REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/1751 AL COMISIEI

din 1 octombrie 2021

de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește formatele și modelele uniforme pentru notificările de constatare a imposibilității recunoașterii contractuale a competențelor de reducere a valorii contabile și de conversie

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (1), în special articolul 55 alineatul (8) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Articolul 55 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE prevede că, în anumite condiții, statele membre trebuie să le solicite instituțiilor și entităților menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (b), (c) și (d) din directiva respectivă să includă o clauză contractuală prin care contrapartea la un acord sau instrument care creează o datorie recunoaște că datoria respectivă poate face obiectul competențelor de reducere a valorii contabile și de conversie.

(2)

Articolul 55 alineatul (2) primul paragraf din Directiva 2014/59/UE le impune statelor membre să se asigure că, în cazul în care o astfel de instituție sau entitate constată că este imposibil, din punct de vedere juridic sau din motive de altă natură, să se includă o astfel de clauză („constatarea imposibilității recunoașterii contractuale”), instituția sau entitatea respectivă îi notifică autorității de rezoluție această constatare.

(3)	Comisia trebuie să adopte standarde tehnice de punere în aplicare prin care să specifice formate și modele uniforme pentru astfel de notificări către autoritățile de rezoluție.

(4)	Formatele și modelele uniforme pentru notificările de constatare a imposibilității recunoașterii contractuale ar trebui concepute astfel încât să asigure o evaluare semnificativă și uniformă a acestei constatări de către autoritățile de rezoluție din întreaga Uniune.

(5)

Pentru a îmbunătăți calitatea datelor și a asigura comparabilitatea, elementele de date prevăzute în modelele de notificare ar trebui să fie conforme cu modelul unic privind punctele de date. Utilizarea modelului unic privind punctele de date este o practică larg răspândită în raportarea în scopuri de supraveghere. Modelul unic privind punctele de date ar trebui să constea într-o reprezentare structurală a elementelor de date și să identifice toate conceptele economice relevante pentru notificarea uniformă a constatării imposibilității recunoașterii contractuale.

(6)	Pentru a proteja calitatea, coerența și acuratețea elementelor de date notificate, elementele de date ar trebui să facă obiectul unor norme comune de validare.

(7)

Dată fiind natura lor, normele de validare și definițiile punctelor de date se actualizează cu regularitate pentru a se asigura conformitatea acestora, în orice moment, cu cerințele aplicabile în materie de reglementare, analiză și tehnologie a informației. Ar trebui stabilite criterii calitative stricte pentru modelul unic detaliat privind punctele de date și pentru normele de validare comune detaliate care vor fi publicate în format electronic de către Autoritatea Bancară Europeană pe site-ul său web.

(8)	Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare transmis Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.

(9)

Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Informațiile care trebuie furnizate într-o notificare de constatare a imposibilității recunoașterii

În scopul efectuării unei notificări în conformitate cu articolul 55 alineatul (2) primul paragraf din Directiva 2014/59/UE, instituția sau entitatea menționată la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din directiva respectivă transmite autorității de rezoluție informațiile specificate în modelele prevăzute în anexa I. Aceste modele se completează în conformitate cu instrucțiunile prevăzute în anexa II.

Articolul 2

Formatul de transmitere a informațiilor

(1) Instituțiile și entitățile menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din Directiva 2014/59/UE transmit informațiile menționate la articolul 1 din prezentul regulament în formatele și modurile de prezentare specificate de autoritatea de rezoluție relevantă pentru schimbul de date.

(2) Atunci când transmit informațiile menționate la articolul 1 din prezentul regulament, instituțiile și entitățile menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (b), (c) sau (d) din Directiva 2014/59/UE respectă definițiile punctelor de date incluse în modelul unic privind punctele de date menționat în anexa III și normele de validare menționate în anexa IV.

Articolul 3

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 1 octombrie 2021.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN

(1) JO L 173, 12.6.2014, p. 190.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

ANEXA I

N 00.01 - Identificarea notificării


			Coloane
			Identificare
			0010
Rânduri	Codul de identificare a notificării	0010
	Data notificării	0020
	Tipul de notificare	0030
	Data de referință pentru modelele N01.01 și N01.02	0040
	Data de referință pentru modelul N02.00	0050
	Moneda aplicabilă	0060
	Denumirea instituției sau a entității	0070
	Cod	0080
	Tipul de cod	0090
	Persoana de contact	0100
	E-mail	0110
	Telefon	0120

N 01.01 – Imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne pe contracte/instrumente


Tipul notificării

CODUL DE IDENTIFICARE A DATORIEI	MODIFICARE SUBSTANȚIALĂ?	DATA SCADENȚEI FINALE	REÎNNOIBIL?	FRECVENȚA REÎNNOIRII	CONTRACT/INSTRUMENT								IMPOSIBILITATE				CONTRAPARTE
CODUL DE IDENTIFICARE A DATORIEI	MODIFICARE SUBSTANȚIALĂ?	DATA SCADENȚEI FINALE	REÎNNOIBIL?	FRECVENȚA REÎNNOIRII	DESCRIERE	TIPUL DATORIEI	LEGISLAȚIA APLICABILĂ	RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ ÎN TEMEIUL LEGISLAȚIEI ȚĂRII TERȚE	RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ ÎN STATUL MEMBRU DE ÎNREGISTRARE	VALOAREA NOMINALĂ ÎN MONEDA ORIGINALĂ PRINCIPALĂ	MONEDA ORIGINALĂ PRINCIPALĂ	VALOAREA NOMINALĂ ÎN MONEDA LOCALĂ	CONDIȚII	CATEGORIE	MOTIVE PENTRU ÎNDEPLINIREA CONDIȚIILOR	AVIZ JURIDIC?	DENUMIRE	COD	TIPUL DE COD	CODUL NAȚIONAL
0010	0020	0030	0040	0050	0060	0070	0080	0090	0100	0110	0120	0130	0140	0150	0160	0170	0180	0190	0200	0210

N 01.02 – Imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne pe categorii


CATEGORIE	VALOAREA TOTALĂ A DATORIILOR ÎN MONEDA LOCALĂ DIN CATEGORIA ÎN CAUZĂ	MOTIVE PENTRU RESPECTAREA CATEGORIILOR/CONDIȚIILOR	RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ	NUMĂRUL DE DATORII SUBIACENTE
0010	0020	0030	0040	0050

N 02.00 – Categoriile de datorii în caz de insolvență

RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ						VALOAREA RESTANTĂ A TUTUROR DATORIILOR CU RANGUL SPECIFICAT
	VALOAREA NOMINALĂ A TUTUROR DATORIILOR NOTIFICATE ÎN PREZENT AUTORITĂȚII DE REZOLUȚIE				DIN CARE: EXCLUSE DE LA RECAPITALIZAREA INTERNĂ
		DIN CARE: DATORII REGLEMENTATE DE LEGISLAȚIA UNEI ȚĂRI TERȚE	DIN CARE: NEINCLUZÂND RECUNOAȘTEREA CONTRACTUALĂ	DIN CARE: NOTIFICATE ÎN PREZENT AUTORITĂȚII DE REZOLUȚIE	DIN CARE: EXCLUSE DE LA RECAPITALIZAREA INTERNĂ
0010	0020	0030	0040	0050	0060	0070

ANEXA II

Instrucțiuni de completare a notificării de constatare a imposibilității recunoașterii contractuale a competențelor de reducere a valorii contabile și de conversie

PARTEA I: INSTRUCȚIUNI GENERALE

Prezenta anexă conține instrucțiuni pentru notificarea de către o instituție sau o entitate a faptului că a constatat imposibilitatea recunoașterii contractuale a competențelor de reducere a valorii contabile și de conversie.

Fiecare notificare se poate referi la mai multe contracte/instrumente și/sau la mai multe categorii de datorii (dacă este cazul) care îndeplinesc condițiile privind imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne, astfel cum se prevede la articolul 55 alineatul (2) primul paragraf din Directiva 2014/59/UE.

O instituție sau o entitate poate furniza documente justificative suplimentare, inclusiv un aviz juridic sau o copie a contractului, în cazul în care acest lucru este considerat adecvat. Autoritatea de rezoluție relevantă decide modul în care trebuie furnizate aceste documente justificative suplimentare.

În cazul în care un câmp de informații prevăzut în prezenta anexă nu se aplică unui anumit tip de contract, iar instituția sau entitatea demonstrează acest lucru autorității de rezoluție, instituția sau entitatea în cauză nu trebuie să furnizeze informațiile enumerate în câmpul respectiv.

1. Structura notificării

Informațiile din notificare trebuie furnizate prin completarea următoarelor modele prevăzute în anexa I:

(a)	„Identificarea notificării” (N00.01), care se utilizează pentru a furniza informații privind identificarea notificării în sine și a instituției sau a entității care transmite notificarea autorității de rezoluție;

(b)

„Imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne pe contracte/instrumente” (N01.01), care se utilizează pentru a furniza informații privind datoriile care îndeplinesc condițiile privind imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne, astfel cum se prevede la articolul 55 alineatul (2) primul paragraf din Directiva 2014/59/UE;

(c)

„Imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne pe categorii” (N01.02), care se utilizează pentru a furniza informații cu privire la categoriile de datorii care îndeplinesc condițiile privind imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne, în cazul în care autoritatea de rezoluție relevantă consideră că este necesar să precizeze categoriile de datorii, astfel cum se prevede la articolul 55 alineatul (7) din Directiva 2014/59/UE;

(d)	„Categoriile de datorii în caz de insolvență” (N02.00), care se utilizează pentru a furniza informații cu privire la rangul datoriilor în conformitate cu legislația națională în materie de insolvență, în sensul articolului 55 alineatul (2) al cincilea paragraf din Directiva 2014/59/UE.

2. Perimetrul de consolidare

Notificarea se transmite de către instituții și entități pe bază individuală.

PARTEA A II-A: INSTRUCȚIUNI SPECIFICE MODELELOR

3. N00.01 – Identificarea notificării

3.1. Instrucțiuni pentru fiecare rând

Rânduri

Instrucțiuni

0010

Codul de identificare a notificării

Fiecare notificare trebuie să aibă un cod unic de identificare furnizat de instituția sau entitatea care transmite notificarea.

Codul de identificare al notificării corespunde fiecărei notificări [transmiteri de informații], nu fiecărei datorii sau categorii. O notificare permite includerea oricât de multor datorii sau categorii, după cum este relevant la momentul notificării.

Instituția sau entitatea precizează codul de identificare a notificării, care este unic pentru fiecare notificare.

0020

Data notificării

Instituțiile și entitățile indică data la care notificarea a fost trimisă autorității de rezoluție.

0030

Tipul notificării (1)

Instituțiile și entitățile indică tipul de elemente care sunt notificate în respectiva transmitere de informații, după cum urmează:

(a)	numai contracte/instrumente (se utilizează numai modelul N01.01);

(b)	numai categorii de datorii (se utilizează numai modelul N01.02);

(c)	atât contracte/instrumente, cât și categorii de datorii (se utilizează atât modelul N01.01, cât și modelul N01.02 pentru aceeași notificare).

0040

Data de referință pentru modelele N01.01 și N01.02

Instituțiile și entitățile indică data de referință pentru informațiile din modelele de notificare N01.01 și N01.02.

0050

Data de referință pentru modelul N02.00

Instituțiile și entitățile indică data de referință pentru informațiile din modelul N02.00.

0060

Moneda aplicabilă

Instituțiile și entitățile indică moneda de referință a cuantumurilor din modelul N01.01, coloana 0130, din modelul N01.02, coloana 0020 și din modelul N02.00.

Această valoare se referă la moneda oficială a statului membru în care este înregistrată instituția care transmite notificarea. Valoarea trebuie să respecte codul alfabetic ISO 4217.

0070

Denumirea instituției sau a entității

Denumirea instituției sau a entității care transmite notificarea.

0080

Cod

Codul instituției sau al entității care transmite notificarea. Pentru instituții, codul este identificatorul alfanumeric format din 20 de cifre al entității juridice (codul LEI). Pentru alte entități, codul este codul LEI alfanumeric format din 20 de cifre sau, în cazul în care acesta nu este disponibil, un cod conform unei codificări uniforme aplicabile în Uniune sau, în cazul în care un astfel de cod nu este disponibil, un cod național.

Codul trebuie să fie același cu codul raportat pentru aceeași instituție sau entitate în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1624 al Comisiei (2). Câmpul corespunzător codului trebuie să conțină întotdeauna o valoare.

0090

Tipul de cod

Instituția sau entitatea specifică tipul de cod raportat în coloana 0080, indicând „Codul LEI” sau „Alt cod decât codul LEI”. Tipul de cod trebuie să aibă întotdeauna una dintre cele două valori.

0100

Persoana de contact

Instituțiile și entitățile indică numele unei persoane care poate fi contactată în cazul în care autoritatea de rezoluție are nevoie de clarificări cu privire la notificare.

0110

E-mail

Instituțiile și entitățile indică adresa de e-mail a persoanei menționate pe rândul 0100 – „Persoana de contact”.

0120

Telefon

Instituțiile și entitățile indică numărul de telefon al persoanei menționate pe rândul 0100 – „Persoana de contact”.

4. N01.01 – Imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne pe contracte/instrumente

4.1. Observații generale

Modelul N01.01 se utilizează pentru transmiterile de informații privind notificarea unor contracte individuale. Modelul N01.01 permite transmiterea de informații referitoare la mai multe contracte în cadrul aceleiași notificări. Acest model se utilizează pentru notificarea următoarelor elemente:

(a)	contracte/instrumente care creează noi datorii: contracte/instrumente care nu au fost notificate anterior autorității de rezoluție;

(b)

contracte/instrumente de modificare a unor datorii existente: în cazul în care contractul sau instrumentul pentru datoriile existente a fost notificat anterior autorității de rezoluție și a fost evaluat ca îndeplinind o condiție privind imposibilitatea recunoașterii, contractele sau instrumentele de modificare trebuie să aibă același cod de identificare a datoriei (coloana 0010) ca cele notificate anterior, iar coloanele rămase trebuie completate numai dacă au suferit modificări. Coloana 0020, „Modificare substanțială?”, se completează, dacă este cazul, numai pentru contractele care modifică datorii existente;

(c)	elemente extrabilanțiere: instituțiile și entitățile precizează rangul în caz de insolvență al datoriei care s-ar materializa în momentul activării elementului extrabilanțier.

În cazul în care datele nu sunt disponibile sau nu se aplică, instituțiile și entitățile nu trebuie să completeze următoarele coloane: 0020, 0030, 0050, 0090, 0130, 0150 și 0210.

4.2. Instrucțiuni privind fiecare coloană

Coloane

Referințe juridice și instrucțiuni

0010

CODUL DE IDENTIFICARE A DATORIEI

Codul de identificare a datoriei este un identificator unic generat de instituția sau entitatea care transmite notificarea și trebuie utilizat în toate notificările pentru a identifica fiecare datorie. Instituția sau entitatea poate utiliza codul intern al datoriei.

0020

MODIFICARE SUBSTANȚIALĂ?

Acest câmp se completează numai pentru contractele/instrumentele care modifică datorii existente. Instituția sau entitatea care transmite notificarea indică dacă modificările datoriei existente sunt considerate substanțiale.

Instituțiile și entitățile utilizează trebuie să utilizeze una dintre următoarele valori:

—

0030

DATA SCADENȚEI FINALE

Data la care trebuie rambursate integral principalul și dobânda aferente datoriei (pe baza documentelor contractuale ale tranzacției).

Se comunică ziua, luna și anul scadenței finale. Se comunică data exactă atunci când această informație este disponibilă; în caz contrar, se utilizează prima zi din lună.

0040

REÎNNOIBIL?

Instituțiile și entitățile utilizează una dintre următoarele valori:

—

Această coloană se completează cu „Da” în cazul în care contractul include o dispoziție explicită privind posibilitatea de reînnoire a acestuia.

0050

FRECVENȚA REÎNNOIRII

Dacă în coloana 0040 se completează „Da”, instituțiile și entitățile trebuie să precizeze frecvența reînnoirii scadenței în luni.

0060-0130

CONTRACT/INSTRUMENT

0060

DESCRIERE

Instituțiile și entitățile prezintă o descriere a contractului/instrumentului de cel mult 300 de caractere. Acest câmp conține principalele caracteristici ale contractului/instrumentului care nu sunt incluse în celelalte câmpuri din această notificare (cum ar fi scopul/esența datoriei, măsura în care instrumentul poate face obiectul recapitalizării interne în temeiul legislației aplicabile a țării terțe).

0070

TIPUL DATORIEI

Instituțiile și entitățile identifică tipul contractului/instrumentului ca fiind unul dintre următoarele:

(a)	depozite interbancare;

(b)	depozite la clienți nebancari;

(c)	instrumente financiare derivate;

(d)	împrumut/finanțare;

(e)	finanțarea comerțului;

(f)	servicii operaționale care nu sunt esențiale pentru funcționarea entității;

(g)

altele.

În cazul în care sunt aplicabile mai multe tipuri, se selectează cel care descrie cel mai bine scopul contractului/instrumentului.

0080

LEGISLAȚIA APLICABILĂ

Instituțiile și entitățile precizează codul alfabetic ISO 3166-1 format din trei litere al țării a cărei legislație reglementează contractul/ instrumentul.

0090

RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ ÎN TEMEIUL LEGISLAȚIEI ȚĂRII TERȚE

Instituția sau entitatea completează valoarea corespunzătoare rangului datoriei pe o scară de la 1 la x, 1 fiind categoria cea mai subordonată și x categoria cu cel mai înalt rang, astfel cum este definită de legislația aplicabilă relevantă a țării terțe care reglementează datoria.

Instituția încearcă să obțină rangul respectiv de la autoritatea de rezoluție relevantă din țara terță sau, dacă nu există un rang oficial, determină singură valoarea (pe o scară de la 1 la x) pe baza rangului datoriei în conformitate cu legislația relevantă a țării terțe.

0100

RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ ÎN STATUL MEMBRU DE ÎNREGISTRARE

Instituțiile și entitățile completează valoarea corespunzătoare rangului datoriei pe o scară de la 1 la x, 1 fiind categoria cea mai subordonată și x categoria cu cel mai înalt rang, astfel cum este definită de legislația aplicabilă relevantă a statului membru în care este înregistrată instituția sau entitatea care transmite notificarea.

0110

VALOAREA NOMINALĂ ÎN MONEDA ORIGINALĂ PRINCIPALĂ

Instituțiile și entitățile precizează valoarea nominală a datoriei, astfel cum este prevăzută în contract/instrument.

În cazul acordurilor-cadru, instituția sau entitatea ar trebui să indice cuantumul maxim la care preconizează că vor ajunge în temeiul acordului-cadru respectiv sau cuantumul maxim permis în temeiul acordului-cadru.

În cazul în care contractul/instrumentul are mai multe monede, instituțiile și entitățile raportează valoarea nominală în moneda predominantă a contractului.

0120

MONEDA ORIGINALĂ PRINCIPALĂ

Instituțiile și entitățile precizează codul ISO de monedă corespunzător monedei de denominare a datoriei în temeiul contractului. Se utilizează codul unității monetare format din trei litere conform ISO 4217.

În cazul în care contractul are mai multe monede, instituțiile și entitățile raportează moneda predominantă a contractului.

0130

VALOAREA NOMINALĂ ÎN MONEDA LOCALĂ

Instituțiile și entitățile completează această coloană dacă moneda utilizată în coloana 0110 nu este moneda locală a țării în care este înregistrată instituția sau entitatea. Instituțiile și entitățile utilizează cursul de schimb valutar aplicabil la data notificării.

0140-0190

IMPOSIBILITATE

0140

CONDIȚII

Instituțiile și entitățile precizează condiția (condițiile) în care consideră că introducerea clauzei este imposibilă din punct de vedere juridic sau din motive de altă natură, astfel cum se specifică în Regulamentul delegat (UE) 2021/1527 (3) al Comisiei.

Instituțiile și entitățile precizează combinația de condiții aplicabile (pot identifica de la una până la toate cele cinci condiții):

(a)	Condiția (a) – includerea clauzei contractuale ar constitui o încălcare a actelor cu putere de lege sau a actelor administrative ale țării terțe care sunt aplicabile datoriei;

(b)	Condiția (b) – includerea clauzei contractuale ar contraveni unei instrucțiuni exprese și obligatorii emise de o autoritate a unei țări terțe;

(c)	Condiția (c) – datoria rezultă din instrumente sau acorduri încheiate în conformitate cu clauze sau protocoale internaționale standardizate pe care instituția sau entitatea nu le poate modifica;

(d)	Condiția (d) – datoria este reglementată de clauze contractuale pe care instituția sau entitatea trebuie să le accepte pentru a putea participa la un organism din afara Uniunii sau a putea apela la serviciile unui astfel de organism și pe care instituția sau entitatea nu le poate modifica;

(e)

Condiția (e) – datoria este deținută de un creditor comercial și este legată de furnizarea de bunuri sau servicii care, deși nu sunt cruciale, sunt utilizate pentru desfășurarea zilnică a activităților instituției sau ale entității, iar instituția sau entitatea nu poate modifica dispozițiile acordului.

Trebuie notificate toate condițiile aplicabile.

0150

CATEGORIE

Instituțiile și entitățile precizează categoriile de datorii specificate de autoritatea de rezoluție relevantă în temeiul articolului 55 alineatul (7) din Directiva 2014/59/UE, dacă este cazul.

0160

MOTIVE PENTRU ÎNDEPLINIREA CONDIȚIILOR

Instituțiile și entitățile descriu clar motivele pentru care constată imposibilitatea recunoașterii care decurge din condițiile raportate în coloana 0140.

Informațiile introduse în acest câmp sunt relevante pentru a stabili dacă contractul/instrumentul notificat îndeplinește condițiile privind imposibilitatea recunoașterii și, prin urmare, constituie baza pe care autoritatea de rezoluție evaluează constatarea instituției.

Instituțiile și entitățile trebuie să evite justificările prea scurte, cum ar fi „Produsul nu poate fi utilizat” sau „Pierderea competitivității” și să prezinte justificări mai detaliate care să îi permită autorității de rezoluție să ia o decizie în cunoștință de cauză.

0170

AVIZ JURIDIC?

Instituțiile și entitățile informează autoritatea de rezoluție în cazul în care există un aviz juridic privind imposibilitatea notificată a recunoașterii acestei datorii.

Instituțiile și entitățile indică unul dintre următoarele răspunsuri:

—

În cazul în care instituțiile sau entitățile indică „Da”, acestea trebuie să îi transmită autorității de rezoluție avizul juridic prin mijloacele specificate de autoritatea de rezoluție.

0180-0210

CONTRAPARTE

Instituțiile și entitățile indică identitatea contrapărții acestei datorii.

0180

DENUMIRE

Denumirea indicată corespunde contrapărții individuale.

În cazul contractelor multilaterale, instituția indică fie contrapartea principală, fie utilizează valoarea „contract multilateral”.

0190

COD

Codul care face parte din numărul de identificare a rândului trebuie să fie unic pentru fiecare entitate care trimite notificarea. În cazul instituțiilor, codul este codul LEI. În cazul altor entități, codul este codul LEI sau, dacă acesta nu este disponibil, un cod național. Codul trebuie să fie unic și trebuie să fie utilizat în mod consecvent în toate modelele și de-a lungul timpului. Câmpul corespunzător codului trebuie să conțină întotdeauna o valoare.

0200

TIPUL DE COD

Instituțiile sau entitățile identifică tipul de cod completat în coloana 0190, indicând „Codul LEI” sau „Codul național”.

0210

CODUL NAȚIONAL

Instituțiile sau entitățile pot furniza, de asemenea, un cod național dacă utilizează codul LEI ca identificator în coloana 0190 – „Cod”.

5. N01.02 – Imposibilitatea recunoașterii contractuale a recapitalizării interne pe categorii

5.1. Observații generale

Modelul N01.02 se utilizează pentru transmiterile de informații privind notificarea categoriilor de datorii atunci când autoritatea de rezoluție relevantă consideră că este necesar, în conformitate cu articolul 55 alineatul (7) din Directiva 2014/59/UE, să specifice categoriile de datorii pentru care se poate constata imposibilitatea includerii clauzei de recunoaștere contractuală.

5.2. Instrucțiuni privind fiecare coloană

Coloane	Referințe juridice și instrucțiuni
0010	CATEGORIE Instituțiile și entitățile precizează categoria de datorii, astfel cum este specificată de autoritatea de rezoluție relevantă în conformitate cu articolul 55 alineatul (7) din Directiva 2014/59/UE, pentru care transmit notificarea. O notificare pentru care se utilizează modelul N01.02 poate include oricâte categorii de datorii este necesar.
0020	VALOAREA TOTALĂ A DATORIILOR ÎN MONEDA LOCALĂ DIN CATEGORIA ÎN CAUZĂ Instituțiile și entitățile precizează cuantumul total preconizat al datoriilor pentru fiecare dintre categoriile notificate indicate în coloana 0010. Acesta este cuantumul maxim estimat la care se preconizează că se va ajunge în cadrul categoriei specificate într-o perioadă de 6 luni de la data notificării. Cuantumul trebuie exprimat în moneda statului membru în care este înregistrată instituția sau entitatea. În cazul în care, în perioada de 6 luni de la notificare, instituția sau entitatea stabilește că valoarea datoriilor din categoria în cauză a crescut cu mai mult de 10 % din cuantumul notificat, aceasta trebuie să îi transmită autorității de rezoluție o altă notificare.
0030	MOTIVE PENTRU RESPECTAREA CATEGORIILOR/CONDIȚIILOR Instituțiile și entitățile explică de ce a fost notificată categoria de datorii. Această justificare va constitui baza pe care autoritatea de rezoluție va evalua notificarea imposibilității recunoașterii.
0040	RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ Instituțiile și entitățile completează valorile corespunzătoare rangului datoriilor din fiecare categorie din coloana 0010 pe o scară de la 1 la x, 1 fiind categoria cea mai subordonată și x categoria cu cel mai înalt rang, astfel cum este definită de legislația aplicabilă relevantă a statului membru în care este înregistrată instituția sau entitatea care transmite notificarea.
0050	NUMĂRUL DE DATORII SUBIACENTE Instituțiile și entitățile indică numărul maxim estimat de contracte/instrumente pe care preconizează că le vor deține în cadrul categoriei respective de datorii într-o perioadă de 6 luni de la data notificării.

6. N02.00 – Categoriile de datorii în caz de insolvență

6.1. Observații generale

Instituțiile sau entitățile completează modelul N02.00 cu referire la ultimul trimestru pentru care sunt disponibile date (4), cu excepția valorilor din coloana 0070.

Implicit, cuantumurile notificate în acest model sunt valori restante, cu excepția coloanei 0070. Valoarea restantă a unei creanțe sau a unui instrument este suma dintre principalul creanței sau al instrumentului și dobânda acumulată pentru creanța sau instrumentul respectiv. Valoarea restantă datorată este egală cu valoarea creanței pe care creditorul ar putea să o pretindă în cadrul unei proceduri de insolvență. Valorile din coloana 0070 ar trebui să reflecte cuantumul total notificat în modelele N01.01 și N01.02 și, prin urmare, ar trebui să fie valoarea maximă preconizată la care se estimează că se va ajunge în cadrul contractelor/instrumentelor și/sau al categoriilor notificate în prezent.

Pentru elementele extrabilanțiere, instituțiile și entitățile precizează rangul în caz de insolvență al datoriei care s-ar materializa în momentul activării elementului extrabilanțier în cauză.

Toate valorile din acest model trebuie indicate în moneda locală a statului membru în care este înregistrată instituția sau entitatea.

6.2. Instrucțiuni privind fiecare coloană

Coloane

Referințe juridice și instrucțiuni

0010

RANGUL ÎN CAZ DE INSOLVENȚĂ

Instituția sau entitatea completează valoarea corespunzătoare rangului datoriei pe o scară de la 1 la x, 1 fiind categoria cea mai subordonată și x categoria cu cel mai înalt rang, astfel cum este definită de legislația națională aplicabilă a statului membru în care este înregistrată instituția sau entitatea.

Modelul N02.00 trebuie să includă un rând pentru fiecare rang în caz de insolvență indicat în modelul N01.01 coloana 0100 și în modelul N01.02 coloana 0040.

0020

VALOAREA RESTANTĂ A TUTUROR DATORIILOR CU RANGUL SPECIFICAT

Valoarea totală restantă a tuturor datoriilor care au rangul în caz de insolvență specificat în coloana 0010.

0030

DIN CARE: DATORII REGLEMENTATE DE LEGISLAȚIA UNEI ȚĂRI TERȚE

Această coloană trebuie să includă valoarea restantă a datoriilor reglementate de legislația unei țări terțe.

0040

DIN CARE: NEINCLUZÂND RECUNOAȘTEREA CONTRACTUALĂ

Această coloană include valoarea restantă a tuturor datoriilor reglementate de legislația unei țări terțe care nu includ recunoașterea contractuală a clauzei de recapitalizare internă, astfel cum se prevede la articolul 55 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE. Valoarea corespunde valorii restante.

Valoarea va fi calculată ca suma tuturor datoriilor care îndeplinesc următoarele condiții:

(a)	datoriile există în continuare;

(b)	datoriile sunt reglementate de legislația unei țări terțe;

(c)	datoriile nu includ clauza de recunoaștere contractuală, astfel cum se prevede la articolul 55 alineatul (1) din Directiva 2014/59/UE;

(d)	datoriile nu sunt excluse de la recapitalizarea internă;

(e)	datoriile nu sunt depozite, astfel cum sunt menționate la articolul 108 litera (a) din Directiva 2014/59/UE.

0050

DIN CARE: NOTIFICATE ÎN PREZENT AUTORITĂȚII DE REZOLUȚIE

Această coloană include valorile restante ale tuturor datoriilor și/sau categoriilor de datorii notificate în modelele N01.01 și N01.02 din prezenta notificare.

0060

DIN CARE: EXCLUSE DE LA RECAPITALIZAREA INTERNĂ

Această coloană include datoriile care sunt excluse de la aplicarea instrumentului de recapitalizare internă în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Directiva 2014/59/UE sau care ar putea intra sub incidența oricărei condiții prevăzute la articolul 44 alineatul (3) din directiva respectivă.

0070

VALOAREA NOMINALĂ A TUTUROR DATORIILOR NOTIFICATE ÎN PREZENT AUTORITĂȚII DE REZOLUȚIE

Această coloană reflectă totalul (suma) valorilor nominale și/sau valorilor maxime preconizate ale tuturor datoriilor și/sau categoriilor de datorii notificate în modelele N01.01 și N01.02 din prezenta notificare.

(1) Modelul N02.00 trebuie transmis în toate cazurile descrise la literele (a), (b) și (c).

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1624 al Comisiei din 23 octombrie 2018 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la procedurile și formularele și machetele standard care trebuie utilizate pentru furnizarea informațiilor necesare în scopul planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit și firmele de investiții în temeiul Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1066 al Comisiei (JO L 277, 7.11.2018, p. 1).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2021/1527 al Comisiei din 31 mai 2021 de completare a Directivei 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare privind recunoașterea contractuală a competențelor de reducere a valorii contabile și de conversie (JO L 329, 17.9.2021, p. 2).

(4) Ultimul trimestru pentru care sunt disponibile date trebuie să fie aliniat la datele de transmitere pentru raportarea trimestrială: 12 mai (pentru data de referință 31 martie), 11 august (pentru data de referință 30 iunie), 11 noiembrie (pentru data de referință 30 septembrie) și 11 februarie (pentru data de referință 31 decembrie).