(1)

Având în vedere evoluția provocărilor în materie de migrație, care impun necesitatea de a sprijini sisteme solide de primire, azil, integrare și migrație în statele membre, de a preveni și de a gestiona în mod adecvat și solidar situațiile de presiune și de a substitui sosirilor ilegale și care pun în primejdie viața persoanelor căi legale și sigure de migrație, investițiile în gestionarea eficientă și coordonată a migrației în Uniune sunt fundamentale pentru a realiza obiectivul Uniunii de a constitui un spațiu de libertate, securitate și justiție, în conformitate cu articolul 67 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)

Importanța unei abordări coordonate între Uniunea Europeană și statele membre se reflectă în Agenda europeană privind migrația din 13 mai 2015, care a subliniat necesitatea unei politici comune coerente și clare pentru a restabili încrederea în capacitatea Uniunii de a reuni eforturile europene și naționale pentru a aborda migrația și a conlucra într-o manieră eficace, în conformitate cu principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, astfel cum se prevede la articolul 80 din TFUE; acest lucru a fost confirmat și în evaluarea intermediară, efectuată la 27 septembrie 2017, precum și în rapoartele privind progresele înregistrate din 14 martie 2018 și 16 mai 2018.

(3)

În concluziile sale din 19 octombrie 2017, Consiliul European a reafirmat necesitatea de a adopta o abordare cuprinzătoare, pragmatică și hotărâtă în materie de gestionare a migrației, care să vizeze asigurarea controlului la frontierele externe, reducerea sosirilor ilegale și a numărului de decese pe mare; respectiva abordare ar trebui să se bazeze pe utilizarea flexibilă și coordonată a tuturor instrumentelor disponibile la nivelul Uniunii și al statelor membre. Consiliul European a solicitat, în continuare, asigurarea intensificării semnificative a returnărilor, prin acțiuni desfășurate atât la nivel de Uniune, cât și la nivel de stat membru, cum ar fi acordurile și mecanismele de readmisie eficace.

(4)

Pentru a sprijini eforturile de a asigura o abordare globală în ceea ce privește gestionarea migrației, care este bazată pe încredere reciprocă, solidaritate și distribuirea echitabilă a răspunderii între statele membre și instituțiile Uniunii, cu obiectivul de a asigura o politică durabilă comună a Uniunii în materie de azil și imigrație, statele membre ar trebui sprijinite cu resurse financiare adecvate, sub forma unui Fond pentru azil, migrație și integrare (denumit în continuare „fondul”).

(5)

Toate acțiunile finanțate din fond, inclusiv cele desfășurate în țări terțe, ar trebui să fie puse în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și principiilor consacrate în acquis-ul Uniunii și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”) și ar trebui să fie conforme cu obligațiile internaționale ale Uniunii și ale statelor membre care decurg din instrumentele internaționale la care acestea sunt parte, în special prin asigurarea respectării principiilor egalității de gen, nediscriminării și al interesului superior al copilului.

(6)

Interesul superior al copilului ar trebui să fie considerat primordial în toate acțiunile sau deciziile privind copiii migranți, inclusiv în ceea ce privește returnările, ținând seama pe deplin de dreptul copilului de a-și exprima opinia.

(7)

Fondul ar trebui să se bazeze pe rezultatele obținute și pe investițiile realizate cu sprijinul instrumentelor care l-au precedat, și anume: Fondul european pentru refugiați, instituit pentru perioada 2008-2013 prin Decizia nr. 573/2007/CE a Parlamentului European și Consiliului (4), Fondul european de integrare a resortisanților țărilor terțe, instituit pentru perioada 2007-2013 prin Decizia 2007/435/CE a Consiliului (5), Fondul european de returnare, instituit pentru perioada 2008-2013 prin Decizia nr. 575/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) și Fondul pentru azil, migrație și integrare instituit pentru perioada 2014-2020 prin Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (7). În același timp, fondul ar trebui să țină seama de toate noile evoluții relevante.

(8)

Fondul ar trebui să sprijine solidaritatea și distribuirea echitabilă a răspunderii între statele membre, precum și gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, printre altele prin promovarea unor măsuri comune în domeniul azilului, inclusiv prin sprijinirea eforturilor statelor membre în ceea ce privește primirea persoanelor care au nevoie de protecție internațională prin relocare și admisie umanitară și transferul între statele membre al solicitanților de protecție internațională sau al beneficiarilor de protecție internațională, prin sporirea protecției solicitanților de azil vulnerabili, cum ar fi copiii, prin sprijinirea strategiilor de integrare și prin dezvoltarea și consolidarea politicii privind migrația legală, de exemplu, prin asigurarea unor căi sigure și legale de intrare în Uniune, care ar trebui să ajute și la asigurarea competitivității pe termen lung a Uniunii și a viitorului modelului său social și la reducerea factorilor care încurajează migrația ilegală, cu ajutorul unei politici durabile în materie de returnare și de readmisie.

(9)

Având în vedere caracterul intern al fondului și faptul că fondul reprezintă principalul instrument de finanțare pentru azil și migrație la nivelul Uniunii, fondul ar trebui să sprijine în primul rând acțiunile care servesc politicii interne a Uniunii în materie de azil și migrație, în conformitate cu obiectivele fondului. Cu toate acestea, având în vedere că anumite acțiuni întreprinse în afara Uniunii contribuie la realizarea obiectivelor fondului și că, în anumite circumstanțe, pot avea valoare adăugată pentru Uniune, fondul ar trebui să sprijine consolidarea cooperării și a parteneriatului cu țările terțe în scopul gestionării migrației pentru a consolida căile de migrație legală și pentru a asigura o returnare și o readmisie mai eficace, mai sigure și mai demne, precum și pentru a promova reintegrarea inițială în țările terțe. Sprijinul acordat din fond nu ar aduce atingere caracterului în prezent voluntar al relocării și al transferului solicitanților de protecție internațională și beneficiarilor de protecție internațională în temeiul cadrului juridic al sistemului european comun de azil care se aplică la data adoptării prezentului regulament.

(10)

Pentru a beneficia de expertiza agențiilor descentralizate relevante ale Uniunii, Comisia ar trebui să se asigure că cunoștințele și experiența acestora sunt luate în considerare în ceea ce privește domeniile lor de competență la elaborarea programelor statelor membre. În plus, ar trebui să fie posibil ca fondul să completeze următoarele activități sprijinite de Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) înființat prin Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (8), în vederea facilitării și îmbunătățirii funcționării sistemului european comun de azil, a consolidării cooperării practice, în special a schimbului de informații privind azilul și bunele practici; a promovării dreptului Uniunii și a dreptului internațional și pentru a contribui la punerea în aplicare uniformă a dreptului Uniunii în materie de azil, pe baza unor standarde ridicate pentru procedurile de protecție internațională, condițiile de primire și evaluarea nevoilor de protecție în întreaga Uniune; a permiterii repartizării durabile și echitabile a cererilor de protecție internațională; a facilitării convergenței în evaluarea cererilor de protecție internațională în întreaga Uniune; a sprijinirii eforturilor de relocare ale statelor membre; și a acordării de asistență operativă și tehnică statelor membre pentru gestionarea sistemelor lor de azil și de primire, în special celor ale căror sisteme sunt supuse unei presiuni disproporționate.

(11)

Fondul ar trebui să sprijine eforturile Uniunii și ale statelor membre de a consolida capacitatea statelor membre de a dezvolta, a monitoriza și a evalua politicile lor în domeniul azilului din perspectiva obligațiilor care le revin în temeiul dreptului Uniunii.

(12)

Fondul ar trebui să sprijine eforturile statelor membre și ale Uniunii de a pune în aplicare pe deplin și de a dezvolta în continuare sistemul european comun de azil, inclusiv dimensiunea sa externă.

(13)

Parteneriatele și cooperarea cu țările terțe reprezintă o componentă esențială a politicii Uniunii privind gestionarea migrației. Fondul ar trebui să contribuie la substituirea sosirii ilegale și în condiții de nesiguranță cu căi legale și sigure de intrare pe teritoriul statelor membre a resortisanților țărilor terțe sau apatrizilor care au nevoie de protecție internațională, la exprimarea solidarității cu țările din regiunile spre care sau în interiorul cărora a fost strămutat un număr mare de persoane care au nevoie de protecție internațională, ajutând la atenuarea presiunii exercitate asupra țărilor respective și ar trebui să contribuie în mod efectiv la inițiativele mondiale în materie de relocare prin adoptarea de către Uniune și statele membre a unei poziții unice în cadrul forurilor internaționale și în relația cu țările terțe. Fondul ar trebui să acorde sprijin, sub formă de stimulente financiare, eforturilor statelor membre de a oferi protecție internațională și o soluție durabilă refugiaților și persoanelor strămutate care au fost admiși/admise în cadrul programelor de relocare sau de admisie umanitară.

(14)

Având în vedere fluxurile migratorii către Uniune și importanța asigurării integrării și includerii persoanelor care vin în Europa, pentru comunitățile locale, precum și pentru bunăstarea pe termen lung a societăților noastre și stabilitatea economiilor noastre, este esențial să fie sprijinite politicile statelor membre pentru integrarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală, inclusiv în domeniile prioritare identificate în Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027. Fondul ar trebui să sprijine măsuri de integrare care sunt adaptate nevoilor resortisanților țărilor terțe, precum și măsuri orizontale menite să consolideze capacitățile statelor membre de a elabora strategii de integrare, de a intensifica schimburile și cooperarea și de a promova contactele, dialogul constructiv și acceptarea între resortisanții țărilor terțe și societatea-gazdă.

(15)

Pentru a spori eficiența, a obține o valoare adăugată maximă pentru Uniune și a asigura coerența răspunsului Uniunii cu scopul de a promova integrarea resortisanților țărilor terțe, acțiunile finanțate din fond ar trebui să fie coerente și complementare cu acțiunile finanțate în temeiul altor instrumente ale Uniunii, în special al instrumentelor externe, din Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Fondul ar trebui să sprijine măsuri adaptate la nevoile resortisanților țărilor terțe, care sunt, în general, puse în aplicare în etapele inițiale ale procesului de integrare, precum și măsuri orizontale care să sprijine capacitățile statelor membre în domeniul integrării, în timp ce intervențiile în favoarea resortisanților țărilor terțe cu un impact pe termen mai lung ar trebui să fie finanțate din FSE+ și FEDR. În acest context, autorităților statelor membre responsabile cu execuția fondului ar trebui să le revină obligația de a coopera și de a se coordona cu autoritățile desemnate de statele membre în scopul gestionării intervențiilor din FSE+ și al FEDR și, după caz, de a coopera și de a se coordona cu autoritățile care le gestionează și cu autoritățile care gestionează alte fonduri ale Uniunii care contribuie la integrarea resortisanților țărilor terțe.

(16)

Măsurile de integrare ar trebui să se aplice, de asemenea, beneficiarilor de protecție internațională, în scopul de a asigura o abordare cuprinzătoare a integrării, luând în considerare caracteristicile specifice ale grupului-țintă respectiv. Atunci când măsurile de integrare se combină cu primirea, acțiunile ar trebui să permită și includerea solicitanților de azil, după caz.

(17)

Execuția fondului în domeniul integrării ar trebui să fie consecventă cu principiile fundamentale comune ale Uniunii privind integrarea, astfel cum sunt stabilite în Planul de acțiune privind integrarea și incluziunea pentru perioada 2021-2027.

(18)

Statele membre care doresc acest lucru ar trebui să poată să prevadă în programele lor măsuri de integrare pentru a include rudele apropiate ale resortisanților țărilor terțe, sprijinind astfel unitatea familiei, în măsura în care acest lucru este necesar pentru punerea efectivă în aplicare a acestor măsuri. Sintagma „rudă apropiată” ar trebui interpretată în înțelesul de soț/soție, partener/parteneră, precum și orice altă persoană care are legături familiale directe în linie descendentă sau ascendentă cu resortisantul țării terțe vizat de măsurile de integrare și care nu ar intra altfel sub incidența fondului.

(19)

Având în vedere rolul esențial jucat de autoritățile și de organizațiile societății civile ale statelor membre în domeniul integrării și pentru a facilita accesul respectivelor entități la finanțare la nivelul Uniunii, fondul ar trebui să faciliteze punerea în aplicare a acțiunilor în domeniul integrării de către autoritățile naționale, regionale și locale și de către organizațiile societății civile, inclusiv prin utilizarea facilității tematice și printr-o rată de cofinanțare mai mare pentru respectivele acțiuni. În acest sens, minimum 5 % din alocarea inițială pentru facilitatea tematică ar trebui să vizeze punerea în aplicare a măsurilor de integrare de către autoritățile locale și regionale.

(20)

Pe lângă rata de cofinanțare prevăzută de fond pentru proiecte, statele membre sunt încurajate să furnizeze finanțare de la bugetele autorităților lor publice în cazul în care o astfel de finanțare este esențială pentru desfășurarea unui proiect, în special atunci când proiectul este pus în aplicare de o organizație a societății civile.

(21)

Având în vedere provocările economice și demografice pe termen lung cu care se confruntă Uniunea și dimensiunea din ce în ce mai globalizată a migrației, este esențială stabilirea unor canale de migrație legală funcționale către Uniune, pentru ca Uniunea să rămână o destinație atractivă pentru migrația legală, în concordanță cu nevoile economice și sociale ale statelor membre, și pentru a se asigura sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și creșterea economiei Uniunii, protejând în același timp lucrătorii migranți de exploatarea prin muncă.

(22)

Fondul ar trebui să sprijine statele membre să stabilească strategii și să consolideze și să dezvolte politici privind migrația legală, precum și să-și îmbunătățească capacitatea de a elabora, a pune în aplicare, a monitoriza și a evalua strategiile, politicile și măsurile în materie de imigrație și integrare a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală, în special instrumentele juridice ale Uniunii în materie de migrație legală. Fondul ar trebui să sprijine, de asemenea, schimbul de informații, schimbul de bune practici și cooperarea între diferitele servicii administrative și niveluri de guvernare, precum și între statele membre.

(23)

O politică eficientă și demnă în materie de returnare constituie o parte integrantă a abordării globale în materie de migrație adoptată de Uniune și de statele sale membre. Fondul ar trebui să sprijine și să încurajeze eforturile statelor membre în vederea punerii în aplicare eficace și a dezvoltării în continuare a standardelor comune privind returnarea, în special astfel cum sunt prevăzute de Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11), cu accent pe returnările voluntare, și a unei abordări integrate și coordonate privind gestionarea returnărilor. Pentru a favoriza politici durabile în materie de returnare, fondul ar trebui să sprijine și măsuri conexe în țările terțe, cum ar fi măsuri de facilitare și garantare a unor returnări și readmisii sigure și demne și reintegrarea durabilă a persoanelor returnate, inclusiv prin acordarea de sprijin în numerar sau în natură.

(24)

Statele membre ar trebui să acorde preferință returnării voluntare și să asigure returnarea eficace, sigură și demnă. Pentru a promova returnarea voluntară, statele membre ar trebui să prevadă stimulente, cum ar fi un tratament preferențial sub forma unei asistențe sporite la returnare și sprijin pentru reintegrarea inițială. Respectivul tip de returnare voluntară este atât în interesul persoanelor returnate, cât și în interesul autorităților, din punctul de vedere al raportului cost-eficacitate.

(25)

Cu toate că returnarea voluntară ar trebui să aibă prioritate față de cea forțată, acestea sunt totuși interconectate și au efecte care se potențează reciproc, iar statele membre ar trebui așadar încurajate să consolideze complementaritatea acestor două forme de returnare. Posibilitatea de a recurge la îndepărtare reprezintă un element important care contribuie la integritatea sistemelor de azil și de migrație legală. Prin urmare, fondul ar trebui să sprijine acțiunile statelor membre de a facilita și pune în practică îndepărtarea în conformitate cu standardele prevăzute în dreptul Uniunii, după caz, și cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a demnității persoanelor returnate.

(26)

Existența unor măsuri de sprijin specifice pentru persoanele returnate, cu o atenție deosebită acordată nevoilor lor umanitare și de protecție în statele membre și în țările de returnare poate îmbunătăți condițiile de returnare ale acestora și poate sprijini reintegrarea persoanelor returnate. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită persoanelor vulnerabile.

(27)

Readmisia efectivă de către țările terțe a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală face parte integrantă din politica Uniunii în materie de returnare și reprezintă un instrument central pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, întrucât facilitează returnarea rapidă a migranților în situație ilegală. Cooperarea în materie de readmisie reprezintă un element important în cadrul dialogului și al cooperării cu țările terțe de origine și al tranzitului migranților în situație ilegală, iar punerea sa în aplicare în țările terțe ar trebui sprijinită pentru a asigura politici eficace în materie de returnare la nivel național și la nivelul Uniunii.

(28)

În plus față de sprijinul pentru returnarea persoanelor prevăzut în prezentul regulament, fondul ar trebui să sprijine, de asemenea, alte măsuri de combatere a migrației ilegale și a traficului de migranți și să încurajeze respectarea normelor în materie de migrație legală, protejând astfel integritatea sistemelor de imigrație ale statelor membre.

(29)

Angajarea migranților în situație ilegală subminează dezvoltarea unei politici de mobilitate a forței de muncă bazate pe programe de migrație legală și pune în pericol drepturile lucrătorilor migranți, făcând ca aceștia să fie vulnerabili la încălcări ale drepturilor și la abuzuri. Prin urmare, fondul ar trebui să sprijine statele membre, direct sau indirect, în punerea în aplicare a Directivei 2009/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) care interzice angajarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și prevede sancțiuni pentru angajatorii care încalcă această interdicție.

(30)

Fondul ar trebui să sprijine statele membre, direct sau indirect, în punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (13), care prevede dispoziții privind acordarea de asistență, sprijin și protecție pentru victimele traficului de persoane. Respectivele măsuri, inclusiv măsuri de identificare timpurie a victimelor traficului de persoane și de trimitere a acestora către serviciile specializate, ar trebui să țină seama de dimensiunea de gen a traficului de persoane și a copiilor victime.

(31)

Fondul ar trebui să completeze activitățile întreprinse în domeniul returnării de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, reglementată prin Regulamentul (UE) 2019/1896 al Parlamentului European și al Consiliului (14), fără a oferi un flux de finanțare suplimentar agenției menționate.

(32)

În conformitate cu principiul eficienței, ar trebui să se urmărească asigurarea sinergiilor și corelația cu alte fonduri ale Uniunii și ar trebui să se evite suprapunerea acțiunilor.

(33)

Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial din bugetul Uniunii, ar trebui să se urmărească realizarea unor sinergii, în special între fond și alte programe ale Uniunii, inclusiv cele care fac obiectul gestiunii partajate. Pentru a maximiza sinergiile respective, ar trebui să se asigure mecanisme favorizante esențiale, inclusiv finanțare cumulativă pentru o acțiune din fond și prin alt program al Uniunii. O astfel de finanțare cumulativă nu ar trebui să depășească costurile eligibile totale ale respectivei acțiuni. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara, în mod proporțional, aceleași costuri sau aceleași cheltuieli atât în cadrul fondului, cât și al altui program al Uniunii.

(34)

Acțiunile desfășurate în țările terțe și în legătură cu țările terțe care sunt sprijinite din fond ar trebui să se desfășoare în sinergie și să fie corelate cu alte activități derulate în afara Uniunii care beneficiază de sprijin din partea instrumentelor Uniunii de finanțare externă. La punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se urmărească în special asigurarea coerenței depline cu principiile și obiectivele generale ale politicii externe a Uniunii, cu principiul coerenței politicilor în materie de dezvoltare și coerența cu documentele de programare strategică pentru țara sau regiunea în cauză, precum și cu angajamentele internaționale ale Uniunii. În legătură cu dimensiunea externă, fondul ar trebui să se axeze pe sprijinirea acțiunilor care nu sunt orientate spre dezvoltare și care servesc intereselor politicilor interne ale Uniunii și ar trebui să fie corelate cu activitățile întreprinse în Uniune. Fondul ar trebui să direcționeze sprijinul astfel încât să contribuie la intensificarea cooperării cu țările terțe și la consolidarea unor aspecte esențiale ale gestionării migrației în domenii de interes pentru politica de migrație a Uniunii.

(35)

Finanțarea din bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe acțiunile pentru care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunile întreprinse individual de statele membre. Sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, în special, la consolidarea capacităților naționale și a celor ale Uniunii în domeniile azilului și migrației, în conformitate cu articolul 80 din TFUE.

(36)

Atunci când promovează acțiunile care beneficiază de sprijin din fond, beneficiarii finanțării din partea Uniunii ar trebui să ofere informații în limba sau limbile publicului-țintă. Pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, beneficiarii finanțării respective ar trebui să menționeze originea acesteia atunci când comunică cu privire la acțiunea în cauză. În acest scop, beneficiarii ar trebui să se asigure că toate comunicările către mass-media și către public afișează emblema Uniunii și menționează în mod explicit sprijinul financiar din partea Uniunii.

(37)

Comisia ar trebui să poată să utilizeze resurse financiare din fond pentru a promova bune practici și pentru a face schimb de informații în ceea ce privește execuția fondului.

(38)

Comisia ar trebui să publice în timp util informații privind sprijinul acordat prin facilitatea tematică în cadrul gestiunii directe sau indirecte și ar trebui să actualizeze astfel de informații, după caz. Ar trebui să fie posibilă sortarea datelor în funcție de obiectivul specific, de numele beneficiarului, de cuantumul angajat din punct de vedere juridic și de natura și scopul măsurii.

(39)

Se poate considera că un stat membru nu respectă acquis-ul relevant al Uniunii, inclusiv în ceea ce privește utilizarea sprijinului operațional acordat din fond, dacă acesta nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor în domeniul azilului și returnării, dacă există un risc clar de încălcare gravă de către respectivul stat membru a valorilor Uniunii în contextul punerii în aplicare a acquis-ului privind azilul și returnarea sau dacă au fost identificate deficiențe în domeniul relevant într-un raport de evaluare întocmit în cadrul mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului (15).

(40)

Fondul ar trebui să asigure faptul că există o repartizare echitabilă și transparentă a resurselor în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în prezentul regulament. Pentru a îndeplini cerințele de transparență, Comisia ar trebui să publice informații cu privire la programele de lucru anuale și multianuale ale facilității tematice. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (16), fiecare stat membru ar trebui să se asigure că, în termen de șase luni de la aprobarea programului său, există un site internet unde sunt disponibile informații privind programul său, care să prezinte obiectivele, activitățile, oportunitățile de finanțare disponibile și realizările programului.

(41)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească cuantumurile inițiale destinate programelor statelor membre, care sunt compuse dintr-un cuantum fix, astfel cum este prevăzut în anexa I, și un cuantum calculat pe baza criteriilor prevăzute în anexa I și care reflectă nevoile și presiunea cu care se confruntă diferitele state membre în materie de azil, migrație, integrare și returnare. Având în vedere nevoile speciale ale statelor membre care au înregistrat cel mai mare număr de cereri de azil pe cap de locuitor în 2018 și 2019, este oportun să se majoreze cuantumurile fixe pentru Cipru, Malta și Grecia.

(42)

Cuantumurile inițiale pentru programele statelor membre ar trebui să constituie punctul de plecare pentru investițiile pe termen lung ale statelor membre. Pentru a ține seama de modificările fluxurilor migratorii, pentru a răspunde nevoilor în materie de gestionare a sistemelor de azil și de primire și nevoilor de integrare a resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală și pentru a dezvolta migrația legală și a combate migrația ilegală prin returnări eficace, sigure și demne, statelor membre ar trebui să li se aloce un cuantum suplimentar la jumătatea perioadei de programare, ținând seama de criterii obiective. Cuantumul respectiv ar trebui să se bazeze pe date statistice, în conformitate cu anexa I, pentru a reflecta modificările situației inițiale din statele membre.

(43)

Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivului de politică al fondului, statele membre ar trebui să se asigure că programele lor includ acțiuni care abordează obiectivele specifice ale fondului, că prioritățile alese sunt compatibile cu măsurile de punere în aplicare prevăzute în anexa II și că alocarea resurselor între obiective permite realizarea obiectivului de politică global. În acest scop, statele membre ar trebui, în principiu, să asigure o alocare minimă pentru consolidarea și dezvoltarea sistemului european comun de azil, pentru consolidarea și dezvoltarea migrației legale către statele membre, în conformitate cu nevoile economice și sociale ale acestora, precum și pentru promovarea și contribuția la integrarea și incluziunea socială efective ale resortisanților țărilor terțe.

(44)

Întrucât provocările în domeniul migrației sunt într-o evoluție continuă, este necesar ca alocarea finanțării să fie adaptată în funcție de fluctuațiile fluxurilor migratorii. Pentru a răspunde unor necesități urgente și modificărilor intervenite în politicile și prioritățile Uniunii și pentru a direcționa finanțarea către acțiuni cu o valoare adăugată semnificativă pentru Uniune, o parte din finanțare ar trebui să fie alocată periodic, prin intermediul unei facilități tematice, pentru acțiuni specifice, pentru acțiunile Uniunii, pentru acțiuni ale autorităților locale și regionale, pentru asistența de urgență, pentru relocare și admisie umanitară și pentru sprijin suplimentar acordat statelor membre care contribuie la eforturile de solidaritate și responsabilitate. Facilitatea tematică oferă flexibilitate în gestionarea fondului și ar putea fi, de asemenea, executată prin intermediul programelor statelor membre.

(45)

Statele membre ar trebui să fie încurajate, prin faptul că beneficiază de o contribuție mai importantă din partea Uniunii, să utilizeze o parte din alocarea corespunzătoare programului pentru a finanța acțiunile enumerate în anexa IV.

(46)

O parte a resurselor disponibile în cadrul fondului ar putea să fie alocată programelor statelor membre pentru implementarea unor acțiuni specifice, în plus față de cuantumul care le-a fost alocat inițial. Respectivele acțiuni specifice ar trebui să fie identificate la nivelul Uniunii și ar trebui să privească acțiuni care necesită cooperare sau acțiuni care sunt necesare pentru a aborda evoluțiile din Uniune care necesită punerea la dispoziție a unei finanțări suplimentare pentru unul sau mai multe state membre.

(47)

Fondul ar trebui să contribuie la sprijinirea costurilor operaționale în legătură cu obiectivele specifice ale fondului, pentru a permite statelor membre să mențină capacități care sunt esențiale pentru sarcinile și furnizarea serviciilor care constituie un serviciu public pentru Uniune în ansamblul său. Un astfel de sprijin ar trebui să consiste în rambursarea integrală a costurilor specifice în legătură cu obiectivele fondului și ar trebui să constituie o parte integrantă a programelor statelor membre.

(48)

Pentru a completa punerea în aplicare la nivel național, prin intermediul programelor statelor membre, a obiectivului de politică al fondului, fondul ar trebui să ofere de asemenea sprijin pentru acțiunile la nivelul Uniunii. Astfel de acțiuni ar trebui să urmărească scopuri strategice globale care să se înscrie în domeniul de intervenție al fondului, legate de analiza politicilor și de inovare, de învățarea reciprocă și parteneriatele la nivel transnațional, precum și de testarea a noi inițiative și acțiuni în întreaga Uniune.

(49)

În vederea consolidării capacității Uniunii de a răspunde imediat unor situații excepționale în materie de migrație înregistrate într-unul sau mai multe state membre, caracterizate de un aflux important sau disproporționat de resortisanți ai unor țări terțe, care solicită în număr semnificativ și de urgență centrele de primire și de custodie publică ale statelor membre, precum și sistemele și procedurile lor de azil și de gestionare a migrației, sau de a răspunde imediat unor situații excepționale în materie de migrație înregistrate în țări terțe, cauzate de evoluții politice sau conflicte, ar trebui să se poată acorda asistență de urgență în conformitate cu cadrul stabilit de prezentul regulament.

(50)

Prezentul regulament ar trebui să asigure continuarea activității Rețelei europene de migrație înființate prin Decizia 2008/381/CE a Consiliului (17) și ar trebui să furnizeze asistență financiară în conformitate cu obiectivele și atribuțiile rețelei.

(51)

Obiectivele de politică ale fondului vor fi abordate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul componentelor de politică ale Programului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (18). Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată clară pentru Uniune.

(52)

Operațiunile de finanțare mixtă sunt facultative și constituie operațiuni sprijinite din bugetul Uniunii care combină forme de sprijin nerambursabile, rambursabile sau de ambele tipuri din bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabile din partea unor instituții financiare de promovare sau de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și sprijin din partea unor instituții financiare și investitori comerciali.

(53)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru întreaga durată a fondului, pachet financiar care urmează să constituie, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, în cursul procedurii bugetare anuale, principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs pentru introducerea de noi resurse proprii (19).

(54)

Fondului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (20) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(55)

În vederea implementării acțiunilor care fac obiectul gestiunii partajate, fondul ar trebui să facă parte dintr-un cadru coerent care este format din prezentul regulament, din Regulamentul financiar și din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(56)

Regulamentul (UE) 2021/1060 stabilește cadrul de acțiune pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune, Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, Fondul pentru o tranziție justă, Fondul pentru azil, migrație și integrare, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize din cadrul Fondului de management integrat al frontierelor și stabilește, în special, normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. În plus, este necesar să se precizeze în prezentul regulament obiectivele fondului și să se prevadă dispoziții specifice privind acțiunile care pot fi finanțate în cadrul fondului.

(57)

Prin Regulamentul (UE) 2021/1060 se stabilește o schemă de prefinanțare pentru fond, iar prin prezentul regulament se stabilește o rată de prefinanțare specifică. În plus, pentru a asigura posibilitatea unei reacții prompte în situații de urgență, este adecvat să se stabilească o rată de prefinanțare specifică pentru asistența de urgență. Schema de prefinanțare ar trebui să asigure faptul că statele membre dispun de mijloacele necesare pentru a furniza sprijin beneficiarilor încă de la începutul implementării programelor lor.

(58)

Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcinile administrative și riscul de neconformitate. Atunci când se face respectiva alegere, ar trebui avute în vedere utilizarea de sume forfetare, de rate forfetare și de costuri unitare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(59)

Pentru a valorifica la maximum principiul auditului unic, ar trebui să se stabilească norme specifice privind controlul și auditul proiectelor în care beneficiarii sunt organizații internaționale ale căror sisteme de control intern au fost evaluate pozitiv de către Comisie. Pentru astfel de proiecte, autoritățile de management ar trebui să aibă posibilitatea de a-și limita controalele de gestiune, cu condiția ca beneficiarul să furnizeze în timp util toate datele și informațiile necesare privind evoluția proiectului și eligibilitatea cheltuielilor subiacente. În plus, în cazul în care un proiect implementat de o astfel de organizație internațională face parte dintr-un eșantion de audit, ar trebui să fie posibil ca autoritatea de audit să își desfășoare activitatea în conformitate cu principiile Standardului internațional privind serviciile conexe (ISRS) 4400, „Angajamentele pentru efectuarea procedurilor convenite privind informațiile financiare”.

(60)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (21) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (22), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (23) și (UE) 2017/1939 (24) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

Parchetul European (EPPO) este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (25). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să coopereze pe deplin și să acorde toată asistența necesară instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

(61)

Unei țări terțe care a încheiat un acord cu Uniunea privind criteriile și mecanismele de determinare a statului responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-un stat membru sau în țara terță respectivă ar trebui să i se permită să participe la fond, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții.

(62)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(63)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (26), persoanele și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare, sub rezerva normelor și obiectivelor fondului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legată țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(64)

În temeiul articolului 349 din TFUE și în conformitate cu comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, aprobată de Consiliu în cadrul concluziilor sale din 12 aprilie 2018, statele membre în cauză ar trebui să se asigure că strategiile și programele lor naționale abordează amenințările specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice în gestionarea migrației. Fondul ar trebui să sprijine respectivele state membre cu resurse adecvate pentru a ajuta regiunile respective să gestioneze migrația în mod durabil și să facă față eventualelor situații de presiune.

(65)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (27), fondul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele fondului pe teren. Pentru a măsura realizările fondului, ar trebui să se stabilească indicatori și ținte conexe în legătură cu fiecare dintre obiectivele specifice ale fondului. Respectivii indicatori ar trebui să includă indicatori calitativi și cantitativi.

(66)

Comisia și statele membre ar trebui să monitorizeze execuția fondului cu ajutorul indicatorilor și al raportării financiare, în conformitate cu dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060 și din prezentul regulament. Începând cu 2023, statele membre ar trebui să transmită Comisiei rapoarte anuale privind performanța, care să acopere ultimul exercițiu contabil. Rapoartele respective ar trebui să conțină informații privind progresele înregistrate în implementarea programelor statelor membre. Statele membre ar trebui, de asemenea, să transmită Comisiei rezumate ale acestor rapoarte. Comisia ar trebui să traducă aceste rezumate în toate limbile oficiale ale Uniunii și să le pună la dispoziția publicului pe site-ul său internet, împreună cu linkuri către site-urile internet ale statelor membre menționate în Regulamentul (UE) 2021/1060.

(67)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (28) și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acțiunile în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din totalul cheltuielilor cadrului financiar multianual pentru integrarea obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din buget pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 și 10 % din buget în 2026 și în 2027, luând totodată în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate. Fondul ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu și care nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (29).

(68)

Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (30) și orice act aplicabil perioadei de programare 2014-2020 ar trebui să se aplice în continuare programelor și proiectelor sprijinite în cadrul fondului în perioada de programare 2014-2020. Întrucât perioada de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 se suprapune cu perioada de programare vizată de prezentul regulament și pentru a se asigura continuitatea punerii în aplicare a anumitor proiecte aprobate de respectivul regulament, ar trebui să fie prevăzute dispoziții privind etapizarea proiectelor. Fiecare fază individuală a proiectului etapizat ar trebui să fie pusă în aplicare în conformitate cu normele din perioada de programare în cadrul căreia primește finanțarea.

(69)

Pentru a completa și a modifica unele elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește: lista acțiunilor eligibile pentru sprijin în temeiul anexei III; lista acțiunilor eligibile pentru rate de cofinanțare mai mari în temeiul anexei IV; sprijinul operațional în temeiul anexei VII și dezvoltarea în continuare a cadrului de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(70)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (31). Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare care stabilesc obligații comune pentru statele membre, în special obligații cu privire la furnizarea de informații către Comisie, iar procedura de consultare ar trebui folosită pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind modalitățile detaliate de furnizare de informații către Comisie în contextul programării și al raportării, dată fiind natura lor pur tehnică. Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile cu privire la adoptarea deciziilor de acordare a asistenței de urgență reglementate prin prezentul regulament atunci când, în cazuri justificate corespunzător care privesc natura sau scopul asistenței respective, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență.

(71)

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament care nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(72)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la TUE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(73)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(74)

În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, costurile suportate în legătură cu acțiunile deja începute care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament în cadrul gestiunii directe să fie considerate eligibile pentru finanțare din partea Uniunii începând cu 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele costuri au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant sau a cererii de asistență.

(75)

Este adecvat să se alinieze durata de aplicare a prezentului regulament cu cea a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (32).

(76)

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021,