(1)

Pentru a realiza cel mai mare impact posibil al finanțării acordate de Uniune și cea mai eficace contribuție la obiectivele de politică ale Uniunii, Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul privind programul Orizont Europa”) a instituit cadrul de politică și juridic pentru parteneriatele europene cu parteneri din sectorul privat sau public. Parteneriatele europene reprezintă un element-cheie al abordării de politică a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa (denumit în continuare „programul Orizont Europa”). Ele sunt constituite în vederea îndeplinirii priorităților Uniunii vizate de programul Orizont Europa și în vederea asigurării unui impact clar pentru Uniune și pentru cetățenii acesteia, obiective care pot fi realizate într-un mod mai eficace în parteneriat, prin intermediul unei viziuni strategice împărtășite și asumate de parteneri, decât prin acțiunea exclusivă a Uniunii.

(2)

În special, parteneriatele europene din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” al programului Orizont Europa joacă un rol important în îndeplinirea obiectivelor strategice, cum ar fi accelerarea tranzițiilor către îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă și către o Europă verde și digitală, și ar trebui să contribuie la redresarea în urma crizei fără precedent provocate de pandemia de COVID-19. Parteneriatele europene abordează provocări transfrontaliere complexe, care necesită o abordare integrată. Ele fac posibilă abordarea disfuncționalităților de transformare, sistemice și de piață descrise în evaluările impactului care însoțesc prezentul regulament, prin reunirea unei game largi de actori din toate lanțurile valorice și ecosistemele pentru a acționa în vederea realizării unei viziuni comune, pe care să o transpună în foi de parcurs concrete, și în vederea unei implementări coordonate a activităților. În plus, ele permit concentrarea eforturilor și a resurselor asupra priorităților comune în materie de soluționare a unor provocări complexe.

(3)

Pentru îndeplinirea priorităților și obținerea impactului, parteneriatele europene ar trebui dezvoltate printr-o largă implicare atât a părților interesate relevante din toată Europa, inclusiv a industriei, a organizațiilor de cercetare, a organismelor cu misiune de serviciu public de la nivel local, regional, național sau internațional, cât și a organizațiilor societății civile, precum fundațiile care sprijină sau desfășoară activități de cercetare și inovare. De asemenea, ele ar trebui să constituie una dintre măsurile de consolidare a cooperării dintre partenerii din sectorul public sau privat la nivel internațional, inclusiv prin reunirea programelor pentru cercetare și inovare și prin investiții transfrontaliere în cercetare și inovare care să aducă avantaje reciproce cetățenilor și întreprinderilor, permițând în același timp Uniunii să își apere interesele în domenii strategice.

(4)

Din evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a reieșit că, în timp, a fost introdus un repertoriu considerabil de instrumente și inițiative de parteneriat, incluzând șapte forme de punere în aplicare și aproape 120 de inițiative de parteneriat desfășurate în cadrul programului Orizont 2020. Pe lângă complexitatea generată de proliferarea instrumentelor și a inițiativelor, s-a evaluat că acestea dispun de o capacitate insuficientă de a contribui, per ansamblu, la politicile conexe de la nivelul Uniunii și de la nivel național, în ciuda faptului că produc un efect pozitiv în ceea ce privește realizarea de progrese în direcția atingerii obiectivelor lor, de exemplu prin stabilirea unor agende pe termen lung, prin structurarea cooperării în domeniul cercetării și al inovării între actori care altfel ar fi dispersați și prin mobilizarea de investiții suplimentare. În evaluarea impactului programului Orizont Europa se identifică, prin urmare, necesitatea de a aborda și de a raționaliza cadrul Uniunii de finanțare a cercetării și inovării, în special în ceea ce privește parteneriatele, precum și necesitatea de a reorienta parteneriatele către un nivel mai ridicat de impact și de îndeplinire a priorităților Uniunii.

(5)

Pentru abordarea acestor preocupări și pentru atingerea unui nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește investițiile europene, programul Orizont Europa ar trebui să promoveze o simplificare și o reformă majoră pentru politica Comisiei în domeniul parteneriatelor pentru cercetare și inovare. Pentru a-și reflecta natura sistemică care urmărește să contribuie la realizarea de „transformări” la nivelul Uniunii în vederea atingerii obiectivelor de sustenabilitate, programul Orizont Europa ar trebui să utilizeze într-un mod mai eficace respectivele parteneriate, printr-o abordare mai strategică, mai coerentă și axată mai mult pe impact.

(6)

Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (5) instituie cadrul general prin care se determină dacă o activitate economică poate fi considerată durabilă din punctul de vedere al mediului în scopul definirii investițiilor durabile. Regulamentul creează un cadru de referință comun pe care investitorii, băncile, industria și cercetătorii îl pot utiliza atunci când investesc în proiecte și în activități economice care au un impact pozitiv substanțial asupra climei și mediului și care nu le aduc acestora prejudicii semnificative. Este cadrul de referință pentru investițiile verzi din Uniune.

(7)

Atunci când este relevant, parteneriatele europene ar trebui să considere criteriile tehnice de examinare, menționate la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”, prevăzut la articolul 17 din regulamentul respectiv, drept instrumente de creștere a gradului de pregătire a proiectelor lor și de îmbunătățire a accesului la finanțarea verde, elemente care vor fi esențiale pentru preluarea pe piață și implementarea pe scară mai largă a tehnologiilor și soluțiilor inovatoare realizate în cadrul parteneriatelor respective. Dovezile științifice se află în centrul criteriilor tehnice de examinare. Cercetarea și inovarea avute în vedere de parteneriatele europene ar trebui să aibă un rol important în a-i ajuta pe operatorii economici să atingă sau să depășească standardele și pragurile stabilite în regulamentul menționat și să asigure actualizarea respectivelor criterii tehnice de examinare și concordanța acestora cu obiectivele prevăzute în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul verde european”.

(8)

Pe baza Regulamentului privind programul Orizont Europa, ar trebui să fie posibil ca parteneriatele europene să fie constituite în trei moduri diferite, și anume sub formă de parteneriate „cofinanțate”, parteneriate „programate în comun” și parteneriate „instituționalizate”. Crearea de parteneriate europene instituționalizate care sunt întreprinderi comune între parteneri din sectorul privat și din sectorul public ar trebui să implice noi acte legislative ale Uniunii și instituirea unor structuri de punere în aplicare specifice în temeiul articolului 187 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(9)

Regulamentul privind programul Orizont Europa definește opt domenii prioritare în care ar putea fi propuse parteneriate europene instituționalizate instituite în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din TFUE. Pentru toate aceste domenii prioritare sunt prezentate mai multe inițiative privind astfel de parteneriate europene instituționalizate, nouă dintre ele fiind acoperite de prezentul regulament.

(10)

Activitățile de cercetare și inovare desfășurate de întreprinderile comune ar trebui să fie finanțate prin programul Orizont Europa, astfel cum se prevede la articolele 12 și 13 din Regulamentul privind programul Orizont Europa. Pentru a obține un impact maxim, întreprinderile comune ar trebui să dezvolte sinergii strânse cu alte inițiative din cadrul programului Orizont Europa și cu alte programe și instrumente de finanțare ale Uniunii, în special cu cele care sprijină implementarea de soluții inovatoare, educația și dezvoltarea regională, astfel încât să accentueze coeziunea economică și socială și să reducă dezechilibrele.

(11)

Noua abordare de politică privind parteneriatele europene, în special parteneriatele europene instituționalizate, necesită o nouă modalitate de instituire a cadrului juridic în care acestea ar urma să funcționeze. Înființarea de întreprinderi comune în temeiul articolului 187 din TFUE în scopul programului Orizont 2020 s-a dovedit a fi eficace în ceea ce privește implementarea, însă este necesar ca acest proces să fie intensificat. Prin urmare, scopul prezentului regulament este acela de a crește coerența, eficiența, deschiderea, eficacitatea și orientarea către impact a implementării, prin transpunerea Regulamentului privind programul Orizont Europa și a experienței dobândite ca urmare a implementării programelor din cadrul programului Orizont 2020 în dispoziții comune pentru toate întreprinderile comune. Regulamentul vizează să faciliteze crearea de colaborări și de sinergii între parteneriatele europene și să valorifice astfel la maximum interconexiunile acestora la nivel organizațional. Întreprinderile comune ar trebui să caute oportunități de implicare a reprezentanților altor parteneriate europene în discuțiile purtate în cursul elaborării programelor lor de lucru, să identifice domeniile în care activitățile complementare sau comune ar putea aborda provocările într-un mod mai eficace și mai eficient, să evite suprapunerile, să își alinieze calendarele activităților și să asigure accesul la rezultate și alte mijloace relevante de schimb de cunoștințe.

(12)

În urma identificării sinergiilor dintre ele, întreprinderile comune ar trebui să vizeze stabilirea cotelor bugetare care să fie utilizate pentru activitățile complementare sau comune dintre întreprinderile comune. În plus, prezentul regulament vizează îmbunătățirea eficienței și armonizarea normelor printr-o colaborare operațională intensificată și prin explorarea economiilor de scară, inclusiv prin instituirea unor servicii de sprijin administrativ intern care să ofere întreprinderilor comune funcții de sprijin orizontal. Aceste servicii de sprijin administrativ intern ar trebui să faciliteze obținerea unui impact mai mare și a unui nivel mai ridicat de armonizare în punctele comune, menținând, în același timp, un anumit grad de flexibilitate pentru a răspunde nevoilor specifice ale fiecărei întreprinderi comune. Structura ar trebui să fie stabilită pe baza unor acorduri privind nivelul serviciilor care urmează să fie încheiate de întreprinderile comune. Serviciile de sprijin administrativ intern ar trebui să cuprindă funcțiile de coordonare și de sprijin administrativ în domeniile în care examinarea acestora s-a dovedit eficientă și rentabilă și să țină seama, în măsura în care este posibil, de respectarea cerinței de asumare a răspunderii de către fiecare ordonator de credite în parte și de armonizarea normelor, inclusiv de drepturile de proprietate intelectuală. Cadrul juridic ar trebui să fie conceput astfel încât să răspundă în mod optim nevoilor comune ale întreprinderilor comune, să asigure colaborarea strânsă a acestora din urmă și să exploreze toate sinergiile posibile dintre parteneriatele europene și, deci, dintre diferitele părți ale programului Orizont Europa, precum și dintre celelalte programe gestionate de întreprinderile comune.

(13)

Evaluările impactului referitoare la fiecare întreprindere comună care însoțesc propunerea pentru prezentul regulament au oferit dovezi care justifică punerea în aplicare de parteneriate europene în conformitate cu Regulamentul privind programul Orizont Europa numai în cazul în care alte componente ale programului Orizont Europa, inclusiv alte forme de parteneriate europene, nu ar îndeplini obiectivele sau nu ar genera impacturile preconizate necesare și în condițiile în care această punere în aplicare este justificată de o perspectivă pe termen lung și de un grad ridicat de integrare.

(14)

Programul Orizont Europa introduce o abordare mai strategică, mai coerentă și axată mai mult pe impact cu privire la parteneriatele europene, pe baza învățămintelor desprinse din evaluarea intermediară a programului Orizont 2020. În concordanță cu noua ambiție, prezentul regulament vizează realizarea unei utilizări mai eficace a parteneriatelor europene instituționalizate, în special concentrându-se asupra unor obiective, a unor rezultate și a unui impact clare, care pot fi obținute până în 2030, și asigurând o contribuție clară la prioritățile de politică și la politicile conexe ale Uniunii. Colaborarea și sinergiile strânse cu alte inițiative relevante la nivelul Uniunii, la nivel național și la nivel regional, în special cu alte parteneriate europene, sunt esențiale pentru obținerea unui impact științific, socioeconomic și de mediu mai mare și pentru asigurarea adoptării rezultatelor. În acest scop, întreprinderile comune pot aplica dispozițiile programului Orizont Europa care permit diferite tipuri de sinergii, cum ar fi finanțarea alternativă, cumulativă sau combinată și transferul de resurse. La evaluarea impactului general, ar trebui să se țină seama de investiții mai ample, care depășesc contribuțiile partenerilor și care sunt generate de întreprinderile comune și contribuie la îndeplinirea obiectivelor acestora, pentru a facilita accelerarea preluării pe piață a soluțiilor inovatoare.

(15)

Pentru a asigura o abordare coerentă și a reflecta impactul parteneriatelor europene la nivel științific, tehnologic, economic, al societății și al mediului în raport cu obiectivele programului Orizont Europa și cu prioritățile Uniunii, prezentul regulament ar trebui să stabilească obiective generale colective și obiective specifice comune care ar trebui să fie realizate de toate întreprinderile comune. Toate întreprinderile comune contribuie în mod colectiv la realizarea respectivelor obiective prin îndeplinirea obiectivelor lor individuale. În plus, părțile comune ale prezentului regulament definesc obiective operaționale comune care decurg din obiectivele stabilite pentru programul specific de implementare a programului Orizont Europa, instituit prin Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului (6) (denumit în continuare „programul specific de implementare a programului Orizont Europa”). Toate întreprinderile comune ar trebui să își îndeplinească sarcinile pentru a se conforma principiilor și criteriilor stabilite pentru parteneriatele europene în Regulamentul privind programul Orizont Europa (articolul 10 și anexa III) și pentru a oferi valoare adăugată europeană în comparație cu cererile de propuneri din cadrul programului de lucru principal al Orizont Europa. Obiectivele și sarcinile întreprinderilor comune sunt completate de obiective și sarcini suplimentare specifice fiecărei întreprinderi comune. Alinierea logicii de intervenție a întreprinderilor comune individuale la programul Orizont Europa, pe lângă luarea în considerare a particularităților și a contextelor de politici ale acestora, ar trebui să sprijine evaluarea coordonată a progreselor înregistrate de întreprinderile comune ca parte a activităților de monitorizare și evaluare ale programului Orizont Europa.

(16)

Prezentul regulament se bazează pe principiile și criteriile stabilite în Regulamentul privind programul Orizont Europa, printre care și deschiderea și transparența, un puternic efect de pârghie și angajamentele pe termen lung ale tuturor părților implicate. Unul dintre obiectivele prezentului regulament este de a asigura deschiderea întreprinderilor comune și a acțiunilor acestora pentru o gamă largă de entități, inclusiv pentru nou-veniții care vor fi monitorizați și în cadrul procesului strategic de coordonare a parteneriatelor europene prevăzut la articolul 6 alineatul (5) din programul specific de implementare a programului Orizont Europa. Astfel de parteneriate ar trebui să fie deschise oricărei entități care dorește și este capabilă să acționeze în vederea atingerii obiectivului comun, ar trebui să promoveze o participare largă și activă a părților interesate în activitățile, componența și guvernanța lor și să asigure că rezultatele vor fi în beneficiul tuturor europenilor, în special printr-o difuzare largă a rezultatelor și prin activități premergătoare implementării în întreaga Uniune. În ceea ce privește membrii privați și entitățile lor constitutive sau entitățile lor afiliate stabilite în țări terțe, ar trebui asigurată protecția interesului Uniunii și al întreprinderii comune din motive de securitate sau de ordine publică. În acest scop, Comisia ar trebui să poată solicita membrilor privați să ia măsuri adecvate. Astfel de măsuri ar putea include tratarea adecvată a informațiilor confidențiale sau limitarea anumitor entități în cadrul unor activități operaționale specifice ale membrului privat.

(17)

Pentru a se asigura aplicarea coerentă a articolului 22 alineatul (5) din Regulamentul privind programul Orizont Europa, întreprinderile comune ar trebui să acționeze în mod coerent cu abordarea adoptată pentru acțiunile finanțate în cadrul programului de lucru al Orizont Europa în ceea ce privește aplicarea articolului respectiv, precum și cu legislația și orientările Uniunii relevante pentru aplicarea sa în domenii similare ale programului de lucru al întreprinderii comune în cauză.

(18)

În cazul în care Comisia sau statele membre au în vedere posibilitatea limitării participării la acțiuni specifice ale întreprinderii comune în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) din Regulamentul privind programul Orizont Europa, Comisia și statele membre din grupul de reprezentanți ai statelor ar trebui să încerce să ajungă la o poziție convenită de la caz la caz înainte de adoptarea programului de lucru. În cazul întreprinderilor comune care au un consiliu al autorităților publice, aplicarea articolului respectiv ar trebui să fie aprobată de acest consiliu, la cererea Comisiei, înainte de adoptarea programului de lucru. Totodată, la invitația președintelui, directorul executiv ar trebui să informeze periodic formațiunea relevantă a comitetului programului Orizont Europa, în plus față de responsabilitatea Comisiei de a informa comitetul programului în temeiul articolului 14 alineatul (7) din programul specific de implementare a programului Orizont Europa și al anexei III la acesta și, în special, înainte de adoptarea programului de lucru al întreprinderii comune în cauză, în legătură cu aplicarea articolului 22 alineatul (5) din Regulamentul privind programul Orizont Europa.

(19)

În conformitate cu anexa III la Regulamentul privind programul Orizont Europa, contribuțiile financiare sau în natură ale membrilor, alții decât Uniunea, ar trebui să fie cel puțin egale cu 50 % și pot ajunge până la 75 % din angajamentele bugetare agregate ale întreprinderii comune. În schimb, contribuția Uniunii, inclusiv orice fonduri suplimentare din partea țărilor asociate, nu ar trebui să depășească 50 % din angajamentele bugetare agregate ale fiecărei întreprinderi comune. În consecință, prezentul regulament ar trebui să stabilească contribuția necesară din partea membrilor, alții decât Uniunea, la un nivel mai mare sau egal cu contribuția Uniunii. Uniunea ar trebui să își poată reduce contribuția în cazul în care membrii, alții decât Uniunea, nu își îndeplinesc angajamentele.

(20)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind programul Orizont Europa, întreprinderile comune urmează să instituie o gestionare centralizată a tuturor contribuțiilor financiare printr-o abordare coordonată. În consecință, fiecare stat participant ar trebui să încheie unul sau mai multe acorduri administrative cu întreprinderea comună prin care se stabilește mecanismul de coordonare pentru plata contribuțiilor către solicitanții stabiliți în statul participant respectiv și de raportare cu privire la aceste contribuții. Pentru a asigura coerența cu prioritățile lor strategice naționale, statelor participante ar trebui să li se acorde drept de veto cu privire la utilizarea contribuțiilor lor financiare naționale pentru solicitanții stabiliți în statele participante respective. În scopul reducerii la minimum a sarcinii administrative pentru beneficiari, al simplificării și al asigurării unei implementări mai eficiente, fiecare stat participant ar trebui să depună eforturi pentru a-și sincroniza calendarul plăților, raportarea și auditurile cu cele ale întreprinderilor comune și pentru a asigura convergența normelor sale privind eligibilitatea costurilor cu Regulamentul privind programul Orizont Europa. Beneficiarii stabiliți în state participante care au încredințat activitățile de plată întreprinderii comune ar trebui să semneze un acord de grant unic cu întreprinderea comună, respectând Regulamentul privind programul Orizont Europa.

(21)

În concordanță cu ambițiile stabilite în Regulamentul privind programul Orizont Europa, una dintre condițiile prealabile pentru înființarea de parteneriate europene instituționalizate este asigurarea contribuțiilor partenerilor pe întreaga durată a întreprinderilor comune. În acest context, partenerii privați ar trebui să furnizeze o parte semnificativă din contribuțiile lor sub formă de contribuții în natură la costurile operaționale ale întreprinderii comune. Întreprinderile comune ar trebui să poată identifica măsuri de facilitare a acestor contribuții prin intermediul programelor lor de lucru, în special prin reducerea ratelor de finanțare. Respectivele măsuri ar trebui să se bazeze pe nevoile specifice ale unei întreprinderi comune și pe activitățile subiacente. În cazuri justificate în mod corespunzător, ar trebui să fie posibilă introducerea unor condiții suplimentare, prin care să se impună participarea unui membru al întreprinderii comune sau a entităților sale constitutive sau afiliate, fiind vizate activitățile în care partenerii industriali ai întreprinderii comune pot să aibă un rol esențial, cum ar fi demonstrațiile la scară largă și proiectele emblematice mai apropiate de piață, și să contribuie mai mult prin rate de finanțare mai scăzute. Nivelul de participare a membrilor ar trebui să fie monitorizat de către directorul executiv, astfel încât consiliul de conducere să fie împuternicit să ia măsurile corespunzătoare, asigurându-se un echilibru între angajamentul partenerilor și deschidere. În cazuri justificate în mod corespunzător, cheltuielile de capital, de exemplu pentru demonstrații la scară largă sau pentru proiecte emblematice, pot fi considerate costuri eligibile conform cadrului juridic aplicabil.

(22)

Ar trebui să fie posibil ca, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul privind programul Orizont Europa, contribuțiile din partea programelor cofinanțate prin Fondul european de dezvoltare regională instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (FEDR), Fondul social european Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (FSE+), Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (9) (FEAMPA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (FEADR) să fie considerate drept contribuție la întreprinderile comune a statelor participante care sunt state membre, cu condiția respectării Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (11) și a regulamentelor specifice fiecărui fond. În plus, ar trebui să fie posibil ca contribuțiile din partea Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (12) (denumit în continuare „mecanismul”) să fie considerate drept contribuție a statelor membre care sunt state participante la întreprinderile comune, cu condiția respectării dispozițiilor mecanismului și a angajamentelor stabilite în planurile naționale de redresare și reziliență.

(23)

În conformitate cu principiul repartizării echitabile a contribuțiilor în rândul membrilor întreprinderilor comune, contribuțiile financiare la costurile administrative ale întreprinderilor comune ar trebui să fie împărțite în mod egal între Uniune și membri, alții decât Uniunea. Ar trebui să fie avute în vedere abateri de la acest principiu numai în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, precum cel în care, dată fiind dimensiunea sau componența unui membru al întreprinderii comune, altul decât Uniunea, nivelul contribuțiilor rezultate pentru fiecare entitate constitutivă sau afiliată, în special întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), ar fi atât de ridicat încât ar periclita grav stimulentul de a deveni sau de a rămâne o entitate constitutivă sau afiliată a membrului întreprinderii comune. În astfel de cazuri, procentajul minim al contribuției financiare anuale la costurile administrative ale întreprinderii comune furnizate de membri, alții decât Uniunea, ar trebui să fie de 20 % din costurile administrative anuale totale, iar contribuțiile IMM-urilor ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cele ale entităților constitutive sau afiliate mai mari. După atingerea unei mase critice de membri, care permite o contribuție mai mare de 20 % din costurile administrative anuale totale, contribuțiile anuale pentru fiecare entitate constitutivă sau afiliată ar trebui să fie menținute sau majorate, în scopul majorării treptate a cotei membrilor, alții decât Uniunea, din contribuția totală la costurile administrative anuale ale întreprinderii comune. Membrii întreprinderii comune, alții decât Uniunea, ar trebui să depună eforturi pentru a spori numărul de entități constitutive sau afiliate, astfel încât să-și crească contribuția la 50 % din costurile administrative ale întreprinderii comune pe întreaga durată a acesteia.

(24)

Regulamentul privind programul Orizont Europa cuprinde cerința ca partenerii să își manifeste angajamentul pe termen lung, inclusiv prin intermediul unei cote minime de investiții publice sau private. În consecință, este necesar ca Uniunea să indice în prezentul regulament membrii fondatori stabiliți în statele membre sau în țări asociate la programul Orizont Europa ori din cadrul unor organizații internaționale. Cu toate acestea, acolo unde este necesar, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a extinde baza de membri ai întreprinderilor comune după instituirea acestora, prin includerea de membri asociați selectați în urma unor proceduri deschise și transparente, ținându-se seama în special de noile evoluții tehnologice sau de asocierea altor țări la programul Orizont Europa.

(25)

Posibilitatea de a deveni parteneri contribuitori ai acestor întreprinderi comune ar trebui să le fie oferită și entităților juridice interesate să sprijine obiectivele întreprinderilor comune în domeniile lor specifice de cercetare, fără să devină membre.

(26)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul privind programul Orizont Europa, alocarea contribuțiilor financiare din partea țărilor terțe asociate la programul Orizont Europa ar trebui să țină seama de nivelul de participare a entităților juridice din țările terțe asociate. Prin urmare, contribuția Uniunii la întreprinderile comune poate fi majorată cu contribuții din partea țărilor terțe asociate la programul Orizont Europa ținând seama de nivelul de participare a acestor entități juridice și cu condiția ca cuantumul total cu care se majorează contribuția Uniunii să fie cel puțin egalat de contribuția membrilor, alții decât Uniunea, sau a entităților lor constitutive sau afiliate.

(27)

Instituirea unei întreprinderi comune asigură un parteneriat public-privat reciproc avantajos pentru membrii implicați, inclusiv prin promovarea certitudinii cu privire la alocările bugetare majore pentru industriile relevante pe o perioadă de șapte ani. A deveni membru fondator, membru asociat sau entitate constitutivă sau afiliată permite membrilor să dobândească influență, fie în mod direct, fie prin intermediul reprezentanților industriei, în consiliul de conducere al întreprinderii comune. Consiliul de conducere este organul decizional al întreprinderii comune, care adoptă decizii cu privire la orientarea strategică pe termen lung a parteneriatului și la prioritățile anuale ale acestuia. Uniunea, statele participante dacă este cazul, membrii fondatori și membrii asociați ar trebui, prin urmare, să poată contribui la agenda întreprinderii comune și la stabilirea priorităților prin adoptarea și eventuala modificare a agendei strategice de cercetare și inovare, precum și prin adoptarea programului anual de lucru, inclusiv a conținutului cererilor de propuneri, a ratei de finanțare aplicabile pentru fiecare subiect de cerere de propuneri și a normelor conexe privind procedurile de depunere, de evaluare, de selecție, de atribuire și de reexaminare.

(28)

Este oportun ca membrii, alții decât Uniunea, să se angajeze să pună în aplicare prezentul regulament prin intermediul unei scrisori de angajament sau al unei scrisori de angajament comune care să indice cuantumul total al contribuțiilor lor, după caz, fără a se impune condiții în ceea ce privește aderarea lor. Astfel de scrisori de angajament ar trebui să fie valabile din punct de vedere juridic pe întreaga durată a întreprinderii comune și să fie monitorizate cu atenție de întreprinderea comună și de Comisie. Întreprinderile comune ar trebui să creeze un mediu juridic și organizațional care să le permită membrilor să își ducă la îndeplinire angajamentele, asigurând în același timp atractivitatea pentru toate părțile interesate, deschiderea continuă a întreprinderilor comune și transparența în cursul implementării acestora, în special în ceea ce privește stabilirea priorităților și participarea la cererile de propuneri.

(29)

Creșterea gradului de simplificare reprezintă unul dintre fundamentele programului Orizont Europa. În acest context, ar trebui să existe un mecanism simplificat de raportare pentru parteneri, care nu mai sunt obligați să raporteze costurile neeligibile. Contribuțiile în natură la activitățile operaționale ar trebui să fie contabilizate exclusiv pe baza costurilor eligibile și ar trebui raportate și auditate în conformitate cu mecanismul aplicabil acordului de grant specific. Această contabilizare pe baza costurilor eligibile permite doar calcularea automată a contribuțiilor în natură la activitățile operaționale prin intermediul instrumentelor informatice ale programului Orizont Europa, reduce sarcina administrativă a partenerilor și eficientizează mecanismul de raportare a contribuțiilor. Contribuțiile în natură la activitățile operaționale ar trebui să fie monitorizate cu atenție de către întreprinderile comune, iar directorul executiv ar trebui să elaboreze și să publice rapoarte periodice, pentru a se stabili dacă progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor privind contribuțiile în natură sunt îndeajuns de satisfăcătoare. Consiliul de conducere ar trebui să evalueze atât eforturile depuse, cât și rezultatele obținute de membrii contribuitori la activitățile operaționale, precum și alți factori, cum ar fi nivelul de participare a IMM-urilor și atractivitatea întreprinderilor comune pentru nou-veniți. Când este necesar, acesta ar trebui să ia măsuri corespunzătoare de remediere și corectare, ținând seama de principiile deschiderii și transparenței.

(30)

Întreprinderile comune ar trebui să ofere membrilor, alții decât Uniunea, oportunități și stimulente sistematice pentru ca aceștia să combine activitățile lor de cercetare și inovare cu cele ale întreprinderii comune. Activitățile suplimentare nu ar trebui să beneficieze de sprijin financiar din partea întreprinderii comune. Ele pot fi însă contabilizate cu titlu de contribuții în natură ale membrilor la activități suplimentare atunci când contribuie la obiectivele întreprinderii comune și sunt direct legate de activitățile acesteia, incluzând costurile neeligibile ale acțiunilor indirecte finanțate de întreprinderea comună, în cazul în care acest lucru este prevăzut în planul anual de activități suplimentare. Legătura respectivă poate fi stabilită prin adoptarea rezultatelor obținute în urma acțiunilor indirecte finanțate de întreprinderea comună sau a inițiativelor precedente ale acesteia sau prin demonstrarea unei valori adăugate semnificative pentru Uniune. Costurile respective ar trebui să fie certificate de un organism de audit independent desemnat de entitatea în cauză, cu condiția ca metoda de evaluare să poată fi verificată de întreprinderea comună în caz de incertitudine. Prezentul regulament ar trebui să conțină dispoziții mai specifice privind domeniul de aplicare al activităților suplimentare pentru fiecare întreprindere comună, în măsura în care acest lucru este necesar pentru obținerea direcționalității și a impactului dorite. Consiliile de conducere ale întreprinderilor comune ar trebui să decidă, de asemenea, dacă în scopul evaluării acestor contribuții este necesar să se utilizeze metode de simplificare, cum ar fi sumele forfetare sau costurile unitare, în scopul simplificării, al obținerii unui bun raport cost-eficacitate și al atingerii unui nivel corespunzător de protecție a datelor comerciale confidențiale.

(31)

Guvernanța întreprinderilor comune ar trebui să asigure faptul că procesele decizionale ale acestora sunt adaptate la evoluția rapidă a mediului socioeconomic și tehnologic și la provocările globale. Întreprinderile comune ar trebui să beneficieze de expertiza, consilierea și sprijinul tuturor părților interesate relevante, pentru a-și îndeplini sarcinile în mod eficace și pentru a asigura sinergii la nivelul Uniunii și la nivel național. Prin urmare, întreprinderile comune ar trebui să fie împuternicite să înființeze organe consultative care să le ofere consiliere de specialitate și să îndeplinească orice altă sarcină de natură consultativă necesară pentru realizarea obiectivelor întreprinderilor comune. La înființarea organelor consultative, întreprinderile comune ar trebui să asigure o reprezentare echilibrată a experților în domeniul de aplicare al activităților întreprinderii comune, inclusiv în ceea ce privește echilibrul de gen. Consilierea oferită de aceste organe ar trebui să includă perspective științifice, precum și perspectivele autorităților naționale și regionale și ale altor părți interesate ale întreprinderilor comune.

(32)

Întreprinderile comune ar trebui să se asigure că statele membre sunt informate într-o măsură suficientă cu privire la activitățile întreprinderilor comune, că pot furniza informații în timp util cu privire la activitățile desfășurate în statele membre și că au posibilitatea de a contribui la procesele pregătitoare și decizionale. Acest dialog cu statele membre este deosebit de important în contextul sinergiilor și al necesității de a asigura alinierea eforturilor și a activităților la nivel național, regional, al Uniunii și european, în vederea creării unui impact mai mare. Întreprinderile comune în cadrul cărora statele membre nu sunt implicate direct sau indirect în calitate de membri sau de entități constitutive ar trebui să instituie un grup de reprezentanți ai statelor, cu scopul de a alinia activitățile întreprinderilor comune la politicile și acțiunile întreprinse la nivel național și regional.

(33)

Întreprinderile comune ar trebui să poată înființa un organ consultativ cu funcție de consiliere științifică. Organul respectiv sau membrii săi ar trebui să fie în măsură să ofere în mod independent consiliere științifică și sprijin întreprinderii comune în cauză. Consilierea științifică ar trebui să se refere, în special, la programele anuale de lucru și la activitățile suplimentare, precum și la orice alt aspect al sarcinilor întreprinderilor comune, după cum este necesar.

(34)

Pentru a se asigura faptul că întreprinderile comune cunosc pozițiile și punctele de vedere ale părților interesate din întregul lanț valoric din domeniile lor respective, întreprinderile comune ar trebui să aibă posibilitatea de a-și înființa propriile grupuri consultative ale părților interesate, care să fie consultate în aspecte orizontale sau în chestiuni specifice, în funcție de nevoile fiecărei întreprinderi comune. Aceste grupuri ar trebui să fie deschise părților interesate din sectorul public și din sectorul privat, inclusiv grupurilor de interese organizate și grupurilor de interese internaționale din statele membre, din țările asociate sau din alte țări, care își desfășoară activitatea în domeniul întreprinderii comune.

(35)

Întreprinderile comune ar trebui să funcționeze într-un mod deschis și transparent, furnizând cu regularitate și în timp util toate informațiile relevante organismelor lor corespunzătoare și promovându-și activitățile, inclusiv activitățile de informare și diseminare, în rândul publicului larg. Aceasta include informarea în timp util, sub rezerva normelor privind confidențialitatea și defalcată pe țări, cu privire la cererile de participare și la participarea la acțiuni indirecte finanțate de întreprinderea comună, la rezultatele evaluării fiecărei cereri de propuneri și la implementarea proiectelor, la sinergiile cu alte programe relevante ale Uniunii și cu alte parteneriate europene, la activitățile suplimentare, la contribuțiile financiare și în natură angajate și furnizate efectiv, la execuția bugetului întreprinderii comune, precum și la legătura dintre obiectivele întreprinderii comune și contribuțiile în natură la activitățile suplimentare.

(36)

Întreprinderile comune ar trebui să fie implementate cu ajutorul unei structuri și al unor norme care sporesc eficiența și asigură simplificarea. În acest scop, întreprinderile comune ar trebui să adopte norme financiare specifice nevoilor lor, în conformitate cu articolul 71 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(37)

Implementarea întreprinderilor comune ar trebui să se bazeze pe criteriile stabilite pentru parteneriatele europene instituționalizate în Regulamentul privind programul Orizont Europa. Implementarea ar trebui să fie sprijinită prin utilizarea mijloacelor electronice gestionate de Comisie. Informațiile referitoare la acțiunile indirecte finanțate de întreprinderile comune, inclusiv la rezultate, sunt esențiale pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor sau programelor Uniunii. Prin urmare, întreprinderile comune ar trebui să se asigure că instituțiile Uniunii și organele, oficiile sau agențiile Uniunii au acces la toate informațiile referitoare la acțiunile indirecte pe care le finanțează, inclusiv la contribuțiile și rezultatele beneficiarilor care participă la acțiuni indirecte. Aceste drepturi de acces ar trebui să fie limitate la utilizări necomerciale și neconcurențiale și să respecte normele aplicabile în materie de confidențialitate. Personalul instituțiilor Uniunii și al organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii ar trebui să primească acces la aceste informații, sub rezerva unor standarde adecvate de securitate informatică și de securitate a informațiilor și în conformitate cu principiile necesității și proporționalității.

(38)

Participarea la acțiunile indirecte finanțate de către întreprinderile comune în cadrul programului Orizont Europa ar trebui să respecte normele stabilite în Regulamentul privind programul Orizont Europa. Întreprinderile comune ar trebui să asigure aplicarea consecventă a normelor respective, pe baza măsurilor relevante adoptate de Comisie. Întreprinderile comune ar trebui să utilizeze modelul de acord de grant pentru întreprinderi întocmit de Comisie. În ceea ce privește perioada de formulare a obiecțiilor cu privire la transferurile dreptului de proprietate asupra rezultatelor, menționate la articolul 40 alineatul (4) din Regulamentul privind programul Orizont Europa, ar trebui luată în considerare durata ciclurilor de inovare din domeniile acoperite de respectivele întreprinderi comune.

(39)

Unul dintre principalele scopuri ale întreprinderilor comune este să promoveze capacitățile economice ale Uniunii și, în special, poziția sa de lider în domeniul științific și tehnologic. În plus, redresarea în urma pandemiei de COVID-19 evidențiază necesitatea realizării de investiții în tehnologii-cheie precum 5G, inteligența artificială (IA), cloud, securitatea cibernetică și tehnologiile verzi, precum și a valorificării respectivelor tehnologii în Uniune. Întreprinderile comune ar trebui să contribuie la promovarea științei deschise în conformitate cu articolele 14 și 39 din Regulamentul privind programul Orizont Europa. Rezultatele generate de toți participanții vor juca un rol important în această privință și toți participanții, chiar și cei care nu au primit finanțare din partea Uniunii, vor profita de finanțarea din partea Uniunii grație rezultatelor generate în cadrul proiectului și grație drepturilor de acces la acestea. Prin urmare, în vederea protejării intereselor Uniunii, dreptul întreprinderilor comune de a formula obiecții cu privire la transferurile dreptului de proprietate asupra rezultatelor sau la acordarea unei licențe exclusive privind rezultatele ar trebui să se aplice și în cazul participanților care nu au primit finanțare din partea Uniunii. În exercitarea acestui drept de a formula obiecții și în conformitate cu principiul proporționalității, întreprinderea comună ar trebui să asigure un echilibru echitabil între interesele Uniunii și protecția drepturilor fundamentale în ceea ce privește rezultatele obținute de participanții care nu au primit finanțare din partea Uniunii, ținând seama de faptul că acești participanți nu au primit nicio finanțare din partea Uniunii pentru acțiunea în cadrul căreia au fost generate rezultatele.

(40)

Contribuția financiară a Uniunii ar trebui să fie gestionată în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și cu normele privind gestiunea indirectă stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.

(41)

În scopul simplificării, sarcinile administrative ar trebui să fie reduse pentru toate părțile. Ar trebui să se evite duplicarea auditurilor și un volum disproporționat de documentație și de rapoarte. Auditarea beneficiarilor fondurilor Uniunii în temeiul prezentului regulament ar trebui să se realizeze în conformitate cu Regulamentul privind programul Orizont Europa și cu alte programe relevante de finanțare ale Uniunii.

(42)

Interesele financiare ale Uniunii și ale celorlalți membri ai întreprinderilor comune ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Având în vedere natura specifică a acțiunilor implementate de unele dintre întreprinderile comune, care implică eșalonarea acestora pe parcursul mai multor ani, ar trebui ca angajamentele bugetare multianuale ale Comisiei și ale întreprinderii comune relevante să poată fi divizate în tranșe anuale. În acest sens, angajamentele bugetare ale întreprinderii comune pentru o aviație curată, ale întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei și ale întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 pot fi divizate în tranșe anuale. Până la 31 decembrie 2024, cuantumul cumulat al angajamentelor bugetare respective nu ar trebui să depășească 50 % din contribuția maximă a Uniunii corespunzătoare acestora. Începând cu 1 ianuarie 2025, ar trebui ca cel puțin 20 % din bugetul cumulat al exercițiilor rămase să nu facă obiectul unor tranșe anuale.

(43)

Având în vedere natura specifică și statutul actual al întreprinderilor comune, acestea ar trebui să facă în continuare obiectul unei proceduri separate de descărcare de gestiune. Auditarea conturilor, precum și a legalității și regularității tranzacțiilor subiacente ar trebui să fie efectuată de Curtea de Conturi.

(44)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul privind programul Orizont Europa, întreprinderile comune ar trebui să aibă o abordare clară bazată pe ciclul de viață. În scopul protejării adecvate a intereselor financiare ale Uniunii, întreprinderile comune ar trebui să fie constituite pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2031, astfel încât acestea să își poată exercita responsabilitățile în ceea ce privește execuția granturilor până la finalizarea ultimelor acțiuni indirecte lansate. Întreprinderile comune ar trebui să fie finanțate prin programele Uniunii în temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027 (denumit în continuare „CFM 2021-2027”). Întreprinderile comune ar trebui să poată lansa cereri de propuneri până la 31 decembrie 2028, în cazuri justificate în mod corespunzător legate de disponibilitatea bugetului rămas provenit din CFM 2021-2027.

(45)

În contextul priorității Comisiei reprezentate de „Pactul verde european” sprijinite de comunicările Comisiei din 11 octombrie 2018 privind „O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea legăturilor dintre economie, societate și mediu”, din 28 noiembrie 2018 privind „O planetă curată pentru toți: O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră”, din 11 martie 2020 privind „Un nou plan de acțiune privind economia circulară: Pentru o Europă mai curată și mai competitivă”, din 20 mai 2020 privind „Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030: Readucerea naturii în viețile noastre”, din 20 mai 2020 privind „O strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic”, din 17 octombrie 2020 privind „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice: Către un mediu fără substanțe toxice”, sectorul european al bioeconomiei, inclusiv IMM-urile, regiunile și producătorii primari, ar trebui să devină neutru din punct de vedere climatic, circular într-o proporție mai mare și mai sustenabil, rămânând totodată competitiv la scară mondială. Un ecosistem de bioinovare puternic, eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitiv poate reduce dependența de materiile prime fosile și resursele minerale neregenerabile și poate accelera înlocuirea acestora. Grație inovării axate pe sustenabilitate și circularitate, el poate dezvolta produse, materiale, procese și substanțe nutritive biologice regenerabile din deșeuri și biomasă. Un astfel de ecosistem poate crea valoare și din materiile prime locale – inclusiv deșeuri, reziduuri și fluxuri secundare – pentru a genera locuri de muncă, creștere economică și dezvoltare în întreaga Uniune și nu doar în zonele urbane, ci și în teritoriile rurale și costiere unde se produce biomasă și care sunt adesea regiuni periferice care beneficiază rareori de dezvoltarea industrială.

(46)

Întreprinderea comună pentru bioindustrii instituită în cadrul programului Orizont 2020 s-a axat pe utilizarea durabilă a resurselor, în special în sectoarele cu un consum ridicat de resurse și cu impact ridicat, cum ar fi agricultura, industria textilă și construcțiile, vizând, în special operatorii, producătorii, uzinele și fabricile locale. Evaluarea intermediară a acestei întreprinderi comune, publicată în octombrie 2017, a cuprins un set solid de 34 de recomandări, care se reflectă în modul în care a fost concepută întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa, instituită prin prezentul regulament. Întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa nu constituie o continuare directă a întreprinderii comune pentru bioindustrii, ci mai degrabă un program care se bazează pe realizările inițiativei precedente și remediază deficiențele acesteia. În conformitate cu recomandările, întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa ar trebui să implice o gamă mai largă de părți interesate, inclusiv sectorul primar (și anume agricultura, acvacultura, pescuitul și silvicultura), precum și furnizori de deșeuri, reziduuri și fluxuri secundare, autorități regionale și investitori, pentru a preveni disfuncționalitățile pieței și bioprocesele nesustenabile. Pentru a-și îndeplini obiectivele, această întreprindere comună ar trebui să finanțeze numai proiecte care respectă principiul circularității, al sustenabilității și al limitelor planetare.

(47)

Întreprinderea comună pentru bioeconomia circulară în Europa ar trebui să instituie grupuri de implementare care să servească drept organe consultative și să participe activ la discuțiile strategice purtate pentru stabilirea agendei parteneriatului. Este crucial ca respectivele organe consultative să fie incluse în structura de guvernanță, pentru a se asigura o participare mai largă și investiții private mai mari în sectorul bioeconomiei circulare. Grupurile de implementare ar trebui, în special, să ofere sprijin reuniunilor strategice ale consiliului de conducere, în cadrul cărora liderii industriali și reprezentanții părților interesate, împreună cu reprezentanți la nivel înalt ai Comisiei, se alătură consiliului de conducere permanent pentru a discuta și a stabili direcția strategică a parteneriatului.

(48)

Principalul obiectiv al întreprinderii comune pentru o aviație curată ar trebui să fie acela de a contribui la reducerea amprentei ecologice a aviației prin accelerarea dezvoltării de tehnologii aviatice neutre din punct de vedere climatic, în vederea implementării lor cât mai rapide, ceea ce reprezintă un aport semnificativ la obiectivele ambițioase privind atenuarea impactului asupra mediului enunțate în Pactul verde european și în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (14) („Legea europeană a climei”), și anume o reducere a emisiilor cu 55 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și realizarea neutralității climatice până cel mai târziu în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (15). Acest obiectiv poate fi realizat numai prin accelerarea și optimizarea proceselor de cercetare și inovare din domeniul aeronauticii și prin îmbunătățirea competitivității globale a industriei aviatice a Uniunii. Întreprinderea comună pentru o aviație curată ar trebui, de asemenea, să se asigure că aviația mai curată continuă să fie sigură, securizată și eficientă pentru transportul aerian de pasageri și mărfuri.

(49)

Întreprinderea comună pentru o aviație curată se bazează pe experiența dobândită de întreprinderile comune Clean Sky și Clean Sky 2. Noul parteneriat european ar trebui să fie mai ambițios, axându-se pe dezvoltarea unor demonstratori revoluționari. Potrivit constatărilor din evaluarea intermediară a întreprinderii comune Clean Sky 2, ar trebui ca o nouă inițiativă să asigure faptul că fiecare demonstrator se află pe drumul critic pentru dezvoltarea programelor privind aeronavele de generație următoare pentru ca tehnologiile dezvoltate să poată servi cu adevărat la prioritatea-cheie privind „implementarea în cel mai scurt timp posibil”. Prin urmare, noua întreprindere comună ar trebui să se concentreze asupra măririi vizibilității obiectivelor sale individuale de exploatare și asupra consolidării capacităților sale de monitorizare, de gestionare și de raportare, pentru a reflecta complexitatea eforturilor de cercetare și inovare care sunt necesare pentru ca parteneriatul european să își atingă obiectivele.

(50)

Întreprinderea comună pentru o aviație curată ar trebui să se bazeze pe o susținere puternică din partea industriei aviatice europene și pe o componență diversă, reunind un spectru larg de părți interesate și de idei din toată Europa. În vederea identificării celor mai promițătoare abordări și a entităților capabile să le urmărească, Comisia a lansat o cerere de exprimare a ideilor și de desemnare a unor membri potențiali. Consiliul de conducere ar trebui să fie autorizat să selecteze membrii asociați pe baza rezultatelor cererii respective și a unor cereri viitoare, pentru a asigura o extindere rapidă a grupului de membri.

(51)

Pentru a maximiza și a accelera impactul activităților de cercetare și inovare desfășurate de întreprinderea comună pentru o aviație curată și de întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 asupra reducerii eficace a emisiilor și a digitalizării industriei aviatice, acestea ar trebui să urmărească o colaborare strânsă cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (AESA) în cadrul lucrărilor parteneriatului european, asigurând un schimb rapid de cunoștințe cu privire la noile tehnologii dezvoltate. Respectiva colaborare va fi de o importanță capitală pentru accelerarea preluării pe piață, prin facilitarea procesului de certificare a produselor și serviciilor rezultate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(52)

Pentru a maximiza sinergiile dintre programele desfășurate la nivelul Uniunii și la nivel național și regional, membrii grupului de reprezentanți ai statelor din cadrul întreprinderii comune pentru o aviație curată ar trebui să exploreze posibilitățile de a oferi sprijin financiar la nivel național pentru propunerile excelente care nu au fost selectate pentru finanțare de către întreprinderea comună pentru o aviație curată din cauza numărului foarte mare de candidaturi.

(53)

Europa se confruntă cu provocarea de a trebui să joace un rol de lider în accelerarea transformării ecologice a următoarei generații de aeronave și în internalizarea costurilor societale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în modelul de afaceri din sectorul transportului aerian, continuând, în același timp, să asigure condiții de concurență echitabile pentru produsele europene pe piața mondială. Prin urmare, întreprinderea comună pentru o aviație curată ar trebui să sprijine reprezentanții europeni în eforturile de standardizare internațională și în eforturile legislative internaționale.

(54)

Interesul pentru hidrogen a cunoscut o evoluție impresionantă în ultimii cinci ani, toate statele membre semnând și ratificând Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (Acordul de la Paris) la cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21). Pactul verde european are drept scop transformarea Uniunii într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, fără emisii nete de gaze cu efect de seră până cel mai târziu în 2050. Printre domeniile prioritare se numără hidrogenul curat, pilele de combustie, alți combustibili alternativi și stocarea energiei. Hidrogenul ocupă un loc important în comunicările Comisiei din 8 iulie 2020 intitulate „O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic” și „Consolidarea unei economii neutre climatic: o strategie a UE pentru integrarea sistemului energetic”, precum și pentru lansarea Alianței europene pentru hidrogen curat, care reunește toate părțile interesate în vederea identificării necesităților tehnologice, a oportunităților de investiții și a barierelor de reglementare legate de crearea unui ecosistem de hidrogen curat în Uniune care să contribuie la reducerea dependenței actuale de combustibilii fosili și a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele relevante. Întreprinderea comună pentru un hidrogen curat ar putea permite preluarea rezultatelor din domeniul cercetării și inovării prin intermediul unor cadre de investiții, precum Alianța europeană pentru hidrogen curat și proiectele importante de interes european comun (PIIEC) privind hidrogenul.

(55)

Începând din 2008, au fost sprijinite activități specifice de cercetare și inovare legate de aplicațiile hidrogenului, în principal prin intermediul întreprinderilor comune „Pile de combustie și hidrogen” și anume întreprinderea comună FCH și întreprinderea comună FCH 2, din cadrul celui de al șaptelea program-cadru instituit prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) și al programului Orizont 2020, precum și prin proiecte tradiționale de colaborare, care acoperă toate etapele/domeniile lanțului valoric al hidrogenului. Întreprinderea comună pentru un hidrogen curat ar trebui să consolideze și să integreze capacitatea științifică a Uniunii de a accelera dezvoltarea și îmbunătățirea unor aplicații avansate ale hidrogenului curat, gata de comercializare, pentru utilizările finale din domeniile energiei, transporturilor, construcțiilor și industriei. Acest lucru va fi posibil numai în combinație cu consolidarea competitivității lanțului valoric al hidrogenului curat din Uniune, în special a IMM-urilor.

(56)

Pentru a îndeplini obiectivele științifice ale întreprinderii comune pentru un hidrogen curat, ar trebui ca toate sectoarele vizate de economia hidrogenului să aibă posibilitatea de a se implica în pregătirea și punerea în aplicare a agendei strategice de cercetare și inovare a întreprinderii comune. Acțiunile întreprinse de întreprinderea comună pentru un hidrogen curat ar trebui să țină seama de traiectoriile tehnologice disruptive care reprezintă alternative la tehnologiile uzuale. Pentru a se elimina decalajele dintre dezvoltarea de tehnologii gata de comercializare și preluarea acestora pe scară largă, ar trebui să fie implicat sectorul public, în special autoritățile regionale și naționale, acestea din urmă fiind responsabile cu elaborarea politicilor privind clima și a măsurilor legate de mecanismele de piață.

(57)

Întreprinderea comună pentru un hidrogen curat include comunitatea de cercetare ca membru al asociației Hydrogen Europe Research, astfel încât nu ar trebui înființat un organism care să ofere consultanță științifică.

(58)

Întrucât hidrogenul poate fi utilizat drept combustibil sau drept vector energetic și pentru stocarea energiei, este esențial ca parteneriatul pentru un hidrogen curat să instituie o colaborare structurată cu numeroase alte parteneriate europene, în special în scopul utilizării finale. Parteneriatul european pentru un hidrogen curat ar trebui să interacționeze îndeosebi cu parteneriatele europene privind transportul rutier și naval cu emisii zero, căile ferate ale Europei, aviația curată, procesele pentru planetă și oțelul curat. În acest scop, ar trebui să se creeze o structură de raportare către consiliul de conducere, prin care să se asigure cooperarea și sinergiile dintre respectivele parteneriate în domeniul hidrogenului. Întreprinderea comună pentru un hidrogen curat ar urma să fie singurul parteneriat axat pe abordarea tehnologiilor de producere a hidrogenului. Colaborarea cu parteneriatele axate pe utilizarea finală a acestuia ar trebui să se concentreze în special pe demonstrarea tehnologiei și pe definirea în comun a specificațiilor.

(59)

Căile ferate contribuie la crearea spațiului european unic al transporturilor și reprezintă un element fundamental al politicii Uniunii privind strategia de dezvoltare durabilă pe termen lung. În ceea ce privește dimensiunea economică, valoarea adăugată brută directă a sectorului feroviar european este de 69 de miliarde EUR, iar valoarea indirectă s-a ridicat la 80 de miliarde EUR. În sectorul feroviar erau angajate direct 1,3 milioane de persoane și, indirect, peste un milion.

(60)

Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” subliniază că sectoarele industriale ale mobilității sustenabile și inteligente, cum ar fi industria feroviară, au atât responsabilitatea, cât și potențialul de a impulsiona tranziția digitală și tranziția verde, de a sprijini competitivitatea industrială a Europei și de a îmbunătăți conectivitatea. Prin urmare, transportul rutier, transportul feroviar, transportul aerian și transportul naval ar trebui să contribuie toate la o reducere cu 90 % a emisiilor generate de transporturi până în 2050. În mod prioritar, o parte substanțială din transportul intern de marfă, din care 75 % este efectuat în prezent pe cale rutieră, ar trebui să fie transferată către transportul feroviar și către transportul pe căile navigabile interioare.

(61)

Întreprinderea comună Shift2Rail a fost instituită în 2014 pentru gestionarea activităților de cercetare, dezvoltare și validare desfășurate în cadrul inițiativei precedente Shift2Rail, prin combinarea finanțării publice și private asigurate de membrii săi și prin recurgerea la resurse tehnice interne și externe. Ea a stabilit noi forme de colaborare, compatibile cu normele de concurență, între părțile interesate din întregul lanț valoric feroviar și din afara sectorului feroviar tradițional și a făcut apel la experiența și cunoștințele de specialitate ale Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate în aspecte legate de interoperabilitate și siguranță.

(62)

Obiectivul întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei ar trebui să fie acela de a crea o rețea feroviară europeană integrată de mare capacitate, prin eliminarea barierelor din calea interoperabilității și prin furnizarea unor soluții în vederea unei integrări complete, care să acopere gestionarea traficului, vehiculele, infrastructura și serviciile, vizând adoptarea și implementarea mai rapidă a proiectelor și a inovațiilor. Întreprinderea comună ar trebui să exploateze potențialul imens al digitalizării și al automatizării de a reduce costurile transportului feroviar, a-i mări capacitatea și a-i îmbunătăți flexibilitatea și fiabilitatea și ar trebui să se bazeze pe o arhitectură solidă a sistemului funcțional de referință, utilizată în întregul sector, în coordonare cu Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate.

(63)

Întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei ar trebui să își definească, în planul său general, activitățile de cercetare și inovare prioritare, precum și arhitectura de sistem generală și abordarea operațională armonizată, inclusiv activitățile demonstrative la scară largă și domeniile emblematice, care se impun pentru a se accelera pătrunderea pe piață a unor inovații tehnologice integrate, interoperabile și standardizate, necesare în vederea sprijinirii spațiului feroviar unic european.

(64)

Sistemul feroviar este un sistem complex, cu interacțiuni foarte strânse între administratorii de infrastructură, întreprinderile feroviare (operatorii feroviari) și echipamentele respective ale acestora (infrastructură și material rulant). Inovarea este imposibilă în absența unor specificații și strategii comune întregului sistem feroviar. Prin urmare, ar trebui ca pilonul de sistem al întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei, care va beneficia de contribuții de la părțile interesate relevante atât din afara, cât și din interiorul întreprinderii comune, să permită sectorului să conveargă spre un concept operațional unic și o arhitectură de sistem unică, inclusiv în ceea ce privește definirea serviciilor, a blocurilor funcționale și a interfețelor care stau la baza exploatării sistemului feroviar. Acesta ar trebui să ofere cadrul general prin care să se asigure faptul că cercetarea răspunde cerințelor clienților și nevoilor operaționale stabilite de comun acord și celor partajate. Rezultatele pilonului de sistem ar trebui să sprijine interoperabilitatea întregii rețele feroviare, inclusiv a rețelei centrale și globale TEN-T, precum și a liniilor principale și a liniilor regionale care nu sunt incluse în TEN-T. Modelul de guvernanță și procesul decizional al întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei ar trebui să reflecte rolul de lider al Comisiei în unificarea și integrarea sistemului feroviar european, în special în ceea ce privește realizarea rapidă și eficace a conceptului operațional unic și a arhitecturii de sistem unice, implicând în același timp partenerii privați în rolurile de consiliere și de asistență tehnică.

(65)

Aceste activități ar trebui să fie implementate de biroul de programe din cadrul întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei, pentru a se asigura că rezultatele activităților de cercetare cu niveluri de maturitate tehnologică (TRL-uri) scăzute sunt utilizate în mod eficace la TRL-uri mai ridicate și în special de către întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei.

(66)

Acolo unde este necesar, pentru a se asigura tranziția rapidă și creșterea numărului de membri, consiliului de conducere al întreprinderii comune pentru căile ferate ale Europei ar trebui să i se permită să selecteze membri asociați pe baza rezultatelor unei cereri de exprimare a interesului lansate de Comisie.

(67)

În contextul priorităților Comisiei legate de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, în special obiectivul de dezvoltare durabilă 3, și al comunicării comune a Comisiei din 9 martie 2020 intitulată „Către o strategie cuprinzătoare cu Africa”, Uniunea s-a angajat să contribuie la asigurarea unei vieți sănătoase și la promovarea bunăstării tuturor, să construiască un parteneriat și mai puternic între cele două continente și să sprijine dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare de pe teritoriul Africii. Întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” ar trebui să abordeze lipsa de metode de diagnosticare, tratamente și vaccinuri corespunzătoare, printre alte așa-numite tehnologii medicale, în vederea combaterii bolilor infecțioase, cum ar fi HIV, malaria și tuberculoza, dar și a altor boli legate de sărăcie și boli infecțioase neglijate, care sunt predominante în Africa, în special în Africa Subsahariană. Pandemia de COVID-19 a arătat că, odată cu creșterea conectivității diferitelor regiuni din lume, prin intermediul comerțului mondial și al turismului, bolile infecțioase se pot răspândi rapid în întreaga lume. Prin urmare, dezvoltarea tehnologiilor medicale este esențială pentru limitarea răspândirii bolilor infecțioase, precum și pentru combaterea acestora după ce s-au răspândit, în vederea protecției sănătății cetățenilor din țările în cauză și din Uniune. Pentru a se obține un rol mai puternic de lider în domeniul sănătății la nivel mondial decât cel avut de inițiativa precedentă EDCTP2, ar trebui ca domeniul de aplicare al parteneriatului să fie extins, astfel încât să cuprindă și răspunsul la amenințările legate de bolile infecțioase emergente, la problemele tot mai mari legate de rezistența la antimicrobiene și la comorbiditățile reprezentate de boli netransmisibile.

(68)

Combaterea bolilor infecțioase care afectează Africa Subsahariană cu ajutorul instrumentelor tehnologice moderne necesită implicarea unui număr mare de actori și angajamente pe termen lung. Întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” ar trebui să intermedieze crearea de rețele și structuri de cooperare productive și durabile nord-sud și sud-sud, construind relații cu mai multe organizații din sectorul public și privat, în vederea consolidării colaborării la nivel de proiecte și instituții. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la instituirea unei noi colaborări nord-sud și sud-sud pentru a realiza studii care să acopere mai multe țări și mai multe locuri din Africa Subsahariană. În plus, o conferință internațională periodică, Forumul Parteneriatului dintre Uniunea Europeană și țările în curs de dezvoltare privind studiile clinice intervenționale (EDCTP), ar trebui să ofere oamenilor de știință și rețelelor relevante din Europa, Africa și din alte părți ale lumii o platformă pe care să își comunice constatările și ideile și să stabilească legături de colaborare.

(69)

Întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” ar trebui să se bazeze pe experiența dobândită în cadrul programelor EDCTP și EDCTP2 și să obțină, prin valorificarea investițiilor Uniunii, ale statelor membre, ale țărilor asociate și ale țărilor africane, rezultate care nu ar fi putut fi obținute doar prin acțiunea țărilor individuale sau prin programul-cadru de cercetare al Uniunii. Asociația EDCTP, reprezentând statele participante la program, ar trebui să contribuie cu activități suplimentare și ar putea să contribuie financiar la programul EDCTP3 și la implementarea acestuia. Ea ar trebui să asigure participarea și implicarea semnificativă a țărilor subsahariene în procesul decizional, ceea ce este esențial pentru combaterea incidenței bolilor în țările subsahariene. Întreprinderea comună ar trebui să includă și alți finanțatori internaționali ai cercetării, precum organizațiile filantropice, industria farmaceutică și alte țări terțe, care ar trebui să contribuie la parteneriat în calitate de parteneri contribuitori în mod ad-hoc. În plus, pentru a mări impactul programului, ar trebui ca întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” să aibă, în cazul unor cereri de propuneri specifice, posibilitatea de a identifica entitățile juridice care ar putea participa la acțiuni indirecte. Ar trebui să fie posibil să se prevadă în programul de lucru că astfel de entități juridice nu vor fi eligibile pentru finanțare din partea întreprinderii comune.

(70)

Întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” include statele membre și țările asociate ca membri ai Asociației EDCTP, astfel încât nu ar trebui înființat un grup de reprezentanți ai statelor.

(71)

Este esențial ca activitățile de cercetare finanțate de întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” sau prevăzute în alt mod în programul de lucru al acesteia să fie în deplină conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu Convenția europeană a drepturilor omului și protocoalele sale adiționale, cu principiile etice incluse în Declarația de la Helsinki din 2008 a Asociației Medicale Mondiale, cu standardele de bune practici clinice adoptate de Conferința internațională pentru armonizarea cerințelor tehnice de înregistrare a produselor farmaceutice de uz uman, cu legislația relevantă a Uniunii și cu cerințele locale de etică ale țărilor în care urmează să se desfășoare activitățile de cercetare. În plus, ar trebui ca întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” să impună cerința ca inovațiile și intervențiile dezvoltate pe baza rezultatelor acțiunilor indirecte sprijinite de program să fie convenabile ca preț și accesibile pentru populațiile vulnerabile.

(72)

Pentru ca întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” să asigure cu succes și să stimuleze participarea la parteneriat, ar trebui ca finanțarea din partea ei să fie limitată la entitățile juridice care sunt stabilite în statele membre sau în țările asociate sau care sunt stabilite în statele constitutive ale Asociației EDCTP, în conformitate cu Regulamentul privind programul Orizont Europa. Entitățile stabilite în țări din Africa Subsahariană și în alte țări terțe ar trebui să poată participa în continuare la cererile de propuneri fără a primi finanțare. În plus, ar trebui să fie posibil, de asemenea, ca entitățile stabilite în alte țări decât țările membre ale Asociației EDCTP3 să fie eligibile pentru finanțare în cadrul unor teme specifice ale cererilor sau în cazul unei cereri care abordează o urgență de sănătate publică, atunci când acest lucru este prevăzut în programul de lucru. Întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” ar trebui să ia toate măsurile corespunzătoare, inclusiv contractuale, pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Ar trebui să se urmărească încheierea de acorduri științifice și tehnologice cu țări terțe. Înainte de încheierea acestor acorduri, în cazul în care entitățile stabilite într-o țară terță care nu a încheiat un astfel de acord participă cu finanțare la o acțiune indirectă, ar trebui ca întreprinderea comună EDCTP3 „Sănătatea la nivel mondial” să aplice măsuri alternative de protecție a intereselor Uniunii, și anume coordonatorul financiar al acțiunii ar trebui să fie stabilit într-un stat membru sau într-o țară asociată, iar cuantumul prefinanțării, precum și dispozițiile privind răspunderea din acordul de grant ar trebui să fie adaptate, pentru a se ține seama în mod adecvat de riscurile financiare.

(73)

În contextul priorităților Comisiei privind „o economie în serviciul cetățenilor” și „o Europă pregătită pentru era digitală”, ar trebui ca industria europeană, inclusiv IMM-urile, să devină într-o mai mare măsură ecologică, circulară și digitală, rămânând totodată competitivă la scară mondială. Comisia a subliniat rolul pe care îl au atât dispozitivele medicale și tehnologiile digitale care abordează provocările emergente, cât și serviciile de e-sănătate pentru furnizarea unei asistențe medicale de înaltă calitate, făcând apel, de asemenea, la asigurarea aprovizionării cu medicamente la prețuri convenabile pentru satisfacerea nevoilor din Uniune și sprijinind în același timp o industrie farmaceutică europeană inovatoare și de prim rang la nivel mondial. Întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” urmărește să contribuie la consolidarea competitivității industriei sănătății din Uniune, care reprezintă o piatră de temelie a economiei bazate pe cunoaștere a Uniunii, și la intensificarea activității economice în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor medicale, în special a soluțiilor integrate în materie de sănătate, și să servească astfel drept instrument pentru consolidarea poziției de lider în domeniul tehnologic și pentru încurajarea transformării digitale a societăților noastre. Aceste priorități politice pot fi realizate prin reunirea actorilor esențiali, și anume mediul academic, întreprinderi de diferite dimensiuni și utilizatorii finali ai inovațiilor din domeniul sănătății, sub egida unui parteneriat public-privat de cercetare și inovare în domeniul sănătății. Întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor Planului european de luptă împotriva cancerului și ale Planului de acțiune european „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene. Întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” ar trebui să fie în concordanță cu comunicările Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa”, din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” și din 25 noiembrie 2020 intitulată „Strategia farmaceutică pentru Europa”.

(74)

Întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” se bazează pe experiența dobândită ca urmare a întreprinderii comune referitoare la inițiativa privind medicamentele inovatoare 2 (întreprinderea comună IMI2), inclusiv pe activitatea desfășurată de respectiva inițiativă precedentă pentru combaterea pandemiei de COVID-19. În conformitate cu recomandările din evaluarea intermediară a întreprinderii comune IMI2, este necesar ca o eventuală inițiativă succesoare să facă posibil dialogul activ al altor sectoare industriale cu industria farmaceutică, astfel încât să se valorifice cunoștințele și competențele de specialitate ale acestora în dezvoltarea de noi intervenții în domeniul asistenței medicale. Prin urmare, este necesar ca sectoarele industriale să acopere sectoarele biofarmaciei, biotehnologiei și tehnologiei medicale, inclusiv întreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul digital. Sfera activităților întreprinderii comune ar trebui să includă prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și gestionarea bolilor și trebuie să fie stabilită luând în considerare în mod corespunzător presiunea considerabilă asupra pacienților sau a societății cauzată de gravitatea bolii sau de numărul de persoane afectate, precum și impactul economic ridicat al bolii asupra pacienților și asupra sistemelor de sănătate sau a ambelor. Acțiunile finanțate trebuie să răspundă nevoilor Uniunii în materie de sănătate publică, sprijinind dezvoltarea în viitor a unor inovații în domeniul sănătății care să fie sigure, centrate pe oameni, eficace, eficiente din punctul de vedere al costurilor și convenabile ca preț pentru pacienți și pentru sistemele de sănătate.

(75)

În scopul creării celei mai bune oportunități pentru generarea de noi idei științifice și activități de cercetare și inovare reușite, ar trebui ca actorii-cheie din cadrul întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” să fie cercetători din diferite tipuri de entități, atât publice, cât și private. În același timp, utilizatorii finali, cum ar fi cetățenii Uniunii, profesioniștii din domeniul sănătății și furnizorii de servicii medicale, ar trebui să contribuie la proiectarea strategică și la activitățile întreprinderii comune, pentru a se asigura că aceasta răspunde nevoilor lor. Mai mult decât atât, ar trebui ca și autoritățile de reglementare de la nivelul Uniunii și de la nivel național, organismele de evaluare a tehnologiilor medicale și plătitorii asistenței medicale să ofere contribuții timpurii la activitățile parteneriatului, asigurându-se totodată că nu există conflicte de interese, pentru a mări probabilitatea ca rezultatele acțiunilor finanțate să îndeplinească cerințele necesare pentru preluarea pe piață și, astfel, să obțină impacturile preconizate. Toate contribuțiile de acest fel ar trebui să ajute la o mai bună direcționare a eforturilor de cercetare spre domeniile în care există nevoi nesatisfăcute.

(76)

Provocările și amenințările actuale în materie de sănătate au un caracter mondial. Prin urmare, întreprinderea comună „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății” ar trebui să fie deschisă participării actorilor internaționali din mediul academic, industrial și de reglementare, pentru a beneficia de un acces mai larg la date și la expertiză, pentru a răspunde la amenințările emergente la adresa sănătății și pentru a produce impactul societal necesar, în special îmbunătățirea rezultatelor privind starea de sănătate pentru cetățenii Uniunii. În același timp, majoritatea activităților parteneriatului ar trebui să se desfășoare în statele membre și în țările asociate programului Orizont Europa.

(77)

Obiectivele parteneriatului ar trebui să fie axate pe domeniul preconcurențial, creând astfel un spațiu sigur pentru o colaborare eficientă între întreprinderile care își desfășoară activitatea în diferite domenii ale tehnologiilor medicale. Pentru a reflecta natura integratoare a întreprinderii comune „Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății”, pentru a contribui la eliminarea funcționării compartimentate a diferitelor sectoare ale industriei sănătății și pentru a consolida colaborarea dintre industrie și mediul academic, majoritatea proiectelor finanțate de respectiva întreprindere comună ar trebui să fie transsectoriale.

(78)

Termenul „tehnologii digitale esențiale” se referă la componente și sisteme electronice care stau la baza tuturor sectoarelor economice majore. Comisia a subliniat necesitatea de a stăpâni astfel de tehnologii în Europa, în special în contextul îndeplinirii priorităților de politică europene, cum ar fi obținerea poziției de lider în domeniul digital. Importanța domeniului și provocările cu care se confruntă părțile interesate din Uniune justifică o acțiune urgentă, astfel încât să nu rămână nicio verigă slabă în lanțurile valorice și de inovare ale Europei. Prin urmare, ar trebui să fie creat un mecanism la nivelul Uniunii care să combine și să focalizeze sprijinul acordat de statele membre, de Uniune și de sectorul privat pentru cercetare și inovare în domeniul componentelor și al sistemelor electronice.

(79)

Întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” ar trebui să abordeze teme clar definite, care să permită industriei europene în general să proiecteze, să producă și să utilizeze cele mai inovatoare tehnologii în domeniul componentelor și al sistemelor electronice. Este necesar un sprijin financiar structurat și coordonat la nivel european, prin care echipele de cercetare și industriile europene să fie ajutate să își mențină punctele forte actuale la un nivel de vârf într-un context internațional extrem de competitiv și să elimine decalajele din domeniul tehnologiilor care sunt esențiale pentru a realiza, în Europa, o transformare digitală care să reflecte valorile fundamentale ale Uniunii, inclusiv confidențialitatea și încrederea, securitatea și siguranța. Colaborarea dintre părțile interesate din ecosistem care reprezintă toate segmentele lanțurilor valorice este esențială pentru dezvoltarea de noi tehnologii și pentru preluarea rapidă pe piață a inovațiilor. Sunt, de asemenea, vitale deschiderea și flexibilitatea în ceea ce privește integrarea părților interesate relevante, în special a IMM-urilor, în domenii tehnologice emergente sau adiacente sau în ambele tipuri de domenii.

(80)

Întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” ar trebui să combine mijloacele financiare și tehnice care sunt esențiale pentru a gestiona ritmul tot mai intens al inovării în acest domeniu, pentru a genera efecte de propagare importante pentru societate și pentru a partaja asumarea riscurilor prin alinierea strategiilor și a investițiilor la un interes european comun. Prin urmare, ar trebui ca membrii întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” să fie Uniunea, statele membre și țările asociate la Orizont Europa în mod voluntar, precum și, în calitate de membri privați, asociațiile care reprezintă entitățile lor constitutive. Participarea statelor membre va facilita, de asemenea, o aliniere coerentă la programele și strategiile naționale, reducând suprapunerea și fragmentarea eforturilor și asigurând totodată sinergii între părțile interesate și între activități.

(81)

La executarea contribuțiilor statelor participante destinate participanților lor naționali la acțiuni indirecte, ar trebui ca întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” să țină seama de faptul că statele participante trebuie să respecte norme bugetare naționale stricte. În acest sens, statele participante ar trebui să prezinte angajamente financiare orientative înainte de adoptarea fiecărui program anual de lucru și ar trebui să încheie acorduri obligatorii din punct de vedere juridic cu întreprinderea comună prin care să se angajeze să se conformeze modalităților de plată a contribuției lor la acțiunile indirecte pe întreaga durată a întreprinderii comune. Aceste acorduri ar trebui încheiate în contextul procedurii bugetare anuale și al programării întreprinderii comune. Consiliul de conducere ar trebui să adopte programul anual de lucru ținând seama în mod corespunzător de respectivele angajamente orientative. Consiliul autorităților publice ar trebui să selecteze propunerile. Numai după aceste etape și în conformitate cu normele financiare ale întreprinderii comune, ordonatorul de credite ar trebui să își asume angajamente bugetare și juridice pentru acțiunile indirecte respective.

(82)

În continuarea practicii stabilite în cadrul întreprinderii comune ECSEL, este necesară o derogare de la articolul 34 din Regulamentul privind programul Orizont Europa pentru a se permite aplicarea invariabilă, pentru toți beneficiarii din toate statele participante, a unor rate de finanțare diferite în funcție de tipul de participant, în special IMM-uri și entități juridice nonprofit, precum și de tipul de acțiune. Ar trebui să se asigure astfel echilibrul corect al participării părților interesate la acțiunile finanțate de întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” și să se încurajeze o mai mare implicare a IMM-urilor, astfel cum se recomandă în evaluarea intermediară a întreprinderii comune ECSEL.

(83)

Întreprinderea comună „Tehnologii digitale esențiale” include statele membre și țările asociate ca membri ai consiliului autorităților publice, astfel încât nu ar trebui înființat un grup de reprezentanți ai statelor.

(84)

Cadrul juridic al Uniunii privind Cerul unic european instituit prin Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (18) urmărește reformarea sistemului european de management al traficului aerian (ATM) prin acțiuni instituționale, operaționale, tehnologice și de reglementare cu scopul de a îmbunătăți performanța acestuia în ceea ce privește capacitatea, siguranța, eficiența și impactul asupra mediului.

(85)

Proiectul de cercetare și dezvoltare privind ATM în contextul Cerului unic european (denumit în continuare „proiectul SESAR”) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului (19) vizează modernizarea ATM și gruparea inovării tehnologice și a celei operaționale în sprijinul Cerului unic european. Scopul proiectului este ca, până în 2035, să ofere soluții tehnologice pentru un ATM cu performanțe ridicate, cu scopul de a face posibilă funcționarea sectorului transportului aerian fără aglomerări, într-un mod încă și mai sigur, mai ecologic și mai favorabil climei, în conformitate cu Pactul verde european și cu Legea europeană a climei. Proiectul SESAR cuprinde trei procese de colaborare interconectate, continue și evolutive care definesc, dezvoltă și implementează sistemele tehnologice și procedurile operaționale inovatoare aflate la baza cerului european digital definit în Planul general european pentru ATM menționat în Decizia 2009/320/CE a Consiliului (20).

(86)

Planul general european pentru ATM este instrumentul de planificare pentru modernizarea ATM în întreaga Europă, conectând activitățile de cercetare și inovare din domeniul ATM cu scenarii de activități de implementare, cu scopul de a îndeplini obiectivele de performanță ale Cerului unic european.

(87)

Întreprinderea comună SESAR a fost instituită având ca obiective gestionarea etapelor de definire și dezvoltare ale proiectului SESAR, prin combinarea finanțării din sectorul public și din cel privat furnizate de membrii săi și prin recurgerea la resurse tehnice interne și externe, precum și executarea și actualizarea, atunci când este necesar, a Planului general european pentru ATM. Întreprinderea a stabilit o formă nouă și eficientă de colaborare între părțile interesate într-un sector în care progresele sunt posibile numai dacă toate părțile interesate implementează noi soluții într-un mod sincronizat. Având în vedere crearea cu succes a mărcii SESAR, noua întreprindere comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 ar trebui să continue să utilizeze această marcă.

(88)

Întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 ar trebui să se bazeze pe experiența întreprinderii comune SESAR și să continue rolul acesteia de coordonare a cercetării în domeniul ATM în Uniune. Principalele obiective ale întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 ar trebui să fie consolidarea și integrarea într-o mai mare măsură a capacității de cercetare și inovare din Europa, contribuind la accelerarea digitalizării sectorului și făcându-l mai rezilient și mai adaptabil la fluctuațiile traficului. Întreprinderea comună ar trebui să consolideze, prin inovare, competitivitatea transportului aerian cu și fără pilot la bord și a serviciilor de ATM, pentru a sprijini redresarea și creșterea economică. Ea ar trebui să dezvolte și să accelereze preluarea pe piață a soluțiilor inovatoare pentru a consacra spațiul aerian al Cerului unic european drept cel mai eficient și mai ecologic spațiu aerian din lume.

(89)

Ar trebui ca noua întreprindere comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 să poată dezvolta și valida contribuțiile tehnice, sprijinind Comisia în activitățile de reglementare în domeniul ATM, de exemplu prin pregătirea întregii documentații tehnice pentru proiectele comune create în temeiul Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea Cerului unic european, prin realizarea de studii tehnice sau prin sprijinirea activităților de standardizare. Ea ar trebui, de asemenea, să asigure gestionarea Planului general european pentru ATM, aprobat prin Decizia 2009/320/CE, inclusiv monitorizarea, raportarea și actualizarea acestuia. În plus, Comisia ar trebui să aibă un număr de voturi proporțional cu contribuția Uniunii la buget și egal cu cel puțin 25 % din voturi. Această structură asigură menținerea de către Comisie a unei capacități solide de a ghida, dintr-o perspectivă de politică, activitatea desfășurată de întreprinderea comună în legătură cu respectivele sarcini prin intermediul mecanismelor de supraveghere consolidate instituite pentru astfel de organisme.

(90)

Participarea la întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 ar trebui să fie deschisă unei game și unei reprezentări cât mai largi a părților interesate din toate statele membre și țările asociate la programul Orizont Europa, inclusiv IMM-uri, prin diferite forme de participare. În special, participarea ar trebui să asigure un echilibru corect între producătorii de echipamente atât pentru aviația cu pilot la bord, cât și pentru aviația fără pilot la bord, utilizatorii spațiului aerian, prestatorii de servicii de navigație aeriană, aeroporturi și asociațiile de personal militar și profesional și să ofere oportunități IMM-urilor, mediului academic și organizațiilor de cercetare. În vederea identificării celor mai promițătoare abordări și a entităților capabile să le aplice, Comisia a lansat o cerere de exprimare a interesului pentru potențialii membri. Consiliului de conducere ar trebui să i se permită să selecteze membrii asociați pe baza rezultatelor cererii menționate, pentru a asigura o extindere rapidă a grupului de membri.

(91)

Tarifele de rută sunt suportate în întregime de utilizatorii spațiului aerian, care contribuie indirect la eforturile de cercetare și dezvoltare finanțate de principalele părți interesate din domeniul ATM, cum ar fi prestatorii de servicii de navigație aeriană sau industria prelucrătoare care construiește și echipează aeronavele folosite de utilizatorii spațiului aerian. Prin urmare, utilizatorii spațiului aerian ar trebui să beneficieze de o reprezentare corespunzătoare în consiliul de conducere al întreprinderii comune „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3.

(92)

Aceste activități ar trebui să fie gestionate de biroul de programe din cadrul întreprinderii comune, pentru a se asigura că rezultatele cercetării exploratorii în domeniul ATM (cu TRL-uri scăzute) sunt utilizate în mod eficace la TRL-uri mai ridicate și în special de către întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3.

(93)

Agenția Eurocontrol dispune de o infrastructură corespunzătoare și de serviciile necesare de sprijin în domeniul administrativ, informatic, logistic și al comunicațiilor. Întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 ar trebui să beneficieze de aceste infrastructuri și servicii din partea Eurocontrol. În acest context există puține sinergii potențiale care ar putea fi obținute prin punerea în comun a resurselor administrative ale întreprinderii comune cu cele ale altor întreprinderi comune, prin intermediul unor funcții comune de sprijin administrativ intern. Din acest motiv, întreprinderea comună „Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european” 3 ar trebui să nu participe la furnizarea serviciilor de sprijin administrativ intern instituite prin prezentul regulament.

(94)

În scopul creării unei baze ample de părți interesate pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor parteneriatului pentru rețele și servicii inteligente, a fost instituită Asociația industrială pentru rețele și servicii inteligente 6G (6G-IA), pe baza asociației care a precedat-o. Noua asociație industrială, care se preconizează că, în primii ani de la instituirea sa, va avea doar un număr limitat de entități constitutive și afiliate, are obiectivul de a include noi membri din grupurile de părți interesate active în cadrul lanțului valoric al rețelelor și serviciilor inteligente. Având în vedere dimensiunea sa modestă preconizată și impactul asupra entităților sale constitutive care sunt IMM, nu este sustenabil ca asociația să contribuie, mai ales în primii ani de la instituire, la acoperirea a 50 % din costurile administrative ale întreprinderii comune „Rețele și servicii inteligente” pe întreaga durată a acesteia. În plus, criza provocată de pandemia de COVID-19 și efectul acesteia asupra economiei au creat provocări pentru actorii economici europeni, inclusiv pentru cei din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Prin urmare, ar trebui să se asigure faptul că partenerii privați ai întreprinderii comune sunt în măsură să își îndeplinească angajamentele și că, în același timp, condițiile rămân atractive și stimulează aderarea de noi parteneri la asociație. Procentajul minim al contribuției financiare anuale la costurile administrative din partea membrilor, alții decât Uniunea, ar trebui să fie, prin urmare, de 20 % din costurile administrative anuale totale. În special, ar trebui ca entitățile constitutive care sunt IMM să poată contribui cu sume mai reduse decât întreprinderile mai mari. Membrii întreprinderii comune, alții decât Uniunea, ar trebui să depună eforturi pentru a mări numărul de entități constitutive sau afiliate, pentru a crește contribuția acestora la 50 % din costurile administrative ale întreprinderii comune pe întreaga durată a acesteia.

(95)

În contextul priorităților Comisiei privind „o Europă pregătită pentru era digitală” și „o economie în serviciul cetățenilor” pentru perioada 2019-2024 și al obiectivelor de politică stabilite în contextul comunicării Comisiei intitulate „Conturarea viitorului digital al Europei”, este necesar ca Europa să dezvolte infrastructurile digitale critice bazate pe rețele 5G și să își consolideze capacitățile tehnologice în direcția 6G în perspectiva anului 2030. În acest context, Comisia a subliniat importanța strategică a unui parteneriat european pentru rețele și servicii inteligente pentru furnizarea de servicii sigure, bazate pe conectivitate către consumatori și întreprinderi. Respectivele priorități pot fi îndeplinite prin reunirea actorilor-cheie, și anume a industriei, a mediului academic și a autorităților publice, sub egida unui parteneriat european bazat pe realizările inițiativei de parteneriat public-privat pentru infrastructura 5G precedente, care a dezvoltat cu succes tehnologii și standarde în domeniul 5G.

(96)

Întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” este astfel concepută încât să abordeze aspecte de politică din domeniul infrastructurii digitale, să sprijine implementarea infrastructurii 5G în cadrul sferei de aplicare a programului Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE2) – sectorul digital, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1253 al Parlamentului European și al Consiliului (21) și să extindă domeniul de aplicare tehnologic al cercetării și inovării la rețelele 6G. Ea ar trebui să consolideze, cu implicarea strânsă a statelor membre, răspunsul la nevoile de politică și sociale ale Uniunii în ceea ce privește eficiența energetică a rețelelor, securitatea cibernetică, poziția de lider în domeniul tehnologic, viața privată și etica și ar trebui să extindă domeniul de aplicare al cercetării și inovării de la rețele la furnizarea de servicii bazate pe cloud, precum și la componente și dispozitive care să permită furnizarea de servicii pentru cetățeni și pentru o gamă largă de sectoare economice, cum ar fi sectorul medical, transporturile, industria prelucrătoare și mass-media.

(97)

Obiectivele de politică publică legate de rețelele și serviciile inteligente nu pot fi abordate exclusiv de industrie și de Comisie. Abordarea lor dintr-o perspectivă globală și coordonată necesită, în special, implicarea strategică a statelor membre în cadrul structurii de guvernanță. Prin urmare, consiliul de conducere ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură posibilă de avizele grupului de reprezentanți ai statelor, îndeosebi în ceea ce privește orientările strategice referitoare la programele de lucru și deciziile de finanțare.

(98)

Infrastructurile 5G avansate vor constitui baza dezvoltării ecosistemelor pentru tranziția digitală și tranziția verde și, în etapa următoare, a capacității Europei de a adopta tehnologia 6G. Programul MIE2 – sectorul digital, precum și programul Europa digitală (PED) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (23) oferă oportunități pentru dezvoltarea de ecosisteme digitale bazate pe tehnologia 5G și, ulterior, 6G. Ținând seama de gama largă de părți interesate din sectorul public și privat care sunt implicate în astfel de proiecte de implementare, este esențial să se coordoneze stabilirea unei agende strategice, contribuția la elaborarea programelor și activitățile de informare și implicare a părților interesate în legătură cu programele respective. Ca bază strategică pentru sarcinile respective, întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” ar trebui să coordoneze elaborarea unor agende strategice de implementare pentru domeniile relevante de implementare, cum ar fi instalarea sistemelor 5G de-a lungul șoselelor și al căilor ferate. Respectivele agende ar trebui, printre altele, să sprijine stabilirea foilor de parcurs pentru implementare, a principalelor opțiuni pentru modelele de cooperare și a altor aspecte strategice.

(99)

La articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul privind programul Orizont Europa se prevede că, dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare trebuie să efectueze un control de securitate pentru propunerile care prezintă probleme de securitate.

(100)

În temeiul Concluziilor Consiliului din 3 decembrie 2019 și al Recomandării din 26 martie 2019 privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G pentru o acțiune coordonată la nivelul Uniunii, grupul de cooperare al statelor membre pentru securitatea rețelelor și a informațiilor a publicat, în ianuarie 2020, setul de instrumente cu măsuri de atenuare a riscurilor al UE referitor la securitatea cibernetică a rețelelor 5G (denumit în continuare „setul de instrumente”). Setul de instrumente cuprinde o serie de măsuri strategice și tehnice, precum și acțiuni de sprijin în vederea atenuării principalelor riscuri în materie de securitate cibernetică a rețelelor 5G, care au fost identificate în raportul de evaluare a riscurilor coordonat la nivelul Uniunii, și în vederea furnizării de orientări cu privire la alegerea măsurilor cărora ar trebui să li se acorde prioritate în planurile de atenuare la nivel național și la nivelul Uniunii. Comunicarea Comisiei din 29 ianuarie 2020 privind punerea în aplicare a setului de instrumente al UE sprijină toate măsurile și orientările prevăzute în setul de instrumente și subliniază necesitatea unor restricții, inclusiv a excluderilor necesare, în ceea ce privește furnizorii considerați a prezenta un risc ridicat, pe baza factorilor specificați în evaluarea coordonată la nivelul Uniunii a riscurilor, precum și a unor măsuri de evitare a dependenței de respectivii furnizori. În comunicarea menționată sunt identificate, de asemenea, mai multe acțiuni specifice din partea Comisiei, îndeosebi asigurarea faptului că participarea la programele de finanțare ale Uniunii în domeniile tehnologice relevante va fi condiționată de respectarea unor cerințe de securitate, prin utilizarea deplină și punerea în aplicare în continuare a condițiilor de securitate. Prin urmare, ar trebui ca, în cadrul punerii în aplicare a prezentului regulament, să fie introduse dispoziții corespunzătoare care să reflecte măsurile de securitate prin acțiuni finanțate de întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente” și, pe baza recomandărilor acesteia, de alte organisme de finanțare care implementează alte programe ale Uniunii în domeniul rețelelor și serviciilor inteligente.

(101)

Întreprinderile comune din cadrul programului Orizont 2020 au fost constituite pentru o perioadă care se încheie la 31 decembrie 2024. Întreprinderile comune ar trebui să ofere sprijin continuu programelor de cercetare corespunzătoare prin implementarea acțiunilor rămase, care au fost inițiate sau continuate în temeiul Regulamentelor (CE) nr. 219/2007, (UE) nr. 557/2014 (24), (UE) nr. 558/2014 (25), (UE) nr. 559/2014 (26), (UE) nr. 560/2014 (27), (UE) nr. 561/2014 (28) și (UE) nr. 642/2014 (29) ale Consiliului și în conformitate cu regulamentele respective, până la lichidarea lor. Prin urmare, din motive de securitate juridică și de claritate, ar trebui ca regulamentele respective să fie abrogate.

(102)

Uniunea ar trebui să acționeze numai atunci când există un avantaj demonstrabil în faptul că acțiunea la nivelul Uniunii este mai eficace decât acțiunile întreprinse la nivel național, regional sau local. Întreprinderile comune se concentrează asupra domeniilor în care acțiunea la nivelul Uniunii are o valoare adăugată demonstrabilă datorită amplorii, vitezei și sferei de acțiune a eforturilor necesare pentru ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele pe termen lung prevăzute în TFUE, precum și prioritățile și angajamentele strategice în materie de politici. În plus, întreprinderile comune propuse ar trebui să fie considerate complementare activităților naționale și subnaționale desfășurate în același domeniu și să le consolideze.

(103)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, pentru a se evita suprapunerile inutile, a se menține masa critică și a se asigura utilizarea optimă a finanțării publice, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(104)

Pentru a asigura continuitatea furnizării de sprijin în domeniile de politică relevante, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență la data publicării sale,