(1)

Pentru a realiza o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru a respecta angajamentele pe termen lung privind decarbonizarea, Uniunea necesită o infrastructură modernă, multimodală și foarte performantă în sectorul său al transporturilor, în sectorul energiei și în sectorul digital care să contribuie la conectarea și la integrarea Uniunii și a tuturor insulelor și regiunilor sale, inclusiv a regiunilor îndepărtate, ultraperiferice, periferice, muntoase și slab populate. Respectivele conexiuni ar trebui să contribuie la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor și serviciilor. Rețelele transeuropene ar trebui să faciliteze conexiunile transfrontaliere, să promoveze o mai mare coeziune economică, socială și teritorială și să contribuie la realizarea unei economii de piață sociale mai competitive și mai sustenabile și la combaterea schimbărilor climatice.

(2)

Obiectivul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) este de a accelera investițiile în domeniul rețelelor transeuropene și de a mobiliza finanțarea provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp securitatea juridică și respectând principiul neutralității tehnologice. MIE ar trebui să permită valorificarea la maximum a sinergiilor dintre sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital, sporind astfel eficacitatea acțiunii Uniunii și permițând o reducere la minimum a costurilor de implementare.

(3)

MIE ar trebui să contribuie și la acțiunea Uniunii împotriva schimbărilor climatice și să sprijine proiectele durabile din punct de vedere social și ecologic, inclusiv, acolo unde este cazul, atenuarea schimbărilor climatice și măsurile de adaptare la acestea. În special, ar trebui consolidată contribuția MIE la realizarea țintelor și a obiectivelor din Acordul de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (4) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), precum și a obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și a obiectivului pe termen lung privind decarbonizarea.

(4)

MIE ar trebui să garanteze un nivel ridicat de transparență și să asigure o consultare publică în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern aplicabile.

(5)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament urmărește să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte generale de cel puțin 30 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În plus, prezentul regulament ar trebui să contribuie la planul ambițios de a aloca, pentru obiectivele în materie de biodiversitate, 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 în anul 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 în 2026 și 2027, ținând seama totodată de suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate. Prin acțiunile sale, MIE ar trebui să contribuie cu 60 % din pachetul său financiar global la îndeplinirea obiectivelor climatice, bazându-se, printre altele, pe următorii coeficienți: (i) 100 % pentru cheltuielile aferente infrastructurii feroviare, infrastructurii de încărcare, combustibililor alternativi durabili, transportului urban curat, transportului energiei electrice, stocării energiei electrice, rețelelor inteligente, transportului de CO2 și energiei din surse regenerabile; (ii) 40 % pentru căile navigabile interioare și transportul multimodal, precum și pentru infrastructura de gaze naturale, cu condiția să permită sporirea utilizării biometanului sau a hidrogenului din surse regenerabile. Coeficienții detaliați de monitorizare a cheltuielilor legate de climă aplicați ar trebui să fie în concordanță cu cei stabiliți în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (5), după caz. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării MIE și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al proceselor de reexaminare relevante. Pentru a preveni vulnerabilitatea infrastructurii la potențialele efecte pe termen lung ale schimbărilor climatice și pentru a garanta includerea costului emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect în evaluarea economică a proiectului, proiectele sprijinite de MIE ar trebui să fie supuse „imunizării la schimbările climatice”, după caz, în conformitate cu o serie de orientări care ar trebui elaborate de Comisie în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii.

(6)

În conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei. Egalitatea de gen, egalitatea de drepturi și de șanse pentru toți, precum și integrarea acestor obiective ar trebui să fie luate în considerare și promovate în întregul proces de evaluare, pregătire, implementare și monitorizare a MIE.

(7)

În scopul respectării obligațiilor de raportare, în ceea ce privește utilizarea de fonduri ale Uniunii pentru a sprijini măsurile luate în vederea respectării obiectivelor Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (6), cheltuielile legate de reducerea emisiilor sau a poluanților atmosferici în temeiul directivei respective ar trebui monitorizate.

(8)

Un obiectiv important al MIE este de a genera sinergii sporite și complementaritate între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital. În acest scop, MIE ar trebui să prevadă adoptarea de programe de lucru care ar putea aborda domenii specifice de intervenție, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea conectată și automatizată sau combustibilii alternativi durabili. Facilitarea comunicării digitale ar putea constitui o parte integrantă a unui proiect de interes comun în domeniul energiei și al transporturilor. În plus, MIE ar trebui să permită, în fiecare sector, posibilitatea de a considera eligibile anumite elemente sinergetice referitoare la un alt sector, în cazul în care o astfel de abordare îmbunătățește beneficiile socioeconomice ale investiției. Sinergia dintre sectoare ar trebui stimulată prin criteriile de atribuire pentru selectarea acțiunilor, precum și prin creșterea cofinanțării.

(9)

Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește orientările pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) (7) (denumite în continuare „orientările TEN-T”) care identifică infrastructura TEN-T, prevăd cerințele care trebuie îndeplinite de aceasta și stabilesc măsurile de implementare a TEN-T. În special, orientările TEN-T au în vedere finalizarea rețelei centrale până în 2030, prin crearea unei noi infrastructuri și prin modernizarea și reabilitarea substanțială a celei existente, necesare în scopul de a se asigura continuitatea rețelei.

(10)

Pentru a se asigura conectivitatea la nivelul întregii Uniuni, acțiunile care contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun în sectorul transporturilor și care sunt finanțate de MIE ar trebui să se bazeze pe complementaritatea tuturor modurilor de transport pentru a crea rețele eficiente, interconectate și multimodale. Aceasta ar trebui să includă drumurile din statele membre care continuă să aibă o nevoie semnificativă de investiții pentru a-și finaliza rețeaua rutieră centrală TEN-T.

(11)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul CFM 2021-2027, costurile suportate legate de acțiunile deja începute, care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament, să fie considerate eligibile de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă acestea au fost suportate înainte de data depunerii cererii de grant.

(12)

În vederea realizării obiectivelor stabilite în orientările TEN-T, este necesar să se sprijine cu prioritate proiectele TEN-T în desfășurare, precum și legăturile transfrontaliere și legăturile lipsă și să se asigure, după caz, că acțiunile sprijinite sunt coerente cu planurile de acțiune pentru coridor instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 și cu dezvoltarea rețelei globale în ceea ce privește performanța și interoperabilitatea.

(13)

În special, implementarea integrală a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) în rețeaua centrală până în 2030, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, necesită o creștere a sprijinului la nivelul Uniunii și o stimulare a participării investitorilor privați.

(14)

Mai mult, conectarea aeroporturilor la rețeaua centrală TEN-T reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru finalizarea cu succes a rețelei centrale TEN-T și pentru asigurarea unei intermodalități eficace. Prin urmare, ar trebui să se acorde prioritate realizării unor astfel de conexiuni acolo unde acestea lipsesc.

(15)

Pentru implementarea acțiunilor transfrontaliere este necesar un grad ridicat de integrare în raport cu etapele de planificare și de implementare. Fără a se acorda prioritate vreunuia dintre exemplele următoare, integrarea menționată ar putea fi demonstrată prin stabilirea unei companii unice dedicate proiectului, a unei structuri de guvernanță comune, a unei întreprinderi comune, a unui cadru juridic bilateral sau a unui cadru bazat pe un act de punere în aplicare, după cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, sau prin adoptarea oricărei alte forme de cooperare. Ar trebui încurajată înființarea de structuri de gestiune integrate, inclusiv întreprinderi comune, inclusiv prin creșterea nivelului cofinanțării.

(16)

Măsurile de simplificare pentru realizarea mai rapidă a TEN-T, în prezent în curs de elaborare, ar trebui să sprijine implementarea mai eficientă a proiectelor de interes comun în domeniul transporturilor.

(17)

Pentru a reflecta creșterea fluxurilor de transport și evoluția TEN-T, alinierea coridoarelor rețelei centrale și a tronsoanelor lor identificate în prealabil ar trebui să fie adaptate. Astfel de adaptări ale coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să afecteze finalizarea rețelei centrale până în 2030, ar trebui să îmbunătățească acoperirea coridoarelor de pe teritoriul statelor membre și ar trebui să fie proporționale pentru a menține coerența și eficiența în dezvoltarea și coordonarea coridorului. Din acest motiv, lungimea coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să crească cu mai mult de 15 %. La timpul cuvenit, pentru alinierea coridoarelor rețelei centrale ar trebui să se țină cont de rezultatele examinării implementării rețelei centrale, prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 1315/2013. Examinarea ar trebui să ia în considerare conexiunile feroviare transfrontaliere regionale din cadrul TEN-T care au fost abandonate sau dezafectate, precum și alte modificări aduse rețelei globale și impactul retragerii Regatului Unit din Uniune.

(18)

Este necesar să se promoveze investițiile publice și private în toate modurile de transport, în scopul promovării unei mobilități inteligente, interoperabile, durabile, multimodale, favorabile incluziunii, accesibile, în condiții de siguranță și securitate pe întreg teritoriul Uniunii. În comunicarea sa din 31 mai 2017 intitulată „Europa în mișcare: o agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social către o mobilitate curată, competitivă și conectată pentru toți”, Comisia a prezentat o amplă serie de inițiative menite să facă traficul mai sigur, să încurajeze taxarea rutieră inteligentă, să reducă emisiile de CO2, poluarea aerului și congestia traficului, să promoveze mobilitatea conectată și autonomă și să asigure condiții adecvate și perioade de repaus pentru lucrători. Aceste inițiative ar trebui să fie însoțite de sprijin financiar din partea Uniunii prin intermediul MIE, după caz.

(19)

În orientările TEN-T se solicită, în ceea ce privește noile tehnologii și inovarea, ca TEN-T să faciliteze decarbonizarea tuturor modurilor de transport prin stimularea eficienței energetice și prin utilizarea combustibililor alternativi, respectând în același timp principiul neutralității tehnologice. Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport în Uniune cu scopul de a reduce, pe cât posibil, dependența de combustibilii fosili și de a atenua impactul transporturilor asupra mediului și climei. Directiva respectivă impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că punctele de reîncărcare sau de realimentare accesibile publicului devin disponibile până la 31 decembrie 2025. După cum Comisia a subliniat în comunicarea sa din 8 noiembrie 2017 intitulată „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute – O Uniune Europeană care protejează planeta, care își capacitează consumatorii și care își apără industria și lucrătorii”, este necesar un set cuprinzător de măsuri pentru a promova mobilitatea cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar în cazul în care condițiile de piață nu oferă un stimulent suficient.

(20)

În cadrul comunicării sale din 17 mai 2018 intitulate „Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”, Comisia a evidențiat că vehiculele automatizate și sistemele de conectivitate avansate vor face ca vehiculele să devină mai sigure, mai ușor de utilizat în comun și mai accesibile pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele care în prezent este posibil să fie private de serviciile de mobilitate, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă. În acest context, Comisia a propus, de asemenea, un „plan de acțiune strategic al UE privind siguranța rutieră” și modificarea Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10).

(21)

Pentru a îmbunătăți realizarea proiectelor de transport în părțile mai puțin dezvoltate ale rețelei, o alocare din Fondul de coeziune reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (11) ar trebui să fie transferată către MIE pentru a finanța proiecte de transport din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune. Într-o primă etapă, în ceea ce privește 70 % din pachetul financiar transferat, alocarea către proiectele eligibile pentru finanțare ar trebui să respecte alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune. Restul de 30 % din pachetul financiar transferat ar trebui alocat pe o bază concurențială celui mai mare număr posibil de proiecte situate în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, acordându-se prioritate legăturilor transfrontaliere și legăturilor lipsă. Statele membre ar trebui tratate în mod egal, iar dezavantajele care decurg din vulnerabilități geografice permanente ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător. Comisia ar trebui să sprijine statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în eforturile acestora de elaborare a unei serii adecvate de proiecte eligibile, în special prin consolidarea capacității instituționale a administrațiilor publice vizate.

(22)

În cadrul concluziilor sale din 21 iulie 2020, Consiliul European a convenit că, în contextul mai larg al CFM 2021-2027, un cuantum de 1 384 000 000 EUR (la prețurile din 2018) din MIE urmează să fie utilizat pentru finalizarea unor legături feroviare transfrontaliere majore care lipsesc între țările beneficiare ale Fondului de coeziune pentru a sprijini funcționarea pieței interne și că normele de cofinanțare ale transferului din Fondul de coeziune către MIE urmează să se aplice respectivului cuantum.

(23)

Ca urmare a comunicării comune din 10 noiembrie 2017 intitulate „Îmbunătățirea mobilității militare în Uniunea Europeană”, comunicarea comună din 28 martie 2018 privind Planul de acțiune vizând mobilitatea militară a subliniat faptul că politica privind infrastructura de transport oferă o oportunitate clară pentru a crește sinergiile între nevoile în materie de apărare și TEN-T, cu scopul general de a îmbunătăți mobilitatea militară la nivelul Uniunii, ținând seama de echilibrul geografic și de potențialele beneficii pentru protecția civilă. În 2018, în conformitate cu Planul de acțiune vizând mobilitatea militară, Consiliul a evaluat și validat cerințele militare legate de infrastructura de transport, iar în 2019, serviciile Comisiei au identificat părțile TEN-T care sunt adecvate pentru dubla utilizare, inclusiv modernizările necesare ale infrastructurii existente. Finanțarea din partea Uniunii pentru proiectele cu dublă utilizare ar trebui să fie executată prin intermediul MIE pe baza unor programe de lucru, ținând seama de cerințele aplicabile stabilite în contextul Planului de acțiune vizând mobilitatea militară și în orice listă orientativă ulterioară a proiectelor prioritare care sunt identificate de statele membre în conformitate cu planul respectiv.

(24)

În orientările TEN-T se recunoaște faptul că rețeaua globală asigură accesibilitatea și conectivitatea tuturor insulelor și regiunilor Uniunii, inclusiv a regiunilor îndepărtate și ultraperiferice. În plus, în comunicarea sa din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, Comisia a subliniat nevoile specifice în materie de transport, de energie și digitale ale regiunilor ultraperiferice și necesitatea de a se asigura o finanțare adecvată din partea Uniunii menită să corespundă acestor nevoi, inclusiv prin intermediul MIE, aplicându-se rate de cofinanțare de cel mult 70 %.

(25)

Având în vedere nevoile de investiții semnificative care trebuie satisfăcute pentru a se realiza progrese în finalizarea rețelei centrale TEN-T până în 2030 (estimate la 350 de miliarde EUR în perioada 2021-2027) și a rețelei globale TEN-T până în 2050, precum și de investiții în decarbonizare-digitalizare-urbanizare (estimate la 700 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), este oportun să se utilizeze în mod cât mai eficace diferitele programe și instrumente de finanțare ale Uniunii, maximizând astfel valoarea adăugată a investițiilor sprijinite de Uniune. Acest lucru s-ar putea realiza printr-un proces investițional simplificat, care să crească vizibilitatea în materie de conducte de transport și coerența între programele relevante ale Uniunii, în special MIE, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune și Programul InvestEU. În special, ar trebui să fie luate în considerare, după caz, condițiile favorabile detaliate în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/1060.

(26)

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12) definește prioritățile din domeniul infrastructurii energetice transeuropene care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor de politică ale Uniunii în materie de energie și climă, identifică proiecte de interes comun necesare pentru implementarea acestor priorități și stabilește măsuri privind acordarea de autorizații, implicarea publică și reglementarea pentru a accelera și/sau a facilita implementarea acestor proiecte, inclusiv criterii privind eligibilitatea generală a unor astfel de proiecte pentru obținerea de sprijin financiar din partea Uniunii. Identificarea proiectelor de interes comun în conformitate cu regulamentul respectiv va continua să urmeze principiul „eficiența energetică înainte de toate”, proiectele fiind evaluate în funcție de scenarii privind cererea de energie care sunt pe deplin compatibile cu obiectivele Uniunii în materie de energie și climă.

(27)

Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (13) subliniază necesitatea creării unui cadru favorabil care să cuprindă o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, cu trimitere explicită la acțiuni de facilitare care să sprijine cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile.

(28)

În timp ce finalizarea infrastructurii de rețea rămâne o prioritate în scopul dezvoltării energiei din surse regenerabile, integrarea cooperării transfrontaliere în materie de energie din surse regenerabile și dezvoltarea unui sistem energetic inteligent și eficient, care să includă soluții de stocare a energiei și de gestionare a cererii de energie ce contribuie la echilibrarea rețelei, reflectă abordarea adoptată în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, cu responsabilitatea colectivă de a atinge un obiectiv ambițios în materie de energie din surse regenerabile în 2030, precum și contextul nou la nivel de politică, cu obiective ambițioase pe termen lung privind decarbonizarea, asigurând o tranziție echitabilă și adecvată.

(29)

Tehnologiile de infrastructură inovatoare care permit tranziția spre sisteme energetice și de mobilitate cu emisii scăzute și care îmbunătățesc siguranța alimentării, urmărind totodată o mai mare independență energetică a Uniunii, sunt esențiale, având în vedere agenda de decarbonizare a Uniunii. În special, în comunicarea sa din 23 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea rețelelor energetice europene”, Comisia a subliniat că, în condițiile în care energia din surse regenerabile va reprezenta jumătate din producția de energie electrică până în 2030, rolul energiei electrice va fi din ce în ce mai mult de a stimula decarbonizarea sectoarelor care au fost până în prezent dominate de combustibilii fosili, precum transporturile, industria și încălzirea și răcirea, și că, prin urmare, accentul în cadrul politicii privind infrastructura energetică transeuropeană trebuie pus pe investițiile în interconectarea rețelelor electrice, în stocarea energiei electrice, în proiectele de rețele inteligente și în infrastructura de gaze. Pentru a sprijini obiectivele privind decarbonizarea ale Uniunii, integrarea pieței interne și siguranța alimentării, trebuie să se ia în considerare în mod corespunzător și să se acorde prioritate tehnologiilor și proiectelor care contribuie la tranziția către o economie cu emisii reduse. Comisia va avea drept obiectiv creșterea numărului de proiecte privind rețele inteligente transfrontaliere și modalități inovatoare de stocare, precum și privind transportul de CO2 care urmează să fie sprijinite în cadrul MIE.

(30)

Proiectele transfrontaliere derulate în domeniul energiei din surse regenerabile urmează să permită o implementare eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile în Uniune, precum și atingerea țintei obligatorii a Uniunii ca până în 2030 cel puțin 32 % din energie să fie energie din surse regenerabile, după cum se prevede la articolul 3 din Directiva (UE) 2018/2001, și urmează să contribuie la adoptarea strategică a unor tehnologii inovatoare legate de energia din surse regenerabile. Printre exemplele reprezentative de tehnologii eligibile se numără producția de energie din surse regenerabile precum energia eoliană terestră și offshore, energia solară, biomasa durabilă, energia oceanică, energia geotermală sau combinații ale acestora, conectarea acestora la rețea și alte elemente precum instalațiile de stocare sau transformare. Acțiunile eligibile nu sunt limitate la sectorul energiei electrice, ci pot acoperi și alți purtători de energie și eventuala cuplare a sectorului de exemplu cu încălzirea și răcirea, cu transformarea energiei electrice în gaze, cu stocarea și cu transporturile. Pentru a se păstra flexibilitatea față de progresele și evoluțiile tehnologice, această listă nu este exhaustivă. Proiectele de acest fel nu presupun neapărat o legătură fizică între statele membre care cooperează. Respectivele proiecte pot fi situate pe teritoriul unui singur stat membru implicat, cu condiția să se aplice criteriile generale din partea IV din anexa la prezentul regulament.

(31)

Pentru a sprijini cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile și absorbția de către piață a proiectelor, Comisia ar trebui să faciliteze dezvoltarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. În sectorul energetic, în absența unei absorbții suficiente de către piață a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, bugetul neutilizat prevăzut pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să fie utilizat pentru îndeplinirea obiectivelor rețelelor energetice transeuropene, pentru acțiuni referitoare la proiecte de interes comun, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 347/2013, înainte de a lua în considerare posibilitatea unei utilizări a mecanismului Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile stabilit de Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (14).

(32)

Este necesară sprijinirea proiectelor de rețele inteligente care integrează producția, distribuția sau consumul de energie electrică utilizând gestionarea în timp real a sistemelor și care influențează fluxurile energetice transfrontaliere. Sprijinul acordat prin MIE pentru astfel de proiecte ar trebui să reflecte, de asemenea, rolul central pe care îl joacă rețelele energetice inteligente în tranziția energetică și ar trebui să ajute la depășirea deficitelor de finanțare care, în prezent, creează obstacole pentru investițiile destinate implementării pe scară largă a tehnologiilor legate de rețele energetice inteligente.

(33)

În contextul sprijinului din partea Uniunii, o atenție specială ar trebui să fie acordată interconexiunilor energetice transfrontaliere, inclusiv celor care sunt necesare pentru atingerea țintei de interconectare a rețelelor electrice de 10 % pentru 2020 și, respectiv, de 15 % pentru 2030 prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. Instalarea de linii de interconexiune pentru energia electrică este crucială pentru integrarea piețelor și pentru eliminarea izolării energetice, întrucât permite integrarea de mai multă energie din surse regenerabile în sistem și valorifică astfel portofoliul lor diferit de cerere și de ofertă de energie din surse regenerabile, precum și rețelele de energie eoliană offshore și rețelele inteligente, precum și pentru integrarea tuturor țărilor într-o piață lichidă și competitivă a energiei.

(34)

Realizarea pieței unice digitale se bazează pe infrastructura de conectivitate digitală subiacentă. Digitalizarea industriei Uniunii și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, asistența medicală și administrația publică depind de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile și accesibile. Conectivitatea digitală a devenit unul dintre factorii determinanți pentru eliminarea decalajelor economice, sociale și teritoriale, sprijinind modernizarea economiilor locale și stând la baza diversificării activităților economice. Domeniul de intervenție al MIE în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală ar trebui să fie ajustat pentru a reflecta importanța sa crescândă pentru economie și societate în ansamblu. Prin urmare, este necesar să se stabilească proiectele de interes comun privind infrastructura de conectivitate digitală necesare pentru îndeplinirea obiectivelor pieței unice digitale a Uniunii și să se abroge Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(35)

În comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (denumită în continuare „strategia societății gigabiților”), Comisia stabilește obiective strategice pentru 2025, în vederea optimizării investițiilor în infrastructura de conectivitate digitală. Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (16) vizează, printre altele, crearea unui cadru de reglementare care să stimuleze investițiile private în rețelele de conectivitate digitală. Totuși, este clar că implementările de rețele vor rămâne neviabile din punct de vedere comercial în multe zone de pe întreg teritoriul Uniunii, din cauza unei serii de factori precum izolarea și particularitățile geografice/teritoriale și densitatea scăzută a populației, precum și din cauza a diverși factori socioeconomici și, prin urmare, necesită urgent mai multă atenție. Prin urmare, MIE ar trebui să fie ajustat pentru a contribui la îndeplinirea acelor obiective strategice stabilite în strategia societății gigabiților care urmăresc să contribuie la obținerea unui echilibru între dezvoltarea din zonele rurale și din cele urbane și să completeze sprijinul acordat pentru implementarea de rețele de foarte mare capacitate prin intermediul altor programe, în special FEDR, Fondul de coeziune și Programul InvestEU.

(36)

Deși toate rețelele de conectivitate digitală care sunt conectate la internet sunt intrinsec rețele transeuropene, situație care se datorează în special funcționării aplicațiilor și serviciilor pe care le permit, prioritatea pentru sprijin prin intermediul MIE ar trebui acordată acțiunilor cu cel mai mare impact preconizat asupra pieței unice digitale, printre altele prin alinierea acestora cu obiectivele strategiei societății gigabiților, precum și asupra transformării digitale a economiei și societății, având în vedere disfuncționalitățile pieței și obstacolele întâlnite în calea implementării.

(37)

Școlile, universitățile, bibliotecile, administrațiile locale, regionale sau naționale, principalii furnizori de servicii publice, spitalele și centrele medicale, nodurile de transport și întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală sunt entități și locuri care pot stimula evoluțiile socioeconomice importante în zonele în care sunt situate, inclusiv în mediul rural și în zonele slab populate. Astfel de factori socioeconomici trebuie să se afle în avangarda conectivității în gigabiți pentru a oferi acces la cele mai bune servicii și aplicații pentru gospodării, mediul de afaceri și comunitățile locale din Uniune. MIE ar trebui să ofere acces la rețele de foarte mare capacitate, inclusiv sistemele 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă generație, care pot asigura o conectivitate în gigabiți pentru acești factori socioeconomici cu scopul de a le maximiza efectele pozitive asupra economiei și societății la nivel mai general din zonele lor, inclusiv prin generarea unei cereri mai mari pentru conectivitate și servicii.

(38)

Teritoriile neconectate din întreaga Uniune reprezintă blocaje și un potențial neexploatat pentru piața unică digitală. În zonele rurale și cele mai izolate, conectivitatea la internet de înaltă calitate poate avea un rol esențial în prevenirea decalajului digital, a izolării și a depopulării prin reducerea costurilor de livrare de bunuri și de servicii, precum și în compensarea parțială a izolării. Conectivitatea la internet de înaltă calitate este necesară pentru noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale. MIE ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile din Uniune, fie că sunt rurale sau urbane, a unei conectivități fixe sau fără fir de foarte mare capacitate, punând accentul pe cazurile de implementare în legătură cu care se constată o anumită disfuncționalitate a pieței care poate fi abordată folosind granturi de mică intensitate. Sinergiile acțiunilor sprijinite prin MIE ar trebui maximizate, acordându-se atenția cuvenită nivelului de concentrare a factorilor socioeconomici într-o zonă dată și nivelului de finanțare necesar pentru a genera acoperire. În plus, MIE ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că ulterior nu este rentabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă deja acoperită.

(39)

În plus, bazându-se pe succesul inițiativei WiFi4EU, MIE ar trebui să sprijine în continuare accesul la o conexiune fără fir locală gratuită, sigură, de înaltă calitate în centrele vieții publice locale, inclusiv entitățile cu misiune de serviciu public, cum sunt autoritățile publice și furnizorii de servicii publice, precum și în spațiile în aer liber accesibile publicului larg, pentru a promova viziunea digitală a Uniunii în comunitățile locale.

(40)

Infrastructura digitală este o importantă rampă de lansare pentru inovare. Pentru a-și maximiza impactul, MIE ar trebui să se concentreze asupra finanțării infrastructurii digitale. Serviciile și aplicațiile digitale individuale, cum ar fi cele care implică diverse tehnologii ale registrelor distribuite sau care utilizează inteligență artificială, ar trebui, prin urmare, să nu fie incluse în domeniul de aplicare al MIE, ci, în schimb, să fie abordate prin intermediul altor instrumente, cum ar fi programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (17), după caz. De asemenea, este important să se maximizeze sinergiile dintre diferitele programe.

(41)

Viabilitatea următoarei generații preconizate de servicii digitale, cum ar fi serviciile internetului obiectelor și aplicațiile digitale aferente, care se preconizează că vor aduce beneficii semnificative în diferite sectoare și pentru societate în ansamblul său, va necesita o acoperire transfrontalieră neîntreruptă cu sisteme 5G, în special pentru a permite utilizatorilor și obiectelor să rămână conectate atunci când se deplasează. Cu toate acestea, scenariile de partajare a costurilor pentru implementarea tehnologiei 5G în toate sectoarele respective rămân neclare, iar riscurile percepute ale implementării comerciale în unele domenii-cheie sunt foarte ridicate. Se preconizează că conexiunile feroviare și coridoarele rutiere vor fi domeniile-cheie pentru prima fază a noilor aplicații în domeniul mobilității conectate și, prin urmare, constituie proiecte transfrontaliere esențiale pentru finanțare în cadrul MIE.

(42)

Implementarea de rețele de comunicații electronice magistrale, inclusiv de cabluri submarine care conectează teritoriile europene cu țări terțe de pe alte continente sau care conectează insulele, regiunile ultraperiferice sau țările și teritoriile de peste mări europene, inclusiv prin apele teritoriale ale Uniunii și prin zonele economice exclusive ale statelor membre, este necesară în vederea asigurării redundanței necesare pentru astfel de infrastructuri vitale, precum și pentru a spori capacitatea și reziliența rețelelor digitale ale Uniunii și a contribui la coeziunea teritorială. Cu toate acestea, astfel de proiecte sunt adesea neviabile din punct de vedere comercial fără sprijin public. În plus, ar trebui să existe sprijin pentru completarea resurselor europene de calcul de înaltă performanță cu conexiuni adecvate la capacitate de terabiți.

(43)

Acțiunile care contribuie la proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală ar trebui să implementeze cea mai bună și cea mai adecvată tehnologie disponibilă pentru proiectul respectiv, care oferă un echilibru optim între tehnologiile de ultimă oră în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, siguranța transmiterii, reziliența rețelei și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Aceste implementări ar trebui să devină prioritare prin intermediul unor programe de lucru, ținând seama de criteriile stabilite în prezentul regulament. Implementarea de rețele de foarte mare capacitate poate include infrastructură pasivă, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice, precum și de mediu. În sfârșit, cu ocazia stabilirii priorităților de acțiune ar trebui să fie luate în considerare eventualele efecte pozitive în materie de conectivitate, de exemplu atunci când un proiect implementat poate aduce mai multe argumente economice pentru implementări ulterioare, ducând la acoperirea suplimentară a teritoriilor și populației din zonele care au rămas până în prezent neacoperite.

(44)

Uniunea și-a elaborat propria tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare prin satelit (PNT) (programele Galileo și EGNOS) și propriul program de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus). Atât programele Galileo și EGNOS, cât și programul Copernicus oferă servicii avansate care aduc beneficii economice importante utilizatorilor publici și privați. În consecință, orice infrastructură de transport, energetică și digitală finanțată prin MIE care utilizează servicii PNT sau de observare a Pământului ar trebui să fie compatibilă din punct de vedere tehnic cu programele amintite mai sus.

(45)

Rezultatele pozitive ale primei cereri de propuneri de finanțare mixtă lansate în cadrul actualului program în 2017 au confirmat relevanța și valoarea adăugată a utilizării granturilor Uniunii în combinație cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare ori a altor instituții de dezvoltare și financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare din sectorul privat și a unor investitori din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat. Finanțarea mixtă ar trebui să contribuie la atragerea investițiilor private și la asigurarea efectului de levier al contribuției globale a sectorului public, în conformitate cu obiectivele Programului InvestEU. Prin urmare, MIE ar trebui să continue să sprijine acțiuni care pot fi finanțate prin combinarea granturilor Uniunii cu alte surse de finanțare.

(46)

În sectorul transporturilor, cuantumurile utilizate pentru operațiuni de finanțare mixtă ar trebui să nu depășească 10 % din cuantumul prevăzut la rubrica 1(2) din CFM 2021-2027. Ar trebui să fie posibilă utilizarea de operațiuni de finanțare mixtă, spre exemplu, pentru acțiuni legate de mobilitatea inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate.

(47)

Obiectivele de politică ale MIE ar trebui, de asemenea, să fie abordate prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare în cadrul componentelor de politică ale Programului InvestEU. Acțiunile din cadrul MIE ar trebui utilizate pentru a stimula investițiile prin abordarea disfuncționalităților pieței sau a situațiilor de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, în special atunci când acțiunile nu sunt viabile din punct de vedere comercial, dar au o valoare adăugată clară pentru Uniune.

(48)

Pentru a promova dezvoltarea integrată a ciclului de inovare, este necesar să se asigure complementaritatea între soluțiile inovatoare dezvoltate în contextul programelor-cadru de cercetare și inovare ale Uniunii și soluțiile inovatoare implementate cu sprijin din partea MIE. În acest scop, sinergiile cu Programul Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (18), ar trebui să garanteze că nevoile de cercetare și inovare în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital în cadrul Uniunii sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al Programului Orizont Europa. Mai mult, sinergiile cu Programul Orizont Europa ar trebui să asigure că MIE sprijină implementarea la scară largă și instalarea de tehnologii și soluții inovatoare în domeniul infrastructurii de transport, energetice și digitale, în special a celor care decurg din Programul Orizont Europa. De asemenea, sinergiile cu Programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că schimbul de informații și de date între Programul Orizont Europa și MIE va fi facilitat, de exemplu prin evidențierea tehnologiilor din Programul Orizont Europa cu un nivel ridicat de pregătire pentru piață care ar putea fi implementate mai departe prin intermediul MIE.

(49)

Durata MIE ar trebui să fie aliniată la durata CFM. Prezentul regulament ar trebui să stabilească un pachet financiar pentru întreaga perioadă 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii (19), pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(50)

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice constituie cadrul pentru identificarea priorităților naționale de reformă și monitorizarea implementării lor. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul respectivelor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale anuale de reformă, ca o modalitate de a structura și a coordona proiecte de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare la nivel național sau din partea Uniunii, sau prin ambele. Ele ar trebui, de asemenea, să utilizeze fondurile Uniunii în mod coerent și să maximizeze valoarea adăugată a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din FEDR și Fondul de coeziune, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, Programul InvestEU și MIE, după caz. Sprijinul financiar ar trebui să fie, de asemenea, utilizat într-un mod coerent cu planurile Uniunii și naționale privind energia și clima, după caz.

(51)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(52)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Atunci când se face respectiva alegere, ar trebui avută în vedere utilizarea de sume forfetare, de rate forfetare și de costuri unitare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(53)

Entitățile juridice stabilite în Uniune ar trebui să poată participa, în măsura posibilului, pe bază de reciprocitate, la programele echivalente din țările terțe care participă la MIE.

(54)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (20) (denumit în continuare „Acordul privind SEE”), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru a permite ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(55)

Regulamentul financiar stabilește normele referitoare la acordarea de granturi. Pentru a lua în considerare specificitatea acțiunilor sprijinite prin MIE și pentru a asigura o implementare coerentă în rândul sectoarelor acoperite de MIE, este necesar să se prevadă indicații suplimentare privind eligibilitatea și criteriile de atribuire. Selectarea operațiunilor și finanțarea acestora ar trebui să fie supuse numai condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul financiar. Fără a aduce atingere Regulamentului financiar, ar trebui să existe posibilitatea ca programele să prevadă proceduri simplificate.

(56)

În conformitate cu Regulamentul financiar, criteriile de selecție și de atribuire sunt stabilite în programele de lucru. În sectorul transporturilor, calitatea și relevanța unui proiect ar trebui să fie evaluate luând în calcul și impactul preconizat al proiectului asupra conectivității la nivel european, respectarea cerințelor de accesibilitate și strategia sa în ceea ce privește viitoarele nevoi de întreținere.

(57)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (21) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (22), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (23) și (UE) 2017/1939 (24) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 2185/96 și (Euratom, CE) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții pe teren, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (25). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(58)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (26) persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor MIE și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată respectiva țară sau respectivul teritoriu de peste mări.

(59)

Uniunea ar trebui să urmărească coerența și sinergiile cu programele Uniunii pentru politicile externe, inclusiv asistența pentru preaderare în urma angajamentelor asumate în contextul comunicării Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”.

(60)

În cazul în care țări terțe sau entități stabilite în țări terțe participă la acțiuni care contribuie la proiecte de interes comun sau la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, sprijinul financiar ar trebui să fie disponibil numai dacă este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor respective. Referitor la proiectele transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile, cooperarea dintre unul sau mai multe state membre și o țară terță (inclusiv în cadrul Comunității Energiei) ar trebui să respecte condițiile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 în ceea ce privește necesitatea unei legături fizice cu Uniunea.

(61)

În comunicarea sa din 3 octombrie 2017 intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”, Comisia constată că Uniunea este cea mai deschisă piață din lume pentru achiziții publice, însă accesul companiilor din Uniune la procedurile din alte țări nu este întotdeauna reciproc. Prin urmare, beneficiarii MIE ar trebui să utilizeze pe deplin posibilitățile strategice de achiziții publice oferite de Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (27).

(62)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare (28), MIE ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, cum ar fi cele cu privire la urmărirea politicilor climatice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele MIE pe teren. Comisia ar trebui să realizeze evaluări și să comunice Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rezultatele acestora pentru a evalua eficacitatea și eficiența finanțării, precum și impactul acesteia asupra obiectivelor generale ale MIE și, după caz, pentru a efectua modificările necesare.

(63)

Ar trebui implementate măsuri de monitorizare și de raportare transparente, adecvate și care implică răspundere, inclusiv indicatori măsurabili, pentru a evalua și a raporta progresul MIE în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale și specifice stabilite de prezentul regulament. Aceste măsuri ar trebui, de asemenea, să asigure recunoașterea realizărilor MIE. Acest sistem de raportare cu privire la performanță ar trebui să garanteze că datele referitoare la monitorizarea implementării MIE și la rezultatele acestuia sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate și că datele și rezultatele respective sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. Este necesar să se impună cerințe de raportare proporționale privind beneficiarii fondurilor Uniunii, în vederea colectării de date relevante pentru MIE.

(64)

MIE ar trebui să fie implementat prin intermediul unor programe de lucru. Până la 15 octombrie 2021, Comisia ar trebui să adopte primele programe de lucru multianuale, care ar trebui să includă calendarul cererilor de propuneri pentru primii trei ani de desfășurare ai MIE, subiectele și bugetul orientativ al acestora, precum și un cadru viitor care să acopere întreaga perioadă de programare.

(65)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea unor norme specifice privind cofinanțarea între elementele proiectelor transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile, precizând, acolo unde este necesar, cerințele de infrastructură aplicabile anumitor categorii de acțiuni privind infrastructura cu dublă utilizare și procedura de evaluare privind acțiunile legate de acțiuni privind infrastructura cu dublă utilizare; adoptarea programelor de lucru; acordarea de sprijin financiar din partea Uniunii. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (29).

(66)

În vederea adaptării, dacă este cazul, a indicatorilor utilizați pentru monitorizarea MIE, a procentajelor orientative ale resurselor bugetare alocate pentru fiecare dintre obiectivele specifice din sectorul transporturilor și a definiției coridoarelor rețelei centrale de transport, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările la părțile I, II și III din anexa la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(67)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume să construiască, să dezvolte, să modernizeze și să completeze rețelele transeuropene în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital și să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(68)

Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (30) și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 ar trebui prin urmare abrogate. Cu toate acestea, efectele articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, care modifică anexa la Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (31) în ceea ce privește lista coridoarelor de transport de marfă, ar trebui să fie menținute.

(69)

Pentru a garanta continuitatea în acordarea sprijinului în domeniile de politică relevante și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la începutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,