizate în construcție care pot intra în contact cu ocupanții (289) emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 (290) sau ISO 16000-3:2011 (291) sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente (292).

În cazul în care noua construcție se află pe un sit potențial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigații privind contaminanții potențiali, de exemplu utilizând standardul ISO 18400 (293).

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Noua construcție nu este construită pe unul dintre următoarele tipuri de teren:

(a)

teren arabil și teren pentru culturi cu un nivel de fertilitate a solului și de biodiversitate subterană care se situează între moderat și ridicat, astfel cum se menționează în studiul LUCAS al UE (294);

(b)

teren virgin cu o valoare ridicată recunoscută în ceea ce privește biodiversitatea și teren care servește drept habitat pentru specii pe cale de dispariție (de floră și faună) incluse pe lista roșie europeană (295) sau pe lista roșie a UICN (296);

(c)

terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute în legislația națională și utilizate în inventarul național al gazelor cu efect de seră sau care, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespund definiției FAO a pădurii (297).

7.2.   Renovarea clădirilor existente

Descrierea activității

Lucrări de construcții și de inginerie civilă sau pregătirea acestora.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41 și F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Renovarea clădirii respectă cerințele aplicabile pentru renovările majore (298).

Ca alternativă, aceasta conduce la o reducere cu cel puțin 30 % a cererii de energie primară (PED) (299).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul în care sunt instalate, cu excepția instalațiilor din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele D la prezenta anexă:

(a)

robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min;

(b)

dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min;

(c)

WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;

(d)

pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (300). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

Proiectarea clădirilor și tehnicile de construcție contribuie la circularitate și, în special, permit să se demonstreze, cu referire la ISO 20887 (301) sau la alte standarde pentru evaluarea capacității de demontare sau a adaptabilității clădirilor, că modul în care acestea sunt proiectate le face mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai adaptabile, mai flexibile și dotate cu o capacitate mai mare de demontare pentru a permite reutilizarea și reciclarea acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcție utilizate în cadrul lucrărilor de construcții respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Componentele și materialele de construcție utilizate la renovarea clădirii care pot intra în contact cu ocupanții (302) emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 (303) sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente (304).

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Nu se aplică.

7.3.   Instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor pentru eficiența energetică

Descrierea activității

Măsuri individuale de renovare care constau în instalarea, întreținerea sau repararea echipamentelor pentru eficiența energetică.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27, C28, S95.21, S95.22, C33.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în una dintre următoarele măsuri individuale, cu condiția ca acestea să respecte cerințele minime stabilite pentru componentele și sistemele individuale în cadrul măsurilor naționale aplicabile de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE și, după caz, să se încadreze în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv:

(a)

adăugarea de izolații la componentele existente ale anvelopei unei clădiri, de exemplu, pereți exteriori (inclusiv pereți vegetali), acoperișuri (inclusiv acoperișuri vegetale), mansarde, subsoluri și partere (inclusiv măsuri de asigurare a etanșeității la aer, măsuri de reducere a efectelor punților termice și ale schelelor) și produse pentru aplicarea izolației pe anvelopa clădirii (inclusiv dispozitive de fixare mecanică și adezivi);

(b)

înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre noi, eficiente din punct de vedere energetic;

(c)

înlocuirea ușilor exterioare existente cu uși noi, eficiente din punct de vedere energetic;

(d)

instalarea și înlocuirea surselor de lumină eficiente din punct de vedere energetic;

(e)

instalarea, înlocuirea, întreținerea și repararea, cu tehnologii foarte eficiente, a sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC) și a sistemelor de încălzire a apei, inclusiv a echipamentelor legate de încălzirea centralizată;

(f)

instalarea de instalații de apă pentru bucătărie și instalații sanitare de apă cu consum redus de apă și energie, care respectă specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la prezenta anexă și, în cazul soluțiilor pentru dușuri, al dușurilor cu robinet de amestec, al dispozitivelor de duș și al robinetelor, care au un debit maxim de apă de 6 l/min sau mai puțin, acesta fiind atestat printr-o etichetă deja existentă pe piața Uniunii.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcție respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

În cazul adăugării de izolații termice pe anvelopa existentă a unei clădiri, se efectuează, în conformitate cu legislația națională, o anchetă privind clădirea respectivă de către un specialist competent, care dispune de formare în domeniul anchetelor referitoare la azbest. Orice îndepărtare a stratului de izolație care conține sau este probabil să conțină azbest, orice spargere sau perforare mecanică, înșurubare sau îndepărtare a stratului izolant, a țiglelor și a altor materiale care conțin azbest este efectuată de personal instruit în mod corespunzător, cu monitorizarea stării de sănătate înainte, în timpul și după lucrări, în conformitate cu legislația națională.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.4.   Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor)

Descrierea activității

Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27 sau C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Instalarea, întreținerea sau repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.5.   Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor

Descrierea activității

Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, și C16, C17, C22, C23, C25, C27, C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în una dintre următoarele măsuri individuale:

(a)

instalarea, întreținerea și repararea termostatelor pe zone, a sistemelor de termostat inteligente și a echipamentelor de detecție, incluzând controlul în funcție de mișcare și de lumina zilei;

(b)

instalarea, întreținerea și repararea unor sisteme de automatizare și control pentru clădiri, a unor sisteme de gestionare a energiei clădirii (BEMS), a unor sisteme de control al iluminatului și a unor sisteme de gestionare a energiei (EMS);

(c)

instalarea, întreținerea și repararea de contoare inteligente pentru gaz, căldură, răcire și electricitate;

(d)

instalarea, întreținerea și repararea unor elemente de fațadă și acoperiș cu protecție solară sau funcție de control solar, inclusiv elemente care susțin cultivarea vegetației.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.6.   Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile

Descrierea activității

Instalarea, întreținerea și repararea la fața locului ale sistemelor bazate pe tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27 sau C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în una dintre următoarele măsuri individuale, dacă sunt instalate in situ ca sisteme tehnice ale clădirii:

(a)

instalarea, întreținerea și repararea sistemelor solare fotovoltaice și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(b)

instalarea, întreținerea și repararea panourilor solare pentru apă caldă și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(c)

instalarea, întreținerea, repararea și modernizarea pompelor de căldură care contribuie la obiectivele privind energia din surse regenerabile în încălzire și răcire, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, precum și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(d)

instalarea, întreținerea și repararea turbinelor eoliene și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(e)

instalarea, întreținerea și repararea colectoarelor solare cu perforații și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(f)

instalarea, întreținerea și repararea unităților de stocare a energiei termice sau electrice și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(g)

instalarea, întreținerea și repararea centralelor de microcogenerare (producere combinată de energie electrică și energie termică - CHP) de înaltă eficiență;

(h)

instalarea, întreținerea și repararea sistemelor schimbătoare de căldură/sistemelor de recuperare a căldurii.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.7.   Achiziționarea și deținerea de clădiri

Descrierea activității

Cumpărarea de bunuri imobile și exercitarea dreptului de proprietate asupra respectivelor bunuri imobile.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE L68, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

În cazul clădirilor construite înainte de 31 decembrie 2020, clădirea are cel puțin clasa A la certificatul de performanță energetică (EPC). Ca alternativă, clădirea se situează în primele 15 % din parcul imobiliar național sau regional în ceea ce privește cererea operațională de energie primară (PED), lucru demonstrat pe baza unor dovezi adecvate, care compară cel puțin performanța activului relevant cu performanța parcului național sau regional construit înainte de 31 decembrie 2020 și care face cel puțin distincția între clădirile rezidențiale și cele nerezidențiale.

2.

În cazul clădirilor construite după 31 decembrie 2020, clădirea îndeplinește criteriile specificate în secțiunea 7.1 din prezenta anexă care sunt relevante la momentul achiziției.

3.

În cazul în care clădirea este o clădire nerezidențială de mari dimensiuni (care au sisteme de încălzire, sisteme combinate de încălzire și ventilare a spațiului, sisteme de climatizare sau sisteme destinate scopului combinat de climatizare și ventilare cu o putere nominală utilă de peste 290 kW), aceasta este exploatată eficient, prin monitorizarea și evaluarea performanței energetice (305).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

8.   INFORMAREA ȘI COMUNICAREA

8.1.   Prelucrările de date, administrarea paginilor web și activitățile asociate

Descrierea activității

Stocarea, manipularea, gestionarea, circulația, controlul, afișarea, comutarea, schimbul, transmiterea sau prelucrarea datelor prin intermediul centrelor de date (306), inclusiv tehnica de calcul la margine (edge computing).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J63.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea a pus în aplicare toate practicile relevante enumerate ca „practici preconizate” în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date (307) sau în documentul CLC TR50600-99-1 al CEN-CENELEC intitulat „Instalații și infrastructuri ale centrelor de date – Partea 99-1: Practici recomandate pentru managementul energiei” (308).

Punerea în aplicare a practicilor respective este verificată de o parte terță independentă și este auditată cel puțin o dată la trei ani.

2.

În cazul în care o practică preconizată nu este considerată relevantă din cauza constrângerilor fizice, logistice, de planificare sau de altă natură, se oferă o explicație a motivului pentru care practica preconizată nu este aplicabilă sau practică. Cele mai bune practici alternative din Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date sau din alte surse echivalente pot fi identificate ca înlocuitori direcți dacă duc la realizarea de economii de energie similare.

3.

Potențialul de încălzire globală (GWP) al agenților frigorifici utilizați în sistemul de răcire al centrului de date nu depășește 675.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Echipamentele utilizate îndeplinesc cerințele privind serverele și produsele pentru stocarea datelor prevăzute în Directiva 2009/125/CE.

Echipamentele utilizate nu conțin substanțele restricționate enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (309), cu excepția cazului în care valorile concentrației în greutate în materialele omogene nu depășesc valorile maxime enumerate în anexa respectivă.

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață a echipamentelor electrice și electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii care participă la procesul de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

La sfârșitul ciclului lor de viață, echipamentele sunt supuse unor operațiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor și o tratare selectivă în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului (310).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

8.2.   Soluțiile bazate pe date pentru reducerea emisiilor de GES

Descrierea activității

Dezvoltarea sau utilizarea de soluții TIC care vizează colectarea, transmiterea, stocarea datelor și modelarea și utilizarea acestora, în cazul în care aceste activități vizează în principal furnizarea de date și analize care să permită reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel de soluții TIC pot include, printre altele, utilizarea tehnologiilor descentralizate (de exemplu, a tehnologiilor registrelor distribuite), internetul obiectelor (IO), tehnologia 5G și inteligența artificială. Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special J61, J62 și J63.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Soluțiile TIC sunt utilizate în principal pentru furnizarea de date și analize care să permită reducerea emisiilor de GES.

2.

În cazul în care o soluție/tehnologie alternativă este deja disponibilă pe piață, soluția TIC demonstrează că aduce reduceri substanțiale ale emisiilor de GES pe durata ciclului de viață în comparație cu soluția/tehnologia alternativă cea mai performantă.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață și emisiile nete se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând standardul ETSI ES 203 199  (311), ISO 14067:2018 (312) sau ISO 14064-2:2019 (313).

Reducerile cuantificate ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă care evaluează în mod transparent modul în care criteriile standard, inclusiv cele pentru analiza critică, au fost respectate atunci când a fost obținută valoarea respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Echipamentele utilizate îndeplinesc cerințele privind serverele și produsele pentru stocarea datelor, cerințe prevăzute în Directiva 2009/125/CE.

Echipamentele utilizate nu conțin substanțele restricționate enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care valorile concentrației în greutate în materialele omogene nu depășesc valorile enumerate în anexa respectivă.

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață a echipamentelor electrice și electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii care participă la procesul de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

La sfârșitul ciclului lor de viață, echipamentele sunt supuse unor operațiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor și o tratare selectivă în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

9.   ACTIVITĂȚILE SPECIALIZATE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE

9.1.   Cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață

Descrierea activității

Cercetarea, cercetarea aplicată și dezvoltarea experimentală de soluții, procese, tehnologii, modele de afaceri și alte produse dedicate reducerii, evitării sau eliminării emisiilor de GES (C-D & I) pentru care capacitatea de a reduce, elimina sau evita emisiile de GES generate de activitățile economice vizate a fost demonstrată cel puțin într-un mediu relevant, corespunzând cel puțin nivelului de maturitate tehnologică (TRL) 6 (314).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special M71.1.2 și M72.1 sau, în cazul activităților de cercetare care fac parte integrantă din activitățile economice pentru care sunt specificate criterii tehnice de examinare în prezenta anexă, cu codurile NACE stabilite în alte secțiuni ale prezentei anexe, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea cercetează, dezvoltă sau oferă inovare pentru tehnologii, produse sau alte soluții care sunt dedicate uneia sau mai multor activități economice pentru care au fost stabilite criterii tehnice de examinare în prezenta anexă.

2.

Rezultatele cercetării, dezvoltării și inovării permit uneia sau mai multora dintre aceste activități economice să îndeplinească criteriile respective privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, respectând în același timp criteriile relevante aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” altor obiective de mediu.

3.

Activitatea economică vizează introducerea pe piață a unei soluții care nu există încă pe piață și pentru care se preconizează, pe baza unor informații publice sau a unor informații de piață, că va avea performanțe mai bune în ceea ce privește emisiile de GES pe durata ciclului de viață decât cele mai bune tehnologii disponibile pe piață. Punerea în aplicare a tehnologiilor, a produselor sau a altor soluții care fac obiectul cercetării duce la reduceri globale nete ale emisiilor de GES de-a lungul ciclului lor de viață.

4.

În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării permite deja unei activități sau mai multor activități menționate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea aplicabilă din prezenta anexă, sau în cazul în care acea tehnologie, acel produs sau acea altă soluție permite unei activități sau mai multor activități economice considerate a fi activități de facilitare sau de tranziție să îndeplinească cerințele specificate la punctul 5, respectiv 6, activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare se axează pe dezvoltarea de tehnologii, produse sau alte soluții cu emisii la fel de scăzute sau cu emisii mai scăzute, care să aducă noi avantaje semnificative, de exemplu, costuri mai mici.

5.

În cazul în care o activitate de cercetare este dedicată uneia sau mai multor activități economice considerate a fi activități de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852 pentru care criteriile tehnice de examinare sunt stabilite în prezenta anexă, rezultatele cercetării furnizează tehnologii, procese sau produse inovatoare care permit respectivelor activități de facilitare și activităților pe care le facilitează în cele din urmă să își reducă substanțial emisiile de GES sau să își îmbunătățească substanțial fezabilitatea tehnologică și economică pentru a le facilita extinderea.

6.

În cazul în care o activitate de cercetare este dedicată uneia sau mai multor activități economice considerate a fi activități de tranziție în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 pentru care criteriile tehnice de examinare sunt stabilite în prezenta anexă, tehnologiile, produsele sau alte soluții cercetate permit ca activitățile vizate să se desfășoare cu emisii preconizate substanțial mai scăzute în comparație cu criteriile tehnice de examinare privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice prevăzute în prezenta anexă.

În cazul în care o activitate de cercetare este dedicată uneia sau mai multor activități economice menționate în secțiunile 3.7, 3.8, 3.9, 3.11, 3.12, 3.13, 3.14 și 3.16 din prezenta anexă, tehnologiile, produsele sau alte soluții fie permit ca activitățile vizate să se desfășoare cu emisii de GES substanțial mai scăzute, vizând o reducere cu 30 % în comparație cu valoarea sau valorile de referință relevante din cadrul EU ETS (315), fie sunt dedicate tehnologiilor sau proceselor relevante cu emisii scăzute de dioxid de carbon, acceptate pe scară largă, din aceste sectoare, un exemplu în acest sens fiind electrificarea, în special în ceea ce privește încălzirea și răcirea, hidrogenul ca și combustibil sau materie primă, CCS, CCU și biomasa ca și combustibil sau materie primă, unde biomasa respectă cerințele relevante prevăzute în secțiunile 4.8, 4.20 și 4.24 din prezenta anexă.

7.

În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se află la nivelul TRL 6 sau 7, emisiile de GES pe durata ciclului de viață sunt evaluate într-o formă simplificată de către entitatea care efectuează cercetarea. Entitatea dovedește că dispune de unul dintre următoarele elemente, acolo unde se aplică:

(a)

un brevet care nu este mai vechi de 10 ani, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluții, în cazul în care au fost furnizate informații cu privire la potențialul său de reducere a emisiilor de GES;

(b)

un permis obținut de la o autoritate competentă pentru exploatarea sitului pentru activități demonstrative, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluții inovatoare pe durata proiectului demonstrativ, în cazul în care au fost furnizate informații cu privire la potențialul său de reducere a emisiilor de GES.

În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se situează la nivelul de maturitate tehnologică (TRL) 8 sau la un nivel superior, emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând standardul ISO 14067:2018 (316) sau ISO 14064-1:2018 (317) și sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau pentru starea ecologică bună a apelor marine.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru obiectivele economiei circulare, ținând seama de tipurile de prejudicii semnificative potențiale, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2020/852.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri de a genera o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol provenite de la tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau reziliența ecosistemelor sau pentru starea de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.

9.2.   Cercetarea, dezvoltarea și inovarea pentru captarea directă din aer a CO2

Descrierea activității

Cercetare, cercetare aplicată și dezvoltare experimentală de soluții, procese, tehnologii, modele de afaceri și alte produse dedicate captării directe din aer a CO2 din atmosferă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special M71.1.2 și M72.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea cercetează, dezvoltă sau oferă inovații pentru tehnologii, produse sau alte soluții care sunt dedicate captării directe din aer a CO2 din atmosferă.

2.

Punerea în aplicare a tehnologiilor, a produselor sau a altor soluții care fac obiectul cercetării în scopul captării directe din aer a CO2 din atmosferă are potențialul de a duce la reduceri totale nete ale emisiilor de GES, odată ce vor fi comercializate.

3.

În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se află la nivelurile TRL 1-7, emisiile de GES pe durata ciclului de viață sunt evaluate într-o formă simplificată de către entitatea care efectuează cercetarea. Entitatea dovedește că dispune de unul dintre următoarele elemente, acolo unde se aplică:

(a)

un brevet care nu este mai vechi de 10 ani, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluții, în cazul în care au fost furnizate informații cu privire la potențialul său de reducere a emisiilor de GES;

(b)

un permis obținut de la o autoritate competentă pentru exploatarea sitului pentru activități demonstrative, asociat tehnologiei, produsului sau altei soluții inovatoare pe durata proiectului demonstrativ, în cazul în care au fost furnizate informații cu privire la potențialul său de reducere a emisiilor de GES.

În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării se situează la nivelul de maturitate tehnologică (TRL) 8 sau la un nivel superior, emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând standardul ISO 14067:2018 (318) sau ISO 14064-1:2018 (319) și sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau pentru starea ecologică bună a apelor marine.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru obiectivele economiei circulare, ținând seama de tipurile de prejudicii semnificative potențiale, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2020/852.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri de a genera o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol provenite de la tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau reziliența ecosistemelor sau pentru starea de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.

9.3.   Serviciile profesionale legate de performanța energetică a clădirilor

Descrierea activității

Servicii profesionale legate de performanța energetică a clădirilor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M71, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în una dintre următoarele:

(a)

consultări tehnice (consultări privind energia, simulări în domeniul energiei, gestionare de proiecte, elaborarea de contracte de performanță energetică, cursuri de formare specifice) legate de îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor;

(b)

audituri energetice acreditate și evaluări ale performanței clădirilor;

(c)

servicii de management al energiei;

(d)

contracte de performanță energetică;

(e)

servicii energetice furnizate de societăți de servicii energetice (energy service companies - ESCO).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A


(1)  Crearea de păduri prin plantare sau însămânțare deliberată pe terenuri care, până în momentul respectiv, aveau o destinație diferită implică o transformare a destinației terenurilor, prin care un teren neforestier devine pădure, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(2)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(3)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(4)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic,

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(5)  Inclusiv o analiză a (i) sustenabilității pe termen lung a resursei lemnoase, (ii) a impacturilor/presiunilor asupra conservării habitatului, a diversității habitatelor asociate și a stării recoltării, cu reducerea la minimum a impactului asupra solului.

(6)  Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de introducere a unor dispoziții tranzitorii (JO L 227, 31.7.2014, p. 1).

(7)  Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea, cu un accent special pe dispozițiile CCONUSC elaborate de Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa - Forest Europe (MCPFE) - adoptate în cadrul reuniunii la nivel de experți a MCPFE din 12-13 noiembrie 2008 și de Biroul Strategiei paneuropene pentru diversitate biologică și peisagistică (PEBLDS) în numele Consiliului PEBLDS la 4 noiembrie 2008 (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/other_meetings/2008/Geneva/Guidelines_Aff_Ref_ADOPTED.pdf).

(8)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010, p. 23).

(10)  Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/).

(11)  Zonă forestieră care este desemnată pentru a rămâne pădure și pentru care destinația terenului nu poate fi schimbată,

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(12)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(13)  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

(14)  Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 (JO L 170, 25.6.2019, p. 1).

(15)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(16)  Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (JO L 169, 25.6.2019, p. 45).

(17)  Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional (JO L 63, 6.3.2003, p. 29).

(18)  Convenția de la Minamata privind mercurul (JO L 142, 2.6.2017, p. 6).

(19)  Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (JO L 297, 31.10.1988, p. 21).

(20)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(21)  Refacerea pădurilor include:

reabilitarea, adică refacerea speciilor, a structurilor sau a proceselor dorite într-un ecosistem existent;

reconstrucția, adică readucerea plantelor autohtone pe terenuri care au o altă destinație;

regenerarea, adică refacerea terenurilor grav degradate, lipsite de vegetație;

în mod mai radical, înlocuirea, prin care speciile care nu se adaptează bine într-o anumită locație și care nu pot migra sunt înlocuite cu specii introduse, având în vedere schimbarea rapidă a climei.

Modulul de refacere a pădurilor. În Sustainable Forest Management (SFM) Toolbox (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/sustainable-forest-management/toolbox/modules/forest-restoration/basic-knowledge/en/).

(22)  Refacerea ecologică (sau refacerea ecosistemului):

procesul de readucere a unui ecosistem la o structură și o funcție naturală existente înainte de apariția unei perturbări;

procesul de sprijinire a refacerii unui ecosistem care a fost degradat, deteriorat sau distrus;

procesul de modificare intenționată a unui sit pentru a stabili un ecosistem autohton definit. Scopul acestui proces este de a imita structura, funcția, diversitatea și dinamica ecosistemului specificat;

intervenție umană […] menită să accelereze refacerea habitatelor deteriorate sau să readucă ecosistemele la o stare cât mai apropiată posibil de starea lor anterioară apariției unei perturbări,

Definițiile/descrierile cel mai utilizate ale principalilor termeni referitori la refacerea ecosistemelor. Cea de a 11-a Conferință a părților la Convenția privind diversitatea biologică. 2012. UNEP/CBD/COP/11/INF/19 (versiunea din 4.6.2021: https://www.cbd.int/doc/meetings/cop/cop-11/information/cop-11-inf-19-en.pdf).

(23)  Reabilitarea pădurilor este procesul de refacere a capacității unei păduri de a furniza din nou bunuri și servicii, prin care starea pădurii reabilitate nu este identică cu starea sa înainte de degradare,

Definițiile/descrierile cel mai utilizate ale principalilor termeni referitori la refacerea ecosistemelor. Cea de a 11-a Conferință a părților la Convenția privind diversitatea biologică. 2012. UNEP/CBD/COP/11/INF/19 (versiunea din 4.6.2021: https://www.cbd.int/doc/meetings/cop/cop-11/information/cop-11-inf-19-en.pdf).

(24)  Versiunea din 4.6.2021: https://www.cbd.int/convention/text/).

(25)  Restabilirea pădurii, prin plantare și/sau însămânțare deliberată pe terenuri clasificate ca păduri.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661 en.pdf).

(26)  Pădure alcătuită în principal din arbori obținuți prin regenerare naturală.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661 en.pdf).

(27)  Un eveniment meteorologic extrem este un eveniment care se produce rar într-un anumit loc și într-o anumită perioadă a anului. Definițiile termenului „rar” diferă, însă, de obicei, raritatea unui eveniment meteorologic extrem este egală cu sau mai mare de percentila 10 sau 90 a unei funcții de densitate a probabilității estimată în urma observațiilor. Prin definiție, caracteristicile evenimentelor meteorologice numite extreme diferă de la un loc la altul în sens absolut. Atunci când un tipar de evenimente meteorologice extreme persistă un timp, de exemplu un întreg anotimp, acesta poate fi clasificat drept un eveniment climatic extrem, în special dacă are un randament mediu sau total care este, în sine, extrem (de exemplu, secetă sau precipitații abundente pe durata unui întreg anotimp). A se vedea IPCC, 2018: Anexa I: Glosar (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc.ch/sr15/chapter/glossary/).

(28)  Orice incendiu de vegetație necontrolat care necesită o decizie privind stingerea, Glosarul european privind incendiile de vegetație și incendiile forestiere, 2012, elaborat în cadrul proiectului „EUFOFINET” al Rețelei Europene privind Incendiile Forestiere („European Forest Fire Network”), ca parte a programului INTERREG IVC (versiunea din 4.6.2021: https://www.ctif.org/index.php/library/european-glossary-wildfires-and-forest-fires).

(29)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661 en.pdf).

(30)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(31)  Inclusiv o analiză a (i) sustenabilității pe termen lung a resursei lemnoase, (ii) a impacturilor/presiunilor asupra conservării habitatului, a diversității habitatelor asociate și a stării recoltării, cu reducerea la minimum a impactului asupra solului.

(32)  Administrarea și folosirea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, în prezent și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și mondial și care să nu producă daune altor ecosisteme.

Rezoluția H1 – Orientări generale privind gestionarea durabilă a pădurilor în Europa a celei de a doua Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (Forest Europe), 16-17 iunie 1993, Helsinki/Finlanda (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf ).

(33)  Anexa 2 la Rezoluția L2. Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor. A treia Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa, 2-4 iunie 1998, Lisabona/Portugalia (versiunea din 4.6.2021: https://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/10/MC_lisbon_resolutionL2_with_annexes.pdf#page=18).

(34)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(35)  Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/).

(36)  Zonă forestieră care este desemnată pentru a rămâne pădure și pentru care destinația terenului nu poate fi schimbată,

(FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(37)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(38)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(39)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661 en.pdf).

(40)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(41)  Inclusiv o analiză a (i) sustenabilității pe termen lung a resursei lemnoase, (ii) a impacturilor/presiunilor asupra conservării habitatului, a diversității habitatelor asociate și a stării recoltării, cu reducerea la minimum a impactului asupra solului.

(42)  Administrarea și folosirea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, în prezent și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și mondial și care să nu producă daune altor ecosisteme.

Rezoluția H1 – Orientări generale privind gestionarea durabilă a pădurilor în Europa a celei de a doua Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (Forest Europe), 16-17 iunie 1993, Helsinki/Finlanda (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf).

(43)  Anexa 2 la Rezoluția L2. Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor. A treia Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa, 2-4 iunie 1998, Lisabona/Portugalia (versiunea din 4.6.2021: https://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/10/MC_lisbon_resolutionL2_with_annexes.pdf#page=18).

(44)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(45)  Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/).

(46)  Zonă forestieră care este desemnată pentru a rămâne pădure și pentru care destinația terenului nu poate fi schimbată.

(FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(47)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(48)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(49)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(50)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(51)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(52)  Principalul obiectiv de gestionare desemnat atribuit unei unități de gestionare (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(53)  Pădure în cazul căreia obiectivul de gestionare este protecția solului și a apei. (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(54)  Pădure în cazul căreia obiectivul de gestionare este conservarea biodiversității. Include, dar nu se limitează la zonele desemnate pentru conservarea biodiversității în cadrul zonelor protejate. (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(55)  Pădure în cazul căreia obiectivul de gestionare constă în servicii sociale. (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf)

(56)  Administrarea și folosirea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, în prezent și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și mondial și care să nu producă daune altor ecosisteme.

Rezoluția H1 – Orientări generale privind gestionarea durabilă a pădurilor în Europa a celei de a doua Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (Forest Europe), 16-17 iunie 1993, Helsinki/Finlanda (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf)

(57)  Anexa 2 la Rezoluția L2. Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor. A treia Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa, 2-4 iunie 1998, Lisabona/Portugalia (versiunea din 4.6.2021: https://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/10/MC_lisbon_resolutionL2_with_annexes.pdf#page=18).

(58)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(59)  Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/).

(60)  Zonă forestieră care este desemnată pentru a rămâne pădure și pentru care destinația terenului nu poate fi schimbată.

(FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(61)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(62)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(63)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(64)  Zonele umede includ o mare varietate de habitate continentale, cum ar fi mlaștinile, pajiștile umede și turbăriile, zonele inundabile, râurile și lacurile, și zone costiere, cum ar fi mlaștinile temporare cu apă salmastră sau sărată, mangrovele, terasele mlăștinoase intertidale și solul submarin de iarbă de mare, precum și recifele de corali și alte zone marine cu o adâncime de cel mult șase metri la reflux și zonele umede artificiale, cum ar fi barajele, rezervoarele, orezăriile și iazurile și lagunele de tratare a apelor reziduale. O introducere la Convenția Ramsar asupra zonelor umede, ediția a 7-a (anterior, Manualul Convenției Ramsar). Secretariatul Convenției Ramsar, Gland, Elveția.

(65)  Turbăriile sunt ecosisteme cu sol de turbă. Turba constă în cel puțin 30 % plante moarte, parțial descompuse, care s-au acumulat in situ în locuri saturate de apă și adesea în condiții acide. Rezoluția XIII.12 Orientări privind identificarea turbăriilor drept zone umede de importanță internațională (situri Ramsar) în scopul reglementării schimbărilor climatice la nivel mondial, ca argument suplimentar față de criteriile Ramsar existente, Convenția Ramsar adoptată la 21-29 octombrie 2018.

(66)  Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (versiunea din 4.6.2021: https://www.ramsar.org/sites/default/files/documents/library/current_convention_text_e.pdf).

(67)  Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 29 mai 1995 privind utilizarea rațională și conservarea zonelor umede, COM(95) 189 final.

(68)  Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene (JO L 192, 22.7.2011, p. 1).

(69)  Principii și orientări pentru refacerea zonelor umede ale Convenției Ramsar (2002). Adoptate prin Rezoluția VIII.16 (2002) a Convenției Ramsar (versiunea din 4.6.2021: https://www.ramsar.org/sites/default/files/documents/pdf/guide/guide-restoration.pdf).

(70)  Rezoluția VIII.14 a Convenției Ramsar (2002) – Noi orientări pentru planificarea gestionării siturilor Ramsar și a altor zone umede (versiunea din 4.6.2021: https://www.ramsar.org/sites/default/files/documents/pdf/res/key_res_viii_14_e.pdf).

(71)  Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/).

(72)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(73)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(74)  Pentru punctele (j) – (m), criteriile referitoare la modernizare sunt tratate în secțiunile 6.9 și 6.12 din prezenta anexă.

(75)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

(76)  Astfel cum se prevede la punctul 3 al părții C din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858.

(77)  Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE (JO L 188, 18.7.2009, p. 1).

(78)  Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).

(79)  Până la 31.12.2022, EURO VI, etapa E, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(80)  Astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(81)  Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).

(82)  Astfel cum sunt definite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).

(83)  Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).

(84)  Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).

(85)  Indicele eficienței energetice în exploatare este definit ca raportul masei de CO2 emis pe unitatea de transport efectuat. Aceasta este o valoare reprezentativă a eficienței energetice a exploatării navei pe o perioadă coerentă, care reprezintă modelul comercial global al navei. Documentul MEPC.1/Circ 684 al OMI conține orientări privind modul de calculare a acestui indice.

(86)  Indicele eficienței energetice de proiectare (versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/fr/MediaCentre/HotTopics/GHG/Pages/EEDI.aspx).

(87)  Cerințele privind EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 asupra cărora s-a convenit în cadrul celei de a șaptezeci și patra sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale.

(88)  Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

(89)  Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

(90)  Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (JO L 269, 21.10.2000, p. 34).

(91)  Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE (JO L 266, 26.9.2006, p. 1).

(92)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(93)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(94)  Acolo unde este cazul, valoarea U se calculează în conformitate cu standardele aplicabile, de exemplu EN ISO 10077-1:2017 (ferestre și uși), EN ISO 12631:2017 (fațade cortină) și EN ISO 6946:2017 (componente și elemente de clădire).

(95)  Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO L 198, 28.7.2017, p. 1).

(96)  Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).

(97)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(98)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(99)  Calculate în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de stabilire a normelor tranzitorii pentru întreaga Uniune privind alocarea armonizată și cu titlu gratuit a certificatelor de emisii în temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 59, 27.2.2019, p. 8).

(100)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei din 12 martie 2021 de stabilire a valorilor de referință revizuite pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor de emisii pentru perioada 2021-2025, în temeiul articolului 10a alineatul (2) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 87, 15.3.2021, p. 29).

(101)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(102)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) pentru clincher de ciment gri, astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447, înmulțită cu 0,65 care reprezintă raportul clincher/ciment.

(103)  Decizia de punere în aplicare 2013/163/UE a Comisiei din 26 martie 2013 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale pentru producerea cimentului, varului și oxidului de magneziu (JO L 100, 9.4.2013, p. 1).

(104)  A se vedea documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) privind efectele economice și intersectoriale: (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/ecm_bref_0706.pdf).

(105)  Combinate într-un prag unic rezultat din suma emisiilor directe și indirecte, calculate ca valoarea medie a celor mai bune 10 % instalații pe baza datelor colectate în contextul stabilirii criteriilor de referință industriale ale EU ETS pentru perioada 2021-2026 și calculate în conformitate cu metodologia de stabilire a criteriilor de referință prevăzută în Directiva 2003/87/CE plus contribuția substanțială la criteriul privind atenuarea schimbărilor climatice aplicabil generării de energie electrică (100 g CO2e/kWh) înmulțit cu eficiența energetică medie a fabricării aluminiului (15,5 MWh/t Al).

(106)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(107)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(108)  Aluminiul produs este aluminiul lichid nealiat, sub formă brută, produs prin electroliză.

(109)  Emisiile indirecte de gaze cu efect de seră sunt emisiile de gaze cu efect de seră pe întregul ciclu de viață produse prin generarea energiei electrice utilizate pentru fabricarea aluminiului primar.

(110)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1032 a Comisiei din 13 iunie 2016 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru industria metalelor neferoase (JO L 174, 30.6.2016, p. 32).

(111)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(112)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(113)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(114)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(115)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(116)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(117)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(118)  Decizia de punere în aplicare 2012/135/UE a Comisiei din 28 februarie 2012 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale pentru producerea fontei și a oțelului (JO L 70, 8.3.2012, p. 63.)

(119)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(120)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(121)  Decizia de punere în aplicare 2013/732/UE a Comisiei din 9 decembrie 2013 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru producerea de cloralcali (JO L 332, 11.12.2013, p. 34).

(122)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902 a Comisiei din 30 mai 2016 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 152, 9.6.2016, p. 23).

(123)  Decizia de punere în aplicare 2014/738/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru rafinarea petrolului mineral și a gazului (JO L 307, 28.10.2014, p. 38).

(124)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(125)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(126)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele, (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic-s_bref_0907.pdf).

(127)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(128)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(129)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(130)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele, (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic-s_bref_0907.pdf).

(131)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(132)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(133)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(134)  Decizia de punere în aplicare 2013/732/UE.

(135)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(136)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(137)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(138)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(139)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(140)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(141)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(142)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(143)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(144)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(145)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2117 a Comisiei din 21 noiembrie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (JO L 323, 7.12.2017, p. 1).

(146)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(147)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic_aaf.pdf).

(148)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(149)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(150)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(151)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic_aaf.pdf).

(152)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(153)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(154)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(155)  Materiile prime regenerabile se referă la biomasă, biodeșeuri industriale sau biodeșeuri municipale.

(156)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/pol_bref_0807.pdf).

(157)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(158)  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(159)  Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei din 17 mai 2017 de stabilire a unor criterii și standarde metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine și a specificațiilor și metodelor standardizate de monitorizare și evaluare, precum și de abrogare a Deciziei 2010/477/UE (JO L 125, 18.5.2017, p. 43).

(160)  Comunicarea C(2020) 7730 final a Comisiei Europene – „Document de orientare privind proiectele de energie eoliană și legislația UE privind natura” – conține orientări practice privind punerea în aplicare a acestui criteriu (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/wind_farms_en.pdf).

(161)  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(162)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(163)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(164)  Instrument disponibil online pentru publicul larg, conceput de Asociația Internațională a Hidroenergiei (International Hydropower Association – IHA) în colaborare cu Catedra UNESCO pentru schimbări de mediu la nivel mondial – (versiunea din 4.6.2021: https://www.hydropower.org/gres).

(165)  Comunicarea C/2018/2619 a Comisiei, intitulată „Ghid privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în contextul legislației UE privind natura”, oferă orientări practice în acest sens (JO C 213, 18.6.2018, p. 1).

(166)  Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arsenicul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător (JO L 23, 26.1.2005, p. 3).

(167)  Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).

(168)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(169)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(170)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 212, 17.8.2017, p. 1).

(171)  Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere (JO L 313, 28.11.2015, p. 1).

(172)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(173)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(174)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(175)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(176)  Raportul final privind tehnologia rezultat în urma schimbului de informații cu statele membre, sectoarele vizate și organizațiile neguvernamentale conține informații tehnice cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile utilizate în instalațiile medii de ardere pentru a reduce impactul acestora asupra mediului, cu privire la nivelurile de emisii care pot fi atinse utilizând cele mai bune tehnologii disponibile și emergente și cu privire la costurile aferente (versiunea din 4.6.2021: https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/9a99a632-9ba8-4cc0-9679-08d929afda59/details].

(177)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10 august 2018 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 208, 17.8.2018, p. 38).

(178)  Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei din 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește transformatoarele de putere mici, medii și mari (JO L 152, 22.5.2014, p. 1).

(179)  CEI EN 50588-1 Transformatoare de putere medie de 50 Hz, a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV.

(180)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158/125, 14.6.2019).

(181)  Orientări în materie de protecția mediului, sănătate și siguranță [Environmental, Health, and Safety (EHS) Guidelines], 30 aprilie 2007, (versiunea din 4.6.2021: https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/29f5137d-6e17-4660-b1f9-02bf561935e5/ Final%2B-%2BGeneral%2BEHS%2BGuidelines.pdf?MOD=AJPERES&CVID=jOWim3p).

(182)  Recomandarea 1999/519/CE a Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpurile electromagnetice (0 Hz - 300 GHz) (JO L 199, 30.7.1999, p. 59).

(183)  Orientările din 1998 ale ICNIRP privind limitarea expunerii la câmpuri electrice, magnetice și electromagnetice care variază în timp (până la 300 ghz), (versiunea din 4.6.2021: https://www.icnirp.org/cms/upload/publications/ICNIRPemfgdl.pdf).

(184)  Orientările practice pentru punerea în aplicare a acestui criteriu sunt cuprinse în Comunicarea C(2018)2620 a Comisiei Europene – „Infrastructurile de transport al energiei și legislația UE privind natura” (JO C 213, 18.6.2018, p. 62).

(185)  Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).

(186)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(187)  Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(188)  Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort (JO L 72, 10.3.2012, p. 7), Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă (JO L 239, 6.9.2013, p. 136) și Regulamentul (UE) 2016/2281 al Comisiei din 30 noiembrie 2016 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile produselor pentru încălzirea aerului, produselor pentru răcire, răcitoarelor industriale cu temperaturi înalte și ventiloconvectoarelor (JO L 346, 20.12.2016, p. 1).

(189)  Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort (JO L 72, 10.3.2012, p. 7).

(190)  Cogenerarea este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva 2012/27/UE.

(191)  Cogenerarea este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva 2012/27/UE.

(192)  Cogenerarea este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva 2012/27/UE.

(193)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(194)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(195)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(196)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(197)  Raportul final privind tehnologia rezultat în urma schimbului de informații cu statele membre, sectoarele vizate și organizațiile neguvernamentale conține informații tehnice cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile utilizate în instalațiile medii de ardere pentru a reduce impactul acestora asupra mediului, cu privire la nivelurile de emisii care pot fi atinse utilizând cele mai bune tehnologii disponibile și emergente și cu privire la costurile aferente (versiunea din 4.6.2021: https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/9a99a632-9ba8-4cc0-9679-08d929afda59/details].

(198)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(199)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(200)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(201)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(202)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(203)  Raportul final privind tehnologia rezultat în urma schimbului de informații cu statele membre, sectoarele vizate și organizațiile neguvernamentale conține informații tehnice cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile utilizate în instalațiile medii de ardere pentru a reduce impactul acestora asupra mediului, cu privire la nivelurile de emisii care pot fi atinse utilizând cele mai bune tehnologii disponibile și emergente și cu privire la costurile aferente (versiunea din 4.6.2021: https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/9a99a632-9ba8-4cc0-9679-08d929afda59/details].

(204)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(205)  Indicele de pierderi în infrastructură (ILI) este calculat conform formulei: pierderi reale anuale curente (CARL)/pierderi reale anuale inevitabile (UARL). Pierderile reale anuale curente (CARL) reprezintă cantitatea de apă care se pierde efectiv din rețeaua de distribuție (adică nu este livrată utilizatorilor finali). Pierderile reale anuale inevitabile (UARL) iau în considerare faptul că va exista întotdeauna o oarecare pierdere într-o rețea de distribuție a apei. UARL se calculează pe baza unor factori precum lungimea rețelei, numărul de branșamente și presiunea la care funcționează rețeaua.

(206)  Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) (JO L 435, 23.12.2020, p. 1).

(207)  Indicele de pierderi în infrastructură (ILI) este calculat conform formulei: pierderi reale anuale curente (CARL)/pierderi reale anuale inevitabile (UARL). Pierderile reale anuale curente (CARL) reprezintă cantitatea de apă care se pierde efectiv din rețeaua de distribuție (adică nu este livrată utilizatorilor finali). Pierderile reale anuale inevitabile (UARL) iau în considerare faptul că va exista întotdeauna o oarecare pierdere într-o rețea de distribuție a apei. UARL se calculează pe baza unor factori precum lungimea rețelei, numărul de branșamente și presiunea la care funcționează rețeaua.

(208)  De exemplu, în conformitate cu orientările IPCC privind inventarele naționale ale GES pentru tratarea apelor reziduale (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/pdf/5_Volume5/19R_V5_6_Ch06_Wastewater.pdf).

(209)  Astfel cum se prevede în anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(210)  Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(211)  Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6).

(212)  Astfel cum se prevede în anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(213)  În Uniune, activitatea este conformă cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3), precum și cu legislația și planurile de gestionare a deșeurilor de la nivel național.

(214)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(215)  Astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE.

(216)  Astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 40 din Directiva (UE) 2018/2001.

(217)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(218)  Astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE.

(219)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(220)  Termenul „depozit de deșeuri” este definit la articolul 2 litera (g) din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

(221)  Astfel cum sunt definite la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 1999/31/CE.

(222)  „Biogazul” este definit la articolul 2 punctul 28 din Directiva (UE) 2018/2001.

(223)  Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

(224)  Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114).

(225)  Standardul ISO 27914:2017, Captarea, transportul și stocarea geologică a dioxidului de carbon – Stocarea geologică (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/64148.html).

(226)  Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 și (UE) nr. 167/2013 și de modificare și abrogare a Directivei 97/68/CE (JO L 252, 16.9.2016, p. 53).

(227)  Acestea includ autocare al căror tip de caroserie este clasificat ca „CE” (vehicul cu podea coborâtă, fără etaj), „CF” (vehicul cu podea coborâtă, cu etaj), „CG” (vehicul articulat, cu podea coborâtă, fără etaj), „CH” (vehicul articulat, cu podea coborâtă, cu etaj), „CI” (vehicul fără acoperiș, fără etaj) sau „CJ” (vehicul fără acoperiș, cu etaj), astfel cum se prevede la punctul 3 din partea C a anexei I la Regulamentul (UE) 2018/858.

(228)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(229)  Astfel cum se prevede la punctul 3 al părții C din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858.

(230)  Până la 31.12.2021, EURO VI, etapa E, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(231)  Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 (JO L 177, 5.6.2020, p. 1).

(232)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(233)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(234)  Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 171, 29.6.2007, p. 1).

(235)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(236)  Astfel cum se prevede în anexa I la Directiva 2005/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind omologarea autovehiculelor în ceea ce privește posibilitățile de reutilizare, reciclare și recuperare a acestora și de modificare a Directivei 70/156/CEE a Consiliului (JO L 310, 25.11.2005, p. 10).

(237)  Regulamentul (UE) 2018/1832 al Comisiei din 5 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) 2017/1151 al Comisiei în scopul îmbunătățirii încercărilor și procedurilor de omologare de tip referitoare la emisii pentru vehiculele ușoare de pasageri și comerciale, inclusiv a celor referitoare la conformitatea în funcțiune și la emisii în condiții de conducere reale și în scopul introducerii de dispozitive pentru monitorizarea consumului de combustibil și de energie electrică (JO L 301, 27.11.2018, p. 1).

(238)  Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).

(239)  Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor și al amortizoarelor de zgomot de înlocuire, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivei 70/157/CEE (JO L 158, 27.5.2014, p. 131).

(240)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(241)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(242)  Astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(243)  Astfel cum se prevede în anexa I la Directiva 2005/64/CE.

(244)  Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).

(245)  Indicele eficienței energetice în exploatare este definit ca raportul masei de CO2 emis pe unitatea de transport efectuat. Aceasta este o valoare reprezentativă a eficienței energetice a exploatării navei pe o perioadă coerentă, care reprezintă modelul comercial global al navei. Documentul MEPC.1/Circ 684 al OMI conține orientări privind modul de calculare a acestui indice.

(246)  Indicele eficienței energetice de proiectare (versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/fr/MediaCentre/HotTopics/GHG/Pages/EEDI.aspx).

(247)  Cerințele privind EEDI asupra cărora s-a convenit în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale. Pentru navele care se încadrează în tipurile de nave prevăzute în regula 2 din anexa VI la Convenția MARPOL, dar care nu sunt considerate a fi nave noi în temeiul regulii respective, se poate furniza o valoare EEDI atinsă calculată în mod voluntar în conformitate cu capitolul 4 din anexa VI la Convenția MARPOL, iar verificarea calculelor respective se face în conformitate cu capitolul 2 din anexa VI la convenția menționată.

(248)  Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

(249)  Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 și a Directivei 2009/16/CE (JO L 330, 10.12.2013, p. 1).

(250)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2323 a Comisiei de stabilire a listei europene a instalațiilor de reciclare a navelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind reciclarea navelor (JO L 345, 20.12.2016, p. 119).

(251)  Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).

(252)  Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (JO L 132, 21.5.2016, p. 58).

(253)  Versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Sulphur-oxides-(SOx)-%E2%80%93-Regulation-14.aspx.

(254)  În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană discută în prezent crearea unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

(255)  Versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Nitrogen-oxides-(NOx)- -Regulation-13.aspx).

(256)  În ceea ce privește mările Uniunii, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

(257)  Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, 5 octombrie 2001.

(258)  Orientările OMI pentru controlul și managementul foulingului biologic prins pe nave pentru a se reduce la minimum transferul de specii acvatice invazive, rezoluția MEPC.207(62).

(259)  Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic provocat de navigația comercială pentru a combate efectele adverse asupra vieții marine (MEPC.1/Circ.833).

(260)  Indicele eficienței energetice de proiectare (versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/fr/MediaCentre/HotTopics/GHG/Pages/EEDI.aspx).

(261)  Cerințele privind EEDI asupra cărora s-a convenit în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale. Pentru navele care se încadrează în tipurile de nave prevăzute în regula 2 din anexa VI la Convenția MARPOL, dar care nu sunt considerate a fi nave noi în temeiul regulii respective, se poate furniza o valoare a EEDI atinsă calculată în mod voluntar în conformitate cu capitolul 4 din anexa VI la Convenția MARPOL, iar verificarea calculelor respective se face în conformitate cu capitolul 2 din anexa VI la convenția menționată.

(262)  Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

(263)  În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană discută în prezent crearea unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

(264)  În ceea ce privește mările Uniunii, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

(265)  Orientările OMI pentru controlul și managementul foulingului biologic prins pe nave pentru a se reduce la minimum transferul de specii acvatice invazive, rezoluția MEPC.207(62).

(266)  Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic provocat de navigația comercială pentru a combate efectele adverse asupra vieții marine (MEPC.1/Circ.833).

(267)  În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană discută în prezent crearea unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

(268)  În ceea ce privește mările Uniunii, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

(269)  Orientările OMI pentru controlul și managementul foulingului biologic prins pe nave pentru a se reduce la minimum transferul de specii acvatice invazive, rezoluția MEPC.207(62).

(270)  Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic provocat de navigația comercială pentru a combate efectele adverse asupra vieții marine (MEPC.1/Circ.833).

(271)  Decizia 2000/532/CE a Comisiei din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase (JO L 226, 6.9.2000, p. 3).

(272)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_ro).

(273)  În conformitate cu articolul 3 punctul 11 din Directiva 34/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).

(274)  Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană (JO L 138, 26.5.2016, p. 44).

(275)  În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(276)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_ro).

(277)  Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).

(278)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_ro).

(279)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_ro).

(280)  Protocolul UE privind deșeurile din construcții și demolări (https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_ro).

(281)  Cantitatea de energie calculată necesară pentru a satisface cererea de energie asociată utilizărilor tipice ale unei clădiri, exprimată în kWh/m2 pe an cu ajutorul unui indicator numeric al consumului total de energie primară, pe baza metodologiei naționale de calcul relevante și astfel cum este înscrisă în certificatul de performanță energetică (EPC).

(282)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(283)  În cazul clădirilor rezidențiale, testarea se efectuează pentru un set reprezentativ de tipuri de locuințe/apartamente.

(284)  Testarea se efectuează în conformitate cu standardele EN13187 (Performanța termică a clădirilor. Detecția calitativă a neregularităților termice în anvelopa clădirilor) și EN13829 (Performanța termică a clădirilor. Determinarea permeabilității la aer a clădirilor. Metodă de presurizare prin ventilare) sau cu standarde echivalente acceptate de organismul de control al clădirilor din locul în care este situată clădirea.

(285)  În cazul clădirilor rezidențiale, calculul și comunicarea informațiilor se efectuează pentru un set reprezentativ de tipuri de locuințe/apartamente.

(286)  GWP este comunicat ca indicator numeric pentru fiecare etapă a ciclului de viață; acesta este exprimat în kg CO2e/m2 (de suprafață interioară utilă la sol) și calculat ca medie pentru un an dintr-o perioadă de studiu de referință de 50 de ani. Selectarea datelor, definirea scenariului și calculele sunt efectuate în conformitate cu standardul EN 15978 (BS EN 15978:2011. Dezvoltare durabilă a lucrărilor de construcție. Evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Metodă de calcul). Domeniul de aplicare al elementelor clădirii și al echipamentelor tehnice este cel definit pentru indicatorul 1.2 în cadrul comun al UE Level(s). În cazul în care există un instrument național de calcul sau dacă acesta este necesar pentru comunicarea informațiilor ori pentru obținerea autorizațiilor de construire, instrumentul respectiv poate fi utilizat pentru a comunica informațiile necesare. Pot fi utilizate și alte instrumente de calcul, dacă acestea îndeplinesc criteriile minime stabilite în cadrul comun al UE Level(s) (versiunea din 4.6.2021: https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/product-groups/412/documents), a se vedea manualul utilizatorului pentru indicatorul 1.2.

(287)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_ro).

(288)  ISO 20887:2020, Durabilitatea clădirilor și a lucrărilor de construcții civile - Proiectare pentru facilitarea demontării și pentru adaptabilitate - Principii, cerințe și orientări (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/69370.html).

(289)  Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

(290)  CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții - Evaluarea emisiei de substanțe periculoase - Determinarea emisiilor în aerul de interior.

(291)  ISO 16000-3:2011, Aer de interior – Partea 3: Determinarea eliberării de formaldehidă și de alți compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).

(292)  Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

(293)  Seria ISO 18400 privind calitatea solului — Prelevare.

(294)  JRC ESDCA, LUCAS: Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor (versiunea din 4.6.2021: https://esdac.jrc.ec.europa.eu/projects/lucas

(295)  UICN, The IUCN European Red List of Threatened Species (Lista roșie europeană a speciilor amenințate a UICN) (versiunea din 4.6.2021: https://www.iucn.org/regions/europe/our-work/biodiversity-conservation/european-red-list-threatened-species).

(296)  UICN, The IUCN Red List of Threatened Species (Lista roșie a speciilor amenințate a UICN) (versiunea din 4.6.2021: https://www.iucnredlist.org).

(297)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(298)  Conform prevederilor privind „renovările majore” din reglementările naționale și regionale care sunt aplicabile în materie de clădiri și care pun în aplicare Directiva 2010/31/UE. Performanța energetică a clădirii sau a părții renovate care este modernizată îndeplinește cerințele minime de performanță energetică optime din punctul de vedere al costurilor, în conformitate cu directiva respectivă.

(299)  Cererea inițială de energie primară și îmbunătățirea estimată se bazează pe un studiu detaliat al clădirii, pe un audit energetic efectuat de un expert independent acreditat sau pe orice altă metodă transparentă și proporțională și este validată printr-un certificat de performanță energetică. Îmbunătățirea cu 30 % rezultă dintr-o reducere efectivă a cererii de energie primară (în cazul în care reducerile cererii nete de energie primară prin intermediul surselor regenerabile de energie nu sunt luate în considerare) și poate fi realizată printr-o succesiune de măsuri în termen de maximum trei ani.

(300)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_ro).

(301)  ISO 20887:2020, Durabilitatea clădirilor și a lucrărilor de construcții civile - Proiectare pentru facilitarea demontării și pentru adaptabilitate - Principii, cerințe și orientări (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/69370.html).

(302)  Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare (de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului).

(303)  ISO 16000-3:2011, Aer de interior – Partea 3: Determinarea eliberării de formaldehidă și de alți compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).

(304)  Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

(305)  Acest lucru poate fi demonstrat, de exemplu, prin prezența unui contract de performanță energetică sau a unui sistem de automatizare și control al clădirii, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) și articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/31/UE.

(306)  Centrele de date includ următoarele echipamente: echipamente și servicii TIC; sisteme de răcire; echipamente electrice pentru centrele de date; echipamente de distribuție a energiei electrice în centrele de date; clădirea centrului de date; sisteme de monitorizare.

(307)  Cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date este ultima versiune publicată pe site-ul Platformei europene privind eficiența energetică (E3P) a Centrului Comun de Cercetare, https://e3p.jrc.ec.europa.eu/communities/data-centres-code-conduct, cu o perioadă de tranziție de șase luni începând cu data publicării (versiunea 2021 este disponibilă la adresa https://e3p.jrc.ec.europa.eu/publications/2021-best-practice-guidelines-eu-code-conduct-data-centre-energy-efficiency).

(308)  Emis la 1 iulie 2019 de către Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), (versiunea din 4.6.2021: https://www.cenelec.eu/dyn/www/f?p=104:110:508227404055501::::FSP_ORG_ID,FSP_PROJECT,FSP_LANG_ID:1258297,65095,25).

(309)  Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 174, 1.7.2011, p. 88).

(310)  Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 197, 24.7.2012, p. 38).

(311)  ETSI ES 203 199, Environmental Engineering (EE); „Methodology for Environmental Life Cycle Assessment (LCA) of Information and Communication Technology (ICT) goods, networks and services” (Inginerie de mediu; Metodologie pentru evaluarea ciclului de viață din perspectiva impactului asupra mediului a bunurilor, rețelelor și serviciilor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor) (versiunea din 4.6.2021: https://www.etsi.org/deliver/etsi_es/203100_203199/203199/01.03.00_50/es_203199v010300m.pdf). Standardul ETSI ES 203 199 al ETSI corespunde standardului ITU-T L.1410 al UIT.

(312)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(313)  Standardul ISO 14064-2:2019, Gaze cu efect de seră – Partea 2: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66454.html).

(314)  În conformitate cu anexa G din Anexele generale la Programul de lucru pentru perioada 2016-2017 aferent Programului ORIZONT 2020, p. 29 (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/other/wp/2016-2017/annexes/h2020-wp1617-annex-ga_en.pdf).

(315)  Reflectă valoarea medie a celor mai eficiente 10 % dintre instalații în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t), astfel cum este prevăzută în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(316)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(317)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html.)

(318)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(319)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).


Apendicele A

CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

I.   Criterii

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în tabelul din secțiunea II a prezentului apendice, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (1) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (2), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (3) sau cu plată.

În cazul activităților existente și al activităților noi care utilizează active fizice existente, operatorul economic pune în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”), pe o perioadă de până la cinci ani, care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. În consecință, se elaborează un plan de adaptare pentru punerea în aplicare a acestor soluții.

În cazul activităților noi și al activitățile existente care utilizează active fizice nou construite, operatorul economic integrează, în momentul proiectării și al construcției, soluțiile de adaptare care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă și le pune în aplicare înainte de începerea operațiunilor.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice; acestea sunt coerente cu strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național și iau în calcul utilizarea soluțiilor bazate pe natură (4) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (5).

II.   Clasificarea pericolelor legate de climă (6)

 

Riscuri legate de temperatură

Riscuri legate de vânt

Riscuri legate de ape

Riscuri legate de masa solidă

Cronice

Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)

Schimbarea regimului vântului

Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Eroziunea costieră

Stresul termic

 

Precipitații sau variabilitate hidrologică

Degradarea solului

Variabilitatea temperaturii

 

Acidificarea oceanelor

Eroziunea solului

Topirea permafrostului

 

Intruziunea salină

Solifluxiune

 

 

Creșterea nivelului mării

 

 

 

Stresul hidric

 

Acute

Val de căldură

Ciclon, uragan, taifun

Secetă

Avalanșă

Val de frig/îngheț

Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)

Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Alunecare de teren

Incendiu forestier

Tornadă

Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)

Subsidență

 

 

Golirea bruscă a lacurilor glaciare

 


(1)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(2)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(3)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(4)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation_ro).

(5)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(6)  Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității.


Apendicele B

CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU UTILIZAREA DURABILĂ ȘI PROTECȚIA RESURSELOR DE APĂ ȘI A CELOR MARINE

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și aceasta include o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost abordate.


(1)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, 3) neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și că se iau toate măsurile practice pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.

(2)  Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).


Apendicele C

CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE UTILIZAREA ȘI PREZENȚA SUBSTANȚELOR CHIMICE

Activitatea nu conduce la fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea:

(a)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului (1), cu excepția cazului în care substanțele sunt prezente ca urme neintenționate de contaminant;

(b)

mercurului și a compușilor mercurului, a amestecurilor acestora și a produselor cu adaos de mercur, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului (2);

(c)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

(d)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4), cu excepția cazului în care se respectă pe deplin articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă;

(e)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5), cu excepția cazului în care se respectă pe deplin condițiile specificate în anexa respectivă;

(f)

unor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006 și sunt identificare în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv, cu excepția cazului în care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate;

(g)

altor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006, cu excepția cazului în care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate.


(1)  Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (JO L 169, 25.6.2019, p. 45).

(2)  Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (JO L 137, 24.5.2017, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).

(4)  Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 174, 1.7.2011, p. 88).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei. (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).


Apendicele D

CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR

A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare (1), în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (2).

În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare (3), după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare (4).


(1)  Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

(2)  În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a finaliza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

(3)  În conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE. În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) respectiva evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină necesitatea evaluării, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

(4)  Măsurile respective au fost identificate pentru a se asigura că proiectul, planul sau activitatea nu va avea efecte semnificative asupra obiectivelor de conservare a zonei protejate.


Apendicele E

SPECIFICAȚIILE TEHNICE (1) PENTRU APARATELE CONSUMATOARE DE APĂ

1.

Debitul se înregistrează la presiunea standard de referință de 3 – 0/+ 0,2 bari sau de 0,1 – 0/+ 0,02 pentru produsele limitate la presiune joasă.

2.

Debitul la presiunea inferioară de 1,5 – 0/+ 0,2 bari este ≥ 60 % din debitul maxim disponibil.

3.

Pentru dușurile cu robinet de amestec, temperatura de referință este de 38 ± 1 °C.

4.

În cazul în care debitul trebuie să fie mai mic de 6 L/min, acesta respectă regula stabilită la punctul 2.

5.

Pentru robinete, se urmează procedura descrisă în clauza 10.2.3 din standardul EN 200, cu următoarele excepții:

(a)

pentru robinetele care nu sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 3 – 0/+ 0,2 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât și la cea cu apă rece, alternativ;

(b)

pentru robinetele care sunt limitate doar la presiuni joase: se aplică o presiune de 0,4 – 0/+ 0,02 bari atât la alimentarea cu apă caldă, cât și la cea cu apă rece și se deschide complet controlul debitului.


(1)  Trimiterea la standardele UE este disponibilă la nivelul UE pentru a evalua specificațiile tehnice ale produselor: EN 200 „Robinetărie sanitară. Robinete simple și de amestec pentru sisteme de alimentare tip 1 și tip 2. Specificații tehnice generale”; EN 816 „Robinetărie sanitară. Robinete cu închidere automată PN 10”; EN 817 „Robinetărie sanitară. Robinete de amestec mecanice (PN 10). Specificații tehnice generale”; EN 1111 „Robinetărie sanitară. Robinete de amestec, cu termostat (PN 10). Specificații tehnice generale”; EN 1112 „Robinetărie sanitară. Dușuri pentru instalații sanitare pentru sisteme de alimentare cu apă de tip 1 și tip 2. Specificații tehnice generale”; EN 1113 „Robinetărie sanitară. Furtunuri flexibile de duș pentru robinetărie sanitară pentru sisteme de alimentare cu apă de tip 1 și tip 2. Specificații tehnice generale”, inclusiv o metodă de testare a rezistenței la flexarea furtunului; EN 1287 „Robinetărie sanitară. Robinete de amestec, termostatate, de joasă presiune. Specificații tehnice generale”; EN 15091 „Robinetărie sanitară. Robinet sanitar cu deschidere și închidere electronică”.


ANEXA II

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

1.

Silvicultura 151

1.1.

Împădurirea 151

1.2.

Reabilitarea și refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea și regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme 156

1.3.

Gestionarea pădurilor 163

1.4.

Silvicultura în scop de conservare 168

2.

Activități de protecție și refacere a mediului 173

2.1.

Refacerea zonelor umede 173

3.

Industria prelucrătoare 176

3.1.

Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile 176

3.2.

Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului 178

3.3.

Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi 180

3.4.

Fabricarea bateriilor 183

3.5.

Fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor 185

3.6.

Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon 188

3.7.

Fabricarea cimentului 190

3.8.

Fabricarea aluminiului 191

3.9.

Fabricarea fierului și oțelului 193

3.10.

Fabricarea hidrogenului 196

3.11.

Fabricarea negrului-de-fum 198

3.12.

Fabricarea carbonatului de sodiu (sodă calcinată) 200

3.13.

Fabricarea clorului 202

3.14.

Fabricarea produselor chimice organice de bază 204

3.15.

Fabricarea amoniacului anhidru 207

3.16.

Fabricarea acidului azotic 209

3.17.

Fabricarea materialelor plastice în forme primare 211

4.

Energia 213

4.1.

Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică 213

4.2.

Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare 215

4.3.

Producerea de energie electrică din energie eoliană 216

4.4.

Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice 218

4.5.

Producerea de energie electrică din hidroenergie 220

4.6.

Producerea de energie electrică din energia geotermală 223

4.7.

Producerea de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile 225

4.8.

Producerea de energie electrică din bioenergie 227

4.9.

Transportul și distribuția energiei electrice 229

4.10.

Stocarea energiei electrice 231

4.11.

Stocarea energiei termice 233

4.12.

Stocarea hidrogenului 235

4.13.

Fabricarea biogazului și a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor 236

4.14.

Rețele de transport și distribuție pentru gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon 238

4.15.

Distribuția centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire 240

4.16.

Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice 241

4.17.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie solară 243

4.18.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie geotermală 244

4.19.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile 246

4.20.

Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din bioenergie 248

4.21.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară 250

4.22.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală 251

4.23.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile 253

4.24.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie 255

4.25.

Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală 257

5.

Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare 259

5.1.

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei 259

5.2.

Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei 260

5.3.

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare și tratare a apelor reziduale 262

5.4.

Reînnoirea colectării și tratării apelor reziduale 263

5.5.

Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase în fracțiuni separate la sursă 265

5.6.

Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare 267

5.7.

Digestia anaerobă a biodeșeurilor 268

5.8.

Compostarea biodeșeurilor 270

5.9.

Recuperarea materialelor din deșeuri nepericuloase 272

5.10.

Captarea și utilizarea gazelor de depozit 273

5.11.

Transportul de CO2 275

5.12.

Stocarea geologică subterană permanentă a CO2 277

6.

Transporturile 278

6.1.

Transportul feroviar interurban de călători 278

6.2.

Transportul feroviar de marfă 279

6.3.

Transportul urban și suburban, transportul rutier de călători 281

6.4.

Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistica 283

6.5.

Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule comerciale 284

6.6.

Serviciile de transport rutier de mărfuri 287

6.7.

Transportul de călători pe căile navigabile interioare 289

6.8.

Transportul de marfă pe căile navigabile interioare 290

6.9.

Modernizarea transportului de călători și de marfă pe căile navigabile interioare 292

6.10.

Transportul maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare 293

6.11.

Transportul maritim și costier de călători 296

6.12.

Modernizarea transportului maritim și costier de marfă și de călători 298

6.13.

Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistica 300

6.14.

Infrastructura pentru transportul feroviar 302

6.15.

Infrastructura care permite transportul rutier și transportul public 304

6.16.

Infrastructura pentru transportul pe apă 306

6.17.

Infrastructura aeroportuară 309

7.

Activitățile de construcție și activitățile imobiliare 311

7.1.

Construirea de clădiri noi 311

7.2.

Renovarea clădirilor existente 314

7.3.

Instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor pentru eficiența energetică 316

7.4.

Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor) 319

7.5.

Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor 320

7.6.

Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile 321

7.7.

Achiziționarea și deținerea de clădiri 323

8.

Informarea și comunicarea 325

8.1.

Prelucrările de date, administrarea paginilor web și activitățile asociate 325

8.2.

Programarea computerizată, consultanța și activitățile asociate 327

8.3.

Activitățile de programare și difuzare 328

9.

Activități specializate, științifice și tehnice 330

9.1.

Activitățile de inginerie și consultanța tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice 330

9.2.

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață 331

10.

Activitățile financiare și de asigurări 333

10.1.

Asigurarea generală: subscrierea pericolelor legate de climă 333

10.2.

Reasigurarea 335

11.

Învățământul 337

12.

Activitățile privind sănătatea umană și asistența socială 338

12.1.

Activitățile de îngrijire cu cazare 338

13.

Artele, spectacolele și activitățile recreative 340

13.1.

Activitățile creative, artistice și de spectacol 340

13.2.

Activitățile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și activitățile culturale 341

13.3.

Producția de filme artistice, de programe video și de televiziune, înregistrări sonore și activități de editare muzicală 343

Apendicele A:

Clasificarea pericolelor legate de climă 346

Apendicele B:

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine 347

Apendicele C:

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește utilizarea și prezența substanțelor chimice 348

Apendicele D:

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor 349

1.   SILVICULTURA

1.1.   Împădurirea

Descrierea activității

Crearea de păduri prin plantare, însămânțare deliberată sau regenerare naturală pe terenuri care, până în momentul respectiv, aveau o destinație diferită sau nu erau utilizate. Împădurirea implică o transformare a destinației terenurilor, prin care un teren neforestier devine pădure, în conformitate cu definiția împăduririi (1) furnizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură („FAO”), potrivit căreia „pădure” înseamnă un teren care corespunde definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii (2). Împădurirea poate include o împădurire anterioară dacă aceasta a avut loc în perioada cuprinsă între plantarea arborilor și momentul în care destinația terenului este recunoscută ca pădure.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (3) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (4), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (5) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (6) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (7);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Zona pe care se desfășoară activitatea face obiectul unui plan de împădurire cu o durată de cel puțin cinci ani sau durata minimă prevăzută de legislația națională, întocmit înainte de începerea activității și actualizat în permanență, până când zona respectivă corespunde definiției pădurii care este prevăzută în legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii.

Planul de împădurire conține toate elementele cerute de legislația națională referitoare la evaluarea impactului împăduririi asupra mediului.

1.2.

De preferință prin intermediul planului de împădurire sau, în cazul în care lipsesc informații, prin orice alt document, se furnizează informații detaliate cu privire la următoarele puncte:

(a)

descrierea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(b)

pregătirea amplasamentului și impactul acestuia asupra stocurilor de carbon preexistente, inclusiv asupra solurilor și a biomasei de suprafață, pentru a proteja terenurile cu stocuri mari de carbon (8);

(c)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;

(d)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(e)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(f)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(g)

măsurile aplicate pentru a institui și a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(h)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(i)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(j)

evaluarea impactului asupra securității alimentare;

(k)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru împădurire.

1.3.

Atunci când zona devine pădure, planul de împădurire este urmat de un plan ulterior de gestionare a pădurilor sau de un instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (9). Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.4.

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (10);

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.5.

Activitatea urmează bunele practici de împădurire prevăzute în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu prevede astfel de bune practici de împădurire, activitatea îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

activitatea respectă dispozițiile Regulamentului delegat (UE) nr. 807/2014;

(b)

activitatea urmează „Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea, cu un accent special pe dispozițiile CCONUSC” (11).

1.6.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (12).

1.7.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.8.

Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent prevăd o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

3.   Evaluarea grupului

Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (13), astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații forestiere suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (14), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (15). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctele 1.2.(k) (Planul de împădurire) și 1.4(i) (Planul de gestionare a pădurilor sau sistemul echivalent) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

1.2.   Reabilitarea și refacerea pădurilor, inclusiv reîmpădurirea și regenerarea naturală a pădurilor după evenimente meteorologice extreme

Descrierea activității

Reabilitarea și refacerea pădurilor, astfel cum sunt definite de legislația națională. În cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, reabilitarea și refacerea corespund unei definiții care se bucură de un larg consens în literatura științifică evaluată inter pares pentru anumite țări sau unei definiții aliniate conceptului utilizat de FAO pentru refacerea pădurilor (16) sau unei definiții aliniate uneia dintre definițiile refacerii ecologice (17) aplicate pădurilor sau ale reabilitării pădurilor (18) în temeiul Convenției privind diversitatea biologică. Activitățile economice includ, de asemenea, activitățile forestiere aliniate definiției FAO pentru „reîmpădurire” (19) și „pădure cu regenerare naturală” (20) în urma unui eveniment meteorologic extrem, evenimentul meteorologic extrem fiind definit de legislația națională și, în cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, corespunzând definiției IPCC pentru evenimentele meteorologice extreme (21); sau în urma unui incendiu forestier, incendiul forestier fiind definit de legislația națională și, în cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, corespunzând definiției din Glosarul european privind incendiile de vegetație și incendiile forestiere (22).

Activitățile economice din această categorie nu implică nicio schimbare a destinației terenurilor și au loc pe terenuri degradate care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii (23).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (24) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (25), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (26) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (27) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (28);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (29).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (30);

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.

Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)

gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;

(b)

gestionarea pădurilor corespunde definiției (31) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (32);

(c)

sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.4.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (33).

1.5.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.6.

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

3.   Evaluarea grupului

Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (34), astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitatea în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse din lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (35), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

1.3.   Gestionarea pădurilor

Descrierea activității

Gestionarea pădurilor, astfel cum este definită de legislația națională. În cazul în care legislația națională nu conține o astfel de definiție, gestionarea pădurilor corespunde oricărei activități economice care rezultă dintr-un sistem aplicabil unei păduri și care influențează funcțiile ecologice, economice sau sociale ale pădurii. Gestionarea pădurilor nu implică nicio schimbare a destinației terenurilor și are loc pe terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii (36).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (37) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (38), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (39) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (40) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (41);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (42).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (43);

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a institui și a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.

Durabilitatea sistemului de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)

gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;

(b)

gestionarea pădurilor corespunde definiției (44) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (45);

(c)

sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.4.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (46).

1.5.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.6.

Planul de gestionare a pădurilor sau documentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

3.   Evaluarea grupului

Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (47), astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitatea în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse din lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.

Activitatea a redus la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (48), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (49). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

1.4.   Silvicultura în scop de conservare

Descrierea activității

Activități de gestionare a pădurilor care au ca obiectiv conservarea unuia sau a mai multor habitate sau specii. Silvicultura în scop de conservare nu implică nicio schimbare a categoriei de folosință a terenurilor și are loc pe terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute de legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, care corespund definiției FAO a pădurii (50).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE A2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile economice din această categorie se limitează la următoarele coduri NACE II: 02.10, respectiv silvicultura și alte activități forestiere, 02.20, respectiv exploatarea forestieră, 02.30, respectiv recoltarea produselor nelemnoase care cresc în stare sălbatică, și 02.40, respectiv servicii de sprijinire a exploatării forestiere.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (51) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (52), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (53) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (54) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (55);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice; sau

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.

Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (56).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.

Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)

obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;

(b)

strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)

definirea contextului habitatului forestier, a principalelor specii de arbori de pădure existente și a celor preconizate, precum și întinderea și distribuția acestora, în concordanță cu contextul ecosistemului forestier local;

(d)

definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)

compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)

măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)

evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)

toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent:

(a)

indică un obiectiv principal de gestionare desemnat (57) care constă în protecția solului și a apei (58), conservarea biodiversității (59) sau serviciile sociale (60), pe baza definițiilor FAO;

(b)

promovează practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(c)

include o analiză a:

(i)

impactului și a presiunilor asupra conservării habitatului și asupra diversității habitatelor asociate;

(ii)

condițiilor de recoltare care reduc la minimum impactul asupra solului;

(iii)

altor activități care au un impact asupra obiectivelor de conservare, cum ar fi vânătoarea și pescuitul, activitățile agricole, pastorale și forestiere, activitățile industriale, miniere și comerciale.

1.4.

Durabilitatea sistemului de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)

gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale a gestionării durabile a pădurilor, dacă există;

(b)

gestionarea pădurilor corespunde definiției (61) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (62);

(c)

sistemul de gestionare existent respect criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.5.

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (63).

1.6.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010. Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

1.7.

Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010. Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

3.   Evaluarea grupului

Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)

la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (64), astfel cum este definită în Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitatea în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse din lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cadrul activității nu se utilizează pesticide sau îngrășăminte.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (65), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (66). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)

excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)

utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)

speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)

asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)

promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)

excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)

asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)

asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

2.   ACTIVITĂȚILE DE PROTECȚIE ȘI REFACERE A MEDIULUI

2.1.   Refacerea zonelor umede

Descrierea activității

Refacerea zonelor umede desemnează activități economice care promovează revenirea la condițiile inițiale a zonelor umede și activități economice care îmbunătățesc funcțiile zonelor umede fără a promova neapărat revenirea la condițiile anterioare apariției unei perturbări, zonele umede însemnând terenuri care corespund definiției internaționale a zonelor umede (67) sau a turbăriilor (68), astfel cum sunt prevăzute de Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (Convenția Ramsar) (69). Zona în cauză corespunde definiției Uniunii pentru zonele umede, astfel cum figurează în Comunicarea Comisiei privind utilizarea rațională și conservarea zonelor umede (70).

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006, însă activitățile au legătură cu clasa 6 din clasificarea statistică a activităților de protecție a mediului (CEPA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 691/2011.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (71) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (72), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (73) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (74) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (75);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

1.   Planul de refacere

1.1.

Zona face obiectul unui plan de refacere care respectă principiile și orientările Convenției Ramsar privind refacerea zonelor umede până când zona este clasificată drept zonă umedă și face obiectul unui plan de gestionare a zonelor umede, care respectă orientările Convenției Ramsar privind planificarea gestionării siturilor Ramsar și a altor zone umede. În ceea ce privește turbăriile, planul de refacere respectă recomandările cuprinse în rezoluțiile relevante ale Convenției Ramsar, inclusiv rezoluția XIII/13.

1.2.

Planul de refacere conține o analiză atentă a condițiilor hidrologice și pedologice locale, inclusiv a dinamicii saturării solului și a schimbării condițiilor aerobe și anaerobe.

1.3.

Planul de refacere abordează toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea zonelor umede.

1.4.

Planul de refacere prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.   Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

Evaluarea grupului

Respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Extracția turbei este redusă la minimum.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (76), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (77). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Planul menționat la punctul 1 (Planul de refacere) din prezenta secțiune include dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)

asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)

excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive.

3.   INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

3.1.   Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile

Descrierea activității

Fabricarea de tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, energia din surse regenerabile fiind definită la articolul 2 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (78) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (79), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (80) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (81) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (82);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.2.   Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului

Descrierea activității

Fabricarea echipamentelor pentru producerea și utilizarea hidrogenului, în care hidrogenul pentru a cărui producere se fabrică echipamentele îndeplinește cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % [ceea ce are drept rezultat emisii de GES pe durata ciclului de viață mai mici de 3 tCO2e/tH2] și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen, în raport cu un omolog combustibil fosil de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea stabilită la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului și în anexa V la aceasta.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (83) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (84), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (85) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (86) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (87);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.3.   Fabricarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid carbon pentru transporturi

Descrierea activității

Fabricarea, repararea, întreținerea, modernizarea (88), reconversia și ameliorarea vehiculelor, a materialului rulant și a navelor de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în cazul în care tehnologia este una din următoarele:

(a)

trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)

trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid);

(c)

dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(d)

până la 31 decembrie 2025, vehiculele desemnate ca vehicule din categoria M2 și M3 (89), care au un tip de caroserie clasificat drept „CA” (vehicul fără etaj), „CB” (vehicul cu etaj), „CC” (vehicul articulat fără etaj) sau „CD” (vehicul articulat cu etaj) (90) și care respectă cel mai recent standard EURO VI, respectiv atât cerințele Regulamentului (CE) nr. 595/2009, cât și, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse regulamentului menționat, cerințele din respectivele acte de modificare, chiar înainte ca acestea să devină aplicabile, precum și cea mai recentă etapă a standardului Euro VI prevăzută în tabelul 1 din apendicele 9 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, în cazul în care dispozițiile ce reglementează etapa respectivă au intrat în vigoare, dar nu sunt încă aplicabile pentru acel tip de vehicul (91). În cazul în care un astfel de standard nu este disponibil, emisiile directe de CO2 ale vehiculelor sunt zero;

(e)

dispozitive de mobilitate personală cu propulsie care provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică;

(f)

vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule ușoare (92) în cazul cărora:

(i)

până la 31 decembrie 2025: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt mai mici de 50 g CO2/km (vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero);

(ii)

începând cu 1 ianuarie 2026: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt egale cu zero;

(g)

vehicule din categoria L (93) cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 168/2013;

(h)

vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2019/1242;

(i)

vehicule din categoriile N2 și N3 care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat mai mare de 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242, sau „vehicule grele cu emisii scăzute”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 12 din regulamentul respectiv;

(j)

nave de transport de pasageri pe căi navigabile interioare care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride sau nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală, cel puțin 50 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(k)

nave de transport de mărfuri pe căi navigabile interioare care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, au emisii directe de CO2/tonă-kilometru (g CO2/tkm) (la țeava de evacuare), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul Indicelui eficienței energetice în exploatare (94), cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(l)

nave de transport maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(iii)

până la 31 decembrie 2025 și numai în cazul în care se poate dovedi că navele sunt utilizate exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere și maritime pe distanțe scurte concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare, sunt nave care au emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare), calculate cu ajutorul indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) (95) al Organizației Maritime Internaționale, cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(iv)

până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 (96) dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (97);

(m)

nave de transport de pasageri maritim și costier care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:

(i)

au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)

până la 31 decembrie 2025, nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(iii)

până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (98).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C29.1, C30.1, C30.2, C30.9, C33.15 și C33.17, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (99) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (100), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (101) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (102) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (103);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

După caz, vehiculele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu, în conformitate cu Directiva 2000/53/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.4.   Fabricarea bateriilor

Descrierea activității

Fabricarea bateriilor reîncărcabile, a ansamblurilor de baterii și a acumulatorilor pentru transporturi, stocarea energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și alte aplicații industriale, precum și fabricarea componentelor respective ale acestora (materiale active pentru baterii, celule de baterii, carcase și componente electronice), având ca rezultat reduceri substanțiale ale emisiilor de GES în sectorul transporturilor, al stocării energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și în alte aplicații industriale.

Reciclarea bateriilor uzate.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE C27.2 și E38.3.2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (104) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (105), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (106) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (107) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (108);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Pentru fabricarea de noi baterii, componente și materiale, activitatea evaluează disponibilitatea și, dacă este fezabil, adoptă tehnici care sprijină:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

Procesele de reciclare îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 12 din Directiva 2006/66/CE și în partea B din anexa III la directiva respectivă, inclusiv în ceea ce privește utilizarea celor mai recente cele mai bune tehnici disponibile relevante, atingerea nivelurilor de eficiență specificate pentru bateriile cu plumb acid, bateriile cu nichel-cadmiu și pentru alte substanțe chimice utilizate în baterii. Aceste procese asigură reciclarea conținutului de metal la cel mai înalt nivel posibil din punct de vedere tehnic, evitând în același timp costurile excesive.

După caz, instalațiile care desfășoară procese de reciclare îndeplinesc cerințele prevăzute în Directiva 2010/75/UE.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Bateriile respectă normele aplicabile în materie de durabilitate privind introducerea pe piață a bateriilor în Uniune, inclusiv restricțiile privind utilizarea substanțelor periculoase în baterii, printre care Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și Directiva 2006/66/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.5.   Fabricarea de echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor

Descrierea activității

Fabricarea unuia sau a mai multora dintre următoarele echipamente pentru eficiența energetică a clădirilor – produse și componente-cheie ale acestora (109):

(a)

ferestre cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,0 W/m2K;

(b)

uși cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,2 W/m2K;

(c)

sisteme de pereți exteriori cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,5 W/m2K;

(d)

sisteme de acoperișuri cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,3 W/m2K;

(e)

produse izolante cu o valoare lambda mai mică sau egală cu 0,06 W/mK;

(f)

aparatură electrocasnică ce se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(g)

surse de lumină care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(h)

sisteme de încălzire a incintelor și sisteme de apă caldă menajeră care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(i)

sisteme de răcire și de ventilație care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(j)

echipamente de control al prezenței și iluminării în timpul zilei pentru sistemele de iluminat;

(k)

pompe de căldură care respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 4.16 din prezenta anexă;

(l)

elemente de fațadă și acoperiș cu protecție solară sau funcție de control solar, inclusiv cele care susțin cultivarea vegetației;

(m)

sisteme de automatizare și control pentru clădirile eficiente din punct de vedere energetic, destinate clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;

(n)

termostate și dispozitive zonale de monitorizare inteligentă a principalelor sarcini electrice sau termice pentru clădiri, precum și echipamente cu senzori;

(o)

produse pentru contorizarea căldurii și comenzi termostatice pentru locuințele individuale conectate la sistemele de termoficare centralizate, pentru apartamentele individuale conectate la sistemele de încălzire centrală care deservesc o întreagă clădire, precum și pentru sistemele de încălzire centrală;

(p)

schimbătoare de căldură pentru încălzirea centralizată și stații electrice conforme cu activitatea de încălzire/răcire centralizată prevăzută în secțiunea 4.15 din prezenta anexă;

(q)

produse pentru monitorizarea și reglarea inteligente ale sistemului de încălzire și echipamente cu senzori.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C16.23, C23.11, C23.20, C23.31, C23.32, C23.43, C.23.61, C25.11, C25.12, C25.21, C25.29, C25.93, C27.31, C27.32, C27.33, C27.40, C27.51, C28.11, C28.12, C28.13 și C28.14, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (110) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (111), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (112) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (113) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (114);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.6.   Fabricarea altor tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon

Descrierea activității

Fabricarea de tehnologii care vizează reduceri substanțiale ale emisiilor de GES în alte sectoare ale economiei, în cazul în care aceste tehnologii nu sunt vizate în secțiunile 3.1-3.5 din prezenta anexă, iar tehnologiile respective demonstrează reduceri substanțiale ale GES de-a lungul ciclului de viață în comparație cu cele mai performante tehnologii, produse sau soluții alternative disponibile pe piață, calculate utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau ISO 14067:2018 (115) ori ISO 14064-1:2018 (116), iar reducerile cuantificate ale emisiilor de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de către o parte terță independentă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C22, C25, C26, C27 și C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (117) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (118), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (119) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (120) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (121);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.7.   Fabricarea cimentului

Descrierea activității

Fabricarea clincherului de ciment, a cimentului sau a unor lianți alternativi.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C23.51, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (122) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (123), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (124) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (125) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (126);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de gaze cu efect de seră (127) generate de procesele de producție a cimentului sunt:

(a)

pentru clincher de ciment gri, mai mici de 0,816 (128) tCO2e pe tonă de clincher de ciment gri;

(b)

pentru ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, mai mici de 0,530 (129) tCO2e pe tonă de ciment sau liant alternativ fabricat.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea cimentului, varului și oxidului de magneziu (130), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative (131).

Pentru fabricarea cimentului care utilizează deșeuri periculoase drept combustibili alternativi, sunt instituite măsuri pentru a asigura manipularea în condiții de siguranță a deșeurilor.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.8.   Fabricarea aluminiului

Descrierea activității

Fabricarea aluminiului prin procedeul primar de alumină (bauxită) sau prin procedeul secundar de reciclare a aluminiului.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE C24.42 și C24.53, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (132) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (133), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (134) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (135) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (136);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)

aluminiu primar, în cazul în care activitatea economică respectă două dintre criteriile de mai jos până în 2025 și toate criteriile de mai jos (137) după 2025:

(i)

emisiile de GES nu depășesc 1,604 (138) tCO2e pe tonă de aluminiu produs (139):

(ii)

emisiile indirecte de GES nu depășesc 270g CO2e/kWh;

(iii)

consumul de energie electrică pentru procesul de fabricație nu depășește 15,5 MWh/t Al;

(b)

aluminiu secundar.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria metalelor neferoase (140), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.9.   Fabricarea fierului și oțelului

Descrierea activității

Fabricarea fierului și oțelului.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C24.10, C24.20, C24.31, C24.32, C24.33, C24.34, C24.51 și C24.52, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (141) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (142), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (143) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (144) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (145);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)

fier și oțel în cazul cărora emisiile de GES (146), din care se scade cantitatea de emisii atribuită producției de gaze reziduale în conformitate cu punctul 10.1.5 litera (a) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2019/331, nu depășesc următoarele valori aplicate diferitelor etape ale procesului de fabricație:

(i)

metal lichid = 1,443 (147) tCO2e/t produs;

(ii)

minereu sinterizat = 0,242 (148) tCO2e/t produs;

(iii)

cocs (cu excepția cocsului de lignit) = 0,237 (149) tCO2e/t produs;

(iv)

fontă = 0,390 (150) tCO2e/t produs;

(v)

oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric= 0,360 (151) tCO2e/t produs;

(vi)

oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric = 0,276 (152) tCO2e/t produs;

(b)

oțel obținut în cuptoare cu arc electric care produc oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric sau oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric, astfel cum se prevede în Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei, în cazul în care cantitatea de deșeuri de oțel de intrare în raport cu produsul rezultat este:

(i)

de cel puțin 70 % pentru producția de oțel înalt aliat;

(ii)

de cel puțin 90 % pentru producția de oțel nealiat.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea fontei și a oțelului (153), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.10.   Fabricarea hidrogenului

Descrierea activității

Fabricarea hidrogenului și a combustibililor sintetici pe bază de hidrogen.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (154) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (155), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (156) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (157) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (158);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă cerința de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață de 70 % în raport cu un omolog combustibil fosil de 94 g CO2e/MJ, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (159) și în anexa V la aceasta.

Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând metodologia menționată la articolul 28 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (160) sau ISO 14064-1:2018 (161).

Reducerile emisiilor cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate în conformitate cu articolul 30 din Directiva (UE) 2018/2001, după caz, sau de către o parte terță independentă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali (162) și în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (163);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea petrolului mineral și a gazului (164), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.11.   Fabricarea negrului-de-fum

Descrierea activității

Fabricarea negrului-de-fum.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (165) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (166), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (167) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (168) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (169);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de gaze cu efect de seră (170) provenite din procesele de producție a negrului-de-fum sunt mai mici de 1,615 (171) tCO2e pe tonă de produs.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (172);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (173), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.12.   Fabricarea carbonatului de sodiu

Descrierea activității

Fabricarea carbonatului disodic (sodă calcinată, carbonat de sodiu, sare disodică de acid carbonic)

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (174) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (175), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (176) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (177) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (178);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de gaze cu efect de seră (179) provenite din procesele de producție a sodei calcinate sunt mai mici de 0,866 (180) tCO2e pe tonă de produs.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (181);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (182), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.13.   Fabricarea clorului

Descrierea activității

Fabricarea clorului.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (183) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (184), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (185) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (186) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (187);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Consumul de energie electrică pentru electroliză și tratarea clorului este mai mic sau egal cu 2,45 MWh pe tonă de clor.

Emisiile directe medii de gaze cu efect de seră ale energiei electrice utilizate pentru producția de clor sunt mai mici sau egale cu 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali (188);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (189), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

3.14.   Fabricarea produselor chimice organice de bază

Descrierea activității

Fabricarea de:

(a)

substanțe chimice cu valoare ridicată (HVC):

(i)

acetilenă;

(ii)

etilenă;

(iii)

propilenă;

(iv)

butadienă;

(b)

compuși aromatici:

(i)

amestecuri de alchilbenzeni, amestecuri de alchilnaftaleni, alții decât cei de la poziția SA 2707 sau 2902;

(ii)

ciclohexan;

(iii)

benzen;

(iv)

toluen;

(v)

o-Xilen;

(vi)

p-Xilen;

(vii)

m-Xilen și amestec de izomeri ai xilenului;

(viii)

etilbenzen;

(ix)

cumen;

(x)

bifenil, terfenili, viniltolueni, alte hidrocarburi ciclice, cu excepția hidrocarburilor ciclanice, ciclenice, cicloterpenice, a benzenului, a toluenului, a xilenului, a stirenului, a etilbenzenului, a cumenului, a naftalinei și a antracenului;

(xi)

benzol (benzen), toluol (toluen) și xilol (xileni);

(xii)

naftalină și alte amestecuri de hidrocarburi aromatice (excluzând benzolul, toluolul, xilolul).

(c)

clorură de vinil;

(d)

stiren;

(e)

oxid de etilenă;

(f)

monoetilenglicol;

(g)

acid adipic.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.14, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (190) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (191), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (192) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (193) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (194);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (195) provenite din procesele de producție a substanțelor chimice organice de bază sunt mai mici de:

(a)

pentru HVC: [0,851 (196)] tCO2e/t de HVC;

(b)

pentru compușii aromatici: 0,0300 (197) tCO2e/tonă de CO2 ponderată;

(c)

pentru clorura de vinil; 0,268 (198) tCO2e/t de clorură de vinil;

(d)

pentru stiren: 0,564 (199) tCO2e/t de stiren;

(e)

pentru oxidul de etilenă/glicolii de etilenă: 0,489 (200) tCO2e/t de oxid de etilenă/glicoli de etilenă;

(f)

pentru acidul adipic: 0,76 (201) tCO2e/t de acid adipic.

În cazul în care substanțele chimice organice incluse în domeniul de aplicare sunt produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice obținute, produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice echivalente produse din materii prime bazate pe combustibili fosili.

Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (202);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (203), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.15.   Fabricarea amoniacului anhidru

Descrierea activității

Fabricarea amoniacului anhidru.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (204) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (205), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (206) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (207) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (208);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

fabricarea amoniacului anhidru are emisii de gaze cu efect de seră (209) mai mici de 1,948 (210) tCO2e pe tonă de amoniac anhidru;

(b)

amoniacul este recuperat din ape reziduale.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (211);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (212), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.16.   Fabricarea acidului azotic

Descrierea activității

Fabricarea acidului azotic.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (213) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (214), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (215) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (216) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (217);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (218) provenite din fabricarea acidului azotic sunt mai mici de 0,184 (219) tCO2e pe tonă de acid azotic.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (220);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (221), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.17.   Fabricarea materialelor plastice în forme primare

Descrierea activității

Fabricarea rășinilor, a materialelor plastice și a elastomerilor termoplastici nevulcanizabili, amestecarea și combinarea rășinilor în mod personalizat, precum și fabricarea rășinilor sintetice nepersonalizate.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C20.16, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (222) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (223), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (224) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (225) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (226);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Plasticul în formă primară prezintă una dintre următoarele caracteristici:

(a)

este fabricat integral prin reciclarea mecanică a deșeurilor de plastic;

(b)

în cazul în care reciclarea mecanică nu este posibilă, este fabricat integral prin reciclarea chimică a deșeurilor de plastic, iar emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producția de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice primare echivalente fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (227) sau ISO 14064-1:2018 (228). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă;

(c)

este derivat integral sau parțial din materii prime regenerabile (229), iar emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate în formă primară, fabricate integral sau parțial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice echivalente în formă primară, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)

în documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor (230);

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (231), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.   ENERGIA

4.1.   Producerea de energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (232) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (233), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (234) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (235) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (236);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.2.   Producerea de energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (237) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (238), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (239) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (240) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (241);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.3.   Producerea de energie electrică din energie eoliană

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie eoliană.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (242) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (243), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (244) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (245) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (246);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul construirii de parcuri eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (247).

În cazul energiei eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate) și descriptorul 6 (integritatea fundului mării), stabiliți în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.

4.4.   Producerea de energie electrică pe baza tehnologiilor din domeniul energiei oceanice

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energia oceanică.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (248) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (249), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (250) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (251) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (252);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

4.5.   Producerea de energie electrică din hidroenergie

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din hidroenergie.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (253) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (254), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (255) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (256) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (257);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

1.

Activitatea este conformă cu dispozițiile Directivei 2000/60/CE, în special cu toate cerințele prevăzute la articolul 4 din directivă.

2.

Pentru exploatarea hidrocentralelor existente, inclusiv pentru activitățile de renovare care vizează sporirea potențialului de stocare a energiei din surse regenerabile sau a energiei din surse clasice, activitatea îndeplinește criteriile următoare:

2.1.

În conformitate cu Directiva 2000/60/CE, în special cu articolele 4 și 11 din directivă, au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă.

2.2.

Măsurile includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:

(a)

măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);

(b)

măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;

(c)

măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.

2.3.

Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.

3.

Pentru construirea de hidrocentrale noi, activitatea îndeplinește criteriile următoare:

3.1.

În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, înainte de construcție se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.

Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală.

Aceasta analizează în special impactul acestui nou proiect cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic.

3.2.

Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că instalația este concepută, prin proiectare și amplasare și prin măsuri de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerințe:

(a)

instalația nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă specific aferent;

(b)

în cazul în care instalația riscă să deterioreze sau să compromită atingerea unei stări bune/a unui potențial bun a(l) corpului de apă specific aferent, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată a costurilor și beneficiilor, care demonstrează ambele elemente de mai jos:

(i)

motivele de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate ale hidrocentralei planificate depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

(ii)

faptul că motivele de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de instalație nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi renovarea hidrocentralelor existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

3.3.

Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.

Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:

(a)

măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);

(b)

măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;

(c)

măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.

Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.

3.4.

Instalația nu compromite în mod permanent obținerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.

3.5.

Pe lângă măsurile de atenuare menționate mai sus și, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu mărește fragmentarea corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuității în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care centrala hidroelectrică planificată o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (258).

4.6.   Producerea de energie electrică din energie geotermală

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică din energie geotermală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (259) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (260), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (261) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (262) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (263);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2004/107/CE și în Directiva 2008/50/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.7.   Producerea de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică folosind combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile. Această activitate nu include producerea de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.8 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și F42.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (264) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (265), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (266) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (267) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (268);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (269), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.8.   Producerea de energie electrică din bioenergie

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de producere a energiei electrice care produc energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția instalațiilor care produc energie electrică utilizând un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.7 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (270) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (271), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (272) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (273) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (274);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (275), emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (276), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, se pun în aplicare măsuri de reducere a nivelurilor de emisii luând în considerare rezultatele schimbului de informații (277) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (278), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.9.   Transportul și distribuția energiei electrice

Descrierea activității

Construirea și exploatarea sistemelor de transport care transportă energia electrică în rețeaua interconectată de foarte înaltă și de înaltă tensiune.

Construirea și exploatarea sistemelor de distribuție care transportă energie electrică în rețele de distribuție de înaltă, medie și joasă tensiune.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.12 și D35.13, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (279) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (280), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (281) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (282) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (283);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Infrastructura nu este destinată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente la o centrală electrică în cazul căreia emisiile directe de gaze cu efect de seră depășesc 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Linii de înaltă tensiune supraterane:

(a)

în ceea ce privește activitățile șantierelor de construcții, activitățile respectă principiile Orientărilor generale în materie de protecția mediului, sănătate și siguranță, elaborate de Corporația Financiară Internațională (IFC) (284);

(b)

activitățile respectă normele și reglementările aplicabile pentru limitarea impactului radiațiilor electromagnetice asupra sănătății umane, inclusiv, pentru activitățile desfășurate în Uniune, Recomandarea Consiliului privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz – 300 GHz) (285), iar pentru activitățile desfășurate în țări terțe, Orientările din 1998 ale Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiației neionizante (ICNIRP) (286).

Activitățile nu utilizează bifenili policlorurați (PCB).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (287).

4.10.   Stocarea energiei electrice

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează energie electrică și o returnează ulterior sub formă de energie electrică. Activitatea include stocarea hidroenergiei prin pompare.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (288) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (289), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (290) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (291) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (292);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care nu sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, specificat în secțiunea 4.5 (Producerea de energie electrică din hidroenergie).

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.11.   Stocarea energiei termice

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează energia termică și o returnează ulterior sub formă de energie electrică sau alți purtători de energie.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (293) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (294), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (295) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (296) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (297);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Pentru stocarea energiei termice în acvifer, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.12.   Stocarea hidrogenului

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care stochează hidrogen și îl returnează ulterior.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (298) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (299), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (300) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (301) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (302);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul stocării unor cantități de peste cinci tone, activitatea este conformă cu Directiva 2012/18/UE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.13.   Fabricarea biogazului și a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor

Descrierea activității

Fabricarea biogazului sau a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (303) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (304), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (305) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (306) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (307);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru fabricarea biogazului se aplică un înveliș etanș la gaz pe recipientul de depozitare a digestatului.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (308), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 în cazul digestatului sau în CMC 3 în cazul compostului, după caz, din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.14.   Rețele de transport și distribuție pentru gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon

Descrierea activității

Conversia, reconversia sau modernizarea rețelelor de gaze pentru transportul și distribuția gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Construirea sau exploatarea conductelor de transport și distribuție dedicate transportului de hidrogen și de alte gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.21, F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (309) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (310), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (311) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (312) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (313);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Reconversia nu mărește capacitatea de transport și de distribuție a gazelor.

Reconversia nu extinde durata de viață a rețelelor dincolo de durata lor de viață preconizată înainte de modernizare, cu excepția cazului în care rețeaua este dedicată hidrogenului sau altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.15.   Distribuția centralizată de energie termică pentru încălzire/răcire

Descrierea activității

Construirea, renovarea și exploatarea conductelor și a infrastructurii asociate pentru distribuția de energie termică pentru încălzire și răcire, care se termină la stația electrică sau la schimbătorul de căldură.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (314) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (315), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (316) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (317) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (318);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică și, în caz contrar, respectă regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.16.   Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice

Descrierea activității

Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.30 și F43.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (319) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (320), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (321) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (322) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (323);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru pompele de căldură aer-aer cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 12 kW, nivelurile de putere acustică în interior și exterior sunt sub pragul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 206/2012.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

4.17.   Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie solară

Descrierea activității

Construirea și exploatarea unei instalații care cogenerează energie electrică și energie termică pentru încălzire/răcire din energie solară.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (324) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (325), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (326) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (327) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (328);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.18.   Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din energie geotermală

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care cogenerează energie termică pentru încălzire/răcire și energie electrică din energie geotermală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (329) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (330), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (331) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (332) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (333);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.19.   Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care combină producerea energiei termice pentru încălzire/răcire și a energiei electrice folosind combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile. Această activitate nu include cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.20 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (334) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (335), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (336) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (337) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (338);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (339), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.20.   Cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din bioenergie

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor utilizate pentru cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția cogenerării în cadrul căreia se utilizează un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.19 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.11 și D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (340) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (341), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (342) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (343) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (344);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (345), sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații (346) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (347), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.21.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din încălzire termică solară

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire pe baza tehnologiei de încălzire termică solară.

În cazul în care o activitate economică face parte integrantă din „Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile”, astfel cum este menționată în secțiunea 7.6 din prezenta anexă, se aplică criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 7.6.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (348) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (349), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (350) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (351) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (352);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.22.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (353) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (354), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (355) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (356) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (357);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.23.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși și lichizi nefosili din surse regenerabile

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor de generare de căldură care produc energie termică pentru încălzire/răcire folosind combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile. Această activitate nu include producerea de energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea exclusivă a biogazului și a biocombustibililor lichizi (a se vedea secțiunea 4.24 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (358) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (359), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (360) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (361) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (362);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (363), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.24.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din bioenergie

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire exclusiv din biomasă, biogaz sau biolichide, cu excepția instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire/răcire utilizând un amestec de combustibili din surse regenerabile și biogaz sau biolichide (a se vedea secțiunea 4.23 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (364) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (365), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (366) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (367) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (368);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea îndeplinește cerințele privind durabilitatea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și eficiența prevăzute la articolul 29 din Directiva 2018/2001.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (369), sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații (370) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (371), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

4.25.   Producerea de energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală

Descrierea activității

Construirea și exploatarea de instalații care produc energie termică pentru încălzire/răcire utilizând căldura reziduală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE D35.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (372) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (373), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (374) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (375) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (376);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pompele și tipul de echipamente utilizate, care fac obiectul proiectării ecologice și al etichetării energetice, respectă, după caz, cerințele primei clase de eficiență energetică stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1369, precum și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.   FURNIZAREA APEI, LUCRĂRI DE CANALIZARE, ACTIVITĂȚI DE GESTIONARE A DEȘEURILOR ȘI DE DEPOLUARE

5.1.   Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei

Descrierea activității

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (377) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (378), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (379) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (380) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (381);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.2.   Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei

Descrierea activității

Reînnoirea sistemelor de colectare, tratare și furnizare a apei, inclusiv reînnoirea infrastructurilor de colectare, tratare și distribuție a apei pentru nevoile casnice și industriale. Aceasta nu implică nicio modificare semnificativă a debitului colectat, tratat sau furnizat.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (382) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (383), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (384) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (385) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (386);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.3.   Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor de colectare și tratare a apelor reziduale

Descrierea activității

Construirea, extinderea și exploatarea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (rețelei de canalizare) și tratare a apelor reziduale.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (387) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (388), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (389) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (390) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (391);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

S-a efectuat o evaluare a emisiilor directe de GES din sistemul centralizat pentru apele reziduale, care include colectarea (rețeaua de canalizare) și tratarea apei (392). Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților la cerere.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului (393).

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.

Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.

Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.4.   Reînnoirea colectării și tratării apelor reziduale

Descrierea activității

Reînnoirea sistemelor centralizate de ape reziduale, inclusiv a sistemelor de colectare (rețelei de canalizare) și tratare a apelor reziduale. Aceasta nu implică nicio modificare substanțială legată de sarcina sau volumul debitului colectat sau tratat în sistemul de tratare a apelor reziduale.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E37.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (394) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (395), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (396) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (397) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (398);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

S-a efectuat o evaluare a emisiilor directe de GES din sistemul centralizat pentru apele reziduale, care include colectarea (rețeaua de canalizare) și tratarea apei (399). Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților la cerere.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului (400).

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.

Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.

Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.5.   Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase în fracțiuni separate la sursă

Descrierea activității

Colectarea și transportul separate ale deșeurilor nepericuloase în fracțiuni simple sau amestecate (401), în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E38.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (402) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (403), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (404) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (405) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (406);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Fracțiunile de deșeuri colectate separat nu sunt amestecate, în instalațiile de depozitare și transfer al deșeurilor, cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.6.   Digestia anaerobă a nămolurilor de epurare

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de tratare a nămolurilor de epurare prin digestie anaerobă având ca rezultat producția și utilizarea de biogaz sau substanțe chimice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (407) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (408), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (409) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (410) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (411);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Există un plan de monitorizare a scurgerilor de metan din instalație.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru tratarea anaerobă a deșeurilor, stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (412), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul în care digestatul rezultat este destinat utilizării ca îngrășământ sau ameliorator de sol, conținutul său de azot (cu un nivel de toleranță de ± 25 %) este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.7.   Digestia anaerobă a biodeșeurilor

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor speciale de tratare prin digestie anaerobă a biodeșeurilor colectate separat (413), având ca rezultat producția și utilizarea de biogaz și de digestat sau de substanțe chimice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.21 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (414) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (415), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (416) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (417) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (418);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Există un plan de monitorizare și de contingență pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalație.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (419), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Digestatul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 pentru digestat sau în CMC 3 pentru compost, după caz, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009, sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Conținutul de azot (cu un nivel de toleranță de ± 25 %) al digestatului utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.8.   Compostarea biodeșeurilor

Descrierea activității

Construirea sau exploatarea instalațiilor specifice de tratare prin compostare (digestie aerobă) a biodeșeurilor colectate separat, având ca rezultat producția și utilizarea de compost (420).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.21 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (421) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (422), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (423) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (424) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (425);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor de compostare care tratează peste 75 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (426), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Situl dispune de un sistem care împiedică pătrunderea levigatului în apele subterane.

Compostul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante prevăzute în categoria de materii componente 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.9.   Recuperarea materialelor din deșeuri nepericuloase

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de sortare și prelucrare a fluxurilor de deșeuri nepericuloase colectate separat în scopul transformării în materii prime secundare, care implică reprocesarea mecanică, însă nu în scopul rambleierii.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.32 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (427) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (428), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (429) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (430) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (431);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.10.   Captarea și utilizarea gazelor de depozit

Descrierea activității

Instalarea și exploatarea infrastructurii de captare și utilizare a gazelor de depozit (432) în depozite de deșeuri închise permanent sau în celule de depozitare, folosindu-se instalații și echipamente tehnice specifice noi sau suplimentare, instalate în timpul sau după închiderea depozitului de deșeuri sau a celulei de depozitare a deșeurilor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E38.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (433) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (434), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (435) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (436) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (437);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Există un plan de monitorizare a scurgerilor de metan din instalație.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Închiderea permanentă și depoluarea, precum și posttratarea vechilor depozite de deșeuri în care este instalat sistemul de captare a gazelor de depozit se efectuează în conformitate cu următoarele norme:

(a)

cerințele generale prevăzute în anexa I la Directiva 1999/31/CE;

(b)

procedurile de control și monitorizare prevăzute în anexa III la directiva respectivă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.11.   Transportul de CO2

Descrierea activității

Transportul de CO2 captat în toate modurile, construirea și exploatarea conductelor de CO2 și modernizarea rețelelor de gaze în cazul în care scopul principal este integrarea CO2 captat și:

(a)

CO2 transportat de la instalația în care este captat până la punctul de injectare nu conduce la scurgeri de CO2 mai mari de 0,5 % din masa de CO2 transportată;

(b)

CO2 este transportat către un sit permanent de stocare a CO2 care îndeplinește criteriile privind stocarea geologică subterană a CO2 stabilite în secțiunea 5.12 din prezenta anexă sau este direcționat către alte moduri de transport, prin care acesta este transportat la un sit de stocare permanentă a CO2 care îndeplinește criteriile respective;

(c)

se aplică sisteme adecvate de detectare a scurgerilor și există un plan de monitorizare, iar raportul este verificat de o parte terță independentă;

(d)

activitatea poate include instalarea de active care sporesc flexibilitatea și îmbunătățesc gestionarea unei rețele existente.

Activitatea din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (438) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (439), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (440) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (441) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (442);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Este instituit un plan de monitorizare pentru relocarea emisiilor de CO2.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

5.12.   Stocarea geologică subterană permanentă a CO2

Descrierea activității

Stocarea permanentă în formațiuni geologice subterane adecvate a CO2 captat.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE E39.00, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (443) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (444), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (445) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (446) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (447);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Este instituit un plan de monitorizare pentru relocarea emisiilor de CO2.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea respectă Directiva 2009/31/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.   TRANSPORTURILE

6.1.   Transportul feroviar interurban de călători

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea transportului de călători utilizând materialul rulant feroviar pe rețelele feroviare principale, care acoperă o zonă geografică extinsă, și a transportului de călători pe căi ferate interurbane, precum și exploatarea vagoanelor de dormit sau a vagoanelor-restaurant ca operațiune integrată a companiilor feroviare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.10 și N77.39, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (448) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (449), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (450) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (451) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (452);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.2.   Transportul feroviar de marfă

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea, și exploatarea transportului de marfă pe rețelele feroviare principale, precum și pe căile ferate de transport de marfă pe distanțe scurte.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.20 și N77.39, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (453) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (454), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (455) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (456) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (457);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Trenurile și vagoanele de marfă nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.3.   Transportul urban și suburban, transportul rutier de călători

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea vehiculelor destinate transportului urban și suburban de călători și transportului rutier de călători.

În cazul autovehiculelor, activitatea include exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoria M2 sau M3, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858, pentru furnizarea de servicii de transport de călători.

Activitățile economice din această categorie pot include exploatarea diferitor moduri de transport terestru, de exemplu cu autobuzul, cu tramvaiul, cu troleibuzul, cu metroul și pe căi ferate suspendate. Activitățile includ, de asemenea, liniile de la oraș la aeroport sau de la oraș la gări și exploatarea funicularelor și a instalațiilor aeriene pe cablu, în cazul în care fac parte din sistemele de tranzit urban sau suburban.

Activitățile economice din această categorie includ, de asemenea, servicii regulate de transport cu autobuzul pe distanțe lungi, închirierea de autocare, excursii și alte servicii ocazionale de transport cu autocarul, navete de aeroport (inclusiv în aeroporturi), exploatarea autobuzelor școlare și a autobuzelor pentru transport.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.31, H49.3.9, N77.39 și N77.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (458) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (459), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (460) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (461) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (462);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A (463)

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul vehiculelor rutiere din categoria M, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).

Dacă este cazul, vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile provenite de la vehiculele grele, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.4.   Exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală, ciclologistica

Descrierea activității

Vânzarea, cumpărarea, leasingul, închirierea și exploatarea dispozitivelor de mobilitate personală sau de transport în cazul cărora propulsia provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică. Aceasta include furnizarea de servicii de transport de marfă cu bicicleta (cargo).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special N77.11 și N77.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (464) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (465), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (466) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (467) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (468);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.5.   Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule comerciale

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoriile M1 (469), N1 (470), ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007, sau L (vehicule cu 2 și 3 roți, precum și cvadricicluri) (471).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.32, H49.39 și N77.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (472) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (473), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (474) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (475) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (476);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1, emisiile specifice de CO2 definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 nu depășesc obiectivele privind emisiile de CO2 ale întregului parc de vehicule (477).

Valorile-țintă ale emisiilor de CO2 la nivelul întregului parc de vehicule care trebuie luate în considerare sunt:

(a)

până la 31 decembrie 2024:

(i)

în cazul valorilor NEDC, valorile-țintă astfel cum sunt specificate la articolul 1 alineatele (2)-(3) din Regulamentul (UE) 2019/631: 95 g CO2/km pentru vehiculele din categoria M1 și 147 g CO2/km pentru vehiculele din categoria N1;

(ii)

în cazul valorilor WLTP, obiectivul privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE pentru 2021, astfel cum este specificat în anexa I la Regulamentul (UE) 2019/631, în partea A punctul 6.0 pentru vehiculele din categoria M1 și în partea B punctul 6.0 pentru vehiculele din categoria N1. Până la publicarea obiectivului privind întregul parc de vehicule de la nivelul UE pentru 2021, vehiculelor din categoriile M1 și N1 ale căror emisii de CO2 sunt exprimate numai în conformitate cu procedura de încercare WLTP li se va aplica un factor de conversie de 1,21 și, respectiv, 1,24 pentru a se ține seama de tranziția de la NEDC la WLTP, valorile WLTP corespunzătoare astfel rezultate fiind de 115 g CO2/km pentru vehiculele din categoria M1 și de 182 g CO2/km pentru vehiculele din categoria N1;

(b)

de la 1 ianuarie 2025, valorile-țintă astfel cum sunt specificate la articolul 1 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/631.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Vehiculele din categoriile M1 și N1 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:

(a)

reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;

(b)

reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate (478).

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 privind emisiile generate de vehiculele ușoare (479), cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007.

Vehiculele respectă pragurile de emisii pentru vehiculele ușoare nepoluante prevăzute în tabelul 2 din anexa la Directiva 2009/33/CE.

În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).

Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.6.   Serviciile de transport rutier de marfă

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoriile N1, N2 (480) sau N3 (481) care intră în domeniul de aplicare al etapei E a EURO VI (482) sau al etapei succesoare acesteia, pentru servicii de transport rutier de marfă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H49.4.1, H53.10, H53.20 și N77.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (483) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (484), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (485) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (486) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (487);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

1.

Vehiculele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

2.

În cazul vehiculelor din categoriile N2 și N3 care intră sub incidența Regulamentului (UE) 2019/1242, emisiile directe specifice de CO2 sunt egale sau mai mici decât nivelul de referință al emisiilor de CO2 ale tuturor vehiculelor din același subgrup, astfel cum este definit la articolul 3 din regulamentul menționat (488).

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

Vehiculele din categoriile N1, N2 și N3 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:

(a)

reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;

(b)

reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate (489).

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai des utilizate și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai des utilizate clase, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).

Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile generate de vehiculele grele (490), cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.7.   Transportul de călători pe căile navigabile interioare

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea navelor pentru transportul de călători pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (491) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (492), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (493) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (494) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (495);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv controlul și gestionarea materialelor periculoase aflate la bordul navelor și asigurarea reciclării lor în condiții de siguranță.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.8.   Transportul de marfă pe căile navigabile interioare

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, leasingul, închirierea și exploatarea navelor pentru transportul de marfă pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.4, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (496) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (497), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (498) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (499) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (500);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv controlul și gestionarea materialelor periculoase aflate la bordul navelor și asigurarea reciclării lor în condiții de siguranță.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.9.   Modernizarea transportului de călători și de marfă pe căile navigabile interioare

Descrierea activității

Recondiționarea și modernizarea navelor pentru transportul de marfă sau de călători pe căile navigabile interioare, cu nave care nu sunt adecvate pentru transportul maritim.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.4, H50.30 și C33.15, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (501) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (502), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (503) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (504) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (505);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv controlul și gestionarea materialelor periculoase aflate la bordul navelor și asigurarea reciclării lor în condiții de siguranță.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Navele respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 (printre acestea numărându-se navele care respectă aceste limite fără soluții omologate de tip, cum ar fi prin posttratare).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

6.10.   Transportul maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) și exploatarea navelor destinate sau echipate pentru transportul de marfă sau pentru transportul combinat de marfă și de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu. Achiziționarea, finanțarea, închirierea și exploatarea navelor necesare pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare și spărgătoarele de gheață.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.2, H52.22 și N77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (506) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (507), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (508) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (509) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (510);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.

Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.

Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 (511) din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică (512).

În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 (513) din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx  (514).

Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).

Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI (515).

Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic (516).

În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.

6.11.   Transportul maritim și costier de călători

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea, navlosirea (cu sau fără echipaj) și exploatarea navelor proiectate și echipate pentru transportul de călători în apele maritime sau costiere, fie că este vorba de servicii regulate sau nu. Activitățile economice din această categorie includ exploatarea navelor feribot și a taxiurilor pe apă, efectuarea de excursii pe apă, exploatarea navelor de croazieră sau a ambarcațiunilor pentru turism.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H50.10, N77.21 și N77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (517) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (518), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (519) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (520) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (521);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerința din Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.

Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.

Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică (522).

În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx  (523).

Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).

Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI (524).

Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic (525).

În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.

6.12.   Modernizarea transportului maritim și costier de marfă și de călători

Descrierea activității

Recondiționarea și modernizarea navelor proiectate și echipate pentru transportul de marfă sau de călători în apele maritime sau costiere, precum și a navelor necesare pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, cum ar fi remorcherele, navele de acostare, pilotinele, navele de salvare și spărgătoarele de gheață.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codurile NACE H50.10, H50.2, H52.22, C33.15, N77.21 și N.77.34, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (526) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (527), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (528) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (529) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (530);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Navele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, atât în faza de utilizare, cât și la sfârșitul ciclului de viață al navei, în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

În cazul navelor care funcționează cu baterii, măsurile respective includ reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice, inclusiv a materiilor prime critice din componența acestora.

Pentru navele existente cu un tonaj brut de peste 500 de tone și cele nou-construite care le înlocuiesc, activitatea respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 referitoare la inventarul materialelor periculoase. Navele dezmembrate sunt reciclate în instalații incluse pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare 2016/2323 a Comisiei.

Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2019/883 în ceea ce privește protecția mediului marin împotriva efectelor negative ale deversărilor de deșeuri provenite de la nave.

Nava este exploatată în conformitate cu anexa V la Convenția MARPOL a OMI, în special în vederea producerii unei cantități reduse de deșeuri și în vederea reducerii deversărilor legale, prin gestionarea deșeurilor produse de navă într-un mod sustenabil și rațional din punct de vedere ecologic.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În ceea ce privește reducerea emisiilor de oxizi de sulf și a particulelor în suspensie, navele respectă Directiva (UE) 2016/802 și regula 14 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Conținutul de sulf din combustibili nu depășește 0,5 % din masă (limita globală a conținutului de sulf) și 0,1 % din masă în zona de control al emisiilor (ECA) desemnată de OMI în Marea Nordului și în Marea Baltică (531).

În ceea ce privește emisiile de oxizi de azot (NOx), navele respectă regula 13 din anexa VI la Convenția MARPOL a OMI. Cerința de nivelul II privind NOx se aplică navelor construite după 2011. Numai atunci când operează în zonele de control al emisiilor de NOx stabilite în conformitate cu normele OMI, navele construite după 1 ianuarie 2016 respectă cerințe mai stricte (de nivelul III) privind motoarele, prin care se vizează reducerea emisiilor de NOx  (532).

Deversările de ape uzate menajere cu dejecții (ape negre) și ape uzate menajere (ape gri) sunt conforme cu anexa IV la Convenția MARPOL a OMI.

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012, care pune în aplicare în dreptul Uniunii Convenția internațională privind controlul sistemelor antivegetative dăunătoare utilizate la nave, adoptată la 5 octombrie 2001.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Se previne eliberarea de apă de balast care conține specii neindigene, în conformitate cu Convenția internațională pentru controlul și managementul apei de balast și sedimentelor de la nave (Ballast Water Management - BWM).

Sunt instituite măsuri pentru prevenirea introducerii de specii neindigene prin intermediul foulingului biologic de pe porțiunile de cocă și de nișă ale navelor, luându-se în considerare Orientările privind foulingul biologic ale OMI (533).

Zgomotul și vibrațiile sunt limitate prin utilizarea unor elice care reduc zgomotul, prin designul cocii sau prin mașinile de la bord în conformitate cu îndrumările conținute în Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic (534).

În Uniune, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum se prevede în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește mai mulți descriptori prevăzuți în aceasta, și anume descriptorul 1 (biodiversitatea), descriptorul 2 (speciile neindigene), descriptorul 6 (integritatea fundului mării), descriptorul 8 (contaminanții), descriptorul 10 (deșeurile marine) și descriptorul 11 (sursele sonore/energia) și astfel cum se prevede în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi, după caz.

6.13.   Infrastructura pentru mobilitatea personală, ciclologistica

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii pentru mobilitatea personală, inclusiv construirea de drumuri, poduri și tuneluri de autostradă, precum și alte infrastructuri destinate pietonilor și bicicletelor care dispun sau nu de asistență electrică.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, F711 și F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (535) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (536), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (537) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (538) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (539);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (540). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.14.   Infrastructura pentru transportul feroviar

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea căilor ferate și căilor ferate subterane, podurilor și tunelurilor, gărilor, terminalelor și infrastructurii de servicii feroviare (541), precum și a sistemelor de securitate și de gestionare a traficului, inclusiv furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de desen tehnic, servicii de inspecție a clădirilor, servicii de supraveghere și de cartografiere și servicii similare, precum și efectuarea de testări fizice, chimice și alte testări analitice pentru toate tipurile de materiale și produse.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.12, F42.13, M71.12, M71.20, F43.21 și H52.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (542) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (543), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (544) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (545) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (546);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (547). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Dacă este cazul, având în vedere sensibilitatea zonei afectate, în special în ceea ce privește dimensiunea populației afectate, zgomotul și vibrațiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor șanțuri deschise, a unor ziduri-barieră sau a altor măsuri și respectă dispozițiile Directivei 2002/49/CE.

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.15.   Infrastructura care permite transportul rutier și transportul public

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea autostrăzilor, a străzilor, a drumurilor și altor căi pentru vehicule și pietoni, efectuarea de lucrări de suprafață la străzi, drumuri, autostrăzi, poduri sau tuneluri, precum și construirea de piste de aerodrom, incluzând furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de desen tehnic, servicii de inspecție a clădirilor, servicii de supraveghere și de cartografiere și servicii similare, precum și efectuarea de testări fizice, chimice și alte testări analitice pentru toate tipurile de materiale și produse, excluzând instalarea iluminatului stradal și semnalele electrice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi clasificate la mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, F71.1 și F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (548) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (549), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (550) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (551) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (552);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (553). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

După caz, zgomotul și vibrațiile generate de utilizarea infrastructurii sunt atenuate prin introducerea unor șanțuri deschise, a unor ziduri-barieră sau a altor măsuri și respectă dispozițiile Directivei 2002/49/CE.

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

După caz, menținerea vegetației de-a lungul infrastructurii de transport rutier asigură faptul că speciile invazive nu se răspândesc.

Au fost puse în aplicare măsuri de atenuare pentru a se evita coliziunile cu specii sălbatice.

6.16.   Infrastructura pentru transportul pe apă

Descrierea activității

Construirea, modernizarea și exploatarea de căi navigabile, lucrări portuare și fluviale, porturi de agrement, ecluze, baraje, diguri și altele, incluzând furnizarea de servicii de arhitectură, servicii de inginerie, servicii de desen tehnic, servicii de inspecție a clădirilor, servicii de supraveghere și de cartografiere și servicii similare, precum și efectuarea de testări fizice, chimice și alte testări analitice pentru toate tipurile de materiale și produse, excluzând activitățile de gestionare a proiectelor legate de lucrările de inginerie civilă.

Activitățile economice din această categorie exclud dragarea căilor navigabile.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, F71.1 sau F71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (554) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (555), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (556) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (557) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (558);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea este conformă cu dispozițiile Directivei 2000/60/CE, în special cu toate cerințele prevăzute la articolul 4 din directivă. În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, înainte de renovare/construcție se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.

Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală.

Aceasta analizează în special impactul acestui nou proiect cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic.

Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că proiectul este conceput, prin proiectare și amplasare și prin măsurile de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerințe:

(a)

proiectul nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă specific la care se referă;

(b)

în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potențialul bun a(l) corpului de apă specific aferent sau să compromită atingerea unei stări bune/unui potențial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată a costurilor și beneficiilor, care demonstrează ambele elemente de mai jos:

(i)

motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice/adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

(ii)

faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.

Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:

(a)

măsuri de asigurare a unor condiții cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuității longitudinale și laterale, a unui debit ecologic minim și a unui debit minim al sedimentelor);

(b)

măsuri de protejare sau îmbunătățire a condițiilor morfologice și a habitatelor speciilor acvatice;

(c)

măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării.

Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.

Proiectul nu compromite în mod permanent obținerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.

Pe lângă măsurile de atenuare menționate mai sus și, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu duce la deteriorarea globală a stării corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuității (longitudinale sau laterale) în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care proiectul planificat de infrastructură de navigație o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (559). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

6.17.   Infrastructura aeroportuară

Descrierea activității

Construirea, modernizarea și exploatarea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a aeronavelor sau pentru operațiunile proprii ale aeroportului, precum și pentru alimentarea cu energie electrică la sol din sursă fixă și cu aer precondiționat a aeronavelor staționare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi clasificate la mai multe coduri NACE, în special F41.20 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (560) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (561), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (562) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (563) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (564);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Infrastructura nu este dedicată transportului sau depozitării de combustibili fosili.

În cazul unei infrastructuri noi sau al unei renovări majore, s-a făcut astfel încât infrastructura să fie rezilientă la efectele schimbărilor climatice în conformitate cu practicile adecvate de integrare a dimensiunii climatice, care includ determinarea amprentei de carbon și definirea clară a costului teoretic al carbonului. Determinarea amprentei de carbon acoperă emisiile care se încadrează în domeniile de aplicare 1-3 și demonstrează că infrastructura nu duce la emisii relative suplimentare de gaze cu efect de seră, calculate pe baza unor ipoteze, valori și proceduri prudente.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (565). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

7.   ACTIVITĂȚILE DE CONSTRUCȚIE ȘI ACTIVITĂȚILE IMOBILIARE

7.1.   Construirea de clădiri noi

Descrierea activității

Dezvoltarea de proiecte de construcție a unor clădiri rezidențiale și nerezidențiale prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice și fizice pentru realizarea proiectelor de construcție în vederea vânzării ulterioare, precum și construirea de clădiri rezidențiale sau nerezidențiale complete, pe cont propriu, în vederea vânzării sau pe bază de comision sau contract.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41.1 și F41.2, incluzând și activități clasificate la codul F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (566) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (567), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (568) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (569) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (570);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

Cererea de energie primară (PED) (571) care stabilește performanța energetică a clădirii care rezultă din construcție nu depășește pragul stabilit pentru cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul reglementărilor naționale de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE. Performanța energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanță energetică (EPC).

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul în care sunt instalate, cu excepția instalațiilor din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la anexa I la prezentul regulament:

(a)

robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min;

(b)

dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min;

(c)

WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;

(d)

pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.

Pentru a se evita impactul șantierului de construcții, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (572). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

Proiectarea clădirilor și tehnicile de construcție contribuie la circularitate și, în special, permit să se demonstreze, cu referire la ISO 20887 (573) sau la alte standarde pentru evaluarea capacității de demontare sau a adaptabilității clădirilor, că modul în care acestea sunt proiectate le face mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai adaptabile, mai flexibile și dotate cu o capacitate mai mare de demontare pentru a permite reutilizarea și reciclarea acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcție utilizate la construcție respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Componentele și materialele de construcție utilizate în construcție care pot intra în contact cu ocupanții (574) emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 (575) sau ISO 16000-3 (576) sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente (577).

În cazul în care noua construcție se află pe un sit potențial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigații privind contaminanții potențiali, de exemplu utilizând standardul ISO 18400 (578).

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Noua construcție nu este construită pe unul dintre următoarele tipuri de teren:

(a)

teren arabil și teren pentru culturi cu un nivel de fertilitate a solului și de biodiversitate subterană care se situează între moderat și ridicat, astfel cum se menționează în studiul LUCAS al UE (579);

(b)

teren virgin cu o valoare ridicată recunoscută în ceea ce privește biodiversitatea și teren care servește drept habitat pentru specii pe cale de dispariție (de floră și faună) incluse pe lista roșie europeană (580) sau pe lista roșie a UICN (581);

(c)

terenuri care corespund definiției pădurilor prevăzute în legislația națională și utilizate în inventarul național al gazelor cu efect de seră sau care, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespund definiției FAO a pădurii (582).

7.2.   Renovarea clădirilor existente

Descrierea activității

Lucrări de construcții și de inginerie civilă sau pregătirea acestora.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41 și F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (583) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (584), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (585) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (586) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (587);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul în care sunt instalate ca parte a lucrărilor de renovare, cu excepția lucrărilor de renovare din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la anexa I la prezentul regulament:

(a)

robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min;

(b)

dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min;

(c)

WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;

(d)

pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (588). Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări, în conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile și utilizând demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase. De asemenea, aceștia facilitează reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor, utilizând sistemele de sortare disponibile pentru deșeurile din construcții și demolări.

Proiectarea clădirilor și tehnicile de construcție contribuie la circularitate și, în special, permit să se demonstreze, cu referire la ISO 20887 (589) sau la alte standarde pentru evaluarea capacității de demontare sau a adaptabilității clădirilor, că modul în care acestea sunt proiectate le face mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai adaptabile, mai flexibile și dotate cu o capacitate mai mare de demontare pentru a permite reutilizarea și reciclarea acestora.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcție utilizate în cadrul lucrărilor de construcții respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Componentele și materialele de construcție utilizate la renovarea clădirii care pot intra în contact cu ocupanții (590) emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de material sau componentă la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 (591) sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente.

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Nu se aplică.

7.3.   Instalarea, întreținerea și repararea echipamentelor pentru eficiența energetică

Descrierea activității

Măsuri individuale de renovare care constau în instalarea, întreținerea sau repararea echipamentelor pentru eficiența energetică. Activitățile economice din această categorie constau în una dintre următoarele măsuri individuale, cu condiția ca acestea să respecte cerințele minime stabilite pentru componentele și sistemele individuale în cadrul măsurilor naționale aplicabile de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE și, după caz, să se încadreze în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv:

(a)

adăugarea de izolații la componentele existente ale anvelopei unei clădiri, de exemplu, pereți exteriori (inclusiv pereți vegetali), acoperișuri (inclusiv acoperișuri vegetale), mansarde, subsoluri și partere (inclusiv măsuri de asigurare a etanșeității la aer, măsuri de reducere a efectelor punților termice și ale schelelor) și produse pentru aplicarea izolației pe anvelopa clădirii (inclusiv dispozitive de fixare mecanică și adezivi);

(b)

înlocuirea ferestrelor existente cu ferestre noi, eficiente din punct de vedere energetic;

(c)

înlocuirea ușilor exterioare existente cu uși noi, eficiente din punct de vedere energetic;

(d)

instalarea și înlocuirea surselor de lumină eficiente din punct de vedere energetic;

(e)

instalarea, înlocuirea, întreținerea și repararea, cu tehnologii foarte eficiente, a sistemelor de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC) și a sistemelor de încălzire a apei, inclusiv a echipamentelor legate de încălzirea centralizată;

(f)

instalarea de instalații de apă pentru bucătărie și instalații sanitare de apă cu consum redus de apă și energie, care respectă specificațiile tehnice prevăzute în apendicele A la anexa I la prezentul regulament și, în cazul soluțiilor pentru dușuri, dușurile cu robinet de amestec, dispozitivele de duș și robinetele au un debit maxim de apă de 6 l/min sau mai puțin, acesta fiind atestat printr-o etichetă deja existentă pe piața Uniunii.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27, C28, S95.21, S95.22, C33.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (592) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (593), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (594) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (595) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (596);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcție respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

În cazul adăugării de izolații termice pe anvelopa existentă a unei clădiri, se efectuează, în conformitate cu legislația națională, o anchetă privind clădirea respectivă de către un specialist competent, care dispune de formare în domeniul anchetelor referitoare la azbest. Orice îndepărtare a stratului de izolație care conține sau este probabil să conțină azbest, orice spargere sau perforare mecanică, înșurubare sau îndepărtare a stratului izolant, a țiglelor și a altor materiale care conțin azbest este efectuată de personal instruit în mod corespunzător, cu monitorizarea stării de sănătate înainte, în timpul și după lucrări, în conformitate cu legislația națională.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.4.   Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor)

Descrierea activității

Instalarea, întreținerea și repararea stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice din clădiri (și din spațiile de parcare aferente clădirilor).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27 sau C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (597) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (598), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (599) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (600) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (601);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.5.   Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor

Descrierea activității

Instalarea, întreținerea și repararea instrumentelor și dispozitivelor pentru măsurarea, reglarea și controlul performanței energetice a clădirilor, constând în una dintre următoarele măsuri:

(a)

instalarea, întreținerea și repararea termostatelor pe zone, a sistemelor de termostat inteligente și a echipamentelor de detecție, incluzând controlul în funcție de mișcare și de lumina zilei;

(b)

instalarea, întreținerea și repararea unor sisteme de automatizare și control pentru clădiri, a unor sisteme de gestionare a energiei clădirii (BEMS), a unor sisteme de control al iluminatului și a unor sisteme de gestionare a energiei (EMS);

(c)

instalarea, întreținerea și repararea de contoare inteligente pentru gaz, căldură, răcire și electricitate;

(d)

instalarea, întreținerea și repararea unor elemente de fațadă și acoperiș cu protecție solară sau funcție de control solar, inclusiv elemente care susțin cultivarea vegetației.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, și C16, C17, C22, C23, C25, C27, C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (602) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (603), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (604) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (605) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (606);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.6.   Instalarea, întreținerea și repararea tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile

Descrierea activității

Instalarea, întreținerea și repararea la fața locului a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile, constând în una dintre următoarele măsuri individuale, dacă sunt instalate la fața locului ca sisteme tehnice ale clădirii:

(a)

instalarea, întreținerea și repararea sistemelor solare fotovoltaice și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(b)

instalarea, întreținerea și repararea panourilor solare pentru apă caldă și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(c)

instalarea, întreținerea, repararea și modernizarea pompelor de căldură care contribuie la obiectivele privind energia din surse regenerabile în încălzire și răcire, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, precum și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(d)

instalarea, întreținerea și repararea turbinelor eoliene și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(e)

instalarea, întreținerea și repararea colectoarelor solare cu perforații și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(f)

instalarea, întreținerea și repararea unităților de stocare a energiei termice sau electrice și a echipamentelor tehnice auxiliare;

(g)

instalarea, întreținerea și repararea centralelor de microcogenerare (producere combinată de energie electrică și energie termică - CHP) de înaltă eficiență;

(h)

instalarea, întreținerea și repararea sistemelor schimbătoare de căldură/sistemelor de recuperare a căldurii.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42, F43, M71, C16, C17, C22, C23, C25, C27 sau C28, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (607) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (608), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (609) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (610) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (611);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

7.7.   Achiziționarea și deținerea de clădiri

Descrierea activității

Cumpărarea de bunuri imobile și exercitarea dreptului de proprietate asupra respectivelor bunuri imobile.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE L68, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (612) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (613), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (614) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (615) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (616);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

În cazul clădirilor construite înainte de 31 decembrie 2020, clădirea are cel puțin clasa C la certificatul de performanță energetică (EPC). Ca alternativă, clădirea se situează în primele 30 % din parcul imobiliar național sau regional în ceea ce privește cererea operațională de energie primară (PED), lucru demonstrat pe baza unor dovezi adecvate, care compară cel puțin performanța activului relevant cu performanța parcului național sau regional construit înainte de 31 decembrie 2020 și care face cel puțin distincția între clădirile rezidențiale și cele nerezidențiale.

Pentru clădirile construite după 31 decembrie 2020, cererea de energie primară (PED) (617) care definește performanța energetică a clădirii care rezultă din construcție nu depășește pragul stabilit pentru cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul reglementărilor naționale de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE. Performanța energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanță energetică (EPC).

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

8.   INFORMAREA ȘI COMUNICAREA

8.1.   Prelucrările de date, administrarea paginilor web și activitățile asociate

Descrierea activității

Stocarea, manipularea, gestionarea, circulația, controlul, afișarea, comutarea, schimbul, transmiterea sau recepționarea unei game largi de date prin intermediul centrelor de date (618), inclusiv tehnica de calcul la margine (edge computing).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J63.1.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (619) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (620), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (621) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (622) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (623);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea a demonstrat că se depune maximum de eforturi pentru punerea în aplicare a practicilor relevante incluse pe lista „practicilor preconizate” în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date (624) sau în documentul CLC TR50600-99-1 al CEN-CENELEC intitulat „Instalații și infrastructuri ale centrelor de date - Partea 99-1: Practici recomandate pentru gestionarea energiei” (625) și că a pus în aplicare toate practicile preconizate cărora li s-a atribuit valoarea maximă de 5, în conformitate cu cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Echipamentele utilizate îndeplinesc cerințele privind serverele și produsele pentru stocarea datelor prevăzute în Directiva 2009/125/CE.

Echipamentele utilizate nu conțin substanțele restricționate enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care valorile concentrației în greutate în materialele omogene nu depășesc valorile maxime enumerate în anexa respectivă.

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață a echipamentelor electrice și electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii care participă la procesul de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

La sfârșitul ciclului lor de viață, echipamentele sunt supuse unor operațiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor și o tratare selectivă în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

8.2.   Programarea computerizată, consultanța și activitățile asociate

Descrierea activității

Furnizarea de expertiză în domeniul tehnologiilor informației: scrierea, modificarea și testarea de software, precum și acordarea de asistență în acest domeniu; planificarea și proiectarea de sisteme informatice care integrează hardware, software și tehnologiile comunicațiilor; gestionarea la fața locului și exploatarea sistemelor informatice sau instalațiilor de prelucrare a datelor ale clienților și alte activități profesionale și tehnice legate de computere.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J62, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (626) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (627), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (628) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (629) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (630);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

8.3.   Activitățile de programare și difuzare

Descrierea activității

Activitățile de programare și difuzare includ crearea de conținut sau dobândirea dreptului de a distribui conținut și de a difuza ulterior conținutul respectiv, de exemplu, programe de radio, de televiziune și programe de date, programe de divertisment, știri, talk-show-uri etc., incluzând difuzarea de date, integrate de obicei în transmisiile de radio sau de televiziune. Difuzarea poate fi realizată prin diferite tehnologii, fără fir (over-the-air), prin satelit, printr-o rețea prin cablu sau prin internet. Aceasta include, de asemenea, producția de programe care sunt de obicei destinate unui public restrâns (format limitat, cum ar fi știrile, emisiunile sportive, programele cu scop educativ și programele pentru tineret), pe bază de abonament sau taxă, către un terț, în vederea radiodifuzării ulterioare către public.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J60, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (631) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (632), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (633) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (634) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (635);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

9.   ACTIVITĂȚILE SPECIALIZATE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE

9.1.   Activitățile de inginerie și consultanță tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice

Descrierea activității

Activități de inginerie și consultanță tehnică asociată dedicate adaptării la schimbările climatice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M71.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

Activitatea economică vizează în principal furnizarea de consultanță care sprijină una sau mai multe activități economice pentru care sunt stabilite, în prezenta anexă, criteriile tehnice de examinare, să îndeplinească criteriile respective privind contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice, respectând în același timp criteriile relevante pentru a nu aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu.

Activitatea economică respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

utilizează tehnici de modelare de ultimă generație care:

(i)

reflectă în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice;

(ii)

nu se bazează doar pe tendințele istorice;

(iii)

integrează scenarii orientate spre viitor;

(b)

elaborează modele și proiecții climatice, servicii și evaluări ale impactului, cele mai bune cunoștințe științifice disponibile pentru analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și cu publicațiile științifice evaluate inter pares.

Activitatea economică elimină barierele de natură informațională, financiară, tehnologică și de capacitate cu care se confruntă adaptarea.

Potențialul de reducere a impacturilor materiale cauzate de riscurile climatice este cartografiat printr-o evaluare robustă a riscurilor climatice din activitatea economică vizată.

Activitățile din domeniul proiectării arhitecturale iau în considerare orientările privind reziliența la efectele schimbărilor climatice, modelarea pericolelor legate de climă și permit adaptarea construcțiilor și a infrastructurii, inclusiv a codurilor construcțiilor și a sistemelor integrate de gestionare.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (636) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (637);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea nu este desfășurată în scopul extracției de combustibili fosili sau al transportului de combustibili fosili.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

9.2.   Cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață

Descrierea activității

Cercetare, cercetare aplicată și dezvoltare experimentală de soluții, procese, tehnologii, modele de afaceri și alte produse dedicate adaptării la schimbările climatice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M72 sau, în cazul activităților de cercetare care fac parte integrantă din activitățile economice pentru care sunt specificate criterii tehnice de examinare în prezenta anexă, cu codurile NACE stabilite în alte secțiuni ale prezentei anexe, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică cercetează, inovează sau dezvoltă soluții, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri, inclusiv soluții bazate pe natură și inspirate de natură (638), care permit uneia sau mai multor activități pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile respective privind contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice în vederea sporirii rezilienței acestora la schimbările climatice, respectând totodată criteriile relevante pentru a nu aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu.

2.

În cazul în care tehnologia, produsul sau altă soluție care face obiectul cercetării, dezvoltării sau inovării permite deja unei activități sau mai multor activități menționate în prezenta anexă să îndeplinească criteriile tehnice de examinare privind contribuția substanțială, activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare se axează pe furnizarea de tehnologii, produse sau alte soluții care prezintă avantaje noi și semnificative, cum ar fi performanțe mai bune sau costuri mai mici.

3.

Activitatea economică elimină barierele de natură informațională, financiară, tehnologică și de capacitate cu care se confruntă adaptarea, prin soluții, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri noi sau îmbunătățite, inclusiv prin soluții bazate pe natură.

4.

Activitatea economică are potențialul de a reduce impactul material provocat într-o altă activitate economică de riscurile climatice identificate printr-o evaluare solidă a riscurilor climatice, prin dezvoltarea, cercetarea sau inovarea de soluții, tehnologii, produse, procese sau modele de afaceri al căror potențial de reducere a riscurilor a fost demonstrat cel puțin într-un mediu operațional (639) la scară precomercială și care sunt susținute, de asemenea, de cel puțin unul dintre următoarele elemente:

(a)

prima utilizare a unui brevet care nu este mai vechi de 10 ani și care este asociat soluției, tehnologiei, produsului, procesului sau modelului de afaceri;

(b)

alte forme de drepturi de proprietate intelectuală asociate cu soluția, tehnologia, produsul, procesul sau modelul de afaceri, cum ar fi secretele comerciale, mărcile comerciale sau drepturile de autor;

(c)

un permis obținut de la o autoritate competentă pentru exploatarea sitului pentru activități demonstrative, asociat soluției, tehnologiei, produsului, procesului sau modelului de afaceri pe durata proiectului demonstrativ.

5.

Activitatea economică utilizează proiecții climatice și evaluări ale impactului de ultimă generație, cele mai bune cunoștințe științifice disponibile în ceea ce privește analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice și cu publicațiile științifice evaluate inter pares, ca referință pentru soluțiile, tehnologiile, produsele, procesele sau modelele de afaceri pe care le dezvoltă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea nu este desfășurată în scopul extracției de combustibili fosili, al transportului sau al utilizării de combustibili fosili.

Emisiile de GES preconizate pe durata ciclului de viață provenite de la tehnologia, produsul sau alte soluții care fac obiectul cercetării nu subminează obiectivele de atenuare a GES stabilite prin Acordul de la Paris și nici nu împiedică implementarea unor soluții de atenuare a schimbărilor climatice.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau potențialul ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau pentru starea ecologică bună a apelor marine.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării le poate prezenta pentru obiectivele economiei circulare, ținând seama de tipurile de prejudicii semnificative potențiale, astfel cum se prevede la articolul 17 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) 2020/852.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri de a genera o creștere semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol provenite de la tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Sunt evaluate și abordate orice potențiale riscuri pe care le poate prezenta tehnologia, produsul sau altă soluție care a făcut obiectul cercetării pentru starea bună sau reziliența ecosistemelor sau pentru starea de conservare a habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru Uniune.

10.   ACTIVITĂȚILE FINANCIARE ȘI DE ASIGURĂRI

10.1.   Asigurarea generală: subscrierea pericolelor legate de climă

Descrierea activității

Furnizarea următoarelor servicii de asigurări (altele decât asigurările de viață), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 (640), în legătură cu subscrierea pericolelor legate de climă prevăzute în apendicele A la prezenta anexă:

(a)

asigurare pentru cheltuieli medicale;

(b)

asigurare de protecție a veniturilor;

(c)

asigurare de accidente de muncă și boli profesionale;

(d)

asigurare de răspundere civilă auto;

(e)

alte asigurări auto;

(f)

asigurare maritimă, de aviație și de transport;

(g)

asigurare de incendiu și alte asigurări de bunuri;

(h)

asigurare de asistență.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE K65.12, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.   Ocuparea unei poziții de lider în modelarea și stabilirea prețurilor pentru riscurile climatice:

1.1.

Activitatea de asigurare utilizează tehnici de modelare de ultimă generație care:

(a)

reflectă în mod corespunzător riscurile legate de schimbările climatice;

(b)

nu se bazează doar pe tendințele istorice;

(c)

integrează scenarii orientate spre viitor.

1.2.

Asigurătorul face public modul în care riscurile legate de schimbările climatice sunt luate în considerare în activitatea de asigurare.

1.3.

Cu excepția restricțiilor legale privind condițiile contractuale și primele de asigurare, activitatea de asigurare oferă stimulente pentru reducerea riscurilor, stabilind condițiile (preliminare) pentru acoperirea riscului prin asigurare și acționând ca semnal de preț al riscului. În sensul prezentului punct, primele reduse sau franșizele, care să fie eventual bazate pe informații justificative privind acțiunile existente/posibile, pentru deținătorii de polițe de asigurare care protejează un activ sau o activitate împotriva daunelor provocate de catastrofele naturale pot fi considerate drept un stimulent pentru reducerea riscurilor.

1.4.

După un eveniment legat de riscurile climatice, asigurătorul furnizează informații cu privire la condițiile în care acoperirea în cadrul activității de asigurare ar putea fi reînnoită sau menținută și, în special, cu privire la beneficiile unei construcții mai bune în contextul respectiv.

2.   Proiectarea produsului:

2.1.

Produsele de asigurare vândute în cadrul activității de asigurare oferă recompense în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe de asigurare.

În sensul prezentului punct, în cazul în care un deținător de poliță de asigurare investește în măsuri de adaptare, primele mai mici pot fi considerate drept o recompensă în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe de asigurare.

Prin derogare de la prezentul punct, în cazul în care restricțiile legale privind condițiile contractuale și primele de asigurare împiedică societatea de asigurare sau de reasigurare să furnizeze recompense în funcție de riscuri, produsele de asigurare pot, în schimb, să ofere clienților măsuri legate de un activ, de o activitate sau de persoane care previn catastrofele naturale sau protejează împotriva acestora. Astfel de măsuri pot fi furnizate clienților sub formă de informații sau consiliere cu privire la riscurile climatice și la măsurile preventive pe care le-ar putea lua clienții.

2.2.

Strategia de distribuție pentru astfel de produse cuprinde măsuri menite să garanteze faptul că deținătorii de polițe de asigurare sunt informați cu privire la relevanța măsurilor preventive pe care le-ar putea lua pentru termenii și condițiile acoperirii asigurării, inclusiv cu privire la orice impact al unor astfel de măsuri asupra acoperirii asigurării sau asupra nivelului primei.

3.   Soluții inovatoare în materie de acoperire a asigurărilor:

3.1.

Produsele de asigurare vândute în cadrul activității de asigurare oferă acoperire pentru pericolele legate de climă (641) atunci când cererea din partea deținătorilor de polițe de asigurare și nevoile acestora impun acest lucru.

3.2.

În funcție de cererile din partea clienților individuali și de nevoile acestora, produsele pot include soluții specifice de transfer al riscurilor, cum ar fi protecția împotriva întreruperii activității, a întreruperii neprevăzute a activității, a altor factori de pierdere nefizici legați de daune, a efectelor în cascadă și a interdependențelor pericolelor (pericolele secundare), a efectelor în cascadă ale pericolelor naturale și tehnologice care intră în interacțiune, a defecțiunilor infrastructurii critice.

4.   Schimbul de date:

4.1.

Ținând seama în mod corespunzător de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (642), o parte semnificativă a datelor privind pierderile legate de activitatea asigurătorului sunt puse, în mod gratuit, la dispoziția uneia sau a mai multor autorități publice, în scopul cercetării analitice. Respectivele autorități publice declară că utilizează datele în scopul îmbunătățirii adaptării societății la schimbările climatice într-o regiune ori țară sau la nivel internațional, iar asigurătorul furnizează datele la un nivel de granularitate care să fie suficient pentru utilizarea declarată de către autoritățile publice respective.

4.2.

În cazul în care asigurătorul nu face încă schimb de astfel de date cu o autoritate publică în scopul susmenționat, acesta și-a declarat intenția de a pune, în mod gratuit, datele sale la dispoziția terților interesați și a indicat condițiile în care poate avea loc schimbul de astfel de date. Respectiva declarație de intenție de a pune la dispoziție datele disponibile este ușor de accesat de către autoritățile publice relevante, inclusiv pe site-ul internet al asigurătorului.

5.   Nivel ridicat al serviciilor în situații post-dezastru:

Cererile de despăgubire din cadrul activității de asigurare, atât cele în curs, cât și cele rezultate în urma unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă care rezultă din riscurile climatice, sunt tratate în mod echitabil față de clienți, în conformitate cu standarde ridicate de tratare a cererilor de despăgubire și în timp util, în conformitate cu legislația aplicabilă, și nu a existat nicio omisiune în acest sens, în contextul recentelor evenimente generatoare de pierdere la scară largă. Informațiile referitoare la procedurile privind măsurile suplimentare adoptate în cazul unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă sunt disponibile pentru publicul larg.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea nu include asigurarea extracției, depozitării, transportului sau fabricării combustibililor fosili sau asigurarea vehiculelor, a bunurilor sau a altor active destinate acestor scopuri.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

10.2.   Reasigurarea

Descrierea activității

Acoperirea riscurilor care decurg din pericole legate de climă prevăzute în apendicele A la prezenta anexă cedate de către asigurător reasigurătorului. Acoperirea este prevăzută într-un acord încheiat între asigurător și reasigurător în care se precizează produsele asigurătorilor („produsul-suport”) din care provin riscurile cedate. Un intermediar de reasigurări (643) poate fi implicat în pregătirea sau încheierea acordului contractual dintre asigurător și reasigurător.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE K65.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.   Ocuparea unei poziții de lider în modelarea și stabilirea prețurilor pentru riscurile climatice:

1.1.

Activitatea de reasigurare utilizează tehnici de modelare de ultimă generație care:

(a)

sunt utilizate pentru a reflecta în mod corespunzător, în nivelul primei, expunerea, pericolul și vulnerabilitatea la riscurile legate de schimbările climatice, precum și măsurile luate de deținătorul poliței de asigurare pentru a proteja activul asigurat sau activitatea asigurată împotriva riscurilor respective, în cazul în care aceste informații sunt furnizate reasigurătorului de către asigurător;

(b)

nu se bazează doar pe tendințele istorice;

(c)

integrează scenarii orientate spre viitor.

1.2.

Reasigurătorul face public modul în care riscurile care decurg din pericolele legate de climă sunt luate în considerare în activitatea de reasigurare.

2.   Sprijinirea dezvoltării și a furnizării de produse de facilitare de reasigurare generală:

2.1.

Produsele-suport ale activității de reasigurare acoperă riscurile care decurg din pericolele legate de climă și recompensează, într-un mod bazat pe riscuri și fără a aduce atingere restricțiilor legale privind condițiile contractuale și primelor de asigurare, acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului.

2.2.

Activitatea de reasigurare respectă unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

(a)

în cazul în care asigurătorul dorește acest lucru, reasigurătorul colaborează cu asigurătorul, fie direct, fie printr-un intermediar de reasigurări, pe durata dezvoltării produsului-suport prin:

(i)

discutarea posibilelor soluții de reasigurare pe care reasigurătorul este dispus să le ofere în legătură cu produsul respectiv. Produsul final este introdus pe piață utilizând una dintre soluțiile de reasigurare care au fost discutate cu reasigurătorul în faza de dezvoltare a produsului;

(ii)

furnizarea de date sau de alte tipuri de consultanță tehnică care să permită asigurătorului să fixeze prețul atât pentru acoperirea riscurilor care decurg din pericole legate de climă, cât și pentru recompensele în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului;

(b)

în lipsa acordului de reasigurare sau a unui acord de reasigurare comparabil, asigurătorul probabil și-ar reduce sau și-ar întrerupe acoperirea în cadrul produsului-suport;

(c)

reasigurătorul furnizează, ca parte a relației de afaceri cu asigurătorul sau cu intermediarul de reasigurări, date sau alte tipuri de consultanță tehnică sau ambele, astfel încât să îi permită asigurătorului să ofere acoperire pentru riscurile care decurg din pericole legate de climă, iar acoperirea permite oferirea de recompense în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului.

2.3.

În cazul în care un produs de reasigurare se aplică la nivelul unui portofoliu de produse-suport, numai o parte din produsele-suport ale activității de reasigurare pot acoperi riscurile care decurg din pericolele legate de climă și pot recompensa, în funcție de riscuri, măsurile preventive luate de deținătorii de polițe de asigurare ale asigurătorului în sensul punctului 2.1. În acest caz, reasigurătorul este în măsură să identifice ponderea din primele de reasigurare care este legată de produsele-suport respective.

3.   Soluții inovatoare în materie de acoperire a reasigurărilor:

3.1.

Produsele de reasigurare vândute în cadrul activității de reasigurare oferă acoperire pentru riscurile care decurg din pericole legate de climă atunci când cererea din partea clienților asigurătorului și nevoile acestora, bazate pe produsele-suport, impun acest lucru. Aceste produse de asigurare reflectă în mod adecvat recompensele în funcție de riscuri pentru acțiunile preventive întreprinse de deținătorii de polițe ale asigurătorului.

3.2.

În funcție de cererea din partea clienților individuali ai asigurătorului și de nevoile acestora, produsele de reasigurare pot include soluții specifice de transfer al riscurilor, printre care se pot număra protecția împotriva întreruperii activității, a întreruperii neprevăzute a activității, a altor factori de pierdere nefizici legați de daune, a efectelor în cascadă și a interdependențelor pericolelor (pericolele secundare), a efectelor în cascadă ale pericolelor naturale și tehnologice care intră în interacțiune sau a defecțiunilor infrastructurii critice.

4.   Schimbul de date:

4.1.

Ținând seama în mod corespunzător de Regulamentul (UE) 2016/679, o parte semnificativă a datelor privind pierderile legate de activitatea reasigurătorului sunt puse, în mod gratuit, la dispoziția uneia sau a mai multor autorități publice, în scopul cercetării analitice. Respectivele autorități publice declară că utilizează datele în scopul îmbunătățirii adaptării societății la schimbările climatice într-o regiune ori țară sau la nivel internațional, iar reasigurătorul furnizează datele la un nivel de granularitate care să fie suficient pentru utilizarea declarată de către autoritățile publice respective.

4.2.

În cazul în care reasigurătorul nu face încă schimb de astfel de date cu o autoritate publică în scopul susmenționat, acesta și-a declarat intenția de a pune, în mod gratuit, datele sale la dispoziția terților interesați și a indicat condițiile în care poate avea loc schimbul de astfel de date. Respectiva declarație de intenție de a pune la dispoziție datele disponibile este ușor de accesat de către autoritățile publice relevante, inclusiv pe site-ul internet al reasigurătorului.

5.   Nivel ridicat al serviciilor în situații post-dezastru:

Cererile de despăgubire din cadrul activității de reasigurare, atât cele în curs, cât și cele rezultate în urma unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă care rezultă din riscurile ce decurg din pericole legate de climă, sunt tratate în mod echitabil față de clienți, în conformitate cu standarde ridicate de tratare a cererilor de despăgubire și în timp util, în conformitate cu legislația aplicabilă, și nu a existat nicio omisiune în acest sens, în contextul evenimentelor recente generatoare de pierdere la scară largă. După caz, reasigurătorul sprijină asigurătorul sau intermediarul de reasigurări la evaluarea daunelor din cadrul produsului-suport. Informațiile referitoare la procedurile privind măsurile suplimentare adoptate de reasigurător în cazul unor evenimente generatoare de pierdere la scară largă sunt disponibile pentru publicul larg.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea de reasigurare nu include cedarea asigurării extracției, depozitării, transportului sau fabricării combustibililor fosili sau cedarea asigurării vehiculelor, a bunurilor sau a altor active destinate acestor scopuri.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

11.   ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Descrierea activității

Învățământ public sau privat la orice nivel sau pentru orice profesie. Cursurile pot fi orale sau scrise și pot fi oferite prin radio, televiziune, internet sau prin corespondență. Activitatea include educația oferită de diferite instituții în cadrul sistemului școlar obișnuit la diferite niveluri, precum și programele de educație și de alfabetizare pentru adulți, inclusiv în cadrul școlilor militare, al academiilor și al școlilor penitenciare, la nivelurile lor respective.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE P85, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (644) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (645), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (646) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (647) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (648);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

12.   ACTIVITĂȚILE PRIVIND SĂNĂTATEA UMANĂ ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ

12.1.   Activitățile de îngrijire cu cazare

Descrierea activității

Furnizarea de servicii de îngrijire cu cazare, combinate fie cu asistență medicală, fie cu îngrijire de tip supraveghere sau cu alte tipuri de îngrijire necesare persoanelor cazate în acest tip de unități de îngrijire medicală. Unitățile în cauză reprezintă o parte semnificativă a procesului de producție, iar serviciile de îngrijire furnizate sunt o combinație de servicii sociale și de servicii de sănătate, serviciile de sănătate constând în mare măsură într-un anumit nivel de servicii de îngrijire medicală.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE Q87, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (649) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (650), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (651) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (652) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (653);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură (1) manipularea în condiții de siguranță și de protecție a mediului a deșeurilor periculoase (în special a deșeurilor toxice sau infecțioase) și a produselor farmaceutice și (2) reutilizarea sau reciclarea la maximum a deșeurilor nepericuloase, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii implicați în gestionarea deșeurilor.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

13.   ARTELE, SPECTACOLELE ȘI ACTIVITĂȚILE RECREATIVE

13.1.   Activitățile creative, artistice și de spectacol

Descrierea activității

Activitățile creative, artistice și de spectacol includ furnizarea de servicii pentru a răspunde intereselor culturale și de divertisment ale clienților. Printre aceste activități se numără producția și promovarea de spectacole live, evenimente sau expoziții destinate vizionării de către public și participarea la acestea, precum și furnizarea de competențe artistice, creative sau tehnice pentru realizarea de produse artistice și de spectacole live. Aceste activități nu includ exploatarea muzeelor de toate tipurile, a grădinilor botanice și zoologice, activitățile de conservare a siturilor istorice și a rezervațiilor naturale, activitățile de jocuri de noroc și pariurile, și nici activitățile sportive și recreative.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE R90, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (654) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (655), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (656) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (657) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (658);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

13.2.   Activitățile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și activități culturale

Descrierea activității

Activitățile bibliotecilor, arhivelor și muzeelor și activitățile culturale includ activitățile bibliotecilor și arhivelor, exploatarea muzeelor de toate tipurile, a grădinilor botanice și zoologice, exploatarea siturilor istorice și activitățile rezervațiilor naturale. Aceste activități includ, de asemenea, conservarea și expunerea obiectelor, siturilor și minunilor naturale de interes istoric, cultural sau educațional, inclusiv a siturilor care fac parte din patrimoniul mondial. Aceste activități exclud activitățile sportive și recreative, cum ar fi exploatarea plajelor pentru scăldat și a parcurilor de distracții.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE R91, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (659) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (660), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (661) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (662) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (663);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, cu ajutorul unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivul principal urmărit fiind unul dintre următoarele:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice;

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

13.3.   Producția de filme artistice, de programe video și de televiziune, înregistrări sonore și activități de editare muzicală

Descrierea activității

Producția de filme artistice și de programe video și de televiziune, înregistrările sonore și activitățile de editare muzicală includ producția de filme artistice destinate a fi difuzate în cinematografe sau prin intermediul altor platforme, pe suport de film, bandă video sau disc, menite să fie proiectate direct în cinematografe sau difuzate la televiziune, activitățile de sprijin precum editarea, decupajul sau dublarea filmelor, distribuția filmelor artistice și a altor producții cinematografice către alte sectoare, precum și proiecția filmelor artistice sau a altor producții cinematografice. Cumpărarea și vânzarea drepturilor de distribuire a filmelor artistice sau a altor producții cinematografice sunt, de asemenea, incluse în această categorie. Aceste activități includ, de asemenea, activitățile de înregistrări sonore, inclusiv producția de înregistrări audio originale, difuzarea, promovarea și distribuirea acestora, editarea muzicală, precum și activitățile de servicii de înregistrare audio într-un studio sau în alt loc.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J59, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

1.

Activitatea economică a pus în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”) care reduc în mod substanțial cele mai importante riscuri climatice fizice care sunt semnificative pentru activitatea respectivă.

2.

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în apendicele A la prezenta anexă, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din apendicele A la prezenta anexă, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (664) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

3.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (665), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (666) sau cu plată.

4.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare:

(a)

nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice;

(b)

favorizează soluțiile bazate pe natură (667) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (668);

(c)

sunt coerente cu planurile și strategiile naționale de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național;

(d)

sunt monitorizate și măsurate pe baza unor indicatori predefiniți, iar în cazul în care acești indicatori nu sunt îndepliniți, se are în vedere luarea unor măsuri de remediere;

(e)

în cazul în care soluția pusă în aplicare este o soluție fizică și constă într-o activitate pentru care criteriile tehnice de examinare sunt specificate în prezenta anexă, soluția îndeplinește criteriile tehnice de examinare referitoare la principiul „a nu aduce prejudicii semnificative” corespunzătoare activității respective.

5.

Pentru ca o activitate să fie considerată drept activitate de facilitare astfel cum este menționată la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, operatorul economic trebuie să demonstreze, pe baza unei evaluări a riscurilor climatice actuale și viitoare, care să includă incertitudinile și să fie bazată pe date robuste, faptul că activitatea furnizează o tehnologie, un produs, un serviciu, o informație sau o practică, ori promovează utilizarea acestora, obiectivele principale urmărite fiind:

(a)

creșterea nivelului de reziliență al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice la riscurile climatice fizice; sau

(b)

contribuirea la eforturile de adaptare ale altor persoane, ale naturii, ale patrimoniului cultural, ale activelor și ale altor activități economice.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A


(1)  Crearea de păduri prin plantare sau însămânțare deliberată pe terenuri care, până în momentul respectiv, aveau o destinație diferită implică o transformare a destinației terenurilor, prin care un teren neforestier devine pădure (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(2)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(3)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(4)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(5)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(6)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(7)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor:Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(8)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(9)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(10)  Inclusiv o analiză a (i) sustenabilității pe termen lung a resursei lemnoase și (ii) a impacturilor/presiunilor asupra conservării habitatului, a diversității habitatelor asociate și a stării recoltării, cu reducerea la minimum a impactului asupra solului.

(11)  Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea, cu un accent special pe dispozițiile CCONUSC elaborate de Conferința Ministerială privind Protecția Pădurilor din Europa - Forest Europe (MCPFE) - adoptate în cadrul reuniunii la nivel de experți a MCPFE din 12-13 noiembrie 2008 și de Biroul Strategiei paneuropene pentru diversitate biologică și peisagistică (PEBLDS) în numele Consiliului PEBLDS la 4 noiembrie 2008 (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/other_meetings/2008/Geneva/Guidelines_Aff_Ref_ADOPTED.pdf).

(12)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(13)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(14)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(15)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(16)  Refacerea pădurilor include:

reabilitarea, adică refacerea speciilor, a structurilor sau a proceselor dorite într-un ecosistem existent;

reconstrucția, adică readucerea plantelor autohtone pe terenuri care au o altă destinație;

regenerarea, adică refacerea terenurilor grav degradate, lipsite de vegetație;

în mod mai radical, înlocuirea, prin care speciile care nu se adaptează bine într-o anumită locație și care nu pot migra sunt înlocuite cu specii introduse, având în vedere schimbarea rapidă a climei.

Modulul de refacere a pădurilor. În Sustainable Forest Management (SFM) Toolbox (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/sustainable-forest-management/toolbox/modules/forest-restoration/basic-knowledge/en/).

(17)  Refacerea ecologică (sau refacerea ecosistemului):

procesul de readucere a unui ecosistem la o structură și o funcție naturală existente înainte de apariția unei perturbări;

procesul de sprijinire a refacerii unui ecosistem care a fost degradat, deteriorat sau distrus;

procesul de modificare intenționată a unui sit pentru a stabili un ecosistem autohton definit. Scopul acestui proces este de a imita structura, funcția, diversitatea și dinamica ecosistemului specificat;

intervenție umană […] menită să accelereze refacerea habitatelor deteriorate sau să readucă ecosistemele la o stare cât mai apropiată posibil de starea lor anterioară apariției unei perturbări,

Definițiile/descrierile cel mai utilizate ale principalilor termeni referitori la refacerea ecosistemelor. Cea de a 11-a Conferință a părților la Convenția privind diversitatea biologică. 2012. UNEP/CBD/COP/11/INF/19 (versiunea din 4.6.2021: https://www.cbd.int/doc/meetings/cop/cop-11/information/cop-11-inf-19-en.pdf).

(18)  Reabilitarea pădurilor este procesul de refacere a capacității unei păduri de a furniza din nou bunuri și servicii, prin care starea pădurii reabilitate nu este identică cu starea sa înainte de degradare,

Definițiile/descrierile cel mai utilizate ale principalilor termeni referitori la refacerea ecosistemelor. Cea de a 11-a Conferință a părților la Convenția privind diversitatea biologică. 2012. UNEP/CBD/COP/11/INF/19 (versiunea din 4.6.2021: https://www.cbd.int/doc/meetings/cop/cop-11/information/cop-11-inf-19-en.pdf).

(19)  Restabilirea pădurii, prin plantare și/sau însămânțare deliberată pe terenuri clasificate ca păduri.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf ).

(20)  Pădure alcătuită în principal din arbori obținuți prin regenerare naturală.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(21)  Un eveniment meteorologic extrem este un eveniment care se produce rar într-un anumit loc și într-o anumită perioadă a anului. Definițiile termenului „rar” diferă, însă, de obicei, raritatea unui eveniment meteorologic extrem este egală cu sau mai mare de percentila 10 sau 90 a unei funcții de densitate a probabilității estimată în urma observațiilor. Prin definiție, caracteristicile evenimentelor meteorologice numite extreme diferă de la un loc la altul în sens absolut. Atunci când un tipar de evenimente meteorologice extreme persistă un timp, de exemplu un întreg anotimp, acesta poate fi clasificat drept un eveniment climatic extrem, în special dacă are un randament mediu sau total care este, în sine, extrem (de exemplu, secetă sau precipitații abundente pe durata unui întreg anotimp). A se vedea IPCC, 2018: Anexa I: Glosar (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc.ch/sr15/chapter/glossary/).

(22)  Orice incendiu de vegetație necontrolat care necesită o decizie sau o acțiune privind stingerea, Glosarul european privind incendiile de vegetație și incendiile forestiere, 2012, elaborat în cadrul proiectului „EUFOFINET” al Rețelei Europene privind Incendiile Forestiere („European Forest Fire Network”), ca parte a programului INTERREG IVC (versiunea din 4.6.2021: https://www.ctif.org/index.php/library/european-glossary-wildfires-and-forest-fires).

(23)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(24)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(25)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(26)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(27)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(28)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(29)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(30)  Inclusiv o analiză a (i) sustenabilității pe termen lung a resursei lemnoase, (ii) a impacturilor/presiunilor asupra conservării habitatului, a diversității habitatelor asociate și a stării recoltării, cu reducerea la minimum a impactului asupra solului.

(31)  Administrarea și folosirea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, în prezent și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și mondial și care să nu producă daune altor ecosisteme.

Rezoluția H1 – Orientări generale privind gestionarea durabilă a pădurilor în Europa a celei de a doua Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (Forest Europe), 16-17 iunie 1993, Helsinki/Finlanda (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf.

(32)  Anexa 2 la Rezoluția L2. Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor. A treia Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa, 2-4 iunie 1998, Lisabona/Portugalia (versiunea din 4.6.2021: https://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/10/MC_lisbon_resolutionL2_with_annexes.pdf#page=18 ).

(33)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(34)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(35)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(36)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(37)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(38)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(39)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(40)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(41)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(42)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic.

FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(43)  Inclusiv o analiză a (i) sustenabilității pe termen lung a resursei lemnoase, (ii) a impacturilor/presiunilor asupra conservării habitatului, a diversității habitatelor asociate și a stării recoltării, cu reducerea la minimum a impactului asupra solului.

(44)  Administrarea și folosirea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, în prezent și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și mondial și care să nu producă daune altor ecosisteme.

Rezoluția H1 – Orientări generale privind gestionarea durabilă a pădurilor în Europa a celei de a doua Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (Forest Europe), 16-17 iunie 1993, Helsinki/Finlanda (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf).

(45)  Anexa 2 la Rezoluția L2. Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor. A treia Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa, 2-4 iunie 1998, Lisabona/Portugalia (versiunea din 4.6.2021:

https://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/10/MC_lisbon_resolutionL2_with_annexes.pdf#page=18).

(46)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(47)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(48)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(49)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(50)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(51)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(52)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(53)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(54)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(55)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(56)  Zonă forestieră cu un plan de gestionare documentat pe termen lung (zece ani sau mai mult) care urmărește obiective de gestionare definite și este revizuit periodic, FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(57)  Principalul obiectiv de gestionare desemnat atribuit unei unități de gestionare (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(58)  Pădure în cazul căreia obiectivul de gestionare este protecția solului și a apei. (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(59)  Pădure în cazul căreia obiectivul de gestionare este conservarea biodiversității. Include, dar nu se limitează la zonele desemnate pentru conservarea biodiversității în cadrul zonelor protejate. (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(60)  Pădure în cazul căreia obiectivul de gestionare constă în servicii sociale. (FAO – „Global Resources Assessment 2020. Terms and definitions” (versiunea din 4.6.2021: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(61)  Administrarea și folosirea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm care să le mențină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea și potențialul de a îndeplini, în prezent și în viitor, funcții ecologice, economice și sociale relevante la nivel local, național și mondial și care să nu producă daune altor ecosisteme.

Rezoluția H1 – Orientări generale privind gestionarea durabilă a pădurilor în Europa a celei de a doua Conferințe ministeriale privind protecția pădurilor în Europa (Forest Europe), 16-17 iunie 1993, Helsinki/Finlanda (versiunea din 4.6.2021: https://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf).

(62)  Anexa 2 la Rezoluția L2. Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor. A treia Conferință ministerială privind protecția pădurilor în Europa, 2-4 iunie 1998, Lisabona/Portugalia (versiunea din 4.6.2021: https://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/10/MC_lisbon_resolutionL2_with_annexes.pdf#page=18).

(63)  „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(64)  „Zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

(65)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(66)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(67)  Zonele umede includ o mare varietate de habitate continentale, cum ar fi mlaștinile, pajiștile umede și turbăriile, zonele inundabile, râurile și lacurile, și zone costiere, cum ar fi mlaștinile temporare cu apă salmastră sau sărată, mangrovele, terasele mlăștinoase intertidale și solul submarin de iarbă de mare, precum și recifele de corali și alte zone marine cu o adâncime de cel mult șase metri la reflux și zonele umede artificiale, cum ar fi barajele, rezervoarele, orezăriile și iazurile și lagunele de tratare a apelor reziduale. O introducere la Convenția Ramsar asupra zonelor umede, ediția a 7-a (anterior, Manualul Convenției Ramsar). Secretariatul Convenției Ramsar, Gland, Elveția.

(68)  Turbăriile sunt ecosisteme cu sol de turbă. Turba constă în cel puțin 30 % plante moarte, parțial descompuse, care s-au acumulat in situ în locuri saturate de apă și adesea în condiții acide. Rezoluția XIII.12 Orientări privind identificarea turbăriilor drept zone umede de importanță internațională (situri Ramsar) în scopul reglementării schimbărilor climatice la nivel mondial, ca argument suplimentar față de criteriile Ramsar existente, Convenția Ramsar adoptată la 21-29 octombrie 2018.

(69)  Convenția asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice (versiunea din 4.6.2021: https://www.ramsar.org/sites/default/files/documents/library/current_convention_text_e.pdf).

(70)  Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European din 29 mai 1995 privind utilizarea rațională și conservarea zonelor umede, COM(95) 189 final.

(71)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(72)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(73)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(74)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(75)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(76)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(77)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019), (versiunea din 4.6.2021: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(78)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(79)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(80)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(81)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(82)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(83)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(84)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(85)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(86)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(87)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(88)  Pentru punctele (j) – (m), criteriile referitoare la modernizare sunt tratate în secțiunile 6.9 și 6.12 din prezenta anexă.

(89)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(90)  Astfel cum se prevede la punctul 3 al părții C din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/858.

(91)  Până la 31.12.2022, EURO VI, etapa E, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(92)  Astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(93)  Conform definiției de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013.

(94)  Indicele eficienței energetice în exploatare este definit ca raportul masei de CO2 emis pe unitate de transport efectuat. Aceasta este o valoare reprezentativă a eficienței energetice a exploatării navei pe o perioadă coerentă, care reprezintă modelul comercial global al navei. Documentul MEPC.1/Circ 684 al OMI conține orientări privind modul de calculare a acestui indice.

(95)  Indicele eficienței energetice de proiectare (versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/fr/MediaCentre/HotTopics/GHG/Pages/EEDI.aspx).

(96)  Astfel cum s-a convenit în cadrul celei de a șaptezeci și patra sesiuni a Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale.

(97)  Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

(98)  Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

(99)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(100)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(101)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(102)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(103)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(104)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(105)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(106)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(107)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(108)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(109)  Acolo unde este cazul, valoarea U se calculează în conformitate cu standardele aplicabile, de exemplu EN ISO 10077-1:2017 (ferestre și uși), EN ISO 12631:2017 (fațade cortină) și EN ISO 6946:2017 (componente și elemente de clădire).

(110)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(111)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(112)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(113)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(114)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(115)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (https://www.iso.org/standard/71206.html).

(116)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(117)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(118)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(119)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(120)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(121)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(122)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(123)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(124)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(125)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(126)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(127)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2019/331.

(128)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(129)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate pentru clincherul de ciment gri în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, înmulțită cu raportul clincher/ciment (0,65), determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(130)  Decizia de punere în aplicare 2013/163/UE a Comisiei din 26 martie 2013 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale pentru producerea cimentului, varului și oxidului de magneziu (JO L 100, 9.4.2013, p. 1).

(131)  A se vedea documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) privind efectele economice și intersectoriale: (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/ecm_bref_0706.pdf).

(132)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(133)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(134)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(135)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/-.

(136)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(137)  Combinate într-un prag unic rezultat din suma emisiilor directe și indirecte, calculate ca valoarea mediană a datelor colectate în contextul stabilirii criteriilor de referință industriale ale EU ETS pentru perioada 2021-2026 și calculate în conformitate cu metodologia de stabilire a criteriilor de referință prevăzută în Directiva 2003/87/CE plus valoarea criteriului aferent principiului „de a nu aduce prejudicii semnificative” aplicabil generării de energie electrică (270 g CO2e/kWh) înmulțit cu eficiența energetică medie a fabricării aluminiului (15,5 MWh/t Al).

(138)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(139)  Aluminiul produs este aluminiul lichid nealiat, sub formă brută, produs prin electroliză.

(140)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1032 a Comisiei din 13 iunie 2016 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru industria metalelor neferoase (JO L 174, 30.6.2016, p. 32).

(141)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(142)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(143)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(144)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(145)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(146)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2019/331.

(147)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(148)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(149)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(150)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(151)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(152)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(153)  Decizia de punere în aplicare 2012/135/UE a Comisiei din 28 februarie 2012 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale pentru producerea fontei și a oțelului (JO L 70, 8.3.2012, p. 63.)

(154)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(155)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(156)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(157)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(158)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(159)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(160)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(161)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(162)  Decizia de punere în aplicare 2013/732/UE.

(163)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(164)  Decizia de punere în aplicare 2014/738/UE.

(165)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(166)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(167)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(168)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(169)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(170)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2019/331.

(171)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(172)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic-s_bref_0907.pdf).

(173)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(174)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(175)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(176)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(177)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(178)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(179)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2019/331.

(180)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(181)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic-s_bref_0907.pdf).

(182)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(183)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(184)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(185)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(186)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(187)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(188)  Decizia de punere în aplicare 2013/732/UE.

(189)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(190)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(191)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(192)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(193)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(194)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(195)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2019/331.

(196)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(197)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(198)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(199)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(200)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(201)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(202)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2117 a Comisiei din 21 noiembrie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (JO L 323, 7.12.2017, p. 1).

(203)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(204)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(205)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(206)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(207)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(208)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(209)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2019/331.

(210)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(211)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic_aaf.pdf).

(212)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(213)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(214)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(215)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(216)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(217)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(218)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2019/331.

(219)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(220)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic_aaf.pdf).

(221)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(222)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(223)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(224)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(225)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(226)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(227)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (https://www.iso.org/standard/71206.html).

(228)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (https://www.iso.org/standard/66453.html).

(229)  Materiile prime regenerabile se referă la biomasă, biodeșeuri industriale sau biodeșeuri municipale.

(230)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor (versiunea din 4.6.2021: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/pol_bref_0807.pdf).

(231)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(232)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(233)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(234)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(235)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(236)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(237)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(238)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(239)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(240)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(241)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(242)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(243)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(244)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(245)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(246)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(247)  Comunicarea C(2020) 7730 final a Comisiei Europene – „Document de orientare privind proiectele de energie eoliană și legislația UE privind natura” – conține orientări practice privind punerea în aplicare a acestui criteriu (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/wind_farms_en.pdf).

(248)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(249)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(250)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(251)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(252)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(253)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(254)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(255)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(256)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(257)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(258)  Comunicarea C/2018/2619 a Comisiei, intitulată „Ghid privind cerințele pentru producția de energie hidroelectrică în contextul legislației UE privind natura”, oferă orientări practice în acest sens (JO C 213, 18.6.2018, p. 1).

(259)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(260)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(261)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(262)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(263)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(264)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(265)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(266)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(267)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(268)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(269)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 212, 17.8.2017, p. 1).

(270)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(271)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(272)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(273)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(274)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(275)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(276)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(277)  Raportul final privind tehnologia rezultat în urma schimbului de informații cu statele membre, sectoarele vizate și organizațiile neguvernamentale conține informații tehnice cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile utilizate în instalațiile medii de ardere pentru a reduce impactul acestora asupra mediului, cu privire la nivelurile de emisii care pot fi atinse utilizând cele mai bune tehnologii disponibile și emergente și cu privire la costurile aferente (versiunea din 4.6.2021: https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/9a99a632-9ba8-4cc0-9679-08d929afda59/details].

(278)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10 august 2018 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 208, 17.8.2018, p. 38).

(279)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(280)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(281)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(282)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(283)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(284)  Orientări în materie de protecția mediului, sănătate și siguranță [Environmental, Health, and Safety (EHS) Guidelines], 30 aprilie 2007, (versiunea din 4.6.2021: https://www.ifc.org/wps/wcm/connect/29f5137d-6e17-4660-b1f9-02bf561935e5/Final%2B-%2BGeneral%2BEHS%2BGuidelines.pdf?MOD=AJPERES&CVID=jOWim3p).

(285)  Recomandarea 1999/519/CE a Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpurile electromagnetice (0 Hz - 300 GHz) (JO L 199, 30.7.1999, p. 59).

(286)  Orientările din 1998 ale ICNIRP privind limitarea expunerii la câmpuri electrice, magnetice și electromagnetice care variază în timp (până la 300 ghz), (versiunea din 4.6.2021: https://www.icnirp.org/cms/upload/publications/ICNIRPemfgdl.pdf).

(287)  Orientările practice pentru punerea în aplicare a acestui criteriu sunt cuprinse în Comunicarea C(2018)2620 a Comisiei Europene – „Infrastructurile de transport al energiei și legislația UE privind natura” (JO C 213, 18.6.2018, p. 62).

(288)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(289)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(290)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(291)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(292)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(293)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(294)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(295)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(296)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(297)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(298)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(299)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(300)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(301)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(302)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(303)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(304)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(305)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(306)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(307)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(308)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(309)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(310)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(311)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(312)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(313)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(314)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(315)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(316)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(317)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(318)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(319)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(320)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(321)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(322)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(323)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(324)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(325)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(326)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(327)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(328)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(329)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(330)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(331)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(332)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(333)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(334)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(335)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(336)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(337)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(338)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(339)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(340)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(341)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(342)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(343)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(344)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(345)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(346)  Raportul final privind tehnologia rezultat în urma schimbului de informații cu statele membre, sectoarele vizate și organizațiile neguvernamentale conține informații tehnice cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile utilizate în instalațiile medii de ardere pentru a reduce impactul acestora asupra mediului, cu privire la nivelurile de emisii care pot fi atinse utilizând cele mai bune tehnologii disponibile și emergente și cu privire la costurile aferente (versiunea din 4.6.2021: https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/9a99a632-9ba8-4cc0-9679-08d929afda59/details].

(347)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(348)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(349)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(350)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(351)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(352)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(353)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(354)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(355)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(356)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(357)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(358)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(359)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(360)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(361)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(362)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(363)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(364)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(365)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(366)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(367)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(368)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(369)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442.

(370)  Raportul final privind tehnologia rezultat în urma schimbului de informații cu statele membre, sectoarele vizate și organizațiile neguvernamentale conține informații tehnice cu privire la cele mai bune tehnologii disponibile utilizate în instalațiile medii de ardere pentru a reduce impactul acestora asupra mediului, cu privire la nivelurile de emisii care pot fi atinse utilizând cele mai bune tehnologii disponibile și emergente și cu privire la costurile aferente (versiunea din 4.6.2021: https://circabc.europa.eu/ui/group/06f33a94-9829-4eee-b187-21bb783a0fbf/library/9a99a632-9ba8-4cc0-9679-08d929afda59/details].

(371)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(372)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(373)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(374)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(375)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(376)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(377)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(378)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(379)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(380)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(381)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(382)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(383)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(384)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(385)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(386)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(387)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(388)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(389)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(390)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(391)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(392)  De exemplu, în conformitate cu orientările IPCC privind inventarele naționale ale GES pentru tratarea apelor reziduale (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/pdf/5_Volume5/19R_V5_6_Ch06_Wastewater.pdf).

(393)  Astfel cum sunt specificate în anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(394)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(395)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(396)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(397)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(398)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(399)  De exemplu, în conformitate cu orientările IPCC privind inventarele naționale ale GES pentru tratarea apelor reziduale (versiunea din 4.6.2021: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/pdf/5_Volume5/19R_V5_6_Ch06_Wastewater.pdf).

(400)  Astfel cum sunt specificate în anexa II la Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(401)  În Uniune, activitatea este conformă cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2008/98/CE, precum și cu legislația și planurile de gestionare a deșeurilor de la nivel național.

(402)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(403)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(404)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(405)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(406)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(407)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(408)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(409)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(410)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(411)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(412)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(413)  Astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE.

(414)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(415)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(416)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(417)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(418)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(419)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(420)  Biodeșeurile sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE.

(421)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(422)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(423)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(424)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(425)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(426)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(427)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(428)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(429)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(430)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(431)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(432)  Termenul „depozit de deșeuri” este definit la articolul 2 litera (g) din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

(433)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(434)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(435)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(436)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(437)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(438)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(439)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(440)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(441)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(442)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(443)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(444)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(445)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(446)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(447)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(448)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(449)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(450)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(451)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(452)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(453)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(454)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(455)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(456)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(457)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(458)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(459)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(460)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(461)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(462)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(463)  Pentru vehicule există obligația de a îndeplini criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării, criterii care sunt specificate în prezenta secțiune, inclusiv în ceea ce privește nivelurile emisiilor de CO2.

(464)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(465)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(466)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(467)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(468)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(469)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(470)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(471)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(472)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(473)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(474)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(475)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(476)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(477)  Pentru vehicule există obligația de a îndeplini criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării, criterii care sunt specificate în prezenta secțiune, inclusiv în ceea ce privește nivelurile emisiilor de CO2.

(478)  Astfel cum se prevede în anexa I la Directiva 2005/64/CE.

(479)  Regulamentul (UE) 2018/1832 al Comisiei.

(480)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(481)  Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) 2018/858.

(482)  Astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(483)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(484)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(485)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(486)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(487)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(488)  Toate vehicule trebuie să îndeplinească criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării, criterii care sunt specificate în prezenta secțiune, inclusiv în ceea ce privește nivelurile emisiilor de CO2.

(489)  Astfel cum se specifică în anexa I la Directiva 2005/64/CE.

(490)  Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).

(491)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(492)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(493)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(494)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(495)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(496)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(497)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(498)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(499)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(500)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(501)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(502)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(503)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(504)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(505)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(506)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(507)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(508)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(509)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(510)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(511)  versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Sulphur-oxides-(SOx)-%E2%80%93-Regulation-14.aspx).

(512)  În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană discută în prezent crearea unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

(513)  (versiunea din 4.6.2021: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Nitrogen-oxides-(NOx)-–-Regulation-13.aspxo.

(514)  În ceea ce privește mările Uniunii, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

(515)  Orientările OMI pentru controlul și managementul foulingului biologic prins pe nave pentru a se reduce la minimum transferul de specii acvatice invazive, rezoluția MEPC.207(62).

(516)  Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic provocat de navigația comercială pentru a combate efectele adverse asupra vieții marine (MEPC.1/Circ.833).

(517)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(518)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(519)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(520)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(521)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(522)  În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană discută în prezent crearea unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

(523)  În ceea ce privește mările Uniunii, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

(524)  Orientările OMI pentru controlul și managementul foulingului biologic prins pe nave pentru a se reduce la minimum transferul de specii acvatice invazive, rezoluția MEPC.207(62).

(525)  Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic provocat de navigația comercială pentru a combate efectele adverse asupra vieții marine (MEPC.1/Circ.833).

(526)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(527)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(528)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(529)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(530)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(531)  În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană discută în prezent crearea unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

(532)  În ceea ce privește mările Uniunii, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

(533)  Orientările OMI pentru controlul și managementul foulingului biologic prins pe nave pentru a se reduce la minimum transferul de specii acvatice invazive, rezoluția MEPC.207(62).

(534)  Orientările OMI în vederea reducerii zgomotului subacvatic provocat de navigația comercială pentru a combate efectele adverse asupra vieții marine (MEPC.1/Circ.833).

(535)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(536)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(537)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(538)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(539)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(540)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en).

(541)  În conformitate cu articolul 3 punctul 11 din Directiva 34/2012/UE.

(542)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(543)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(544)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(545)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(546)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(547)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en).

(548)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(549)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(550)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(551)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(552)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(553)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en).

(554)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(555)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(556)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(557)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(558)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(559)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en).

(560)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(561)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(562)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(563)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(564)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(565)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en).

(566)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(567)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(568)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(569)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(570)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(571)  Cantitatea de energie calculată necesară pentru a satisface cererea de energie asociată utilizărilor tipice ale unei clădiri, exprimată în kWh/m2 pe an cu ajutorul unui indicator numeric al consumului total de energie primară, pe baza metodologiei naționale de calcul relevante și astfel cum este înscrisă în certificatul de performanță energetică (EPC).

(572)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en).

(573)  ISO 20887:2020, Durabilitatea clădirilor și a lucrărilor de construcții civile - Proiectare pentru facilitarea demontării și pentru adaptabilitate - Principii, cerințe și orientări (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/69370.html).

(574)  Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

(575)  CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții - Evaluarea emisiei de substanțe periculoase - Determinarea emisiilor în aerul de interior.

(576)  ISO 16000-3:2011, Aer de interior – Partea 3: Determinarea eliberării de formaldehidă și de alți compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare — Metoda de prelevare activă.

(577)  Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

(578)  Seria ISO 18400 privind calitatea solului — Prelevare.

(579)  JRC ESDCA, LUCAS: Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor (versiunea din 4.6.2021: https://esdac.jrc.ec.europa.eu/projects/lucas).

(580)  UICN, The IUCN European Red List of Threatened Species (Lista roșie europeană a speciilor amenințate a UICN) (versiunea din 4.6.2021: https://www.iucn.org/regions/europe/our-work/biodiversity-conservation/european-red-list-threatened-species).

(581)  UICN, The IUCN Red List of Threatened Species (Lista roșie a speciilor amenințate a UICN) (versiunea din 4.6.2021: https://www.iucnredlist.org).

(582)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane.

(583)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(584)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(585)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(586)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(587)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(588)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/growth/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en).

(589)  ISO 20887:2020, Durabilitatea clădirilor și a lucrărilor de construcții civile - Proiectare pentru facilitarea demontării și pentru adaptabilitate - Principii, cerințe și orientări (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/69370.html).

(590)  Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare (de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului).

(591)  ISO 16000-3:2011, Aer de interior – Partea 3: Determinarea eliberării de formaldehidă și de alți compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).

(592)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(593)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(594)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(595)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(596)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(597)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(598)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(599)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(600)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(601)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(602)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(603)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(604)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(605)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(606)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(607)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(608)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(609)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(610)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(611)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(612)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(613)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(614)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(615)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(616)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(617)  Cantitatea de energie calculată necesară pentru a satisface cererea de energie asociată utilizărilor tipice ale unei clădiri, exprimată în kWh/m2 pe an cu ajutorul unui indicator numeric al consumului total de energie primară, pe baza metodologiei naționale de calcul relevante și astfel cum este înscrisă în certificatul de performanță energetică (EPC).

(618)  Centrele de date includ următoarele echipamente: echipamente și servicii TIC; sisteme de răcire; echipamente electrice pentru centrele de date; echipamente de distribuție a energiei electrice în centrele de date; clădirea centrului de date; sisteme de monitorizare.

(619)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(620)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(621)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(622)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(623)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(624)  Cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date este ultima versiune publicată pe site-ul Platformei europene privind eficiența energetică (E3P) a Centrului Comun de Cercetare, https://e3p.jrc.ec.europa.eu/communities/data-centres-code-conduct, cu o perioadă de tranziție de șase luni începând cu data publicării (versiunea 2021 este disponibilă la adresa https://e3p.jrc.ec.europa.eu/publications/2021-best-practice-guidelines-eu-code-conduct-data-centre-energy-efficiency).

(625)  Emis la 1 iulie 2019 de către Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), (versiunea din 4.6.2021: https://www.cenelec.eu/dyn/www/f?p=104:110:508227404055501::::FSP_ORG_ID,FSP_PROJECT,FSP_LANG_ID:1258297,65095,25).

(626)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(627)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(628)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(629)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(630)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(631)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(632)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(633)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(634)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(635)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(636)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(637)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor:Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(638)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en).

(639)  Corespunzând cel puțin nivelului de maturitate tehnologică TRL 7, în conformitate cu anexa G din Anexele generale la Programul de lucru pentru perioada 2016-2017 aferent Programului ORIZONT 2020, p. 29, și îndeplinind cel puțin criteriile privind contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice pentru activitățile vizate.

(640)  Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 12, 17.1.2015, p. 1).

(641)  A se vedea apendicele A.

(642)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(643)  Astfel cum este definit la articolul 2 punctul 5 din Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări (JO L 26, 2.2.2016, p. 19).

(644)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(645)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(646)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(647)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(648)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(649)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(650)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(651)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(652)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(653)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(654)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(655)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(656)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(657)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(658)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(659)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(660)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(661)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(662)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(663)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].

(664)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(665)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/.

(666)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(667)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 4.6.2021: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

(668)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice — Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 0249 final].


Apendicele A

CLASIFICAREA PERICOLELOR LEGATE DE CLIMĂ (1)

 

Riscuri legate de temperatură

Riscuri legate de vânt

Riscuri legate de ape

Riscuri legate de masa solidă

Cronice

Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)

Schimbarea regimului vântului

Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Eroziunea costieră

Stresul termic

 

Precipitații sau variabilitate hidrologică

Degradarea solului

Variabilitatea temperaturii

 

Acidificarea oceanelor

Eroziunea solului

Topirea permafrostului

 

Intruziunea salină

Solifluxiune

 

 

Creșterea nivelului mării

 

 

 

Stresul hidric

 

Acute

Val de căldură

Ciclon, uragan, taifun

Secetă

Avalanșă

Val de frig/îngheț

Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)

Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Alunecare de teren

Incendiu forestier

Tornadă

Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)

Subsidență

 

 

Golirea bruscă a lacurilor glaciare

 


(1)  Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității.


Apendicele B

CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU UTILIZAREA DURABILĂ ȘI PROTECȚIA RESURSELOR DE APĂ ȘI A CELOR MARINE

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (1) și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și aceasta include o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost abordate.


(1)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, 3) neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și că se iau toate măsurile practice pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.


Apendicele C

CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU PREVENIREA ȘI CONTROLUL POLUĂRII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE UTILIZAREA ȘI PREZENȚA SUBSTANȚELOR CHIMICE

Activitatea nu conduce la fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea:

(a)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1021, cu excepția cazului în care substanțele sunt prezente ca urme neintenționate de contaminant;

(b)

mercurului și a compușilor mercurului, a amestecurilor acestora și a produselor cu adaos de mercur, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/852;

(c)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1005/2009;

(d)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă;

(e)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin condițiile specificate în anexa respectivă;

(f)

unor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006 și sunt identificare în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv, cu excepția cazului în care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate;

(g)

altor substanțe care, fie singure, fie în amestecuri, fie ca parte dintr-un articol, îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) 1907/2006, cu excepția cazului în care s-a dovedit că utilizarea lor este esențială pentru societate.


Apendicele D

CRITERIILE GENERICE AFERENTE PRINCIPIULUI DE „A NU ADUCE PREJUDICII SEMNIFICATIVE” PENTRU PROTECȚIA ȘI REFACEREA BIODIVERSITĂȚII ȘI A ECOSISTEMELOR

A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare (1), în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (2).

În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare (3), după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare (4).


(1)  Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

(2)  În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a finaliza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

(3)  În conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE. În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) respectiva evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină necesitatea evaluării, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

(4)  Măsurile respective au fost identificate pentru a se asigura că proiectul, planul sau activitatea nu va avea efecte semnificative asupra obiectivelor de conservare a zonei protejate.