14.7.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 249/38


REGULAMENTUL (UE) 2021/1153 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 7 iulie 2021

de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 172 și 194,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Pentru a realiza o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, pentru a stimula crearea de locuri de muncă și pentru a respecta angajamentele pe termen lung privind decarbonizarea, Uniunea necesită o infrastructură modernă, multimodală și foarte performantă în sectorul său al transporturilor, în sectorul energiei și în sectorul digital care să contribuie la conectarea și la integrarea Uniunii și a tuturor insulelor și regiunilor sale, inclusiv a regiunilor îndepărtate, ultraperiferice, periferice, muntoase și slab populate. Respectivele conexiuni ar trebui să contribuie la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, mărfurilor, capitalurilor și serviciilor. Rețelele transeuropene ar trebui să faciliteze conexiunile transfrontaliere, să promoveze o mai mare coeziune economică, socială și teritorială și să contribuie la realizarea unei economii de piață sociale mai competitive și mai sustenabile și la combaterea schimbărilor climatice.

(2)

Obiectivul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) este de a accelera investițiile în domeniul rețelelor transeuropene și de a mobiliza finanțarea provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp securitatea juridică și respectând principiul neutralității tehnologice. MIE ar trebui să permită valorificarea la maximum a sinergiilor dintre sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital, sporind astfel eficacitatea acțiunii Uniunii și permițând o reducere la minimum a costurilor de implementare.

(3)

MIE ar trebui să contribuie și la acțiunea Uniunii împotriva schimbărilor climatice și să sprijine proiectele durabile din punct de vedere social și ecologic, inclusiv, acolo unde este cazul, atenuarea schimbărilor climatice și măsurile de adaptare la acestea. În special, ar trebui consolidată contribuția MIE la realizarea țintelor și a obiectivelor din Acordul de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (4) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), precum și a obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și a obiectivului pe termen lung privind decarbonizarea.

(4)

MIE ar trebui să garanteze un nivel ridicat de transparență și să asigure o consultare publică în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern aplicabile.

(5)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament urmărește să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte generale de cel puțin 30 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În plus, prezentul regulament ar trebui să contribuie la planul ambițios de a aloca, pentru obiectivele în materie de biodiversitate, 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 în anul 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 în 2026 și 2027, ținând seama totodată de suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate. Prin acțiunile sale, MIE ar trebui să contribuie cu 60 % din pachetul său financiar global la îndeplinirea obiectivelor climatice, bazându-se, printre altele, pe următorii coeficienți: (i) 100 % pentru cheltuielile aferente infrastructurii feroviare, infrastructurii de încărcare, combustibililor alternativi durabili, transportului urban curat, transportului energiei electrice, stocării energiei electrice, rețelelor inteligente, transportului de CO2 și energiei din surse regenerabile; (ii) 40 % pentru căile navigabile interioare și transportul multimodal, precum și pentru infrastructura de gaze naturale, cu condiția să permită sporirea utilizării biometanului sau a hidrogenului din surse regenerabile. Coeficienții detaliați de monitorizare a cheltuielilor legate de climă aplicați ar trebui să fie în concordanță cu cei stabiliți în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (5), după caz. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării MIE și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al proceselor de reexaminare relevante. Pentru a preveni vulnerabilitatea infrastructurii la potențialele efecte pe termen lung ale schimbărilor climatice și pentru a garanta includerea costului emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect în evaluarea economică a proiectului, proiectele sprijinite de MIE ar trebui să fie supuse „imunizării la schimbările climatice”, după caz, în conformitate cu o serie de orientări care ar trebui elaborate de Comisie în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii.

(6)

În conformitate cu articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei. Egalitatea de gen, egalitatea de drepturi și de șanse pentru toți, precum și integrarea acestor obiective ar trebui să fie luate în considerare și promovate în întregul proces de evaluare, pregătire, implementare și monitorizare a MIE.

(7)

În scopul respectării obligațiilor de raportare, în ceea ce privește utilizarea de fonduri ale Uniunii pentru a sprijini măsurile luate în vederea respectării obiectivelor Directivei (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (6), cheltuielile legate de reducerea emisiilor sau a poluanților atmosferici în temeiul directivei respective ar trebui monitorizate.

(8)

Un obiectiv important al MIE este de a genera sinergii sporite și complementaritate între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital. În acest scop, MIE ar trebui să prevadă adoptarea de programe de lucru care ar putea aborda domenii specifice de intervenție, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea conectată și automatizată sau combustibilii alternativi durabili. Facilitarea comunicării digitale ar putea constitui o parte integrantă a unui proiect de interes comun în domeniul energiei și al transporturilor. În plus, MIE ar trebui să permită, în fiecare sector, posibilitatea de a considera eligibile anumite elemente sinergetice referitoare la un alt sector, în cazul în care o astfel de abordare îmbunătățește beneficiile socioeconomice ale investiției. Sinergia dintre sectoare ar trebui stimulată prin criteriile de atribuire pentru selectarea acțiunilor, precum și prin creșterea cofinanțării.

(9)

Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește orientările pentru rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) (7) (denumite în continuare „orientările TEN-T”) care identifică infrastructura TEN-T, prevăd cerințele care trebuie îndeplinite de aceasta și stabilesc măsurile de implementare a TEN-T. În special, orientările TEN-T au în vedere finalizarea rețelei centrale până în 2030, prin crearea unei noi infrastructuri și prin modernizarea și reabilitarea substanțială a celei existente, necesare în scopul de a se asigura continuitatea rețelei.

(10)

Pentru a se asigura conectivitatea la nivelul întregii Uniuni, acțiunile care contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun în sectorul transporturilor și care sunt finanțate de MIE ar trebui să se bazeze pe complementaritatea tuturor modurilor de transport pentru a crea rețele eficiente, interconectate și multimodale. Aceasta ar trebui să includă drumurile din statele membre care continuă să aibă o nevoie semnificativă de investiții pentru a-și finaliza rețeaua rutieră centrală TEN-T.

(11)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul CFM 2021-2027, costurile suportate legate de acțiunile deja începute, care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament, să fie considerate eligibile de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă acestea au fost suportate înainte de data depunerii cererii de grant.

(12)

În vederea realizării obiectivelor stabilite în orientările TEN-T, este necesar să se sprijine cu prioritate proiectele TEN-T în desfășurare, precum și legăturile transfrontaliere și legăturile lipsă și să se asigure, după caz, că acțiunile sprijinite sunt coerente cu planurile de acțiune pentru coridor instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 și cu dezvoltarea rețelei globale în ceea ce privește performanța și interoperabilitatea.

(13)

În special, implementarea integrală a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS) în rețeaua centrală până în 2030, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, necesită o creștere a sprijinului la nivelul Uniunii și o stimulare a participării investitorilor privați.

(14)

Mai mult, conectarea aeroporturilor la rețeaua centrală TEN-T reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru finalizarea cu succes a rețelei centrale TEN-T și pentru asigurarea unei intermodalități eficace. Prin urmare, ar trebui să se acorde prioritate realizării unor astfel de conexiuni acolo unde acestea lipsesc.

(15)

Pentru implementarea acțiunilor transfrontaliere este necesar un grad ridicat de integrare în raport cu etapele de planificare și de implementare. Fără a se acorda prioritate vreunuia dintre exemplele următoare, integrarea menționată ar putea fi demonstrată prin stabilirea unei companii unice dedicate proiectului, a unei structuri de guvernanță comune, a unei întreprinderi comune, a unui cadru juridic bilateral sau a unui cadru bazat pe un act de punere în aplicare, după cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, sau prin adoptarea oricărei alte forme de cooperare. Ar trebui încurajată înființarea de structuri de gestiune integrate, inclusiv întreprinderi comune, inclusiv prin creșterea nivelului cofinanțării.

(16)

Măsurile de simplificare pentru realizarea mai rapidă a TEN-T, în prezent în curs de elaborare, ar trebui să sprijine implementarea mai eficientă a proiectelor de interes comun în domeniul transporturilor.

(17)

Pentru a reflecta creșterea fluxurilor de transport și evoluția TEN-T, alinierea coridoarelor rețelei centrale și a tronsoanelor lor identificate în prealabil ar trebui să fie adaptate. Astfel de adaptări ale coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să afecteze finalizarea rețelei centrale până în 2030, ar trebui să îmbunătățească acoperirea coridoarelor de pe teritoriul statelor membre și ar trebui să fie proporționale pentru a menține coerența și eficiența în dezvoltarea și coordonarea coridorului. Din acest motiv, lungimea coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să crească cu mai mult de 15 %. La timpul cuvenit, pentru alinierea coridoarelor rețelei centrale ar trebui să se țină cont de rezultatele examinării implementării rețelei centrale, prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 1315/2013. Examinarea ar trebui să ia în considerare conexiunile feroviare transfrontaliere regionale din cadrul TEN-T care au fost abandonate sau dezafectate, precum și alte modificări aduse rețelei globale și impactul retragerii Regatului Unit din Uniune.

(18)

Este necesar să se promoveze investițiile publice și private în toate modurile de transport, în scopul promovării unei mobilități inteligente, interoperabile, durabile, multimodale, favorabile incluziunii, accesibile, în condiții de siguranță și securitate pe întreg teritoriul Uniunii. În comunicarea sa din 31 mai 2017 intitulată „Europa în mișcare: o agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social către o mobilitate curată, competitivă și conectată pentru toți”, Comisia a prezentat o amplă serie de inițiative menite să facă traficul mai sigur, să încurajeze taxarea rutieră inteligentă, să reducă emisiile de CO2, poluarea aerului și congestia traficului, să promoveze mobilitatea conectată și autonomă și să asigure condiții adecvate și perioade de repaus pentru lucrători. Aceste inițiative ar trebui să fie însoțite de sprijin financiar din partea Uniunii prin intermediul MIE, după caz.

(19)

În orientările TEN-T se solicită, în ceea ce privește noile tehnologii și inovarea, ca TEN-T să faciliteze decarbonizarea tuturor modurilor de transport prin stimularea eficienței energetice și prin utilizarea combustibililor alternativi, respectând în același timp principiul neutralității tehnologice. Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport în Uniune cu scopul de a reduce, pe cât posibil, dependența de combustibilii fosili și de a atenua impactul transporturilor asupra mediului și climei. Directiva respectivă impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că punctele de reîncărcare sau de realimentare accesibile publicului devin disponibile până la 31 decembrie 2025. După cum Comisia a subliniat în comunicarea sa din 8 noiembrie 2017 intitulată „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute – O Uniune Europeană care protejează planeta, care își capacitează consumatorii și care își apără industria și lucrătorii”, este necesar un set cuprinzător de măsuri pentru a promova mobilitatea cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar în cazul în care condițiile de piață nu oferă un stimulent suficient.

(20)

În cadrul comunicării sale din 17 mai 2018 intitulate „Mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”, Comisia a evidențiat că vehiculele automatizate și sistemele de conectivitate avansate vor face ca vehiculele să devină mai sigure, mai ușor de utilizat în comun și mai accesibile pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele care în prezent este posibil să fie private de serviciile de mobilitate, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă. În acest context, Comisia a propus, de asemenea, un „plan de acțiune strategic al UE privind siguranța rutieră” și modificarea Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10).

(21)

Pentru a îmbunătăți realizarea proiectelor de transport în părțile mai puțin dezvoltate ale rețelei, o alocare din Fondul de coeziune reglementat prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (11) ar trebui să fie transferată către MIE pentru a finanța proiecte de transport din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune. Într-o primă etapă, în ceea ce privește 70 % din pachetul financiar transferat, alocarea către proiectele eligibile pentru finanțare ar trebui să respecte alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune. Restul de 30 % din pachetul financiar transferat ar trebui alocat pe o bază concurențială celui mai mare număr posibil de proiecte situate în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, acordându-se prioritate legăturilor transfrontaliere și legăturilor lipsă. Statele membre ar trebui tratate în mod egal, iar dezavantajele care decurg din vulnerabilități geografice permanente ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător. Comisia ar trebui să sprijine statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în eforturile acestora de elaborare a unei serii adecvate de proiecte eligibile, în special prin consolidarea capacității instituționale a administrațiilor publice vizate.

(22)

În cadrul concluziilor sale din 21 iulie 2020, Consiliul European a convenit că, în contextul mai larg al CFM 2021-2027, un cuantum de 1 384 000 000 EUR (la prețurile din 2018) din MIE urmează să fie utilizat pentru finalizarea unor legături feroviare transfrontaliere majore care lipsesc între țările beneficiare ale Fondului de coeziune pentru a sprijini funcționarea pieței interne și că normele de cofinanțare ale transferului din Fondul de coeziune către MIE urmează să se aplice respectivului cuantum.

(23)

Ca urmare a comunicării comune din 10 noiembrie 2017 intitulate „Îmbunătățirea mobilității militare în Uniunea Europeană”, comunicarea comună din 28 martie 2018 privind Planul de acțiune vizând mobilitatea militară a subliniat faptul că politica privind infrastructura de transport oferă o oportunitate clară pentru a crește sinergiile între nevoile în materie de apărare și TEN-T, cu scopul general de a îmbunătăți mobilitatea militară la nivelul Uniunii, ținând seama de echilibrul geografic și de potențialele beneficii pentru protecția civilă. În 2018, în conformitate cu Planul de acțiune vizând mobilitatea militară, Consiliul a evaluat și validat cerințele militare legate de infrastructura de transport, iar în 2019, serviciile Comisiei au identificat părțile TEN-T care sunt adecvate pentru dubla utilizare, inclusiv modernizările necesare ale infrastructurii existente. Finanțarea din partea Uniunii pentru proiectele cu dublă utilizare ar trebui să fie executată prin intermediul MIE pe baza unor programe de lucru, ținând seama de cerințele aplicabile stabilite în contextul Planului de acțiune vizând mobilitatea militară și în orice listă orientativă ulterioară a proiectelor prioritare care sunt identificate de statele membre în conformitate cu planul respectiv.

(24)

În orientările TEN-T se recunoaște faptul că rețeaua globală asigură accesibilitatea și conectivitatea tuturor insulelor și regiunilor Uniunii, inclusiv a regiunilor îndepărtate și ultraperiferice. În plus, în comunicarea sa din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, Comisia a subliniat nevoile specifice în materie de transport, de energie și digitale ale regiunilor ultraperiferice și necesitatea de a se asigura o finanțare adecvată din partea Uniunii menită să corespundă acestor nevoi, inclusiv prin intermediul MIE, aplicându-se rate de cofinanțare de cel mult 70 %.

(25)

Având în vedere nevoile de investiții semnificative care trebuie satisfăcute pentru a se realiza progrese în finalizarea rețelei centrale TEN-T până în 2030 (estimate la 350 de miliarde EUR în perioada 2021-2027) și a rețelei globale TEN-T până în 2050, precum și de investiții în decarbonizare-digitalizare-urbanizare (estimate la 700 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), este oportun să se utilizeze în mod cât mai eficace diferitele programe și instrumente de finanțare ale Uniunii, maximizând astfel valoarea adăugată a investițiilor sprijinite de Uniune. Acest lucru s-ar putea realiza printr-un proces investițional simplificat, care să crească vizibilitatea în materie de conducte de transport și coerența între programele relevante ale Uniunii, în special MIE, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune și Programul InvestEU. În special, ar trebui să fie luate în considerare, după caz, condițiile favorabile detaliate în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/1060.

(26)

Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12) definește prioritățile din domeniul infrastructurii energetice transeuropene care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor de politică ale Uniunii în materie de energie și climă, identifică proiecte de interes comun necesare pentru implementarea acestor priorități și stabilește măsuri privind acordarea de autorizații, implicarea publică și reglementarea pentru a accelera și/sau a facilita implementarea acestor proiecte, inclusiv criterii privind eligibilitatea generală a unor astfel de proiecte pentru obținerea de sprijin financiar din partea Uniunii. Identificarea proiectelor de interes comun în conformitate cu regulamentul respectiv va continua să urmeze principiul „eficiența energetică înainte de toate”, proiectele fiind evaluate în funcție de scenarii privind cererea de energie care sunt pe deplin compatibile cu obiectivele Uniunii în materie de energie și climă.

(27)

Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (13) subliniază necesitatea creării unui cadru favorabil care să cuprindă o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, cu trimitere explicită la acțiuni de facilitare care să sprijine cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile.

(28)

În timp ce finalizarea infrastructurii de rețea rămâne o prioritate în scopul dezvoltării energiei din surse regenerabile, integrarea cooperării transfrontaliere în materie de energie din surse regenerabile și dezvoltarea unui sistem energetic inteligent și eficient, care să includă soluții de stocare a energiei și de gestionare a cererii de energie ce contribuie la echilibrarea rețelei, reflectă abordarea adoptată în cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, cu responsabilitatea colectivă de a atinge un obiectiv ambițios în materie de energie din surse regenerabile în 2030, precum și contextul nou la nivel de politică, cu obiective ambițioase pe termen lung privind decarbonizarea, asigurând o tranziție echitabilă și adecvată.

(29)

Tehnologiile de infrastructură inovatoare care permit tranziția spre sisteme energetice și de mobilitate cu emisii scăzute și care îmbunătățesc siguranța alimentării, urmărind totodată o mai mare independență energetică a Uniunii, sunt esențiale, având în vedere agenda de decarbonizare a Uniunii. În special, în comunicarea sa din 23 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea rețelelor energetice europene”, Comisia a subliniat că, în condițiile în care energia din surse regenerabile va reprezenta jumătate din producția de energie electrică până în 2030, rolul energiei electrice va fi din ce în ce mai mult de a stimula decarbonizarea sectoarelor care au fost până în prezent dominate de combustibilii fosili, precum transporturile, industria și încălzirea și răcirea, și că, prin urmare, accentul în cadrul politicii privind infrastructura energetică transeuropeană trebuie pus pe investițiile în interconectarea rețelelor electrice, în stocarea energiei electrice, în proiectele de rețele inteligente și în infrastructura de gaze. Pentru a sprijini obiectivele privind decarbonizarea ale Uniunii, integrarea pieței interne și siguranța alimentării, trebuie să se ia în considerare în mod corespunzător și să se acorde prioritate tehnologiilor și proiectelor care contribuie la tranziția către o economie cu emisii reduse. Comisia va avea drept obiectiv creșterea numărului de proiecte privind rețele inteligente transfrontaliere și modalități inovatoare de stocare, precum și privind transportul de CO2 care urmează să fie sprijinite în cadrul MIE.

(30)

Proiectele transfrontaliere derulate în domeniul energiei din surse regenerabile urmează să permită o implementare eficientă din punctul de vedere al costurilor a energiei din surse regenerabile în Uniune, precum și atingerea țintei obligatorii a Uniunii ca până în 2030 cel puțin 32 % din energie să fie energie din surse regenerabile, după cum se prevede la articolul 3 din Directiva (UE) 2018/2001, și urmează să contribuie la adoptarea strategică a unor tehnologii inovatoare legate de energia din surse regenerabile. Printre exemplele reprezentative de tehnologii eligibile se numără producția de energie din surse regenerabile precum energia eoliană terestră și offshore, energia solară, biomasa durabilă, energia oceanică, energia geotermală sau combinații ale acestora, conectarea acestora la rețea și alte elemente precum instalațiile de stocare sau transformare. Acțiunile eligibile nu sunt limitate la sectorul energiei electrice, ci pot acoperi și alți purtători de energie și eventuala cuplare a sectorului de exemplu cu încălzirea și răcirea, cu transformarea energiei electrice în gaze, cu stocarea și cu transporturile. Pentru a se păstra flexibilitatea față de progresele și evoluțiile tehnologice, această listă nu este exhaustivă. Proiectele de acest fel nu presupun neapărat o legătură fizică între statele membre care cooperează. Respectivele proiecte pot fi situate pe teritoriul unui singur stat membru implicat, cu condiția să se aplice criteriile generale din partea IV din anexa la prezentul regulament.

(31)

Pentru a sprijini cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile și absorbția de către piață a proiectelor, Comisia ar trebui să faciliteze dezvoltarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. În sectorul energetic, în absența unei absorbții suficiente de către piață a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, bugetul neutilizat prevăzut pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să fie utilizat pentru îndeplinirea obiectivelor rețelelor energetice transeuropene, pentru acțiuni referitoare la proiecte de interes comun, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 347/2013, înainte de a lua în considerare posibilitatea unei utilizări a mecanismului Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile stabilit de Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (14).

(32)

Este necesară sprijinirea proiectelor de rețele inteligente care integrează producția, distribuția sau consumul de energie electrică utilizând gestionarea în timp real a sistemelor și care influențează fluxurile energetice transfrontaliere. Sprijinul acordat prin MIE pentru astfel de proiecte ar trebui să reflecte, de asemenea, rolul central pe care îl joacă rețelele energetice inteligente în tranziția energetică și ar trebui să ajute la depășirea deficitelor de finanțare care, în prezent, creează obstacole pentru investițiile destinate implementării pe scară largă a tehnologiilor legate de rețele energetice inteligente.

(33)

În contextul sprijinului din partea Uniunii, o atenție specială ar trebui să fie acordată interconexiunilor energetice transfrontaliere, inclusiv celor care sunt necesare pentru atingerea țintei de interconectare a rețelelor electrice de 10 % pentru 2020 și, respectiv, de 15 % pentru 2030 prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999. Instalarea de linii de interconexiune pentru energia electrică este crucială pentru integrarea piețelor și pentru eliminarea izolării energetice, întrucât permite integrarea de mai multă energie din surse regenerabile în sistem și valorifică astfel portofoliul lor diferit de cerere și de ofertă de energie din surse regenerabile, precum și rețelele de energie eoliană offshore și rețelele inteligente, precum și pentru integrarea tuturor țărilor într-o piață lichidă și competitivă a energiei.

(34)

Realizarea pieței unice digitale se bazează pe infrastructura de conectivitate digitală subiacentă. Digitalizarea industriei Uniunii și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, asistența medicală și administrația publică depind de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile și accesibile. Conectivitatea digitală a devenit unul dintre factorii determinanți pentru eliminarea decalajelor economice, sociale și teritoriale, sprijinind modernizarea economiilor locale și stând la baza diversificării activităților economice. Domeniul de intervenție al MIE în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală ar trebui să fie ajustat pentru a reflecta importanța sa crescândă pentru economie și societate în ansamblu. Prin urmare, este necesar să se stabilească proiectele de interes comun privind infrastructura de conectivitate digitală necesare pentru îndeplinirea obiectivelor pieței unice digitale a Uniunii și să se abroge Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (15).

(35)

În comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (denumită în continuare „strategia societății gigabiților”), Comisia stabilește obiective strategice pentru 2025, în vederea optimizării investițiilor în infrastructura de conectivitate digitală. Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (16) vizează, printre altele, crearea unui cadru de reglementare care să stimuleze investițiile private în rețelele de conectivitate digitală. Totuși, este clar că implementările de rețele vor rămâne neviabile din punct de vedere comercial în multe zone de pe întreg teritoriul Uniunii, din cauza unei serii de factori precum izolarea și particularitățile geografice/teritoriale și densitatea scăzută a populației, precum și din cauza a diverși factori socioeconomici și, prin urmare, necesită urgent mai multă atenție. Prin urmare, MIE ar trebui să fie ajustat pentru a contribui la îndeplinirea acelor obiective strategice stabilite în strategia societății gigabiților care urmăresc să contribuie la obținerea unui echilibru între dezvoltarea din zonele rurale și din cele urbane și să completeze sprijinul acordat pentru implementarea de rețele de foarte mare capacitate prin intermediul altor programe, în special FEDR, Fondul de coeziune și Programul InvestEU.

(36)

Deși toate rețelele de conectivitate digitală care sunt conectate la internet sunt intrinsec rețele transeuropene, situație care se datorează în special funcționării aplicațiilor și serviciilor pe care le permit, prioritatea pentru sprijin prin intermediul MIE ar trebui acordată acțiunilor cu cel mai mare impact preconizat asupra pieței unice digitale, printre altele prin alinierea acestora cu obiectivele strategiei societății gigabiților, precum și asupra transformării digitale a economiei și societății, având în vedere disfuncționalitățile pieței și obstacolele întâlnite în calea implementării.

(37)

Școlile, universitățile, bibliotecile, administrațiile locale, regionale sau naționale, principalii furnizori de servicii publice, spitalele și centrele medicale, nodurile de transport și întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală sunt entități și locuri care pot stimula evoluțiile socioeconomice importante în zonele în care sunt situate, inclusiv în mediul rural și în zonele slab populate. Astfel de factori socioeconomici trebuie să se afle în avangarda conectivității în gigabiți pentru a oferi acces la cele mai bune servicii și aplicații pentru gospodării, mediul de afaceri și comunitățile locale din Uniune. MIE ar trebui să ofere acces la rețele de foarte mare capacitate, inclusiv sistemele 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă generație, care pot asigura o conectivitate în gigabiți pentru acești factori socioeconomici cu scopul de a le maximiza efectele pozitive asupra economiei și societății la nivel mai general din zonele lor, inclusiv prin generarea unei cereri mai mari pentru conectivitate și servicii.

(38)

Teritoriile neconectate din întreaga Uniune reprezintă blocaje și un potențial neexploatat pentru piața unică digitală. În zonele rurale și cele mai izolate, conectivitatea la internet de înaltă calitate poate avea un rol esențial în prevenirea decalajului digital, a izolării și a depopulării prin reducerea costurilor de livrare de bunuri și de servicii, precum și în compensarea parțială a izolării. Conectivitatea la internet de înaltă calitate este necesară pentru noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale. MIE ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile din Uniune, fie că sunt rurale sau urbane, a unei conectivități fixe sau fără fir de foarte mare capacitate, punând accentul pe cazurile de implementare în legătură cu care se constată o anumită disfuncționalitate a pieței care poate fi abordată folosind granturi de mică intensitate. Sinergiile acțiunilor sprijinite prin MIE ar trebui maximizate, acordându-se atenția cuvenită nivelului de concentrare a factorilor socioeconomici într-o zonă dată și nivelului de finanțare necesar pentru a genera acoperire. În plus, MIE ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că ulterior nu este rentabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă deja acoperită.

(39)

În plus, bazându-se pe succesul inițiativei WiFi4EU, MIE ar trebui să sprijine în continuare accesul la o conexiune fără fir locală gratuită, sigură, de înaltă calitate în centrele vieții publice locale, inclusiv entitățile cu misiune de serviciu public, cum sunt autoritățile publice și furnizorii de servicii publice, precum și în spațiile în aer liber accesibile publicului larg, pentru a promova viziunea digitală a Uniunii în comunitățile locale.

(40)

Infrastructura digitală este o importantă rampă de lansare pentru inovare. Pentru a-și maximiza impactul, MIE ar trebui să se concentreze asupra finanțării infrastructurii digitale. Serviciile și aplicațiile digitale individuale, cum ar fi cele care implică diverse tehnologii ale registrelor distribuite sau care utilizează inteligență artificială, ar trebui, prin urmare, să nu fie incluse în domeniul de aplicare al MIE, ci, în schimb, să fie abordate prin intermediul altor instrumente, cum ar fi programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (17), după caz. De asemenea, este important să se maximizeze sinergiile dintre diferitele programe.

(41)

Viabilitatea următoarei generații preconizate de servicii digitale, cum ar fi serviciile internetului obiectelor și aplicațiile digitale aferente, care se preconizează că vor aduce beneficii semnificative în diferite sectoare și pentru societate în ansamblul său, va necesita o acoperire transfrontalieră neîntreruptă cu sisteme 5G, în special pentru a permite utilizatorilor și obiectelor să rămână conectate atunci când se deplasează. Cu toate acestea, scenariile de partajare a costurilor pentru implementarea tehnologiei 5G în toate sectoarele respective rămân neclare, iar riscurile percepute ale implementării comerciale în unele domenii-cheie sunt foarte ridicate. Se preconizează că conexiunile feroviare și coridoarele rutiere vor fi domeniile-cheie pentru prima fază a noilor aplicații în domeniul mobilității conectate și, prin urmare, constituie proiecte transfrontaliere esențiale pentru finanțare în cadrul MIE.

(42)

Implementarea de rețele de comunicații electronice magistrale, inclusiv de cabluri submarine care conectează teritoriile europene cu țări terțe de pe alte continente sau care conectează insulele, regiunile ultraperiferice sau țările și teritoriile de peste mări europene, inclusiv prin apele teritoriale ale Uniunii și prin zonele economice exclusive ale statelor membre, este necesară în vederea asigurării redundanței necesare pentru astfel de infrastructuri vitale, precum și pentru a spori capacitatea și reziliența rețelelor digitale ale Uniunii și a contribui la coeziunea teritorială. Cu toate acestea, astfel de proiecte sunt adesea neviabile din punct de vedere comercial fără sprijin public. În plus, ar trebui să existe sprijin pentru completarea resurselor europene de calcul de înaltă performanță cu conexiuni adecvate la capacitate de terabiți.

(43)

Acțiunile care contribuie la proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală ar trebui să implementeze cea mai bună și cea mai adecvată tehnologie disponibilă pentru proiectul respectiv, care oferă un echilibru optim între tehnologiile de ultimă oră în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, siguranța transmiterii, reziliența rețelei și eficiența din punctul de vedere al costurilor. Aceste implementări ar trebui să devină prioritare prin intermediul unor programe de lucru, ținând seama de criteriile stabilite în prezentul regulament. Implementarea de rețele de foarte mare capacitate poate include infrastructură pasivă, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice, precum și de mediu. În sfârșit, cu ocazia stabilirii priorităților de acțiune ar trebui să fie luate în considerare eventualele efecte pozitive în materie de conectivitate, de exemplu atunci când un proiect implementat poate aduce mai multe argumente economice pentru implementări ulterioare, ducând la acoperirea suplimentară a teritoriilor și populației din zonele care au rămas până în prezent neacoperite.

(44)

Uniunea și-a elaborat propria tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare prin satelit (PNT) (programele Galileo și EGNOS) și propriul program de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus). Atât programele Galileo și EGNOS, cât și programul Copernicus oferă servicii avansate care aduc beneficii economice importante utilizatorilor publici și privați. În consecință, orice infrastructură de transport, energetică și digitală finanțată prin MIE care utilizează servicii PNT sau de observare a Pământului ar trebui să fie compatibilă din punct de vedere tehnic cu programele amintite mai sus.

(45)

Rezultatele pozitive ale primei cereri de propuneri de finanțare mixtă lansate în cadrul actualului program în 2017 au confirmat relevanța și valoarea adăugată a utilizării granturilor Uniunii în combinație cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare ori a altor instituții de dezvoltare și financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare din sectorul privat și a unor investitori din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat. Finanțarea mixtă ar trebui să contribuie la atragerea investițiilor private și la asigurarea efectului de levier al contribuției globale a sectorului public, în conformitate cu obiectivele Programului InvestEU. Prin urmare, MIE ar trebui să continue să sprijine acțiuni care pot fi finanțate prin combinarea granturilor Uniunii cu alte surse de finanțare.

(46)

În sectorul transporturilor, cuantumurile utilizate pentru operațiuni de finanțare mixtă ar trebui să nu depășească 10 % din cuantumul prevăzut la rubrica 1(2) din CFM 2021-2027. Ar trebui să fie posibilă utilizarea de operațiuni de finanțare mixtă, spre exemplu, pentru acțiuni legate de mobilitatea inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate.

(47)

Obiectivele de politică ale MIE ar trebui, de asemenea, să fie abordate prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare în cadrul componentelor de politică ale Programului InvestEU. Acțiunile din cadrul MIE ar trebui utilizate pentru a stimula investițiile prin abordarea disfuncționalităților pieței sau a situațiilor de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, în special atunci când acțiunile nu sunt viabile din punct de vedere comercial, dar au o valoare adăugată clară pentru Uniune.

(48)

Pentru a promova dezvoltarea integrată a ciclului de inovare, este necesar să se asigure complementaritatea între soluțiile inovatoare dezvoltate în contextul programelor-cadru de cercetare și inovare ale Uniunii și soluțiile inovatoare implementate cu sprijin din partea MIE. În acest scop, sinergiile cu Programul Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (18), ar trebui să garanteze că nevoile de cercetare și inovare în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital în cadrul Uniunii sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al Programului Orizont Europa. Mai mult, sinergiile cu Programul Orizont Europa ar trebui să asigure că MIE sprijină implementarea la scară largă și instalarea de tehnologii și soluții inovatoare în domeniul infrastructurii de transport, energetice și digitale, în special a celor care decurg din Programul Orizont Europa. De asemenea, sinergiile cu Programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că schimbul de informații și de date între Programul Orizont Europa și MIE va fi facilitat, de exemplu prin evidențierea tehnologiilor din Programul Orizont Europa cu un nivel ridicat de pregătire pentru piață care ar putea fi implementate mai departe prin intermediul MIE.

(49)

Durata MIE ar trebui să fie aliniată la durata CFM. Prezentul regulament ar trebui să stabilească un pachet financiar pentru întreaga perioadă 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii (19), pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(50)

La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice constituie cadrul pentru identificarea priorităților naționale de reformă și monitorizarea implementării lor. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul respectivelor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale anuale de reformă, ca o modalitate de a structura și a coordona proiecte de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare la nivel național sau din partea Uniunii, sau prin ambele. Ele ar trebui, de asemenea, să utilizeze fondurile Uniunii în mod coerent și să maximizeze valoarea adăugată a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din FEDR și Fondul de coeziune, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, Programul InvestEU și MIE, după caz. Sprijinul financiar ar trebui să fie, de asemenea, utilizat într-un mod coerent cu planurile Uniunii și naționale privind energia și clima, după caz.

(51)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(52)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Atunci când se face respectiva alegere, ar trebui avută în vedere utilizarea de sume forfetare, de rate forfetare și de costuri unitare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(53)

Entitățile juridice stabilite în Uniune ar trebui să poată participa, în măsura posibilului, pe bază de reciprocitate, la programele echivalente din țările terțe care participă la MIE.

(54)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (20) (denumit în continuare „Acordul privind SEE”), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru a permite ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(55)

Regulamentul financiar stabilește normele referitoare la acordarea de granturi. Pentru a lua în considerare specificitatea acțiunilor sprijinite prin MIE și pentru a asigura o implementare coerentă în rândul sectoarelor acoperite de MIE, este necesar să se prevadă indicații suplimentare privind eligibilitatea și criteriile de atribuire. Selectarea operațiunilor și finanțarea acestora ar trebui să fie supuse numai condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul financiar. Fără a aduce atingere Regulamentului financiar, ar trebui să existe posibilitatea ca programele să prevadă proceduri simplificate.

(56)

În conformitate cu Regulamentul financiar, criteriile de selecție și de atribuire sunt stabilite în programele de lucru. În sectorul transporturilor, calitatea și relevanța unui proiect ar trebui să fie evaluate luând în calcul și impactul preconizat al proiectului asupra conectivității la nivel european, respectarea cerințelor de accesibilitate și strategia sa în ceea ce privește viitoarele nevoi de întreținere.

(57)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (21) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (22), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (23) și (UE) 2017/1939 (24) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (UE, Euratom) nr. 2185/96 și (Euratom, CE) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții pe teren, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (25). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(58)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (26) persoanele și entitățile stabilite în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor MIE și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată respectiva țară sau respectivul teritoriu de peste mări.

(59)

Uniunea ar trebui să urmărească coerența și sinergiile cu programele Uniunii pentru politicile externe, inclusiv asistența pentru preaderare în urma angajamentelor asumate în contextul comunicării Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”.

(60)

În cazul în care țări terțe sau entități stabilite în țări terțe participă la acțiuni care contribuie la proiecte de interes comun sau la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, sprijinul financiar ar trebui să fie disponibil numai dacă este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor proiectelor respective. Referitor la proiectele transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile, cooperarea dintre unul sau mai multe state membre și o țară terță (inclusiv în cadrul Comunității Energiei) ar trebui să respecte condițiile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 în ceea ce privește necesitatea unei legături fizice cu Uniunea.

(61)

În comunicarea sa din 3 octombrie 2017 intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”, Comisia constată că Uniunea este cea mai deschisă piață din lume pentru achiziții publice, însă accesul companiilor din Uniune la procedurile din alte țări nu este întotdeauna reciproc. Prin urmare, beneficiarii MIE ar trebui să utilizeze pe deplin posibilitățile strategice de achiziții publice oferite de Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (27).

(62)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare (28), MIE ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, cum ar fi cele cu privire la urmărirea politicilor climatice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele MIE pe teren. Comisia ar trebui să realizeze evaluări și să comunice Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rezultatele acestora pentru a evalua eficacitatea și eficiența finanțării, precum și impactul acesteia asupra obiectivelor generale ale MIE și, după caz, pentru a efectua modificările necesare.

(63)

Ar trebui implementate măsuri de monitorizare și de raportare transparente, adecvate și care implică răspundere, inclusiv indicatori măsurabili, pentru a evalua și a raporta progresul MIE în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale și specifice stabilite de prezentul regulament. Aceste măsuri ar trebui, de asemenea, să asigure recunoașterea realizărilor MIE. Acest sistem de raportare cu privire la performanță ar trebui să garanteze că datele referitoare la monitorizarea implementării MIE și la rezultatele acestuia sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate și că datele și rezultatele respective sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. Este necesar să se impună cerințe de raportare proporționale privind beneficiarii fondurilor Uniunii, în vederea colectării de date relevante pentru MIE.

(64)

MIE ar trebui să fie implementat prin intermediul unor programe de lucru. Până la 15 octombrie 2021, Comisia ar trebui să adopte primele programe de lucru multianuale, care ar trebui să includă calendarul cererilor de propuneri pentru primii trei ani de desfășurare ai MIE, subiectele și bugetul orientativ al acestora, precum și un cadru viitor care să acopere întreaga perioadă de programare.

(65)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea unor norme specifice privind cofinanțarea între elementele proiectelor transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile, precizând, acolo unde este necesar, cerințele de infrastructură aplicabile anumitor categorii de acțiuni privind infrastructura cu dublă utilizare și procedura de evaluare privind acțiunile legate de acțiuni privind infrastructura cu dublă utilizare; adoptarea programelor de lucru; acordarea de sprijin financiar din partea Uniunii. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (29).

(66)

În vederea adaptării, dacă este cazul, a indicatorilor utilizați pentru monitorizarea MIE, a procentajelor orientative ale resurselor bugetare alocate pentru fiecare dintre obiectivele specifice din sectorul transporturilor și a definiției coridoarelor rețelei centrale de transport, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările la părțile I, II și III din anexa la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(67)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume să construiască, să dezvolte, să modernizeze și să completeze rețelele transeuropene în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital și să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(68)

Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (30) și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 ar trebui prin urmare abrogate. Cu toate acestea, efectele articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, care modifică anexa la Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (31) în ceea ce privește lista coridoarelor de transport de marfă, ar trebui să fie menținute.

(69)

Pentru a garanta continuitatea în acordarea sprijinului în domeniile de politică relevante și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la începutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) pentru perioada cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027.

Prezentul regulament stabilește obiectivele MIE, bugetul său pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind acordarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„acțiune” înseamnă orice activitate care a fost identificată a fi independentă din punct de vedere financiar și tehnic, care este delimitată în timp și care este necesară pentru implementarea unui proiect;

(b)

„combustibili alternativi” înseamnă combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 1 din Directiva 2014/94/UE;

(c)

„beneficiar” înseamnă o entitate cu personalitate juridică cu care a fost semnat un acord de grant;

(d)

„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni care beneficiază de sprijin din bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de ajutor nerambursabil și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții de finanțare publice, precum și din partea unor instituții de finanțare comerciale și a unor investitori comerciali;

(e)

„rețea globală” înseamnă infrastructura de transport identificată în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(f)

„rețea centrală” înseamnă infrastructura de transporturi identificată în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(g)

„coridoarele rețelei centrale” înseamnă instrumente care facilitează implementarea coordonată a rețelei centrale, astfel cum sunt prevăzute la capitolul IV din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și enumerate în partea III din anexa la prezentul regulament;

(h)

„legătură transfrontalieră” înseamnă, în sectorul transporturilor, un proiect de interes comun care asigură continuitatea rețelei TEN-T între două state membre sau între un stat membru și o țară terță;

(i)

„legătură lipsă” înseamnă un tronson lipsă de transport pentru toate modurile de transport din TEN-T sau un tronson de transport care asigură conectarea rețelelor centrale sau globale cu coridoarele TEN-T, care afectează continuitatea TEN-T sau în care se află unul sau mai multe blocaje ce afectează continuitatea TEN-T;

(j)

„infrastructură cu dublă utilizare” înseamnă o infrastructură de rețea de transport care răspunde atât necesităților civile, cât și celor de apărare;

(k)

„proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile” înseamnă un proiect selectat sau eligibil pentru a fi selectat în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între două sau mai multe state membre sau al unor acorduri între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001, în materie de planificare sau de implementare a energiei din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament;

(l)

„eficiență energetică înainte de toate” înseamnă principiul „eficiența energetică înainte de toate” astfel cum este definit la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) 2018/1999;

(m)

„infrastructură de conectivitate digitală” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, sisteme 5G, conectivitate fără fir locală de foarte înaltă calitate și rețele magistrale, precum și platforme digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie;

(n)

„sisteme 5G” înseamnă un set de elemente de infrastructură digitală bazate pe standarde convenite la nivel mondial pentru tehnologia de comunicații mobile și fără fir, utilizate pentru conectivitate și servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanță avansată, cum ar fi rate și capacitate de date foarte mari, comunicații cu latență redusă, fiabilitate extrem de ridicată, sau care acceptă un număr mare de dispozitive conectate;

(o)

„coridor 5G” înseamnă o cale de transport, drum, cale ferată sau cale navigabilă interioară, acoperit în întregime de infrastructură de conectivitate digitală și în special de sisteme 5G care permite furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie precum mobilitatea conectată și automatizată, servicii de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitate digitală pe căile navigabile interioare;

(p)

„platforme digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și energetică” înseamnă resurse fizice și virtuale de tehnologii ale informației și comunicațiilor care funcționează prin intermediul infrastructurii de comunicații și care sprijină fluxul, stocarea, prelucrarea și analiza datelor privind infrastructura de transport sau energetică, sau ambele;

(q)

„proiect de interes comun” înseamnă un proiect identificat în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 sau în Regulamentul (UE) nr. 347/2013 sau la articolul 8 din prezentul regulament;

(r)

„studii” înseamnă activitățile necesare pentru a pregăti implementarea proiectului, precum studiile pregătitoare, de cartografiere, de fezabilitate, de evaluare, de testare și de validare, inclusiv sub forma programelor informatice, și oricare alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare a unui proiect, precum și de luare a deciziilor privind finanțarea sa, cum ar fi recunoașterea amplasamentelor în cauză și pregătirea pachetului financiar;

(s)

„factori socioeconomici” înseamnă entități care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera în mod direct sau indirect beneficii socioeconomice substanțiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influență;

(t)

„țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;

(u)

„rețele de foarte mare capacitate” înseamnă rețele de foarte mare capacitate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva (UE) 2018/1972;

(v)

„lucrări” înseamnă cumpărarea, furnizarea și implementarea de componente, sisteme și servicii, inclusiv programe informatice, realizarea activităților de dezvoltare, construcție și de instalare aferente unui proiect, recepția instalațiilor și lansarea proiectului.

Articolul 3

Obiective

(1)   Obiectivele generale ale MIE sunt construirea, dezvoltarea, modernizarea și completarea rețelelor transeuropene în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital și facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, luând în considerare angajamentele de decarbonizare pe termen lung și obiectivele de sporire a competitivității europene; de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; de coeziune teritorială, socială și economică; și de acces la piața internă și de integrare a acesteia, cu accent pe facilitarea sinergiilor între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital.

(2)   Obiectivele specifice ale MIE sunt:

(a)

în sectorul transporturilor:

(i)

să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate, în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1315/2013; și

(ii)

să adapteze anumite părți ale TEN-T pentru dubla utilizare a infrastructurii de transport, în vederea îmbunătățirii atât a mobilității civile, cât și a celei militare;

(b)

în sectorul energiei:

(i)

să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la o mai bună integrare a pieței interne a energiei și la eficiența și competitivitatea acesteia, la interoperabilitatea rețelelor la nivel transfrontalier și transsectorial, la facilitarea decarbonizării economiei, la promovarea eficienței energetice și la asigurarea siguranței alimentării; și

(ii)

să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei, inclusiv în ceea ce privește energia din surse regenerabile;

(c)

în sectorul digital: să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la implementarea unor rețele de foarte mare capacitate sigure și securizate, inclusiv sisteme 5G, și la accesul la acestea, precum și la sporirea rezilienței și a capacității rețelelor magistrale digitale de pe teritoriile Uniunii prin corelarea lor cu teritoriile învecinate, precum și la digitalizarea rețelelor de transport și de energie.

Articolul 4

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru implementarea MIE pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027 este de 33 710 000 000 EUR (32) în prețuri curente.

În conformitate cu obiectivul Uniunii de integrare a acțiunilor climatice în politicile sectoriale ale Uniunii și în fondurile Uniunii, MIE contribuie la obiectivele climatice prin acțiunile sale cu 60 % din pachetul său financiar global.

(2)   Distribuirea cuantumului menționat la alineatul (1) se stabilește după cum urmează:

(a)

25 807 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a), din care:

(i)

12 830 000 000 EUR din CFM 2021-2027, rubrica 1(2), Investiții strategice europene;

(ii)

11 286 000 000 EUR transferați din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuiți, în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului de coeziune;

(iii)

1 691 000 000 EUR din CFM 2021-2027, rubrica 5(13), pentru obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii);

(b)

5 838 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), din care 15 %, sub rezerva absorbției de către piață, pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, iar în cazul în care se atinge pragul de 15 %, Comisia majorează acest prag până la 20 %, sub rezerva absorbției de către piață;

(c)

2 065 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c).

(3)   Comisia nu se abate de la cuantumul menționat la alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

(4)   Până la 1 % din cuantumul menționat la alineatul (1) poate fi utilizat pentru a finanța asistența tehnică și administrativă pentru implementarea MIE și a orientărilor specifice sectoarelor, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele informatice și tehnologice ale întreprinderilor. Acest cuantum poate fi, de asemenea, utilizat pentru a finanța măsuri de însoțire pentru a sprijini activitatea de pregătire a proiectelor, în special pentru a oferi servicii de consultanță promotorilor de proiecte cu privire la oportunitățile de finanțare, cu scopul de a-i ajuta la structurarea finanțării proiectelor lor.

(5)   Angajamentele bugetare pentru acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza în tranșe anuale, pe parcursul a două sau mai multe exerciții financiare.

(6)   În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, ținând seama de intrarea în vigoare cu întârziere a prezentului regulament și pentru a asigura continuitatea, pentru o durată limitată, costurile suportate în legătură cu acțiuni care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament pot fi considerate eligibile începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă acestea au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.

(7)   Cuantumul transferat din Fondul de coeziune se execută în conformitate cu prezentul regulament, sub rezerva dispozițiilor alineatului (8) de la prezentul articol și fără a aduce atingere articolului 15 alineatul (2) litera (c).

(8)   În ceea ce privește cuantumurile transferate din Fondul de coeziune, 30 % din respectivele cuantumuri se pun de îndată, pe o bază concurențială, la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în vederea finanțării proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor în conformitate cu prezentul regulament, acordându-se prioritate sprijinirii celui mai mare număr posibil de legături transfrontaliere și legături lipsă. Până la 31 decembrie 2023, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare respectă alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune în ceea ce privește 70 % din resursele transferate. Începând cu 1 ianuarie 2024, resursele transferate către MIE care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură în domeniul transporturilor sunt puse la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în vederea finanțării proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor în conformitate cu prezentul regulament.

(9)   Statelor membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor, măsurat în standardul puterii de cumpărare (SPC) pentru perioada 2015-2017, este mai mic de 60 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27 li se garantează, până la 31 decembrie 2024, 70 % din 70 % din cuantumul transferat către program de respectivele state membre.

(10)   Până la 31 decembrie 2025, cuantumul total alocat, din cuantumul menționat la alineatul (2) litera (a) punctul (ii), acțiunilor dintr-un stat membru eligibil pentru finanțare din Fondul de coeziune nu poate depăși 170 % din cota statului membru respectiv din cuantumul total transferat din Fondul de coeziune.

(11)   Pentru a sprijini statele membre care sunt eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune și care ar putea întâmpina dificultăți în conceperea unor proiecte care să aibă un nivel suficient de maturitate, de calitate, sau ambele, și suficientă valoare adăugată pentru Uniune, se acordă o atenție deosebită asistenței tehnice care vizează consolidarea capacității instituționale și a eficienței administrațiilor publice și a serviciilor publice în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea proiectelor enumerate în prezentul regulament.

Comisia depune toate eforturile pentru a permite statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune să atingă, până la sfârșitul perioadei 2021-2027, un nivel cât mai ridicat cu putință de absorbție a cuantumului transferat către MIE, inclusiv prin organizarea de cereri de propuneri suplimentare.

În plus, se acordă sprijin și o atenție deosebită statelor membre al căror VNB pe cap de locuitor, măsurat în SPC pentru perioada 2015-2017, este mai mic de 60 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor al UE-27.

(12)   Cuantumul transferat din Fondul de coeziune nu se utilizează pentru finanțarea programelor de lucru transsectoriale și nici a operațiunilor de finanțare mixtă.

(13)   Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea statelor membre în cauză, transferate către MIE cu respectarea condițiilor prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Comisia execută resursele respective direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu litera (c) de la paragraful respectiv. Resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru în cauză.

(14)   Fără a aduce atingere alineatului (13) de la prezentul articol, în sectorul digital, resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea respectivelor state membre, transferate către MIE, inclusiv pentru a completa finanțarea acțiunilor eligibile în temeiul articolului 9 alineatul (4) din prezentul regulament, până la 100 % din costurile eligibile totale, fără a aduce atingere principiului cofinanțării prevăzut la articolul 190 din Regulamentul financiar și nici normelor privind ajutoarele de stat. Resursele respective sunt utilizate exclusiv în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5

Țări terțe asociate la MIE

(1)   MIE este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)

membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai SEE, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențialii candidați la aderare, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)

țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific care să acopere participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord:

(i)

să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile din țara terță care participă la programele Uniunii;

(ii)

să stabilească condițiile de participare la MIE, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale cu privire la programul Uniunii;

(iv)

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

(v)

să prevadă reciprocitate în ceea ce privește accesul la programe similare din țara terță care participă la programele Uniunii.

Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) de la prezentul alineat constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, țările terțe menționate la alineatul (1) de la prezentul articol și entitățile stabilite în respectivele țări nu pot primi asistență financiară în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun sau a unui proiect în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din prezentul regulament și în condițiile stabilite în programele de lucru menționate la articolul 20 din prezentul regulament.

Articolul 6

Implementare și forme de finanțare din partea Uniunii

(1)   MIE este implementat prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă de către organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.

(2)   MIE poate asigura finanțare sub formă de granturi și achiziții publice, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar. Acesta poate contribui și la operațiuni de finanțare mixtă, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (33)și cu titlul X din Regulamentul financiar. Contribuția Uniunii la operațiunile de finanțare mixtă în sectorul transporturilor nu depășește 10 % din cuantumul bugetar indicat la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din prezentul regulament. În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă pot fi utilizate pentru acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate, astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament.

(3)   Comisia poate delega competența de a implementa o parte a MIE către agențiile executive, în conformitate cu articolul 69 din Regulamentul financiar, în vederea îndeplinirii cerințelor legate de gestiunea optimă și eficace a MIE în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital.

(4)   Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și trebuie considerate a fi o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică articolul 33 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/695.

Articolul 7

Proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

(1)   Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile contribuie la decarbonizare, la finalizarea pieței interne a energiei și la creșterea siguranței alimentării. Aceste proiecte sunt incluse în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între două sau mai multe state membre sau al unor acorduri între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, astfel cum se menționează la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001. Aceste proiecte îndeplinesc obiectivele, criteriile generale și procedura menționată în partea IV din anexa la prezentul regulament.

(2)   Până la 31 decembrie 2021, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 26 pentru a stabili, fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute la articolul 14, criterii de selecție specifice și detaliile procesului de selecție a proiectelor. Comisia publică metodologiile de evaluare a contribuției proiectului la criteriile generale și de realizare a analizei cost-beneficiu prevăzute în partea IV din anexă.

(3)   Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare în conformitate cu prezentul regulament.

(4)   Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii în ceea ce privește lucrările dacă îndeplinesc următoarele criterii suplimentare:

(a)

analiza specifică cost-beneficiu a proiectului efectuată în conformitate cu partea IV punctul 3 din anexă este obligatorie pentru toate proiectele care beneficiază de sprijin și ține seama de orice venituri care decurg din schemele de sprijin, a fost efectuată într-o manieră transparentă, cuprinzătoare și completă și oferă dovezi cu privire la existența unor economii în materie de costuri sau a unor beneficii semnificative, sau ambele, în ceea ce privește integrarea sistemelor, durabilitatea mediului, siguranța alimentării sau inovarea; și

(b)

solicitantul demonstrează că proiectul nu s-ar materializa în absența grantului sau că proiectul nu poate fi viabil din punct de vedere comercial în absența grantului.

(5)   Cuantumul grantului pentru lucrări:

(a)

este proporțional cu economiile de costuri sau cu beneficiile menționate în partea IV punctul 2 litera (b) din anexă, sau cu ambele;

(b)

nu depășește cuantumul necesar pentru a garanta că proiectul se materializează sau devine viabil din punct de vedere comercial; și

(c)

respectă articolul 15 alineatul (3).

(6)   MIE oferă posibilitatea finanțării coordonate cu cadrul favorabil aferent introducerii energiei din surse regenerabile menționat la articolul 3 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 și a cofinanțării cu mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile menționat la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(7)   Comisia evaluează în mod regulat nivelul de absorbție a fondurilor pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile în raport cu cuantumul de referință stabilit la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament. În urma acestei evaluări, în cazul în care piața nu absoarbe în măsură suficientă fondurile pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, partea neutilizată a bugetului prevăzut pentru aceste proiecte se utilizează pentru îndeplinirea obiectivelor legate de rețelele energetice transeuropene stabilite la articolul 3 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din prezentul regulament pentru acțiunile eligibile menționate la articolul 9 alineatul (3) litera (a) din prezentul regulament, iar începând din 2024, se poate utiliza, de asemenea, pentru a cofinanța mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.

(8)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare care instituie norme specifice privind cofinanțarea între elementele proiectelor transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile în cadrul MIE și al mecanismului Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile stabilit la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 8

Proiecte de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală

(1)   Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt acele proiecte care aduc o contribuție importantă la obiectivele strategice ale Uniunii în materie de conectivitate și/sau asigură infrastructura de rețea care sprijină transformarea digitală a economiei și societății, precum și piața unică digitală a Uniunii.

(2)   Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

(a)

proiectul contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c); și

(b)

proiectul implementează cea mai bună și cea mai adecvată tehnologie disponibilă pentru proiectul respectiv, tehnologie care propune un echilibru optim în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, siguranța transmisiei, reziliența rețelei, securitatea cibernetică și eficiența din punctul de vedere al costurilor.

(3)   Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte transfrontaliere de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului regulament.

(4)   Fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute la articolul 14, prioritatea la finanțare se stabilește ținând seama de următoarele criterii:

(a)

se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la implementarea de rețele de foarte mare capacitate și la accesul la acestea, inclusiv sistemele 5G și alte soluții de conectivitate de ultimă oră, în conformitate cu obiectivele strategice ale Uniunii privind conectivitatea, în zone în care sunt situați factori socioeconomici, ținând seama de nevoile de conectivitate ale acestor zone și de acoperirea suplimentară generată, inclusiv a gospodăriilor, în conformitate cu partea V punctul 1 din anexă; implementări individuale pentru factori socioeconomici sunt eligibile pentru finanțare, cu condiția ca respectivele implementări să fie proporționale din punct de vedere economic și posibile din punct de vedere fizic;

(b)

se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la furnizarea de conectivitate fără fir locală de foarte înaltă calitate în comunitățile locale, în conformitate cu partea V punctul 2 din anexă;

(c)

se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la implementarea coridoarelor 5G de-a lungul principalelor căi de transport, inclusiv pe TEN-T, cum ar fi cele enumerate în partea V punctul 3 din anexă pentru a se asigura acoperirea de-a lungul respectivelor căi de transport principale, făcând posibilă furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie, ținându-se cont de relevanța socioeconomică în ceea ce privește eventualele soluții tehnologice instalate deja în cadrul unei abordări orientate către viitor;

(d)

se acordă prioritate proiectelor de interes comun care vizează implementarea sau modernizarea considerabilă a rețelelor transfrontaliere magistrale care leagă Uniunea de țări terțe și consolidarea legăturilor dintre rețelele de comunicații electronice din interiorul teritoriului Uniunii, inclusiv cu cabluri submarine, în funcție de măsura în care contribuie în mod semnificativ la creșterea performanței, a rezilienței și a capacității foarte mari a respectivelor rețele de comunicații electronice;

(e)

proiectele de interes comun care implementează platforme digitale operaționale acordă prioritate acțiunilor bazate pe tehnologii de ultimă oră, luându-se în considerare aspecte precum interoperabilitatea, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și reutilizarea acestora.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 9

Acțiuni eligibile

(1)   Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3, ținând seama totodată de angajamentele pe termen lung privind decarbonizarea, sunt eligibile pentru finanțare. Aceste acțiuni includ studii, lucrări și alte măsuri însoțitoare necesare pentru gestionarea și implementarea MIE și a orientărilor specifice sectoarelor. Studiile sunt eligibile numai dacă sunt legate de proiecte eligibile în cadrul MIE.

(2)   În sectorul transporturilor, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)

acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale pentru dezvoltarea de infrastructură feroviară, rutieră, pentru căi navigabile interioare și maritimă:

(i)

acțiuni de implementare a rețelei centrale în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiuni referitoare la legături transfrontaliere și legături lipsă, precum cele enumerate în partea III din anexa la prezentul regulament, precum și noduri urbane, platforme de logistică multimodale, porturi maritime, porturi interioare, terminale feroviar-rutiere și conexiuni cu aeroporturile din cadrul rețelei centrale, astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013; acțiunile de implementare a rețelei centrale pot include elemente conexe situate pe rețeaua globală atunci când este necesar să se optimizeze investițiile și conform modalităților prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 20 din prezentul regulament;

(ii)

acțiuni referitoare la legături transfrontaliere ale rețelei globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cum ar fi cele menționate în partea III punctul 2 din anexa la prezentul regulament, acțiunile menționate în partea III punctul 3 din anexa la prezentul regulament, acțiunile referitoare la studii ce vizează dezvoltarea rețelei globale și acțiunile referitoare la porturile maritime și cele interioare din cadrul rețelei globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iii)

acțiuni de restabilire a conexiunilor feroviare transfrontaliere regionale lipsă din cadrul TEN-T, care au fost abandonate sau dezafectate;

(iv)

acțiuni de implementare a unor tronsoane ale rețelei globale situate în regiuni ultraperiferice în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiuni referitoare la noduri urbane, porturi maritime, porturi interioare, terminale feroviar-rutiere, conexiuni cu aeroporturi și platforme de logistică multimodale relevante din cadrul rețelei globale, astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(v)

acțiuni de sprijinire a unor proiecte de interes comun cu scopul de a conecta rețeaua transeuropeană de transport la rețelele de infrastructură ale țărilor învecinate, astfel cum sunt definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(b)

acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate:

(i)

acțiuni de sprijinire a autostrăzilor maritime, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu accent pe transportul maritim transfrontalier pe distanțe scurte;

(ii)

acțiuni de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, pentru modurile de transport respective, incluzând în special:

pentru căile ferate: ERTMS,

pentru căile navigabile interioare: serviciile de informații fluviale (RIS),

pentru transportul rutier: sistemele de transport inteligente (STI),

pentru transportul maritim: sistemele de monitorizare și informare privind traficul navelor maritime (VTMIS) și serviciile maritime electronice, inclusiv serviciile de interfață unică, cum ar fi interfața unică în domeniul maritim, sistemele portuare comunitare și sistemele relevante de informații ale vămilor,

pentru transportul aerian: sistemele de gestionare a traficului aerian, în special cele care rezultă din sistemul Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR);

(iii)

acțiuni de sprijinire a serviciilor de transport de marfă durabile în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și acțiuni de reducere a zgomotului generat de transportul feroviar de marfă;

(iv)

acțiuni de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, inclusiv a automatizării, a serviciilor de transport avansate, a integrării modale și a infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(v)

acțiuni de eliminare a barierelor din calea interoperabilității, astfel cum este definită la articolul 3 litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, în special atunci când se obțin efecte de coridor/rețea, inclusiv acțiuni de promovare a creșterii traficului feroviar de marfă și a unor facilități automate de schimbare a ecartamentului;

(vi)

acțiuni de eliminare a barierelor din calea interoperabilității, în special în nodurile urbane, în sensul articolului 30 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(vii)

acțiuni de implementare a unei infrastructuri și mobilități sigure și securizate, inclusiv cu privire la siguranța rutieră, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(viii)

acțiuni de îmbunătățire a rezilienței infrastructurii de transport, în special a rezilienței acesteia la schimbările climatice și dezastrele naturale, precum și în fața amenințărilor la adresa securității cibernetice;

(ix)

acțiuni de îmbunătățire a accesibilității infrastructurii de transport în cadrul tuturor modurilor de transport și pentru toți utilizatorii, în special pentru utilizatorii cu mobilitate redusă, în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(x)

acțiuni de îmbunătățire a accesibilității și disponibilității infrastructurii de transport în scopuri de securitate și de protecție civilă și acțiuni de adaptare a infrastructurii de transport în scopul controalelor la frontierele externe ale Uniunii, pentru a facilita fluiditatea traficului;

(c)

în cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și în conformitate cu articolul 12, acțiuni sau activități specifice din cadrul unei acțiuni care sprijină anumite elemente, noi sau existente, ale TEN-T care sunt potrivite pentru transportul militar, în vederea adaptării TEN-T la cerințele pentru infrastructura cu dublă utilizare.

(3)   În sectorul energiei, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)

acțiuni referitoare la proiecte de interes comun în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013;

(b)

acțiuni de sprijinire a unor proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv soluții inovatoare, precum și stocarea energiei din surse regenerabile, și elaborarea lor, astfel cum sunt definite în partea IV din anexă, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 7.

(4)   În sectorul digital, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)

acțiuni de sprijinire a implementării de rețele de foarte mare capacitate, inclusiv sisteme 5G, și a accesului la acestea, capabile să asigure conectivitate în gigabiți în zonele în care sunt situați factori socioeconomici;

(b)

acțiuni de sprijinire a furnizării de conectivitate fără fir locală de foarte înaltă calitate pentru comunitățile locale, gratuită și fără condiții discriminatorii;

(c)

acțiuni de implementare a acoperirii neîntrerupte cu sisteme 5G a tuturor căilor de transport principale, inclusiv a TEN-T, cum ar fi acțiunile enumerate în partea V punctul 3 din anexă;

(d)

acțiuni de sprijinire a implementării de rețele magistrale noi sau a modernizării considerabile a celor deja existente, inclusiv cu cabluri submarine, în statele membre și între acestea, precum și între Uniune și țări terțe, cum ar acțiunile enumerate în partea V punctul 3 din anexă, precum și alte acțiuni de sprijinire a realizării de rețele magistrale menționate la respectivul punct;

(e)

acțiuni de implementare a cerințelor privind infrastructura de conectivitate digitală referitoare la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei sau al transporturilor sau de sprijinire a platformelor digitale operaționale asociate direct cu infrastructurile de transport sau energetice, sau ambele.

Articolul 10

Sinergiile între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital

(1)   Acțiunile care contribuie simultan la îndeplinirea unuia sau a mai multor obiective din cel puțin două sectoare, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), sunt eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament și pentru a beneficia de o rată de cofinanțare mai mare, în conformitate cu articolul 15. Astfel de acțiuni sunt implementate prin intermediul unor programe de lucru care vizează cel puțin două sectoare, includ criterii de atribuire specifice și sunt finanțate prin contribuții bugetare din sectoarele implicate.

(2)   În cadrul fiecăruia dintre sectoarele transporturilor, al energiei sau digital, acțiunile eligibile în conformitate cu articolul 9 pot include elemente sinergetice legate de oricare dintre celelalte sectoare, care nu se referă la acțiuni eligibile prevăzute la articolul 9 alineatul (2), (3) sau, respectiv, (4), cu condiția să respecte toate cerințele următoare:

(a)

costul elementelor sinergetice nu depășește 20 % din costurile eligibile totale ale acțiunii;

(b)

elementele sinergetice se referă la sectorul transporturilor, la sectorul energiei sau la sectorul digital; și

(c)

elementele sinergetice permit îmbunătățirea semnificativă a beneficiilor socioeconomice, climatice sau de mediu ale acțiunii.

Articolul 11

Entități eligibile

(1)   În ceea ce privește entitățile, criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul articol se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul 197 din Regulamentul financiar.

(2)   Sunt eligibile următoarele entități:

(a)

entitățile juridice stabilite:

(i)

într-un stat membru, inclusiv întreprinderile comune;

(ii)

într-o țară terță asociată MIE; sau

(iii)

într-o țară sau un teritoriu de peste mări;

(b)

entitățile juridice înființate în temeiul dreptului Uniunii și, atunci când sunt prevăzute în programele de lucru, organizațiile internaționale.

(3)   Persoanele fizice nu sunt eligibile.

(4)   Programele de lucru pot prevedea că entitățile juridice stabilite în țări terțe asociate la MIE în conformitate cu articolul 5 și entitățile juridice stabilite în Uniune dar controlate direct sau indirect de țări terțe sau de resortisanți ai țărilor terțe sau de entități stabilite în țări terțe nu sunt eligibile pentru a participa la toate sau la unele dintre acțiunile din cadrul obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (c), din motive de securitate justificate în mod corespunzător. În astfel de cazuri, cererile de propuneri și cererile de oferte sunt limitate la entități stabilite sau considerate a fi stabilite în statele membre și controlate de statele membre sau de resortisanți ai statelor membre.

(5)   Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la MIE sunt, în mod excepțional, eligibile pentru a primi sprijin financiar din partea Uniunii în cadrul MIE în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun în sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital sau ale unui proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile.

(6)   Pentru a fi eligibile, propunerile se depun:

(a)

de către unul sau mai multe state membre; sau

(b)

cu acordul statelor membre în cauză, de către organizații internaționale, întreprinderi comune sau întreprinderi sau organisme publice sau private, inclusiv de către autorități regionale sau locale.

În cazul în care statul membru în cauză nu este de acord cu o depunere conform literei (b) de la primul paragraf, acesta transmite respectiva informație în consecință.

Un stat membru poate decide ca propunerile pentru un anumit program de lucru sau pentru anumite categorii de cereri să poată fi depuse fără acordul său. Într-un astfel de caz, acest lucru se indică, la cererea statului membru respectiv, în programul de lucru aferent și în cererea de propuneri aferentă.

Articolul 12

Reguli de eligibilitate specifice privind acțiunile referitoare la adaptarea TEN-T pentru dubla utilizare, civilă și de apărare

(1)   Acțiunile care contribuie la adaptarea rețelei centrale TEN-T sau a rețelei globale TEN-T, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu scopul de a permite dubla utilizare, civilă și de apărare a infrastructurii, fac obiectul următoarelor reguli de eligibilitate suplimentare:

(a)

propunerile se depun de către unul sau mai multe state membre sau, cu acordul statelor membre în cauză, de către entități juridice stabilite în state membre;

(b)

acțiunile se referă la tronsoanele sau nodurile identificate de către statele membre în anexele la Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE și în afara ei, astfel cum au fost adoptate de Consiliu la 20 noiembrie 2018, sau în orice listă adoptată ulterior, și în orice listă orientativă ulterioară de proiecte prioritare care sunt identificate de statele membre în conformitate cu Planul de acțiune vizând mobilitatea militară;

(c)

acțiunile se pot referi atât la modernizarea componentelor de infrastructură existente, cât și la construcția unor componente de infrastructură noi, ținând seama de cerințele de infrastructură menționate la alineatul (2) de la prezentul articol;

(d)

acțiunile care implementează un nivel de cerințe de infrastructură care depășește nivelul solicitat pentru dubla utilizare sunt eligibile; totuși, costurile lor sunt eligibile numai până la nivelul costurilor care corespund nivelului de cerințe necesar pentru dubla utilizare; acțiunile referitoare la infrastructura utilizată exclusiv în scop militar nu sunt eligibile;

(e)

acțiunile care intră sub incidența prezentului articol se finanțează exclusiv din cuantumul prevăzut la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) din prezentul regulament.

(2)   Comisia adoptă un act de punere în aplicare care precizează, acolo unde este necesar, cerințele de infrastructură aplicabile anumitor categorii de acțiuni privind infrastructura cu dublă utilizare și procedura de evaluare privind acțiunile legate de acțiuni privind infrastructura cu dublă utilizare. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).

(3)   În funcție de rezultatul evaluării intermediare a MIE prevăzute la articolul 23 alineatul (2), Comisia poate să-i propună autorității bugetare să transfere cuantumul care nu a fost angajat de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i).

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 13

Granturi

Granturile din cadrul MIE sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 14

Criterii de atribuire

(1)   În programele de lucru stabilite la articolul 20 și în cererile de propuneri se stabilesc criterii de atribuire transparente, luând în considerare, în măsura posibilului, numai următoarele elemente:

(a)

impactul economic, social și asupra mediului, inclusiv impactul asupra climei (beneficiile și costurile pe durata ciclului de viață al proiectului), soliditatea, exhaustivitatea și transparența analizei;

(b)

inovarea și digitalizarea, siguranța, aspecte legate de interoperabilitate și accesibilitate, inclusiv pentru persoanele cu mobilitate redusă;

(c)

dimensiunea transfrontalieră, integrarea rețelelor și accesibilitatea teritorială, inclusiv pentru insulele și regiunile ultraperiferice europene;

(d)

valoarea adăugată pentru Uniune;

(e)

sinergiile între sectorul transporturilor, sectorul energiei și sectorul digital;

(f)

gradul de maturitate a acțiunii în contextul dezvoltării proiectului;

(g)

soliditatea strategiei de întreținere propuse pentru proiect la finalizare;

(h)

soliditatea planului de implementare propus;

(i)

efectul catalizator al sprijinului financiar din partea Uniunii asupra investițiilor;

(j)

nevoia de a depăși obstacole financiare precum cele cauzate de viabilitatea comercială insuficientă, costurile inițiale mari sau absența finanțării pe piață;

(k)

potențialul pentru dubla utilizare în contextul mobilității militare;

(l)

coerența cu planurile Uniunii și naționale privind energia și clima, inclusiv cu principiul „eficiența energetică înainte de toate”.

(2)   Evaluarea propunerilor pe baza criteriilor de atribuire ține seama, după caz, de reziliența la impactul negativ al schimbărilor climatice prin intermediul unei evaluări a vulnerabilității și a riscurilor din perspectivă climatică, care include măsurile de adaptare relevante.

(3)   Evaluarea propunerilor pe baza criteriilor de atribuire asigură, după caz, faptul că astfel cum se specifică în programele de lucru, acțiunile sprijinite în cadrul MIE care includ tehnologie PNT sunt compatibile din punct de vedere tehnic cu Programele Galileo și EGNOS, precum și cu Programul Copernicus.

(4)   În ceea ce privește acțiunile referitoare la sectorul transporturilor, evaluarea propunerilor pe baza criteriilor de atribuire asigură, după caz, faptul că acțiunile propuse sunt coerente cu planurile de acțiune pentru coridor și cu actele de punere în aplicare menționate la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și că ia în considerare avizul consultativ al coordonatorului european responsabil menționat la articolul 45 alineatul (8) din acesta. Evaluarea ia în considerare, de asemenea, dacă implementarea acțiunilor finanțate de MIE riscă sau nu să întrerupă fluxul de mărfuri și de pasageri pe tronsonul vizat de proiect și dacă aceste riscuri au fost sau nu atenuate.

(5)   În ceea ce privește acțiunile referitoare la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, criteriile de atribuire țin seama de condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (4).

(6)   În ceea ce privește acțiunile referitoare la proiecte de interes comun în domeniul conectivității digitale, criteriile de atribuire stabilite în programele de lucru și în cererile de propuneri țin seama de criteriile prevăzute la articolul 8 alineatul (4).

Articolul 15

Rate de cofinanțare

(1)   Pentru studii, cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total. Pentru studiile finanțate cu cuantumul transferat din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare sunt cele aplicabile Fondului de coeziune, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (2) litera (c).

(2)   Pentru lucrări în sectorul transporturilor, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)

pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i), cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 30 % din costul eligibil total; cu toate acestea, ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 50 % în cazul acțiunilor:

(i)

referitoare la legături transfrontaliere în condițiile specificate la litera (e) de la prezentul alineat;

(ii)

de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice;

(iii)

de sprijinire a interoperabilității feroviare sau a căilor navigabile interioare;

(iv)

de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării;

(v)

de sprijinire a îmbunătățirii infrastructurii în scopuri de siguranță; și

(vi)

de adaptare a infrastructurii de transport în scopul efectuării controalelor la frontierele externe ale Uniunii, în conformitate cu dreptul relevant al Uniunii;

(b)

pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total; cu toate acestea, ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 85 % în cazul în care resursele necesare sunt transferate către MIE în conformitate cu articolul 4 alineatul (13);

(c)

în ceea ce privește cuantumurile transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare nu pot depăși 85 % din costurile totale eligibile;

(d)

în ceea ce privește cuantumurile de la rubrica „Investiții strategice europene” în valoare de 1 559 800 000 EUR, astfel cum se menționează în partea II primul paragraf prima liniuță din anexă, pentru finalizarea unor legături feroviare transfrontaliere majore care lipsesc între statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare nu depășesc 85 % din costurile eligibile totale;

(e)

în ceea ce privește acțiunile referitoare la legături transfrontaliere, ratele maxime de cofinanțare majorate astfel cum se prevede la literele (a), (c) și (d) de la prezentul alineat se pot aplica numai pentru acțiuni care demonstrează un grad înalt de integrare în planificarea și implementarea acțiunii în sensul criteriului de atribuire menționat la articolul 14 alineatul (1) litera (c), de exemplu prin stabilirea unei companii unice dedicate proiectului, a unei structuri de guvernanță comune, a unui cadru juridic bilateral sau prin intermediul unui act de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013; în plus, rata de cofinanțare aplicabilă proiectelor realizate de structuri de gestiune integrate, inclusiv întreprinderi comune, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (a), poate fi majorată cu 5 %.

(3)   Pentru lucrări în sectorul energiei, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)

pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total;

(b)

ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 75 % din costul total eligibil pentru acțiuni care contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun care, pe baza dovezilor menționate la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, oferă un grad înalt de siguranță a alimentării la nivel regional sau la nivelul Uniunii, consolidează solidaritatea Uniunii sau oferă soluții extrem de inovatoare.

(4)   Pentru lucrări în sectorul digital, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare: pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c), cuantumul sprijinului financiar din partea Uniunii nu depășește 30 % din costul eligibil total.

Ratele de cofinanțare pot fi majorate:

(a)

cu până la 50 % pentru acțiuni cu o puternică dimensiune transfrontalieră, cum ar fi o acoperire neîntreruptă cu sisteme 5G de-a lungul unor căi de transport principale sau realizarea de rețele magistrale între statele membre și între Uniune și țări terțe; și

(b)

cu până la 75 % pentru acțiuni de implementare a conectivității în gigabiți pentru toți factorii socioeconomici.

Atunci când sunt implementate prin granturi de valoare redusă, acțiunile de furnizare de conectivitate fără fir locală în comunitățile locale pot fi finanțate prin sprijin financiar din partea Uniunii care acoperă până la 100 % din costurile eligibile, fără a se aduce atingere principiului cofinanțării.

(5)   Rata maximă de cofinanțare aplicabilă acțiunilor menționate la articolul 10 alineatul (1) este cea mai ridicată rată maximă de cofinanțare aplicabilă sectoarelor în cauză. Mai mult decât atât, rata de cofinanțare aplicabilă acestor acțiuni poate fi majorată cu 10 %.

(6)   În sectorul transporturilor, în sectorul energiei și în sectorul digital, în ceea ce privește lucrările realizate în regiunile ultraperiferice, se aplică o rată specifică maximă de cofinanțare de 70 %.

Articolul 16

Costuri eligibile

Se aplică următoarele criterii de eligibilitate a costurilor, pe lângă criteriile stabilite la articolul 186 din Regulamentul financiar:

(a)

numai cheltuielile contractate într-un stat membru sunt eligibile, cu excepția cazurilor în care proiectul de interes comun sau proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile implică teritoriul uneia sau al mai multor țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 5 sau la articolul 11 alineatul (4) din prezentul regulament, sau ape internaționale și a cazurilor în care acțiunea este indispensabilă pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în cauză;

(b)

costul echipamentelor, al instalațiilor și al infrastructurii care este considerat de către beneficiar drept cheltuială de capital este eligibil în totalitate;

(c)

cheltuielile aferente achiziționării de terenuri nu reprezintă costuri eligibile, cu excepția fondurilor transferate din Fondul de coeziune în sectorul transporturilor în conformitate cu articolul 64 din Regulamentul (UE) 2021/1060;

(d)

costurile eligibile nu includ taxa pe valoarea adăugată.

Articolul 17

Combinarea granturilor cu alte surse de finanțare

(1)   Granturile pot fi utilizate în combinație cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare ori a altor instituții de dezvoltare și financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare din sectorul privat și a unor investitori din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat.

(2)   Utilizarea granturilor menționată la alineatul (1) poate fi implementată prin cereri de propuneri specifice.

Articolul 18

Reducerea sau încetarea granturilor

(1)   Pe lângă motivele prevăzute la articolul 131 alineatul (4) din Regulamentul financiar, cuantumul grantului poate fi redus, cu excepția cazurilor justificate corespunzător, pe baza următoarelor motive:

(a)

în cazul studiilor, acțiunea nu a început în termen de un an de la data de începere indicată în acordul de grant;

(b)

în cazul lucrărilor, acțiunea nu a început în termen de doi ani de la data de începere indicată în acordul de grant;

(c)

în urma unei analize a progreselor înregistrate în desfășurarea acțiunii, se stabilește că implementarea acțiunii a suferit întârzieri atât de mari încât cel mai probabil obiectivele sale nu vor fi realizate.

(2)   Acordul de grant poate fi modificat sau poate înceta pe baza motivelor menționate la alineatul (1).

(3)   Înainte de luarea oricărei decizii cu privire la reducerea sau încetarea unui grant, cazul este examinat într-un mod global, iar beneficiarilor în cauză li se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un termen rezonabil.

(4)   Creditele de angajament disponibile rezultate în urma aplicării alineatului (1) sau (2) de la prezentul articol se distribuie altor programe de lucru propuse în cadrul pachetului financiar corespunzător, astfel cum se precizează la articolul 4 alineatul (2).

Articolul 19

Finanțare cumulativă și alternativă

(1)   O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul MIE poate primi o contribuție și din partea unui alt program al Uniunii, inclusiv din fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune.. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(2)   Eticheta „marcă de excelență” se acordă acțiunilor care respectă următoarele condiții cumulative:

(a)

au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în cadrul MIE;

(b)

îndeplinesc cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)

nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

Acțiunile cărora li s-a acordat eticheta „marcă de excelență” în conformitate cu primul paragraf pot să beneficieze de sprijin din partea FEDR, în conformitate cu articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau din partea Fondului de coeziune, fără nicio evaluare suplimentară, cu condiția ca astfel de acțiuni să fie în concordanță cu obiectivele și normele fondului în cauză.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 20

Programe de lucru

(1)   MIE este implementat prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)   În vederea asigurării transparenței și a previzibilității și pentru a îmbunătăți calitatea proiectelor, Comisia adoptă până la 15 octombrie 2021 primele programe de lucru multianuale. Respectivele prime programe de lucru multianuale includ calendarul cererilor de propuneri pentru primii trei ani de desfășurare ai programului, subiectele și bugetul orientativ al acestora, precum și un cadru prospectiv care să acopere întreaga perioadă de programare.

(3)   Programele de lucru sunt adoptate de Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).

(4)   La adoptarea programelor de lucru în sectorul energiei, Comisia acordă o atenție deosebită proiectelor de interes comun și acțiunilor conexe care vizează să integreze și mai mult piața internă a energiei, să pună capăt izolării energetice și să elimine blocajele care afectează interconectările rețelelor de energie electrică, punând accentul pe proiectele care contribuie la realizarea obiectivului de interconectare de cel puțin 10 % până în 2020 și 15 % până în 2030, precum și proiectelor care contribuie la sincronizarea sistemelor de energie electrică cu rețelele Uniunii.

(5)   În conformitate cu articolul 200 alineatul (2) din Regulamentul financiar, ordonatorul de credite responsabil poate, acolo unde este cazul, să organizeze procedura de selecție în două etape, după cum urmează:

(a)

solicitanții depun un dosar simplificat care conține informații relativ succinte, astfel încât proiectele să poată fi preselectate pe baza unui set redus de criterii;

(b)

solicitanții preselectați în prima etapă depun un dosar complet după închiderea primei etape.

Articolul 21

Acordarea sprijinului financiar din partea Uniunii

(1)   În urma fiecărei cereri de propuneri pe baza programului de lucru menționat la articolul 20, Comisia adoptă un act de punere în aplicare care stabilește cuantumul sprijinului financiar care urmează să fie acordat proiectelor sau părților de proiect selectate și precizează condițiile și metodele de implementare a acestora. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 24 alineatul (2).

(2)   În cursul implementării acordurilor de grant, beneficiarii și statele membre în cauză sunt informați de către Comisie cu privire la modificările aduse cuantumurilor granturilor și cuantumurilor finale plătite.

(3)   Beneficiarii prezintă rapoartele prevăzute în acordurile de grant respective, fără aprobarea prealabilă a statelor membre. Comisia le asigură statelor membre accesul la rapoartele referitoare la acțiunile desfășurate pe teritoriul lor.

Articolul 22

Monitorizare și raportare

(1)   Indicatorii pentru raportarea progreselor înregistrate de MIE în direcția realizării obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3 sunt prevăzuți în partea I din anexă.

(2)   Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul MIE în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 26, pentru a modifica partea I din anexă referitor la indicatori, acolo unde se consideră necesar, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)   Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor MIE sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate, inclusiv pentru urmărirea politicilor climatice, și că sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

(4)   Comisia îmbunătățește site-ul internet dedicat, publicând în timp real harta proiectelor în curs de implementare, însoțită de informații relevante, inclusiv studii de impact și valoarea, beneficiarul, entitatea responsabilă cu implementarea și stadiul de execuție a proiectului. De asemenea, Comisia prezintă rapoarte intermediare o dată la doi ani. Aceste rapoarte intermediare conțin informațiile referitoare la implementarea MIE, în conformitate cu obiectivele sale generale și specifice prevăzute la articolul 3, clarificând dacă diferitele sectoare evoluează conform planului, dacă angajamentul bugetar total corespunde cu cuantumul total alocat, dacă proiectele aflate în derulare au atins un stadiu suficient de finalizare și dacă încă este fezabil și adecvat să fie executate.

Articolul 23

Evaluare

(1)   Evaluările se efectuează în timp util, pentru ca rezultatele lor să poată contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)   O evaluare intermediară a MIE se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea MIE, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării MIE.

(3)   La finalizarea implementării MIE, dar în termen de cel mult patru ani de la sfârșitul perioadei menționate la articolul 1, Comisia realizează o evaluare finală a MIE.

(4)   Comisia transmite concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 24

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de Comitetul de coordonare al MIE, care se poate reuni în diferite formațiuni în funcție de subiectul în cauză. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 25

Acte delegate

(1)   Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 26, acte delegate care completează prezentul regulament prin:

(a)

instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare, pe baza indicatorilor prevăzuți în partea I din anexă;

(b)

stabilirea de norme privind selecția proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, în plus față de cele menționate în partea IV din anexă, și prin întocmirea și actualizarea unei liste a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile care au fost selectate.

(2)   Sub rezerva articolului 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26 din prezentul regulament pentru:

(a)

a modifica partea III din anexă în ceea ce privește definirea coridoarelor rețelei centrale de transport și a tronsoanelor identificate în prealabil din rețeaua globală;

(b)

a modifica partea V din anexă în ceea ce privește identificarea proiectelor de interes comun privind conectivitatea digitală.

Articolul 26

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 22 alineatul (2) și la articolul 25 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatul (2), la articolul 22 alineatul (2) și la articolul 25 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7 alineatul (2), al articolului 22 alineatul (2) și al articolului 25 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 27

Informare, comunicare și publicitate

(1)   Destinatarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse care includ mass-media și publicul larg.

(2)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind MIE, acțiunile întreprinse în temeiul MIE și rezultatele obținute. Resursele financiare alocate MIE contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 3.

(3)   Se asigură transparența și consultarea publicului în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern aplicabile.

Articolul 28

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la MIE printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 29

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)   Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 se abrogă.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), prezentul regulament nu prejudiciază continuarea sau modificarea acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea acestora.

(3)   Pachetul financiar aferent MIE poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între MIE și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013.

(4)   În cazul în care este necesar, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (5), se pot înregistrate credite în bugetul Uniunii ulterior anului 2027, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027, în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 30

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 7 iulie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

Pentru Consiliu

Președintele


(1)  JO C 440, 6.12.2018, p. 191.

(2)  JO C 461, 21.12.2018, p. 173.

(3)  Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019 (JO C 158, 30.4.2021, p. 884) și poziția în primă lectură a Consiliului din 14 iunie 2021 (JO C 276, 9.7.2021, p. 1). Poziția Parlamentului European din 6 iulie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(5)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(6)  Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(9)  Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).

(10)  Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (JO L 319, 29.11.2008, p. 59).

(11)  Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (JO L 231, 30.6.2021, p. 60).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).

(13)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(14)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(15)  Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).

(16)  Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).

(17)  Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).

(18)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).

(19)  JO L 433I, 22.12.2020, p. 28.

(20)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(21)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(22)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(23)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(24)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(25)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(26)  Decizia (UE) 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(27)  Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(28)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(29)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(30)  Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

(31)  Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (JO L 276, 20.10.2010, p. 22).

(32)  Pachetul financiar al MIE pentru perioada 2021-2027 la prețuri constante pentru 2018 este de 29 896 000 000 EUR, repartizat astfel: (a) transport: 22 884 000 000 EUR, din care (i) 11 384 000 000 EUR din CFM 2021-2027 rubrica 1(2), Investiții strategice europene; (ii) 10 000 000 000 EUR cuantum transferat din Fondul de coeziune; (iii) 1 500 000 000 EUR din CFM 2021-2027 rubrica 5(13), Apărare; (b) energie: 5 180 000 000 EUR; (c) digital: 1 832 000 000 EUR.

(33)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).


ANEXĂ

PARTEA I

INDICATORI

MIE va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale MIE și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie.

Sectoare

Obiective specifice

Indicatori-cheie

Transporturi

Rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă și în condiții de siguranță și de securitate

Numărul de legături transfrontaliere și de legături lipsă abordate cu sprijinul MIE (inclusiv acțiuni referitoare la noduri urbane, conexiuni feroviare transfrontaliere regionale, platforme de logistică multimodale, porturi maritime, porturi interioare, conexiuni cu aeroporturile și terminale feroviar-rutiere din rețeaua centrală TEN-T și rețeaua globală TEN-T)

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la digitalizarea transporturilor, în special prin implementarea ERTMS, RIS, ITS, VTMIS/serviciilor maritime electronice și SESAR

Numărul de puncte de alimentare cu combustibili alternativi construite sau modernizate cu sprijinul MIE

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la siguranța transportului

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la accesibilitatea transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la reducerea zgomotului generat de transportul feroviar de marfă

Adaptarea pentru dubla utilizare a infrastructurii de transport

Numărul de componente ale infrastructurii de transport adaptate la cerințele de dublă utilizare

Energie

Contribuția la interconectivitate și integrarea piețelor

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la proiecte de interconectare a rețelelor statelor membre și de eliminare a constrângerilor interne

Siguranța alimentării

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la proiectele care asigură reziliența rețelei de gaze

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la digitalizarea rețelelor și transformarea lor în rețele inteligente și la sporirea capacității de stocare a energiei

Dezvoltarea durabilă prin măsuri care permit decarbonizarea

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la proiecte ce permit pătrunderea în mai mare măsură a energiei din surse regenerabile în sistemele energetice

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile

Sectorul digital

Contribuția la implementarea de infrastructură de conectivitate digitală în întreaga Uniune

Noi conexiuni la rețele de foarte mare capacitate pentru factorii socioeconomici și conexiuni de foarte înaltă calitate pentru comunitățile locale

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care permit acoperirea 5G de-a lungul căilor de transport principale

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care permit conexiuni noi la rețelele de foarte mare capacitate

Numărul de acțiuni sprijinite de MIE care contribuie la digitalizarea sectorului energiei și a sectorului transporturilor

PARTEA II

PROCENTE ORIENTATIVE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURILOR

Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i) se repartizează după cum urmează:

60 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a): „acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale” dintre care 1 559 800 000 EUR (1) vor fi alocați, cu prioritate și pe o bază concurențială, pentru finalizarea unor legături feroviare transfrontaliere majore care lipsesc între statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune;

40 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b): „acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate”.

Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) se repartizează după cum urmează:

85 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a): „acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale”;

15 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b): „acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și securitate”.

Pentru acțiunile enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (a), 85 % din resursele bugetare ar trebui să fie alocate acțiunilor privind rețeaua centrală, iar 15 % acțiunilor privind rețeaua globală.

PARTEA III

CORIDOARELE REȚELEI CENTRALE DE TRANSPORT ȘI LEGĂTURILE TRANSFRONTALIERE DIN REȚEAUA GLOBALĂ

1.

Coridoarele rețelei centrale și lista orientativă a legăturilor transfrontaliere și a legăturilor lipsă identificate în prealabil

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Aliniere

Gijón – León – Valladolid

A Coruña – Vigo – Orense – León

Zaragoza – Pamplona/Logroño – Bilbao

Tenerife/Gran Canaria – Huelva/Sanlúcar de Barrameda – Sevilla – Córdoba

Algeciras – Bobadilla – Madrid

Sines/Lisboa – Madrid – Valladolid

Lisboa – Aveiro – Leixões/Porto – râul Douro

Sionainn Faing sau Shannon Foynes/Baile Átha Cliath sau Dublin/Corcaigh sau Cork – Le Havre – Rouen – Paris

Aveiro – Valladolid – Vitoria-Gasteiz – Bergara – Bilbao/Bordeaux – Toulouse/Tours – Paris – Metz – Mannheim/Strasbourg

Sionainn Faing sau Shannon Foynes/Baile Átha Cliath sau Dublin/Corcaigh sau Cork – Saint Nazaire – Nantes – Tours – Dijon

Legături transfrontaliere

Évora – Mérida

Transport feroviar

Vitoria-Gasteiz – San Sebastián – Bayonne – Bordeaux

Aveiro – Salamanca

râul Douro (Via Navegável do Douro)

Căi navigabile interioare

Legături lipsă

Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Baltică – Adriatică”

Aliniere

Gdynia – Gdańsk – Katowice/Sławków

Gdańsk – Warszawa – Katowice/Kraków

Katowice – Ostrava – Brno – Wien

Szczecin/Świnoujście – Poznań – Wrocław – Ostrava

Katowice – Bielsko-Biała – Žilina – Bratislava – Wien

Wien – Graz– Villach – Udine – Trieste

Udine – Venezia – Padova – Bologna – Ravenna – Ancona

Graz – Maribor –Ljubljana – Koper/Trieste

Legături

transfrontaliere

Katowice/Opole – Ostrava – Brno

Katowice – Žilina

Bratislava – Wien

Graz – Maribor

Venezia – Trieste – Divača – Ljubljana

Transport feroviar

Katowice – Žilina

Brno – Wien

Transport rutier

Legături lipsă

Gloggnitz – Mürzzuschlag: tunelul de bază Semmering

Graz – Klagenfurt: linia de cale ferată și tunelul Koralm

Koper – Divača

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Mediterana”

Aliniere

Algeciras – Bobadilla –Madrid – Zaragoza – Tarragona

Madrid – Valencia – Sagunto – Teruel – Zaragoza

Sevilla – Bobadilla – Murcia

Cartagena – Murcia – Valencia – Tarragona/Palma de Mallorca – Barcelona

Tarragona – Barcelona – Perpignan – Narbonne – Toulouse/Marseille – Genova/Lyon – La Spezia/Torino – Novara – Milano – Bologna/Verona – Padova – Venezia – Ravenna/Trieste/Koper – Ljubljana – Budapest

Ljubljana/Rijeka – Zagreb – Budapest – frontiera cu UA

Legături transfrontaliere

Barcelona – Perpignan

Transport feroviar

Lyon – Torino: tunelul de bază și căile de acces

Nice – Ventimiglia

Venezia – Trieste – Divača – Ljubljana

Ljubljana – Zagreb

Zagreb – Budapest

Budapest – Miskolc – frontiera cu UA

Lendava – Letenye

Transport rutier

Vásárosnamény - frontiera cu UA

Legături lipsă

Almería – Murcia

Transport feroviar

Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică

Perpignan – Montpellier

Koper – Divača

Rijeka – Zagreb

Milano – Cremona – Mantova – Porto Levante/Venezia – Ravenna/Trieste

Căi navigabile interioare

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Marea Baltică”

Aliniere

Luleå – Helsinki – Tallinn – Rīga

Ventspils – Rīga

Rīga – Kaunas

Klaipėda – Kaunas – Vilnius

Kaunas – Warszawa

Frontiera cu BY – Warszawa – Łódź/Poznań – Frankfurt (Oder) – Berlin – Hamburg – Kiel

Łódź – Katowice/Wrocław

Frontiera cu UA – Rzeszów – Katowice – Wrocław – Falkenberg – Magdeburg

Szczecin/Świnoujście – Berlin – Magdeburg – Braunschweig – Hannover

Hannover – Bremen – Bremerhaven/Wilhelmshaven

Hannover – Osnabrück – Hengelo – Almelo – Deventer – Utrecht

Utrecht – Amsterdam

Utrecht – Rotterdam – Antwerpen

Hannover/Osnabrück – Köln – Antwerpen

Legături transfrontaliere

Tallinn – Rīga – Kaunas – Warszawa: axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă

Transport feroviar

Świnoujście/Szczecin – Berlin

Transport feroviar și căi navigabile interioare

Coridorul EE-LV-LT-PL Via Baltica

Transport rutier

Legături lipsă

Kaunas – Vilnius: o parte din axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă

Transport feroviar

Warszawa/Idzikowice – Poznań/Wrocław, inclusiv conexiuni cu platforma de transport centrală prevăzută

Nord-Ostsee Kanal

Căi navigabile interioare

Berlin – Magdeburg – Hanovra; Mittellandkanal; canalele vestice din Germania

Rin, Waal

Noordzeekanaal, IJssel, Twentekanaal

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Mediterana”

Aliniere

Frontiera cu Regatul Unit – Baile Átha Cliath sau Dublin – Sionainn Faing sau Shannon Foynes/Corcaigh sau Cork

Sionainn Faing sau Shannon Foynes/Baile Átha Cliath sau Dublin/Corcaigh sau Cork – Le Havre/Calais/Dunkerque/Zeebrugge/Terneuzen/Gent/Antwerpen/Rotterdam/Amsterdam

Frontiera cu Regatul Unit – Lille – Brussel sau Bruxelles

Amsterdam – Rotterdam – Antwerpen – Brussel sau Bruxelles – Luxemburg

Luxemburg – Metz – Dijon – Mâcon – Lyon – Marseille

Luxemburg – Metz – Strasbourg – Basel

Antwerpen/Zeebrugge – Gent – Calais/Dunkerque/Lille – Paris– Rouen – Le Havre

Legături transfrontaliere

Brussel sau Bruxelles – Luxemburg – Strasbourg

Transport feroviar

Terneuzen – Gent

Căi navigabile interioare

Rețeaua Seine – Scheldt și bazinele hidrografice aferente Seine, Scheldt și Meuse

Coridorul Rhine-Scheldt

Legături lipsă

Albertkanaal/Canal Albert și Kanaal Bocholt-Herentals

Căi navigabile interioare

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Aliniere

Hamburg – Berlin

Rostock – Berlin – Dresden

Bremerhaven/Wilhelmshaven – Magdeburg – Dresden

Dresden – Ústí nad Labem – Mělník/Praha – Lysá nad Labem/Poříčany – Kolín

Kolín – Pardubice – Brno – Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Timișoara – Craiova – Calafat – Vidin – Sofia

Sofia – frontiera cu RS/frontiera cu MK

Sofia – Plovdiv – Burgas/frontiera cu TR

Frontiera cu TR – Alexandroupoli – Kavala – Thessaloniki – Ioannina – Kakavia/Igoumenitsa

Frontiera cu MK – Thessaloniki

Sofia – Thessaloniki – Athina – Piraeus/Ikonio – Irakleio – Lemesos (Vasiliko) – Lefkosia/Larnaka

Athina – Patra/Igoumenitsa

Legături transfrontaliere

Dresden – Praha/Kolín

Transport feroviar

Wien/Bratislava – Budapest

Békéscsaba – Arad – Timișoara

Craiova – Calafat – Vidin – Sofia – Thessaloniki

Sofia – frontiera cu RS/frontiera cu MK

Frontiera cu TR – Alexandroupoli

Frontiera cu MK – Thessaloniki

Ioannina – Kakavia (frontiera cu AL)

Transport rutier

Drobeta Turnu Severin/Craiova – Vidin – Montana

Sofia – frontiera cu RS

Hamburg – Dresden – Praha – Pardubice

Căi navigabile interioare

Legături lipsă

Igoumenitsa – Ioannina

Praha – Brno

Thessaloniki – Kavala – Alexandroupoli

Timișoara – Craiova

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Rin – Alpin”

Aliniere

Genova – Milano – Lugano – Basel

Genova – Novara – Brig – Bern – Basel – Karlsruhe – Mannheim – Mainz – Koblenz – Köln

Köln – Düsseldorf – Duisburg – Nijmegen/Arnhem – Utrecht – Amsterdam

Nijmegen – Rotterdam – Vlissingen

Köln – Liège – Brussel sau Bruxelles – Gent

Liège – Antwerpen – Gent – Zeebrugge

Legături

transfrontaliere

Zevenaar – Emmerich – Oberhausen

Transport feroviar

Karlsruhe – Basel

Milano/Novara – frontiera cu CH

Basel – Antwerpen/Rotterdam – Amsterdam

Căi navigabile interioare

Legături lipsă

Genova – Tortona/Novi Ligure

Transport feroviar

 

Zeebrugge – Gent

Coridorul rețelei centrale „Rin – Dunăre”

Aliniere

Strasbourg – Stuttgart – München – Wels/Linz

Strasbourg – Mannheim – Frankfurt am Main – Würzburg – Nürnberg – Regensburg – Passau – Wels/Linz

München/Nürnberg – Praha – Ostrava/Přerov – Žilina – Košice – frontiera cu UA

Wels/Linz – Wien – Bratislava – Budapest – Vukovar

Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Moravița/Brașov/Craiova – București – Giurgiu/Constanța – Sulina

Legături transfrontaliere

München – Praha

Transport feroviar

Nürnberg – Plzeň

München – Mühldorf – Freilassing - Salzburg

Strasbourg – Kehl appenweier

Hranice – Žilina

Košice – frontiera cu UA

 

Wien – Bratislava/Budapest

Bratislava – Budapest

Békéscsaba – Arad – Timișoara – frontiera cu RS

București – Giurgiu–Ruse

Dunăre (Kehlheim – Constanța/Midia/Sulina) și bazinele hidrografice aferente Váh, Sava și Tisa

Căi navigabile interioare

Zlín – Žilina

Transport rutier

Timișoara – frontiera cu RS

Legături lipsă

Stuttgart – Ulm

Transport feroviar

Salzburg – Linz

Craiova – București

Arad – Sighișoara – Brașov – Predeal

Coridorul rețelei centrale „Scandinavia – Mediterana”

Aliniere

Frontiera cu RU – Hamina/Kotka – Helsinki – Turku/Naantali – Stockholm – Örebro(Hallsberg)/Linköping –Malmö

Narvik/Oulu – Luleå – Umeå – Stockholm/Örebro (Hallsberg)

Oslo – Göteborg – Malmö – Trelleborg

Malmö – København – Fredericia – Aarhus – Aalborg – Hirtshals/Frederikshavn

København – Kolding/Lübeck – Hamburg – Hannover

Bremerhaven – Bremen – Hannover – Nürnberg

Rostock – Berlin – Halle/Leipzig – Erfurt – München

Nürnberg – München – Innsbruck – Verona – Bologna – Ancona/Firenze

Livorno/La Spezia – Firenze – Roma – Napoli – Bari – Taranto – Valletta/Marsaxlokk

Cagliari – Napoli – Gioia Tauro – Palermo/Augusta – Valletta/Marsaxlokk

Legături transfrontaliere

Frontiera cu RU – Helsinki

Transport feroviar

København – Hamburg: Căile de acces ale legăturii fixe centura Fehmarn

München – Wörgl – Innsbruck – Fortezza – Bolzano – Trento – Verona: Tunelul de bază Brenner și căile de acces ale acestuia

Göteborg – Oslo

København – Hamburg: Legătura fixă centura Fehmarn

Transport feroviar/rutier

2.

Lista orientativă a legăturilor transfrontaliere identificate în prealabil din rețeaua globală

Tronsoanele transfrontaliere ale rețelei globale menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) cuprind în special următoarele tronsoane:

Baile Átha Cliath sau Dublin/Letterkenny – frontiera cu Regatul Unit

Transport rutier

Pau – Huesca

Transport feroviar

Lyon – frontiera cu CH

Transport feroviar

Athus – Mont-Saint-Martin

Transport feroviar

Breda – Venlo – Viersen – Duisburg

Transport feroviar

Antwerpen – Duisburg

Transport feroviar

Mons – Valenciennes

Transport feroviar

Gent – Terneuzen

Transport feroviar

Heerlen – Aachen

Transport feroviar

Groningen – Bremen

Transport feroviar

Stuttgart – frontiera cu CH

Transport feroviar

Gallarate/Sesto Calende – frontiera cu CH

Transport feroviar

Berlin – Rzepin/Horka – Wrocław

Transport feroviar

Praha – Linz

Transport feroviar

Villach – Ljubljana

Transport feroviar

Pivka – Rijeka

Transport feroviar

Plzeň – České Budějovice – Wien

Transport feroviar

Wien – Győr

Transport feroviar

Graz – Celldömölk – Győr

Transport feroviar

Neumarkt-Kalham – Mühldorf

Transport feroviar

Coridorul Amber PL-SK-HU

Transport feroviar

Coridorul Via Carpathia frontiera BY/UA-PL-SK-HU-RO

Transport rutier

Focșani – frontiera cu MD

Transport rutier

Budapest – Osijek – Svilaj (frontiera cu BA)

Transport rutier

Faro – Huelva

Transport feroviar

Porto – Vigo

Transport feroviar

Giurgiu – Varna

Transport feroviar

Svilengrad – Pithio

Transport feroviar

3.

Componentele rețelei globale situate în statele membre care nu au o frontieră terestră cu un alt stat membru.

PARTEA IV

SELECȚIA UNOR PROIECTE TRANSFRONTALIERE ÎN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE

1.

Obiectivul proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile promovează cooperarea transfrontalieră între statele membre în domeniul planificării, dezvoltării și exploatării eficace din punctul de vedere al costurilor energiei din surse regenerabile și facilitează integrarea acestora prin intermediul instalațiilor de stocare a energiei pentru a contribui la realizarea strategiei de decarbonizare pe termen lung a Uniunii.

2.

Criterii generale

Pentru a fi considerat proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, un proiect îndeplinește următoarele criterii generale:

(a)

proiectul este inclus în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între două sau mai multe state membre sau între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)

proiectul oferă economii de costuri în introducerea energiei din surse regenerabile sau beneficii pentru integrarea sistemelor, siguranța alimentării sau inovare, sau ambele, în comparație cu un proiect similar sau cu un proiect din domeniul energiei din surse regenerabile implementat de un singur stat membru dintre cele participante;

(c)

potențialele beneficii generale ale cooperării depășesc costurile acesteia, inclusiv pe termen lung, conform evaluării pe baza analizei costuri-beneficii menționate la punctul 3 din prezenta parte și aplicând metodologiile menționate la articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament.

3.

Analiza cost-beneficiu

(a)

costurile aferente producției de energie;

(b)

costurile integrării sistemelor;

(c)

costurile de sprijin;

(d)

emisiile de gaze cu efect de seră;

(e)

siguranța alimentării;

(f)

poluarea atmosferică și alte tipuri de poluare locală, precum efectele asupra naturii locale și mediului;

(g)

inovarea.

4.

Procedură

(a)

Promotorii, inclusiv statele membre, ai unui proiect care este potențial eligibil pentru a fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între două sau mai multe state membre sau între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001, și care urmărește să obțină statutul de proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile prezintă Comisiei o cerere prin care proiectul să fie selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile. Cererea cuprinde informații relevante pentru a permite Comisiei să evalueze proiectul pe baza criteriilor stabilite la punctele 2 și 3 din prezenta parte, în conformitate cu metodologiile menționate la articolul 7 alineatul (2) din prezentul regulament.

Comisia se asigură că promotorilor li se dă posibilitatea de a solicita statutul de proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile cel puțin o dată pe an.

(b)

Comisia instituie și prezidează un grup pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, alcătuit din câte un reprezentant din partea fiecărui stat membru și un reprezentant din partea Comisiei. Grupul își adoptă propriul regulament de procedură.

(c)

Cel puțin o dată pe an, Comisia organizează procesul de selecție a proiectelor transfrontaliere. În urma evaluării proiectelor, Comisia îi prezintă grupului menționat la litera (b) de la prezentul punct o listă a proiectelor eligibile în domeniul energiei din surse regenerabile care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 7 și la litera (d) de la prezentul punct.

(d)

Grupul menționat la litera (b) primește informații pertinente, cu excepția cazului în care acestea sunt sensibile din punct de vedere comercial, cu privire la proiectele eligibile incluse în lista prezentată de către Comisie în ceea ce privește următoarele criterii:

(i)

o confirmare a respectării criteriilor de eligibilitate și selecție pentru toate proiectele;

(ii)

informații privind mecanismul de cooperare în care se încadrează un proiect și informații referitoare la măsura în care un proiect se bucură de sprijinul unuia sau mai multor state membre;

(iii)

descrierea obiectivului proiectului, inclusiv capacitatea estimată (în kW) și, dacă este disponibilă, producția de energie din surse regenerabile (în kW pe an), precum și costurile totale ale proiectului și costurile eligibile prezentate, în euro;

(iv)

informații privind valoarea adăugată pentru Uniune preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (b) din prezenta parte, precum și privind costurile și beneficiile preconizate și valoarea adăugată pentru Uniune preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (c) din prezenta parte.

(e)

Grupul poate invita la reuniunile sale, după caz, promotorii proiectelor eligibile, reprezentanți ai țărilor terțe care participă la proiecte eligibile și orice alte părți interesate relevante.

(f)

Pe baza rezultatelor evaluării, grupul convine asupra unei liste prealabile a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, care se adoptă în conformitate cu litera (g).

(g)

Comisia adoptă, prin intermediul unui act delegat, lista finală a proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile, pe baza unei liste prealabile, menționate la litera (f), și ținând seama de punctul (i). Comisia publică de asemenea pe site-ul său web lista proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile. Lista respectivă este revizuită în funcție de necesități și cel puțin o dată la doi ani.

(h)

Grupul monitorizează implementarea proiectelor de pe lista finală și vine cu recomandări privind modalitățile de evitare a eventualelor întârzieri în implementarea lor. Pentru aceasta, promotorii proiectelor selectate pun la dispoziție informații cu privire la implementarea proiectelor lor.

(i)

Atunci când selectează proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia vizează asigurarea unui echilibru geografic adecvat în selecția proiectelor respective. Pentru selecția proiectelor se pot folosi grupări regionale.

(j)

Un proiect nu poate fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile sau, dacă este selectat, i se retrage statutul dacă informațiile care au reprezentat un factor decisiv în procesul de evaluare au fost incorecte sau dacă proiectul nu respectă dreptul Uniunii.

PARTEA V

PROIECTE DE INTERES COMUN PRIVIND INFRASTRUCTURA DE CONECTIVITATE DIGITALĂ

1.

Conectivitate în gigabiți, inclusiv sisteme 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă generație, pentru toți factorii socioeconomici

Prioritatea acțiunilor este stabilită în funcție de factorii socioeconomici, relevanța aplicațiilor și serviciilor digitale puse la dispoziție pentru a oferi conectivitatea de bază și beneficiile socioeconomice potențiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale, inclusiv acoperirea suplimentară generată, în ceea ce privește gospodăriile. Bugetul disponibil se alocă într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic între statele membre.

Se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la conectivitatea în gigabiți, inclusiv sisteme 5G și alte forme de conectivitate de ultimă generație, pentru:

(a)

spitale și centre medicale, în conformitate cu eforturile de a digitaliza sistemul de asistență medicală, cu scopul de a spori bunăstarea cetățenilor Uniunii și de a schimba modul în care serviciile medicale și de îngrijire sunt oferite pacienților;

(b)

centrele de învățământ și de cercetare, în contextul eforturilor de a facilita utilizarea, printre altele, a calculului de mare viteză, a aplicațiilor de cloud și a volumelor mari de date, de a elimina decalajele digitale și de a inova în sistemele de învățământ, de a îmbunătăți rezultatele învățării, de a spori echitatea și de a mări eficiența;

(c)

o acoperire 5G neîntreruptă în bandă largă fără fir în toate centrele urbane până în 2025.

2.

Conectivitatea fără fir în comunitățile locale

Acțiunile care urmăresc furnizarea de conectivitate fără fir locală în spațiile vieții publice locale, inclusiv spațiile în aer liber accesibile publicului larg care joacă un rol important în viața publică a comunităților locale, îndeplinesc următoarele condiții pentru a beneficia de asistență financiară:

(a)

sunt implementate de un organism din sectorul public astfel cum este menționat la al doilea paragraf care are capacitatea de a planifica și supraveghea instalarea, precum și de a asigura finanțarea cheltuielilor de funcționare pentru o perioadă de cel puțin trei ani, a punctelor de acces fără fir locale, în interior sau în exterior, în spațiile publice;

(b)

se bazează pe rețele de foarte mare capacitate, care permit furnizarea unei experiențe internet de foarte înaltă calitate utilizatorilor, care:

(i)

sunt gratuite și fără condiții discriminatorii, ușor accesibile, securizate și utilizează cele mai recente și cele mai bune echipamente disponibile și pot asigura conectivitate de mare viteză utilizatorilor lor;

(ii)

sprijină accesul generalizat și nediscriminatoriu la servicii digitale inovatoare;

(c)

utilizează identitatea vizuală comună care urmează să fie asigurată de Comisie, precum și instrumentele online multilingve aferente;

(d)

pentru a se realiza sinergii, a se mări capacitatea și a se îmbunătăți experiența utilizatorilor, facilitează instalarea de puncte de acces pe suport radio cu arie de acoperire restrânsă, adaptate la tehnologia 5G, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/1972; și

(e)

se angajează să achiziționeze echipamentele necesare și/sau serviciile de instalare aferente, în conformitate cu dreptul aplicabil pentru a se asigura că proiectele nu denaturează în mod nejustificat concurența.

Sprijinul financiar din partea Uniunii se pune la dispoziția organismelor din sectorul public definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (2) care se angajează să furnizeze, conform dreptului intern, conectivitate fără fir locală gratuită și fără condiții discriminatorii prin instalarea unor puncte de acces fără fir locale.

Acțiunile finanțate nu se pot suprapune cu ofertele gratuite publice sau private deja existente cu caracteristici similare, inclusiv în ceea ce privește calitatea, în același spațiu public.

Bugetul disponibil se alocă într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic între statele membre.

Acolo unde este cazul, coordonarea și coerența se asigură prin acțiunile sprijinite de MIE care promovează accesul factorilor socioeconomici la rețele de foarte mare capacitate capabile să asigure conectivitate în gigabiți, inclusiv sisteme 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă generație.

3.

Lista orientativă a coridoarelor 5G și a conexiunilor transfrontaliere magistrale eligibile pentru finanțare

În conformitate cu obiectivele societății gigabiților stabilite de Comisie pentru a se asigura că principalele căi de transport terestre au acoperire 5G neîntreruptă până în 2025, acțiunile de implementare a acoperirii neîntrerupte cu sisteme 5G în temeiul articolului 9 alineatul (4) litera (c) includ, ca prim pas, acțiuni pe tronsoanele transfrontaliere pentru experimentarea mobilității conectate și automatizate (MCA) și, ca al doilea pas, acțiuni pe tronsoanele mai extinse în vederea implementării pe o scară mai largă a MCA de-a lungul coridoarelor, astfel cum se indică în tabelul de mai jos (listă orientativă). Coridoarele TEN-T sunt utilizate ca bază pentru acest scop, însă implementarea tehnologiei 5G nu este în mod necesar limitată la acele coridoare (3).

De asemenea, sunt sprijinite acțiuni care sprijină implementarea de rețele magistrale, inclusiv cu cabluri submarine între statele membre și între Uniune și țări terțe sau care conectează insulele europene, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) litera (d), pentru a se asigura redundanța necesară pentru astfel de infrastructuri vitale și pentru a se spori capacitatea și reziliența rețelelor digitale ale Uniunii.

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Porto – Vigo

Mérida – Évora

Paris – Amsterdam – Frankfurt am Main

Aveiro – Salamanca

San Sebastián – Biarritz

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Metz – Paris – Bordeaux – Bilbao – Vigo – Porto – Lisboa

Bilbao – Madrid – Lisboa

Madrid – Mérida – Sevilla – Tarifa

Implementarea de rețele magistrale, inclusiv cu cabluri submarine

Insulele Açores/Madeira – Lisboa

Coridorul rețelei centrale „Baltică – Adriatică”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Gdańsk – Warszawa – Brno – Wien – Graz – Ljubljana – Koper/Trieste

Coridorul rețelei centrale „Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Budapesta – Zagreb – Ljubljana – Rijeka – Split – Dubrovnik

Ljubljana – Zagreb – Slavonski Brod – Bajakovo (frontiera cu RS)

Slavonski Brod – Đakovo – Osijek

Montpellier – Narbonne – Perpignan – Barcelona – Valencia – Málaga – Tarifa cu o prelungire către Narbonne – Toulouse

Implementarea de rețele magistrale, inclusiv cu cabluri submarine

Rețele de cabluri submarine Lisboa – Marsilia – Milano

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Marea Baltică”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Warszawa – Kaunas – Vilnius

Kaunas – Klaipėda

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Tallinn – Rīga – Kaunas – Frontiera LT/PL – Warszawa

Frontiera BY/LT – Vilnius – Kaunas – Klaipėda

Via Carpathia:

Klaipėda – Kaunas – Ełk – Białystok – Lublin – Rzeszów – Barwinek – Košice

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Metz – Merzig – Luxemburg

Rotterdam – Antwerpen – Eindhoven

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Amsterdam – Rotterdam – Breda – Lille – Paris

Brussel sau Bruxelles – Metz – Basel

Mulhouse – Lyon – Marsilia

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Sofia – Thessaloniki – Beograd

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Berlin – Praha – Brno – Bratislava – Timișoara – Sofia – frontiera cu TR

Bratislava – Košice

Sofia – Thessaloniki – Athina

Coridorul rețelei centrale „Rin – Alpin”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Bologna – Innsbruck – München (coridorul Brenner)

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Rotterdam – Oberhausen – Frankfurt am Main

Basel – Milano – Genova

Coridorul rețelei centrale „Rin – Dunăre”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Frankfurt am Main – Passau – Wien – Bratislava – Budapesta – Osijek - Vukovar – București – Constanța

București – Iași

Karlsruhe – München – Salzburg – Wels

Frankfurt am Main – Strasbourg

Coridorul rețelei centrale „Scandinavia – Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Oulu – Tromsø

Oslo – Stockholm – Helsinki

Un tronson mai extins pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Turku – Helsinki – frontiera cu RU

Oslo – Malmö – København – Hamburg – Würzburg – Nürnberg – München – Rosenheim – Verona – Bologna – Napoli – Catania – Palermo

Stockholm – Malmö

Napoli – Bari – Taranto

Aarhus – Esbjerg – Padborg


(1)  1 384 000 000 EUR la prețurile curente din anul 2018.

(2)  Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).

(3)  Tronsoanele marcate cu caractere cursive se află în afara coridoarelor rețelei centrale TEN-T, însă sunt incluse în coridoarele 5G.