30.6.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 231/60


REGULAMENTUL (UE) 2021/1058 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 24 iunie 2021

privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 177 al doilea paragraf și articolele 178 și 349,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune. În temeiul articolului respectiv și al celui de al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni, precum și la atenuarea rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, urmând să se acorde o atenție deosebită regiunilor afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent, inclusiv, în special, dezavantajul cauzat de declinul demografic, cum ar fi regiunile cele mai nordice cu densitate foarte scăzută a populației, regiunile insulare și regiunile transfrontaliere și muntoase.

(2)

Fondul de coeziune a fost creat cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivului general de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii prin asigurarea unor contribuții financiare în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infrastructurii de transport (TEN-T), astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(3)

Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește dispozițiile comune aplicabile FEDR, Fondului social european Plus (FSE+), Fondului de coeziune, Fondului pentru o tranziție justă, Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA), Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondului pentru securitate internă (FSI) și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (IGFV), care funcționează în temeiul unui cadru comun.

(4)

Pentru a simplifica normele care erau aplicabile atât FEDR, cât și Fondului de coeziune în perioada de programare 2014-2020, ar trebui să existe un regulament unic care să stabilească normele aplicabile ambelor fonduri.

(5)

În execuția FEDR și a Fondului de coeziune ar trebui să fie respectate principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolul 10 din TFUE, inclusiv principiul subsidiarității și al proporționalității, prevăzute la articolul 5 din TUE, ținându-se seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Statele membre ar trebui, de asemenea, să respecte obligațiile prevăzute în Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CONUDPH), precum și principiile Pilonului european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în 2017, și să asigure accesibilitatea în conformitate cu articolul 9 din CONUDPH și cu dreptul Uniunii de armonizare a cerințelor de accesibilitate pentru produse și servicii. În acest context, FEDR și Fondul de coeziune, în sinergie cu FSE+, ar trebui să fie executate într-un mod care să promoveze tranziția de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate și ar trebui să își urmărească obiectivele cu scopul de a contribui la crearea de locuri de muncă de calitate, la eradicarea sărăciei și la promovarea incluziunii sociale. Statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre bărbați și femei și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Niciunul dintre fonduri nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la orice formă de segregare sau excludere și, atunci când finanțează infrastructura, ambele ar trebui să asigure accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

(6)

Obiectivele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținându-se cont de principiul „poluatorul plătește”. Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice adoptat în urma celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (denumite în continuare „obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU”), ambele fonduri vor contribui la integrarea acțiunilor din domeniul climei și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În acest scop, se preconizează că operațiunile din cadrul FEDR vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 30 % din pachetul financiar global al FEDR. Se preconizează că operațiunile din cadrul Fondului de coeziune vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice cu 37 % din pachetul financiar global al Fondului de coeziune. În plus, acțiunile în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la ambiția de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual (CFM) pentru obiectivele în materie de biodiversitate în anul 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele privind clima și cele legate de biodiversitate.

Ambele fonduri ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, care nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și care asigură tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perspectiva realizării neutralității climatice până în 2050. Programele FEDR și ale Fondului de coeziune ar trebui să țină seama de conținutul planurilor naționale integrate privind energia și clima adoptate în cadrul guvernanței uniunii energetice și a acțiunilor din domeniul climei instituite prin Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(7)

Pentru a proteja integritatea pieței interne, operațiunile FEDR și ale Fondului de coeziune în beneficiul întreprinderilor trebuie să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum se prevede la articolele 107 și 108 din TFUE.

(8)

Principiul parteneriatului este un element-cheie al execuției FEDR și a Fondului de coeziune, el având la bază abordarea de tip „guvernanță pe mai multe niveluri” și asigurând implicarea autorităților regionale, locale, urbane și a altor autorități publice, a societății civile și a partenerilor economici și sociali, precum și, după caz, a universităților și a organizațiilor de cercetare. Execuția ambelor fonduri ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea cu FSE+, Fondul pentru o tranziție justă, FEAMPA și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

(9)

Este necesar să se stabilească dispoziții privind sprijinul FEDR în cadrul obiectivelor Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Cooperare teritorială europeană (Interreg).

(10)

Pentru a identifica tipurile de activități care pot fi finanțate de către FEDR și Fondul de coeziune, ar trebui stabilite obiective de politică specifice pentru furnizarea de sprijin din ambele fonduri, asigurându-se faptul că ele contribuie la îndeplinirea unuia sau mai multora dintre obiectivele comune de politică stabilite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(11)

Deoarece întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) reprezintă coloana vertebrală a economiei europene, FEDR ar trebui să sprijine în continuare dezvoltarea IMM-urilor prin consolidarea creșterii durabile și a competitivității acestora. Totodată, luând în considerare impactul potențial profund al pandemiei de COVID-19 sau al altor eventuale situații de criză care ar putea apărea în viitor și care ar putea avea un impact asupra întreprinderilor și a ocupării forței de muncă, FEDR ar trebui să sprijine redresarea în urma unor astfel de situații de criză prin sprijinirea creării de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive.

(12)

Investițiile finanțate de FEDR ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei rețele ample de infrastructură digitală de mare viteză și la promovarea unei mobilități multimodale nepoluante și durabile, cu accent pe transportul public, mobilitatea partajată, mersul pe jos și mersul cu bicicleta, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon.

(13)

Pentru a profita de oportunitățile erei digitale, FEDR ar trebui să contribuie la dezvoltarea unei societăți digitale incluzive, în care cetățenii, organizațiile de cercetare, întreprinderile și administrațiile publice să fructifice pe deplin oportunitățile pe care le oferă digitalizarea. O e-guvernare eficace la nivel național, regional și local implică dezvoltarea de instrumente, precum și regândirea organizării și a proceselor, pentru a furniza servicii publice într-un mod mai eficace, mai ușor, mai rapid și la costuri mai mici. În special, ar trebui utilizate tehnologiile digitale și de telecomunicații pentru a consolida rețelele și serviciile tradiționale în beneficiul comunităților locale, prin dezvoltarea de proiecte precum cele vizând orașele și satele inteligente.

(14)

Sprijinul din partea FEDR în cadrul obiectivului de politică 1 (OP 1) ar trebui să se bazeze pe consolidarea capacităților pentru strategii de specializare inteligentă, care stabilesc priorități la nivel național sau regional, sau la ambele niveluri, pentru sporirea avantajului competitiv propriu prin dezvoltarea punctelor forte ale cercetării și inovării și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor și cu competențele necesare printr-un proces de descoperire antreprenorială. Procesul ar trebui să permită entităților antreprenoare, inclusiv industriei, organizațiilor de învățământ și de cercetare, administrațiilor publice și societății civile, să identifice domeniile cele mai promițătoare pentru dezvoltarea economică durabilă, pe baza structurilor și a bazei de cunoștințe specifice la nivel de regiune. Întrucât procesul de guvernanță a specializării inteligente este esențial pentru calitatea unei strategii, FEDR ar trebui să ofere sprijin pentru dezvoltarea și creșterea capacităților necesare pentru un proces eficient de descoperire antreprenorială și pentru elaborarea sau actualizarea strategiilor de specializare inteligentă.

(15)

Pentru a promova realizarea unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, ținând seama în mod corespunzător de consecințele sociale și economice pe care aceasta le implică, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la abordarea problemei reprezentate de sărăcia energetică. În acest context, ar fi deosebit de importantă realizarea de investiții în eficiența energetică, inclusiv în programele de economisire a energiei, în energia durabilă din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile de durabilitate prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (8), în sisteme energetice inteligente, precum și de investiții care vizează prevenirea dezastrelor, promovarea biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv conservarea, valorificarea și evidențierea ariilor naturale protejate, precum și alte măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi conservarea și refacerea zonelor naturale cu potențial ridicat de absorbție și stocare a carbonului, inclusiv prin reumidificarea terenurilor mlăștinoase, captarea gazelor provenite din depozitele de deșeuri sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente proceselor sau produselor industriale. În plus, ar trebui sprijinite investițiile care vizează reducerea oricărei forme de poluare, cum ar fi poluarea aerului, a apei, a solului, precum și poluarea fonică și cea luminoasă.

(16)

La pregătirea programelor cofinanțate de FEDR și de Fondul de coeziune trebuie să fie luate în considerare planurile naționale integrate privind energia și clima, care prezintă politicile și măsurile și care abordează sărăcia energetică și emisiile de gaze cu efect de seră. În vederea aducerii unei contribuții la îndeplinirea obiectivelor naționale de reducere a sărăciei energetice, stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima, FEDR ar trebui să sprijine în special îmbunătățiri ale eficienței energetice a locuințelor și a clădirilor în concordanță cu Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului (9) modificată, pentru a contribui la realizarea unui parc imobiliar decarbonizat până în 2050, reducând astfel consumul de energie și creând economii pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică.

(17)

Pentru a îmbunătăți conectivitatea în domeniul transporturilor, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să promoveze dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, prin investiții în infrastructura pentru transportul feroviar, transportul pe căi navigabile interioare, transportul rutier, transportul maritim și transportul multimodal, inclusiv măsuri de reducere a zgomotului. FEDR și Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să sprijine mobilitatea națională, regională și locală, transfrontalieră și urbană. Astfel, ambele fonduri ar trebui să acorde atenție îmbunătățirii siguranței, în special a podurilor și tunelurilor existente.

(18)

Într-o lume din ce în ce mai interconectată și având în vedere dinamica demografică și a migrației, este un fapt evident că politica Uniunii privind migrația necesită o abordare comună bazată pe sinergiile și complementaritățile diferitelor instrumente de finanțare. Prin urmare, FEDR ar trebui să acorde atenție provocărilor demografice atunci când elaborează și pune în aplicare programe. În vederea garantării unui sprijin coerent, solid și consecvent pentru eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilităților între statele membre în acțiunile lor de gestionare a migrației, FEDR ar trebui să ofere sprijin, la nivelul teritorial cel mai adecvat, pentru a facilita integrarea incluzivă pe termen lung a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, în beneficiul dezvoltării sociale și economice, prin adoptarea unei abordări menite să le protejeze demnitatea și drepturile.

(19)

Pentru a promova inovarea socială și accesul incluziv la locuri de muncă de înaltă calitate, FEDR ar trebui să sprijine entitățile din cadrul „economiei sociale”, cum ar fi cooperativele, societățile mutuale, asociațiile non-profit și întreprinderile sociale.

(20)

Pentru a promova incluziunea socială și a combate sărăcia, în special în rândul comunităților marginalizate, este necesar să se îmbunătățească accesul, inclusiv prin infrastructură, la servicii în domeniul social, educațional, cultural și recreativ, inclusiv la sport, ținându-se seama de nevoile specifice ale persoanelor cu handicap, ale copiilor și ale persoanelor în vârstă.

(21)

FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să promoveze incluziunea socio-economică a comunităților marginalizate, acordând o atenție deosebită cadrului strategic de politică națională privind incluziunea romilor astfel cum se menționează în anexa IV la Regulamentul (UE) 2021/1060 care stabilește măsuri de integrare a gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv a gospodăriilor expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, precum și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale. În special, în conformitate cu principiul 19 din Pilonul european al drepturilor sociale, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să poată sprijini accesul la locuințe sociale. Ținând seama de provocările cu care se confruntă comunitățile rome marginalizate în ceea ce privește accesul la servicii de bază, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de viață și a perspectivelor de dezvoltare ale acestora.

(22)

În vederea unei mai bune pregătiri pentru învățarea și formarea la distanță și online într-un mod incluziv din punct de vedere social, în misiunea sa de îmbunătățire a accesului egal la servicii de calitate și incluzive în domeniul educației, al formării și al învățării pe tot parcursul vieții, FEDR ar trebui să contribuie în special la promovarea rezilienței în învățarea la distanță și online. Eforturile de asigurare a continuității educației și formării în cursul pandemiei de COVID-19 au scos în evidență deficiențe importante în ceea ce privește accesul la echipamentele din domeniul tehnologiei informației și comunicării (TIC) necesare și conectivitatea cursanților din medii defavorizate și din regiuni îndepărtate. În acest context, FEDR ar trebui să sprijine punerea la dispoziție a echipamentelor TIC și a conectivității necesare, promovând astfel reziliența sistemelor de educație și de formare pentru învățarea la distanță și online.

(23)

În vederea consolidării capacității sistemelor de sănătate publică de a preveni situațiile de urgență sanitară, de a răspunde rapid unor astfel de situații și de a se redresa în urma acestora, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la reziliența sistemelor de sănătate. În plus, după ce pandemia de COVID-19 fără precedent a evidențiat importanța disponibilității imediate a unor materiale critice pentru a oferi un răspuns eficace într-o situație de urgență, ar trebui să fie extins domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR pentru a permite achiziția de materiale necesare pentru consolidarea rezilienței la dezastre și a rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv a asistenței medicale primare, precum și pentru promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate. Atunci când se achiziționează materiale pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, acestea ar trebui să fie în concordanță cu strategiile naționale în domeniul sănătății, să nu le depășească și să asigure complementaritățile cu programul „UE pentru sănătate” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (10), precum și cu capacitățile rescEU în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii instituit prin Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11).

(24)

FEDR ar trebui să sprijine și să promoveze tranziția de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate prin intermediul unor structuri de sprijin care ar urmări să prevină segregarea față de comunitate, ar facilita integrarea persoanelor în societate și ar urmări să asigure condiții de viață independente.

(25)

Un obiectiv specific ar trebui prevăzut pentru sprijinirea economiilor regionale puternic dependente de sectoarele turismului și culturii. Aceasta ar permite exploatarea întregului potențial al culturii și turismului durabil pentru redresarea economică, incluziunea socială și inovarea socială, fără a aduce atingere posibilităților de a oferi sprijin din partea FEDR sectoarelor respective în cadrul altor obiective specifice.

(26)

Investițiile care sprijină industriile culturale și creative, serviciile culturale și siturile de patrimoniu cultural ar putea fi finanțate în temeiul oricărui obiectiv de politică, cu condiția ca acestea să contribuie la obiectivele specifice și să se încadreze în domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR.

(27)

Turismul durabil necesită un echilibru între durabilitatea economică, cea socială, cea culturală și cea a mediului. Abordarea privind sprijinirea turismului durabil ar trebui să fie conformă cu comunicarea Comisiei din 19 octombrie 2007 intitulată „Agenda pentru un turism european durabil și competitiv”. În special, aceasta ar trebui să țină seama de bunăstarea turiștilor, să respecte mediul natural și cultural și să asigure dezvoltarea socio-economică și competitivitatea destinațiilor și a întreprinderilor printr-o abordare de politică integrată și holistică.

(28)

Pentru a sprijini eforturile depuse de statele membre și de regiuni pentru gestionarea noilor provocări și asigurarea unui nivel ridicat de securitate pentru cetățenii lor, precum și prevenirea marginalizării și a radicalizării, utilizând în același timp sinergiile și complementaritățile cu alte politici ale Uniunii, investițiile finanțate de FEDR ar trebui să contribuie la asigurarea securității în domeniile în care este necesar să se garanteze siguranța și securitatea spațiilor publice și a infrastructurilor critice, cum ar fi transporturile și energia, contribuind astfel la construirea unor societăți mai incluzive și mai sigure.

(29)

FEDR ar trebui să ofere sprijin în cadrul obiectivului de politică 5 (OP 5) în mod integrat, pentru dezvoltarea economică, socială și de mediu bazată pe strategii teritoriale transsectoriale care utilizează instrumente de dezvoltare teritorială integrată pentru a asigura dezvoltarea armonioasă atât a zonelor urbane cât și a celor neurbane. În plus, la dezvoltarea zonelor urbane, ar trebui să se acorde o atenție deosebită sprijinirii zonelor urbane funcționale, dată fiind importanța acestora în stimularea cooperării între autoritățile locale și parteneri, independent de limitele administrative, precum și în consolidarea legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale.

(30)

FEDR ar trebui să sprijine turismul durabil într-un mod integrat, în special prin consolidarea cooperării în cadrul teritoriilor funcționale. Pentru a stimula impactul turismului durabil asupra economiei, întreprinderile și autoritățile publice ar trebui să coopereze în mod sistematic pentru a furniza servicii de calitate într-un mod mai eficient în zonele cu un potențial ridicat pentru turism, acordând atenția cuvenită creării unui mediu juridic și administrativ stabil, care să conducă la o creștere durabilă a zonelor respective. Acțiunile sprijinite în domeniul turismului durabil ar putea ține seama de cele mai bune practici din acest domeniu, cum ar fi abordarea „cartierelor turistice”.

(31)

Având în vedere obiectivul global al Fondului de coeziune prevăzut în TFUE, este necesar să se stabilească și să se limiteze obiectivele de politică pentru care Fondul de coeziune urmează să ofere sprijin.

(32)

Pentru a îmbunătăți capacitatea administrativă generală a instituțiilor și guvernanța în statele membre care pun în aplicare programe în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, este necesar să se permită măsuri de sprijin pentru autoritățile responsabile de programele respective și pentru actorii sectoriali sau teritoriali responsabili cu desfășurarea de activități relevante pentru execuția FEDR și a Fondului de coeziune în cadrul tuturor obiectivelor specifice urmărite, ținând seama de principiile orizontale menționate în Regulamentul (UE) 2021/1060, inclusiv de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

(33)

Pentru a încuraja și stimula măsurile de cooperare în cadrul programelor implementate în contextul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, este necesar să se amelioreze măsurile de cooperare cu partenerii, inclusiv cu cei de la nivel local și regional, dintr-un anumit stat membru sau între diferite state membre în ceea ce privește sprijinul acordat în cadrul tuturor obiectivelor specifice. Această cooperare ameliorată vine în completarea cooperării din cadrul Interreg și ar trebui, în special, să sprijine cooperarea între parteneriate structurate în vederea implementării strategiilor regionale, conform comunicării Comisiei din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”. Prin urmare, partenerii ar putea proveni din orice regiune din Uniune, dar ar putea să includă și regiunile transfrontaliere și regiunile care fac obiectul unor grupări europene de cooperare teritorială în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau al unei strategii macroregionale sau la nivelul unui bazin maritim sau o combinație a celor două tipuri de strategii.

(34)

FEDR ar trebui să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune și la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, inclusiv a celor care se confruntă cu provocări legate de angajamentele de decarbonizare, promovându-se astfel reziliența regională. Sprijinul FEDR acordat în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică ar trebui să se concentreze așadar pe prioritățile-cheie ale Uniunii, în conformitate cu obiectivele de politică stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1060. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să se concentreze asupra obiectivelor de politică O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale și o Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile. Resursele dedicate mobilității urbane durabile și investițiilor în infrastructura de bandă largă ar putea fi luate în considerare parțial la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică. Statele membre ar trebui să decidă, în acordurile lor de parteneriat, dacă respectă cerințele privind concentrarea tematică la nivel de categorie de regiuni sau la nivel național pentru întreaga perioadă de programare. Concentrarea tematică la nivel național ar trebui să fie stabilită de trei grupuri de state membre constituite în funcție de venitul național brut și ar trebui să asigure flexibilitate la nivelul programelor individuale. Întrucât sprijinul din partea Fondului de coeziune ar putea contribui, de asemenea, la concentrarea tematică, ar trebui stabilite condițiile pentru o astfel de contribuție. În plus, metodologia de clasificare a statelor membre ar trebui să fie stabilită în detaliu, ținându-se cont de situația specifică a regiunilor ultraperiferice și a regiunilor nordice slab populate.

(35)

Pentru a concentra sprijinul pe prioritățile-cheie ale Uniunii, este, de asemenea, oportun ca cerințele privind concentrarea tematică să fie respectate pe tot parcursul perioadei de programare, inclusiv în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe.

(36)

Pentru a permite FEDR să ofere sprijin în cadrul Interreg în ceea ce privește investițiile în infrastructură și investițiile asociate acestora, precum și activitățile de formare și integrare, este necesar să se prevadă că FEDR ar trebui, de asemenea, să poată oferi sprijin pentru activități din cadrul obiectivelor specifice ale FSE+, stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(37)

Pentru a concentra utilizarea unor resurse limitate în modul cel mai eficient cu putință, sprijinul prin FEDR acordat pentru investiții productive în conformitate cu obiectivul specific relevant ar trebui limitat la microîntreprinderi și la întreprinderile mici și mijlocii în sensul Recomandării 2003/361/CE a Comisiei (14), cu excepția unor investiții specifice prevăzute în prezentul regulament.

(38)

În contextul sprijinului FEDR pentru investiții productive, este oportun să se clarifice faptul că investițiile productive ar trebui înțelese ca investiții în capital fix sau în active necorporale în cadrul întreprinderilor, în vederea producerii de bunuri și servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital și la ocuparea forței de muncă. De asemenea, ar trebui să se prevadă că, în anumite condiții, FEDR și Fondul de coeziune ar putea sprijini investițiile în alte întreprinderi decât IMM-urile. În plus, pe baza experienței din perioadele de programare anterioare, FEDR și Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să sprijine investițiile în alte întreprinderi decât IMM-urile, inclusiv, în special, în utilități, atunci când acestea vizează investiții în infrastructura care asigură accesul la serviciile oferite publicului în domeniul energiei, al mediului și al biodiversității, al transporturilor și al conectivității digitale.

(39)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească diferitele tipuri de activități ale căror costuri ar trebui să poată beneficia de sprijin prin investiții din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor lor, astfel cum sunt prevăzute în TFUE, inclusiv prin finanțarea participativă. Fondul de coeziune ar trebui să poată sprijini investiții în TEN-T și în domeniul mediului, inclusiv investiții legate de dezvoltarea durabilă și de energie, care prezintă beneficii de mediu. În acest context, Fondul de coeziune ar trebui, de asemenea, să poată sprijini reabilitarea energetică și seismică combinată. În ceea ce privește FEDR, lista activităților ar trebui să țină seama de nevoile de dezvoltare regionale și naționale specifice, precum și de potențialul endogen și să fie simplificată. FEDR ar trebui să poată sprijini investițiile în infrastructură, inclusiv infrastructuri comerciale de cercetare și inovare pentru IMM-uri, locuințe pentru comunitățile marginalizate și grupurile dezavantajate, gospodăriile cu venituri reduse și migranți, cultură și patrimoniu, turismul durabil și servicii pentru întreprinderi, investițiile legate de accesul la servicii, cu un accent deosebit pe comunitățile dezavantajate, marginalizate și segregate, investiții productive în IMM-uri, echipamente, software și active necorporale, precum și măsurile legate de informare, comunicare, studii, constituirea de rețele, cooperare, schimburile de experiență între parteneri și activitățile care implică clustere. Pentru a sprijini implementarea programelor, ambele fonduri ar trebui, de asemenea, să poată sprijini activități de asistență tehnică. În cele din urmă, pentru a furniza sprijin pentru o gamă mai largă de intervenții în cadrul programelor Interreg, domeniul de aplicare ar trebui să fie extins pentru a include punerea în comun a unei game vaste de instalații și resurse umane, precum și costurile legate de măsurile care intră în sfera de aplicare a FSE+.

(40)

Proiectele de rețele transeuropene de transport în sensul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15) trebuie să fie finanțate în continuare din Fondul de coeziune, atât prin gestiune partajată, cât și prin modul de implementare directă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei („Regulamentul MIE pentru perioada 2021-2027”).

(41)

În același timp, este important să se clarifice acele activități care nu intră în sfera de aplicare a FEDR și a Fondului de coeziune, inclusiv investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră care provin din activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (16), în vederea evitării duplicării finanțării disponibile, care există deja ca parte din respectiva directivă, și investițiile în întreprinderile în dificultate, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (17), cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis sau privind acordarea temporară de ajutoare de stat, instituite pentru a face față unor circumstanțe excepționale. De asemenea, FEDR și Fondul de coeziune nu ar trebui să sprijine anumite investiții în aeroporturi, instalații de depozitare a deșeurilor și de tratare a deșeurilor reziduale sau în combustibili fosili. Prin urmare, FEDR ar trebui să poată sprijini măsuri specifice de atenuare a impactului asupra mediului, de securitate și de siguranță în aeroporturile regionale, atât timp cât obiectivul principal al investițiilor ar fi identificat în mod clar din perspectiva standardelor Uniunii în materie de mediu, securitate sau siguranță și ar fi în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

În cazul unor investiții care cresc capacitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale, prin deșeuri reziduale ar trebui să se înțeleagă, în primul rând, deșeuri municipale care nu sunt colectate separat și reziduuri de pe urma tratării deșeurilor. Modernizarea rețelelor de termoficare centralizată ar putea fi sprijinită în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a sistemelor eficiente de termoficare centralizată, astfel cum sunt definite în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18), în conformitate cu obiectivele stabilite în planurile naționale integrate privind energia și clima. În vederea promovării energiei din surse regenerabile, ar putea fi acordat sprijin pentru cazanele de încălzire centralizată alimentate cu o combinație de gaze și energie din surse regenerabile. În astfel de cazuri, sprijinul din partea ambelor fonduri ar trebui să fie stabilit în mod proporțional cu ponderea energiei din surse regenerabile utilizată de astfel de cazane. În plus, ar trebui să se stabilească în mod explicit că țările și teritoriile de peste mări enumerate în anexa II la TFUE nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune.

(42)

Statele membre ar trebui să comunice în mod regulat Comisiei informații cu privire la progresele înregistrate, utilizând indicatorii comuni de realizare și de rezultat prevăzuți în anexa I. Indicatorii comuni de realizare și de rezultat ar putea fi completați, după caz, cu indicatori de realizare și de rezultat specifici programului. Informațiile furnizate de statele membre ar trebui să constituie baza pornind de la care Comisia ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor specifice pe parcursul întregii perioade de programare, utilizând în acest scop un set de bază de indicatori prevăzuți în anexa II.

(43)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (19), FEDR și Fondul de coeziune ar trebui să fie evaluate pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele ambelor fonduri la fața locului.

(44)

În cadrul normelor relevante ale Pactului de stabilitate și de creștere, astfel cum sunt clarificate în Codul de conduită, statele membre ar trebui să poată înainta o cerere justificată în mod corespunzător vizând o mai mare flexibilitate pentru cheltuielile structurale publice sau asimilabile susținute de administrația publică prin cofinanțarea investițiilor activate ca parte a FEDR și a Fondului de coeziune. Comisia ar trebui să evalueze o astfel de cerere în conformitate cu Pactul de stabilitate și de creștere și cu Codul de conduită.

(45)

FEDR ar trebui să abordeze problemele zonelor defavorizate, în special ale zonelor rurale și ale zonelor afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent, inclusiv de declinul demografic, în ceea ce privește accesul la serviciile de bază, inclusiv la serviciile digitale, prin sporirea atractivității pentru investiții, inclusiv prin investiții în întreprinderi și conectivitatea cu piețele mari. Astfel, FEDR ar trebui să acorde atenție provocărilor specifice în materie de dezvoltare cu care se confruntă anumite regiuni insulare, de frontieră sau montane. În plus, FEDR ar trebui să acorde o atenție deosebită dificultăților specifice ale zonelor la nivelul NUTS 3 și al unităților administrative locale, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (20), care sunt zone cu o densitate scăzută a populației, în conformitate cu criteriile stabilite la punctul 161 din Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020, și anume cele cu o densitate a populației de cel mult 12,5 locuitori pe kilometru pătrat sau cele care au suferit o scădere anuală medie a populației de cel puțin 1 % din locuitori în perioada 2007-2017. Statele membre ar trebui să aibă în vedere elaborarea unor planuri de acțiune voluntare specifice la nivel local pentru astfel de zone, pentru a contracara provocările demografice respective.

(46)

Pentru a maximiza contribuția la abordarea mai eficientă a provocărilor economice, demografice, de mediu și sociale, în special în zonele care prezintă dezavantaje naturale și demografice, astfel cum se prevede la articolul 174 din TFUE, acțiunile în domeniul dezvoltării teritoriale ar trebui să se bazeze pe strategii teritoriale integrate, inclusiv în zone urbane și rurale, și să acorde atenție legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale. Prin urmare, sprijinul din partea FEDR ar trebui să fie furnizat sub formele prevăzute la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/1060, asigurând implicarea corespunzătoare a autorităților locale, regionale și urbane, a partenerilor economici și sociali, a reprezentanților societății civile și a organizațiilor neguvernamentale. Strategiile teritoriale ar trebui, de asemenea, să poată beneficia de o abordare integrată și bazată pe mai multe fonduri, precum FEDR, FSE+, FEPAM și FEADR.

(47)

Pentru a îmbunătăți reziliența comunităților din zonele rurale și condițiile economice, sociale și de mediu ale acestora, sprijinul din partea FEDR ar trebui utilizat pentru a dezvolta proiecte precum cele vizând satele inteligente, astfel cum se menționează în rezoluția Parlamentului European din 3 octombrie 2018 referitoare la abordarea nevoilor specifice ale zonelor rurale, montane și îndepărtate, în special prin dezvoltarea de noi oportunități, cum ar fi serviciile descentralizate și soluțiile energetice, tehnologiile și inovațiile digitale.

(48)

În cadrul dezvoltării urbane durabile, se consideră necesară susținerea dezvoltării teritoriale integrate pentru a aborda într-un mod mai eficace provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, ținând cont în același timp de necesitatea promovării legăturilor dintre zonele urbane și cele rurale. Sprijinul care vizează zonele urbane ar putea lua forma unui program separat sau a unei priorități separate și ar trebui să poată beneficia de o abordare bazată pe fonduri multiple. Principiile de selecție a zonelor urbane în care se vor implementa acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă și cuantumurile indicative pentru acțiunile respective ar trebui prevăzute în programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, urmărindu-se o țintă minimă la nivel național de 8 % din resursele FEDR în acest scop. De asemenea, ar trebui să se precizeze că acest procent ar trebui să fie respectat pe întreaga durată a perioadei de programare în cazul transferului între priorități în cadrul unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare.

(49)

Pentru a identifica sau a oferi soluții care abordează aspecte legate de dezvoltarea urbană durabilă la nivelul Uniunii, acțiunile urbane inovatoare din domeniul dezvoltării urbane durabile ar trebui să fie înlocuite cu o Inițiativă europeană privind dezvoltarea urbană, care să fie implementată prin gestiune directă sau indirectă. Această inițiativă ar trebui să acopere toate zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, și să sprijine Agenda urbană pentru Uniunea Europeană. Pentru a stimula participarea autorităților locale la parteneriatele tematice din cadrul agendei urbane, FEDR ar trebui să ofere sprijin pentru costurile organizaționale legate de o astfel de participare. Inițiativa ar putea include cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane, în special cooperarea care vizează consolidarea capacităților la nivel local în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Statele membre, autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate activ în gestionarea și punerea în aplicare a Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană. Acțiunile convenite în cadrul unui astfel de model de gestionare ar putea include desfășurarea de schimburi pentru reprezentanții locali și regionali. Acțiunile întreprinse în cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană ar trebui să promoveze legăturile dintre zonele urbane și cele rurale în interiorul zonelor urbane funcționale. Cooperarea cu Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală este deosebit de importantă în acest sens.

(50)

Ar trebui promovate pe întreg teritoriul Uniunii comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare prin intermediul noilor investiții interregionale pentru inovare care urmează să fie gestionate de Comisie. Prin sprijinirea proiectelor de inovare în domenii de specializare inteligentă, inclusiv a proiectelor-pilot și a măsurilor de consolidare a capacităților, acestea vor aduce beneficii în special regiunilor mai puțin dezvoltate, stimulând ecosistemele de inovare ale acestora și capacitatea lor de a se integra în lanțuri valorice mai mari ale Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a comunicării Comisiei din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”, în special pentru sprijinirea platformelor tematice de specializare inteligentă în domenii critice.

(51)

O atenție deosebită ar trebui acordată regiunilor ultraperiferice, în special prin adoptarea de măsuri în temeiul articolului 349 din TFUE care să prevadă o alocare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice pentru a compensa costurile suplimentare suportate în aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente menționate la articolul 349 din TFUE, și anume depărtarea, insularitatea, suprafața redusă, relieful și clima dificile, dependența economică de un număr redus de produse, factori a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării acestor regiuni. Respectiva alocare ar trebui să poată acoperi investițiile, costurile operaționale și obligațiile de serviciu public care vizează compensarea costurilor suplimentare cauzate de astfel de limitări. Ajutoarele de exploatare ar trebui să poată acoperi cheltuielile privind serviciile de transport de mărfuri și ajutoarele pentru demararea serviciilor de transport, precum și cheltuielile privind operațiunile legate de constrângerile în materie de stocare, de supradimensionare și de întreținerea instrumentelor de producție, precum și de lipsa de capital uman pe piața locală. Respectiva alocare nu ar trebui să facă obiectul cerințelor privind concentrarea tematică. Pentru a proteja integritatea pieței interne, cum este cazul pentru toate operațiunile cofinanțate prin FEDR și prin Fondul de coeziune, orice sprijin din FEDR pentru finanțarea ajutoarelor pentru investiții și de exploatare în regiunile ultraperiferice ar trebui să respecte normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE.

(52)

Pentru a permite o reacție rapidă la circumstanțe excepționale și neobișnuite, astfel cum sunt menționate în Pactul de stabilitate și de creștere, care ar putea apărea în timpul perioadei de programare, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta măsuri temporare cu scopul de a facilita utilizarea sprijinului din partea FEDR ca răspuns la aceste circumstanțe. Comisia ar trebui să adopte măsurile cele mai adecvate având în vedere circumstanțele excepționale sau neobișnuite cu care se confruntă un stat membru, menținând în același timp obiectivele fondului. În plus, deciziile de punere în aplicare în ceea ce privește o măsură temporară de utilizare a FEDR ca răspuns la circumstanțe excepționale sau neobișnuite ar trebui să fie adoptate fără proceduri ale comitetului, dat fiind că domeniul de aplicare este determinat de Pactul de stabilitate și de creștere și se limitează la măsura stabilită în prezentul regulament. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor și să evalueze caracterul adecvat al acestora.

(53)

În vederea modificării anumitor elemente neesențiale din prezentul regulament, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește efectuarea unor ajustări, în cazul în care acest lucru se justifică, ale anexei II, care stabilește o listă a indicatorilor utilizați ca bază pentru a oferi informații Parlamentului European și Consiliului cu privire la performanța programelor. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(54)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale prin corectarea principalelor dezechilibre regionale din cadrul Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, rămânerea în urmă a regiunilor mai puțin favorizate și resursele financiare limitate de care dispun statele membre și regiunile, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(55)

În vederea adoptării prezentului regulament după începerea perioadei de programare și ținând seama de necesitatea de a executa atât FEDR cât și Fondul de coeziune într-un mod coordonat și armonizat și pentru a permite punerea sa rapidă în aplicare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CUPRINS

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII COMUNE 71

Articolul 1

Obiect 71

Articolul 2

Misiunile FEDR și ale Fondului de coeziune 71

Articolul 3

Obiective specifice ale FEDR și ale Fondului de coeziune 71

Articolul 4

Concentrarea tematică a sprijinului din partea FEDR 73

Articolul 5

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR 75

Articolul 6

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea Fondului de coeziune 76

Articolul 7

Excluderea din domeniul de aplicare al FEDR și al Fondului de coeziune 76

Articolul 8

Indicatori 78

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII SPECIFICE PRIVIND REGIMUL PARTICULARITĂȚILOR TERITORIALE ȘI INVESTIȚIILE INTERREGIONALE PENTRU INOVARE 78

Articolul 9

Dezvoltarea teritorială integrată 78

Articolul 10

Sprijin pentru zonele defavorizate 78

Articolul 11

Dezvoltarea urbană durabilă 79

Articolul 12

Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană 79

Articolul 13

Investiții interregionale pentru inovare 80

Articolul 14

Regiunile ultraperiferice 80

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE 81

Articolul 15

Dispoziții tranzitorii 81

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe 81

Articolul 17

Revizuirea 82

Articolul 18

Intrarea în vigoare 82

ANEXA I

INDICATORI COMUNI DE REALIZARE ȘI DE REZULTAT PENTRU FEDR ȘI FONDUL DE COEZIUNE – ARTICOLUL 8 ALINEATUL (1) 83

ANEXA II

SET DE BAZĂ DE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ PENTRU FEDR ȘI FONDUL DE COEZIUNE MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (3), DESTINAT UTILIZĂRII DE CĂTRE COMISIE ÎN CONFORMITATE CU OBLIGAȚIA SA DE RAPORTARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 41 ALINEATUL (3) LITERA (H) PUNCTUL (III) DIN REGULAMENTUL FINANCIAR 32

Capitolul I

Dispoziții comune

Articolul 1

Obiect

(1)   Prezentul regulament stabilește obiectivele specifice și domeniul de aplicare ale sprijinului oferit din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) în ceea ce privește obiectivele Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Cooperare teritorială europeană (Interreg) menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(2)   Prezentul regulament stabilește totodată obiectivele specifice și domeniul de aplicare ale sprijinului oferit din Fondul de coeziune în ceea ce privește obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică menționat la articolul 5 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 2

Misiunile FEDR și ale Fondului de coeziune

(1)   FEDR și Fondul de coeziune contribuie la obiectivul general de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale a Uniunii.

(2)   FEDR contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din cadrul Uniunii și la atenuarea rămânerii în urmă a regiunilor cel mai puțin favorizate, prin participarea la ajustarea structurală a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare și la reconversia regiunilor industriale aflate în declin, inclusiv prin promovarea dezvoltării durabile și prin abordarea provocărilor de mediu.

(3)   Fondul de coeziune contribuie la proiecte în domeniul mediului și al rețelelor transeuropene din sfera infrastructurii de transport (TEN-T).

Articolul 3

Obiective specifice ale FEDR și ale Fondului de coeziune

(1)   În conformitate cu obiectivele de politică stabilite la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, FEDR sprijină următoarele obiective specifice:

(a)

o Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale (OP 1) prin:

(i)

dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate;

(ii)

valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice;

(iii)

intensificarea creșterii durabile și a competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive;

(iv)

dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat;

(v)

creșterea conectivității digitale;

(b)

o Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile (OP 2) prin:

(i)

promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

(ii)

promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia;

(iii)

dezvoltarea unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente în afara rețelei energetice transeuropene (TEN-E);

(iv)

promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice;

(v)

promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor;

(vi)

promovarea tranziției la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

(vii)

creșterea protecției și conservării naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare;

(viii)

promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon;

(c)

o Europă mai conectată prin creșterea mobilității (OP 3) prin:

(i)

dezvoltarea unei rețele TEN-T reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale;

(ii)

dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere;

(d)

o Europă mai socială și mai incluzivă, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale (OP 4) prin:

(i)

creșterea eficienței și incluziunii piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea infrastructurii sociale și prin promovarea economiei sociale;

(ii)

îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online;

(iii)

promovarea incluziunii socio-economice a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, prin acțiuni integrate care să vizeze locuințele și serviciile sociale;

(iv)

promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, prin acțiuni integrate care să includă locuințele și serviciile sociale;

(v)

asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie și în comunitate;

(vi)

creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială;

(e)

o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale (OP 5) prin:

(i)

promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane;

(ii)

promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, în domeniul culturii, al patrimoniului natural, al turismului durabil, precum și a securității în alte zone decât cele urbane.

În cadrul OP 5, sprijinul se acordă prin strategii de dezvoltare teritorială și locală, sub formele prevăzute la articolul 28 literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(2)   În conformitate cu cele două obiective specifice menționate la alineatul (1) litera (e), statele membre pot sprijini, de asemenea, operațiunile care pot fi finanțate în temeiul obiectivelor specifice stabilite la literele (a)-(d) de la respectivul alineat.

(3)   Fondul de coeziune sprijină OP 2 și 3.

(4)   În cadrul obiectivelor specifice stabilite la alineatul (1), FEDR sau Fondul de coeziune, după caz, poate sprijini, de asemenea, activități din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, în cazul în care acestea:

(a)

fie îmbunătățesc capacitatea autorităților responsabile de programe;

(b)

fie îmbunătățesc capacitatea actorilor sectoriali sau teritoriali responsabili cu desfășurarea de activități relevante pentru execuția FEDR și a Fondului de coeziune, cu condiția ca aceasta să contribuie la obiectivele programului;

(c)

fie îmbunătățesc cooperarea cu parteneri din interiorul și din afara unui anumit stat membru.

Cooperarea menționată la litera (c) include cooperarea cu parteneri din regiuni transfrontaliere, din regiuni discontinue sau din regiuni situate pe teritoriul corespunzător unei grupări europene de cooperare teritorială, unei strategii macroregionale sau maritime sau unei combinații a acestora.

Articolul 4

Concentrarea tematică a sprijinului din partea FEDR

(1)   În ceea ce privește programele implementate în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, resursele totale din FEDR, în afara celor destinate asistenței tehnice, sunt concentrate în fiecare stat membru la nivel național sau la nivelul categoriei de regiuni, în conformitate cu alineatele (3)-(9).

(2)   În ceea ce privește concentrarea tematică a sprijinului pentru statele membre care cuprind regiuni ultraperiferice, resursele din FEDR alocate în mod specific programelor pentru regiunile ultraperiferice și cele alocate tuturor celorlalte regiuni sunt tratate separat.

(3)   Statele membre pot decide să respecte concentrarea tematică la nivel național sau la nivelul categoriei de regiuni. Fiecare stat membru își exprimă opțiunea în acordul său de parteneriat, astfel cum este menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2021/1060. Respectiva opțiune se aplică resurselor totale din FEDR ale statului membru respectiv, menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, pentru întreaga perioadă de programare.

(4)   În scopul unei concentrări tematice la nivel național, statele membre se clasifică, în funcție de raportul venitului național brut al acestora, după cum urmează:

(a)

cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 100 % din media UE („grupul 1”);

(b)

cele cu un raport al venitului național brut egal sau superior nivelului de 75 % și inferior nivelului de 100 % din media UE („grupul 2”);

(c)

cele cu un raport al venitului național brut inferior nivelului de 75 % din media UE („grupul 3”).

În sensul prezentului articol, raportul venitului național brut înseamnă raportul dintre venitul național brut pe cap de locuitor al unui stat membru, măsurat în standardele puterii de cumpărare și calculat pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada cuprinsă între 2015 și 2017, și venitul național brut mediu pe cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare din cele 27 de state membre pentru aceeași perioadă de referință.

În ceea ce privește programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru regiunile ultraperiferice, acestea sunt clasificate în grupul 3.

În ceea ce privește programele din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru statele membre insulare care primesc sprijin din partea Fondului de coeziune, acestea sunt clasificate în grupul 3.

(5)   În scopul unei concentrări tematice la nivelul categoriei de regiuni, regiunile se clasifică pe categorii de regiuni în conformitate cu articolul 108 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, după cum urmează:

(a)

regiuni mai dezvoltate;

(b)

regiuni de tranziție;

(c)

regiuni mai puțin dezvoltate.

(6)   Statele membre respectă la nivel național următoarele cerințe privind concentrarea tematică:

(a)

statele membre din grupul 1 sau regiunile mai dezvoltate alocă cel puțin 85 % din resursele lor din FEDR menționate la alineatul (1) pentru OP 1 și OP 2, și cel puțin 30 % pentru OP 2;

(b)

statele membre din grupul 2 sau regiunile de tranziție alocă cel puțin 40 % din resursele lor din FEDR menționate la alineatul (1) pentru OP 1, și cel puțin 30 % pentru OP 2;

(c)

statele membre din grupul 3 sau regiunile mai puțin dezvoltate alocă cel puțin 25 % din resursele lor din FEDR menționate la alineatul (1) pentru OP 1, și cel puțin 30 % pentru OP 2.

În cazul în care un stat membru decide să respecte cerințele privind concentrarea tematică la nivelul categoriei de regiuni, pragurile stabilite la primul paragraf de la prezentul alineat se aplică resurselor din FEDR menționate la alineatul (1) în mod cumulativ pentru toate regiunile care se încadrează în categoria respectivă de regiuni.

(7)   În cazul în care un stat membru alocă OP 2 peste 50 % din resursele sale totale din Fondul de coeziune, în afara celor destinate asistenței tehnice, astfel cum au fost calculate după transferul prevăzut la articolul 110 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/1060, excluzând resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (viii) din prezentul regulament, alocarea care depășește 50 % poate fi luată în considerare la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol.

În cazul în care un stat membru decide să respecte concentrarea tematică la nivelul categoriei de regiuni, resursele din Fondul de coeziune care sunt luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică în conformitate cu primul paragraf se alocă proporțional diferitelor categorii de regiuni, în funcție de ponderea lor relativă în populația totală a statului membru în cauză.

Statele membre stabilesc în acordul lor de parteneriat menționat la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2021/1060 dacă resursele din Fondul de coeziune vor fi luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică pentru OP 2.

(8)   Resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (v) sunt programate în cadrul unei priorități specifice.

Prin derogare de la alineatul (6), la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică pentru OP 1 prevăzute la alineatul (6) sunt luate în considerare 40 % din aceste resurse.

Resursele luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat nu depășesc 40 % din cerințele minime privind concentrarea tematică pentru OP 1 prevăzute la alineatul (6).

(9)   Resursele din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (viii) sunt programate în cadrul unei priorități specifice.

Prin derogare de la alineatul (6), la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică pentru OP 2 prevăzute la alineatul (6) sunt luate în considerare 50 % din resursele FEDR.

Resursele luate în considerare pentru cerințele privind concentrarea tematică în conformitate cu al doilea paragraf de la prezentul alineat nu depășesc 50 % din cerințele minime privind concentrarea tematică pentru OP 2 prevăzute la alineatul (6).

(10)   Cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol sunt respectate pe parcursul întregii perioade de programare, inclusiv atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe și în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(11)   În cazul în care alocarea din FEDR în ceea ce privește OP 1 sau OP 2 sau ambele, în cadrul unui anumit program, este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul 104 din respectivul regulament, respectarea cerințelor privind concentrarea tematică prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol nu este reevaluată.

(12)   Prezentul articol nu se aplică finanțării suplimentare pentru regiunile nordice slab populate menționate la articolul 110 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 5

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea FEDR

(1)   FEDR oferă sprijin pentru:

(a)

investiții în infrastructură;

(b)

activități de cercetare aplicată și inovare, inclusiv cercetare industrială, dezvoltare experimentală și studii de fezabilitate;

(c)

investiții în accesul la servicii;

(d)

investiții productive în IMM-uri și investiții care vizează protejarea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă;

(e)

echipamente, software și active necorporale;

(f)

colaborare în rețea, cooperare, schimb de experiență și activități care implică clustere de inovare, desfășurate inclusiv între întreprinderi, organizații de cercetare și autorități publice;

(g)

informare, comunicare și studii; și

(h)

asistență tehnică.

(2)   Investițiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile pot beneficia de sprijin:

(a)

atunci când implică o cooperare cu IMM-uri pentru activități de cercetare și inovare care beneficiază de sprijin în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i);

(b)

atunci când susțin în principal măsurile privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile în temeiul articolului 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctele (i) și (ii);

(c)

atunci când sunt făcute în întreprinderile mici cu capitalizare medie și în întreprinderile cu capitalizare medie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 6 și 7 din Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului (21), prin intermediul instrumentelor financiare; sau

(d)

atunci când sunt făcute în întreprinderile mici cu capitalizare medie în contextul activităților de cercetare și inovare care beneficiază de sprijin în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (i).

(3)   Pentru a contribui la obiectivul specific din cadrul OP 1 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (a) punctul (iv), FEDR sprijină, de asemenea, activitățile de formare profesională, de învățare pe tot parcursul vieții și de recalificare, precum și activitățile educaționale.

(4)   Pentru a contribui la obiectivul specific din cadrul OP 2 prevăzut la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf litera (b) punctul (iv) și la obiectivul specific din cadrul OP 4 prevăzut la litera (d) punctul (v) de la paragraful respectiv, FEDR sprijină, de asemenea, achiziția de materiale necesare pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate și a rezilienței la dezastre.

(5)   În cadrul Interreg, FEDR poate sprijini, de asemenea:

(a)

punerea în comun a structurilor și a resurselor umane; și

(b)

investițiile de tip soft complementare și alte activități legate de OP 4 în cadrul Fondului Social European Plus, conform Regulamentului (UE) 2021/1057.

(6)   FEDR poate sprijini finanțarea capitalului circulant în cadrul IMM-urilor sub formă de granturi, atunci când acest lucru este strict necesar, ca măsură temporară pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale sau neobișnuite, astfel cum se menționează la articolul 20 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(7)   În cazul în care constată, la cererea statelor membre în cauză, că sunt îndeplinite cerințele prevăzute la alineatul (6), Comisia adoptă o decizie de punere în aplicare în care precizează perioada în care este autorizat sprijinul suplimentar temporar din partea FEDR.

(8)   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la punerea în aplicare a alineatului (6) și evaluează dacă sprijinul suplimentar temporar din partea FEDR este suficient pentru a facilita utilizarea fondului ca răspuns la circumstanțele excepționale sau neobișnuite. Pe baza evaluării sale, Comisia prezintă, acolo unde acest lucru este considerat oportun, propuneri de modificare a prezentului regulament, vizând inclusiv cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la articolul 4.

(9)   Parlamentul European sau Consiliul pot invita Comisia la un dialog structurat privind aplicarea alineatelor (6), (7) și (8) de la prezentul articol, în conformitate cu articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 6

Domeniul de aplicare al sprijinului din partea Fondului de coeziune

(1)   Fondul de coeziune oferă sprijin pentru:

(a)

investiții în domeniul mediului, inclusiv investiții legate de dezvoltarea durabilă și de energie, care prezintă beneficii de mediu, cu un accent deosebit pe energia din surse regenerabile;

(b)

investiții în TEN-T;

(c)

asistență tehnică;

(d)

informare, comunicare și studii.

Statele membre asigură un echilibru adecvat între investițiile prevăzute la literele (a) și (b) pe baza necesităților specifice în materie de investiții și infrastructură ale fiecărui stat membru.

(2)   Cuantumul transferat din Fondul de coeziune către Mecanismul pentru interconectarea Europei este utilizat pentru proiecte TEN-T.

Articolul 7

Excludere din domeniul de aplicare al FEDR și al Fondului de coeziune

(1)   FEDR și Fondul de coeziune nu oferă sprijin pentru:

(a)

dezafectarea sau construirea de centrale nucleare;

(b)

investițiile destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;

(c)

fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun;

(d)

o întreprindere în dificultate, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu excepția cazului în care acest lucru este autorizat în temeiul unor norme privind ajutorul de minimis sau privind acordarea temporară de ajutoare de stat, instituite pentru a răspunde unor circumstanțe excepționale;

(e)

investițiile în infrastructura aeroportuară, cu excepția regiunilor ultraperiferice sau a aeroporturilor regionale existente, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 153 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, în oricare dintre următoarele cazuri:

(i)

în cadrul măsurilor de atenuare a impactului asupra mediului; sau

(ii)

în cadrul sistemelor de securitate, de siguranță și de management al traficului aerian care rezultă din cercetarea MTA „Cerul unic european” (Single European Sky ATM Research);

(f)

investițiile în eliminarea deșeurilor în depozite de deșeuri, exceptând:

(i)

investițiile destinate regiunilor ultraperiferice, numai în cazuri justificate în mod corespunzător; sau

(ii)

investițiile pentru dezafectarea, reconversia sau securizarea depozitelor de deșeuri existente, cu condiția ca investițiile respective să nu le sporească capacitatea;

(g)

investițiile care sporesc capacitatea instalațiilor de tratare a deșeurilor reziduale, exceptând:

(i)

investițiile destinate regiunilor ultraperiferice, numai în cazuri justificate în mod corespunzător;

(ii)

investițiile în tehnologii de recuperare a materialelor din deșeurile reziduale în scopul economiei circulare;

(h)

investițiile legate de producția, prelucrarea, transportul, distribuția, stocarea sau arderea combustibililor fosili, exceptând:

(i)

investițiile în înlocuirea sistemelor de încălzire cu ardere pe bază de combustibili fosili solizi, și anume cărbune, turbă, lignit, șisturi bituminoase, cu sisteme de încălzire cu ardere pe bază de gaz, în scopul:

de a optimiza sistemele de încălzire și răcire centralizată pentru a le aduce la stadiul de „sisteme eficiente de termoficare și răcire centralizată”, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE;

de a optimiza centralele de producere combinată a energiei electrice și a energiei termice pentru a le aduce la stadiul de „cogenerare de înaltă eficiență”, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE;

de a investi în cazane și sisteme de încălzire cu ardere pe bază de gaze naturale pentru locuințe și clădiri, care înlocuiesc instalațiile pe bază de cărbune, turbă, lignit sau șisturi bituminoase;

(ii)

investițiile în extinderea și schimbarea destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor, cu condiția ca aceste investiții să pregătească rețelele pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon, cum ar fi hidrogenul, biometanul și gazul de sinteză, și să permită înlocuirea instalațiilor de combustibili fosili solizi;

(iii)

investițiile în:

vehiculele nepoluante, astfel cum sunt definite în Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (22), de interes public; și

vehicule, aeronave și nave proiectate și construite sau adaptate pentru a fi utilizate de serviciile de protecție civilă și de pompieri.

(2)   Cuantumul total al sprijinului din partea Uniunii sub formă de investiții ale Uniunii menționate la alineatul (1) litera (h) punctele (i) și (ii) nu depășește următoarele limite pentru alocarea totală pentru programe din FEDR și Fondul de coeziune în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru statul membru în cauză:

(a)

pentru statele membre al căror venit național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 60 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE, sau pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE și care au o pondere a combustibililor fosili solizi în consumul intern brut de energie mai mare sau egală cu 25 %, limita este de 1,55 %;

(b)

pentru alte state membre decât cele de la litera (a) al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE, limita este de 1 %;

(c)

pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mare sau egal cu 90 % din VNB-ul mediu pe cap de locuitor din UE, limita este de 0,2 %.

(3)   În sensul prezentului articol, venitul național brut pe cap de locuitor al unui stat membru se măsoară în standardele puterii de cumpărare și se calculează pe baza cifrelor din Uniune pentru perioada cuprinsă între 2015 și 2017 și este exprimat ca procent din venitul național brut mediu pe cap de locuitor în standardele puterii de cumpărare din cele 27 de state membre pentru aceeași perioadă de referință.

În sensul prezentului articol, ponderea combustibililor fosili solizi în consumul de energie înseamnă ponderea măsurată în 2018 a cărbunelui, a lignitului, a turbei și a șisturilor bituminoase.

(4)   Operațiunile sprijinite de FEDR și de Fondul de coeziune în temeiul alineatului (1) litera (h) punctele (i) și (ii) sunt selecționate de autoritatea de management până la 31 decembrie 2025. Operațiunile respective nu pot fi eșalonate pentru următoarea perioadă de programare.

(5)   Fondul de coeziune nu sprijină investițiile în sectorul locuințelor, cu excepția celor legate de promovarea eficienței energetice sau a utilizării energiei din surse regenerabile.

(6)   Țările și teritoriile de peste mări nu sunt eligibile pentru sprijin din partea FEDR sau a Fondului de coeziune, dar pot participa la programele Interreg în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului (23).

Articolul 8

Indicatori

(1)   Se utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I cu privire la FEDR și la Fondul de coeziune și, în cazul în care acest lucru este relevant, indicatori de rezultat și de realizare specifici fiecărui program, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a), cu articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) și cu articolul 42 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(2)   Pentru indicatorii de realizare, valorile de referință se stabilesc la zero. Obiectivele intermediare stabilite pentru 2024 și țintele stabilite pentru 2029 sunt cumulative.

(3)   În conformitate cu obligația sa de raportare în temeiul articolului 41 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (24) („Regulamentul financiar”), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la performanțele înregistrate, în conformitate cu anexa II.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica anexa II în scopul efectuării adaptărilor relevante în ceea ce privește informațiile referitoare la performanță care urmează să fie puse la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.

(5)   Comisia evaluează modul în care se ține seama de importanța strategică a investițiilor cofinanțate de FEDR și Fondul de coeziune în contextul punerii în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului.

Capitolul II

Dispoziții specifice privind regimul particularităților teritoriale și investițiile interregionale pentru inovare

Articolul 9

Dezvoltarea teritorială integrată

(1)   FEDR poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în conformitate cu titlul III capitolul II din regulamentul respectiv.

(2)   Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin FEDR, exclusiv sub formele menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Articolul 10

Sprijin pentru zonele defavorizate

În conformitate cu articolul 174 din TFUE, FEDR acordă o atenție deosebită abordării provocărilor cu care se confruntă regiunile și zonele defavorizate, în special zonele rurale și zonele afectate de un dezavantaj natural sau demografic grav și permanent. După caz, statele membre stabilesc în acordurile lor de parteneriat o abordare integrată a provocărilor demografice sau a nevoilor specifice ale acestor regiuni și zone, în conformitate cu articolul 11 primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) 2021/1060. O astfel de abordare integrată poate include un angajament privind finanțarea specifică în acest scop.

Articolul 11

Dezvoltarea urbană durabilă

(1)   Pentru a răspunde provocărilor economice, de mediu, climatice, demografice și sociale, FEDR sprijină dezvoltarea teritorială integrată bazată pe strategii de dezvoltare teritorială sau de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, în conformitate cu articolul 29 sau respectiv cu articolul 32 din Regulamentul (UE) 2021/1060, care sunt axate pe zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale (denumită în continuare „dezvoltare urbană durabilă”) în cadrul programelor subordonate ambelor obiective menționate la articolul 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

Se acordă o atenție deosebită abordării provocărilor de mediu și climatice, în special tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, exploatării potențialului tehnologiilor digitale în scopuri de inovare și sprijinirii dezvoltării zonelor urbane funcționale. În acest context, pentru cerințele privind concentrarea tematică prevăzute la articolul 4 sunt luate în considerare resursele de dezvoltare urbană durabilă programate în cadrul priorităților corespunzătoare OP 1 și 2.

(2)   Cel puțin 8 % din resursele din FEDR la nivel național din cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, în afara celor destinate asistenței tehnice, sunt alocate dezvoltării urbane durabile în una sau mai multe dintre formele menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Organismele sau autoritățile teritoriale competente selecționează sau sunt implicate în selecționarea operațiunilor, în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) și cu articolul 32 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

Programele în cauză stabilesc cuantumurile prevăzute în acest scop în temeiul articolului 22 alineatul (3) litera (d) punctul (viii) din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(3)   Procentajul alocat dezvoltării urbane durabile în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol este respectat pe parcursul întregii perioade de programare atunci când alocările din FEDR sunt transferate între prioritățile unui program sau între programe, inclusiv în cadrul evaluării intermediare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060.

(4)   În cazul în care alocarea din FEDR este redusă în urma unei dezangajări în temeiul articolului 105 din Regulamentul (UE) 2021/1060 sau ca urmare a corecțiilor financiare efectuate de către Comisie în conformitate cu articolul 104 din respectivul regulament, respectarea cerinței prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol nu este reevaluată.

Articolul 12

Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană

(1)   FEDR sprijină Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană, implementată de Comisie prin gestiune directă și indirectă.

Această inițiativă acoperă toate zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, și sprijină Agenda urbană a UE, inclusiv participarea autorităților locale la parteneriatele tematice dezvoltate în cadrul Agendei urbane a UE.

(2)   În ceea ce privește dezvoltarea urbană durabilă, inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană constă în următoarele două componente:

(a)

sprijin pentru acțiunile inovatoare;

(b)

sprijin pentru consolidarea capacității și a cunoștințelor, evaluări ale impactului teritorial, elaborarea de politici și comunicare.

La cererea unuia sau a mai multor state membre, Inițiativa europeană privind dezvoltarea urbană poate sprijini, de asemenea, cooperarea interguvernamentală cu privire la aspecte urbane. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită cooperării care vizează consolidarea capacităților la nivel local pentru a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

La fiecare doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la evoluțiile din cadrul Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană.

(3)   Modelul de guvernanță al Inițiativei europene privind dezvoltarea urbană include implicarea statelor membre, a autorităților regionale și locale și a orașelor și asigură coordonarea și complementaritățile corespunzătoare cu programul specific în temeiul articolului 3 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1059 care se referă la dezvoltarea urbană durabilă.

Articolul 13

Investiții interregionale pentru inovare

(1)   FEDR sprijină instrumentul de investiții interregionale pentru inovare.

(2)   Instrumentul de investiții interregionale pentru inovare sprijină comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare care au potențialul de a încuraja dezvoltarea lanțurilor valorice europene.

(3)   Instrumentul de investiții interregionale pentru inovare constă în următoarele două componente, vizând în mod egal:

(a)

sprijin financiar și consultativ pentru investiții în proiecte interregionale de inovare în domenii de specializare inteligentă partajate;

(b)

sprijin financiar și consultativ, precum și consolidarea capacităților pentru dezvoltarea unor lanțuri valorice în regiunile mai puțin dezvoltate.

(4)   Până la 2 % din resurse pot fi dedicate activităților de învățare și evaluare, pentru a valorifica și a disemina rezultatele proiectelor sprijinite în cadrul celor două componente.

(5)   Comisia implementează investițiile respective în sistem de gestiune directă sau indirectă.

(6)   În activitatea sa, Comisia este sprijinită de un grup de experți.

Grupul de experți este alcătuit din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților regionale și ai orașelor, și din reprezentanți ai mediului de afaceri, ai organismelor de cercetare și ai organizațiilor societății civile. Componența grupului de experți urmărește să asigure echilibrul de gen.

Grupul de experți sprijină Comisia în definirea unui program de lucru pe termen lung și în pregătirea cererilor de propuneri.

(7)   La implementarea acestui instrument, Comisia asigură coordonarea și sinergia cu alte programe și instrumente de finanțare ale Uniunii, în special cu componenta „Interreg C”, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 3 din Regulamentul (UE) 2021/1059.

(8)   Instrumentul de investiții interregionale pentru inovare acoperă întreg teritoriul Uniunii.

La acest instrument pot participa și țările terțe, în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolele 16 și 23 din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (25) („Regulamentul «Orizont Europa»”).

Articolul 14

Regiunile ultraperiferice

(1)   Articolul 4 nu se aplică alocării suplimentare specifice pentru regiunile ultraperiferice. Această alocare suplimentară specifică destinată regiunilor ultraperiferice este utilizată pentru compensarea costurilor suplimentare suportate de aceste regiuni ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor menționate la articolul 349 din TFUE.

(2)   Alocarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol sprijină:

(a)

activitățile din domeniul de aplicare prevăzut la articolul 5 din prezentul regulament;

(b)

prin derogare de la articolul 5 din prezentul regulament, măsurile aferente costurilor operaționale destinate compensării costurilor suplimentare suportate de regiunile ultraperiferice ca urmare a uneia sau a mai multora dintre limitările permanente ale dezvoltării lor menționate la articolul 349 din TFUE.

Alocarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol poate sprijini, de asemenea, cheltuielile care acoperă compensația acordată pentru executarea obligațiilor de serviciu public și a contractelor de servicii publice în regiunile ultraperiferice.

(3)   Alocarea menționată la alineatul (1) de la prezentul articol nu sprijină:

(a)

operațiunile care implică produsele enumerate în anexa I la TFUE;

(b)

ajutoarele pentru transportul de persoane, autorizate în conformitate cu articolul 107 alineatul (2) litera (a) din TFUE;

(c)

scutirile fiscale și de contribuții sociale;

(d)

obligațiile de serviciu public care nu sunt executate de întreprinderi și în cazul cărora statul acționează prin exercitarea prerogativelor de autoritate publică.

(4)   Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1) litera (c), FEDR poate sprijini investițiile productive în întreprinderile din regiunile ultraperiferice, indiferent de dimensiunea întreprinderilor respective.

CAPITOLUL III

Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 15

Dispoziții tranzitorii

Regulamentele (UE) nr. 1300/2013 și (UE) nr. 1301/2013 sau orice act adoptat în temeiul acestora continuă să se aplice programelor și operațiunilor sprijinite de FEDR sau de Fondul de coeziune în perioada de programare 2014-2020.

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 8 alineatul (4) se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la 1 iulie 2021.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 8 alineatul (4) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17

Revizuirea

Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regulament până la 31 decembrie 2027, în conformitate cu articolul 177 din TFUE.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 iunie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A. P. ZACARIAS


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 90.

(2)  JO C 86, 7.3.2019, p. 115.

(3)  Poziția Parlamentului European din 27 martie 2019 (JO C 108, 26.3.2021, p. 566) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 27 mai 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 23 iunie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).

(5)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (a se vedea pagina 159 din prezentul Jurnal Oficial).

(6)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(7)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(8)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(9)  Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75).

(10)  Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a unui program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății („programul «UE pentru sănătate»”) pentru perioada 2021-2027 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 282/2014 (JO L 107, 26.3.2021, p. 1).

(11)  Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).

(12)  Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).

(13)  Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1296/2013 (a se vedea pagina 21 din prezentul Jurnal Oficial).

(14)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(15)  Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (JO L 348, 20.12.2013, p. 129).

(16)  Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(17)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(18)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(19)  Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).

(20)  Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

(21)  Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice (JO L 169, 1.7.2015, p. 1).

(22)  Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute (JO L 120 15.5.2009, p. 5).

(23)  Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (a se vedea pagina 94 din prezentul Jurnal Oficial).

(24)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).


ANEXA I

Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FEDR și Fondul de coeziune – articolul 8 alineatul (1) (1)

Tabelul 1

Indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru FEDR (Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și Interreg) și Fondul de coeziune  (**)

Obiectiv de politică

Obiectiv specific

Realizări

Rezultate

(1)

(2)

(3)

(4)

1.

O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale (OP 1)

(i)

Dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate

RCO  (2) 01 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin (din care: micro, mici, medii, mari)  (3)*

RCO 02 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin granturi*

RCR  (4) 01 – Locuri de muncă create în entitățile care beneficiază de sprijin*

RCR 102 – Locuri de muncă create în domeniul cercetării în entitățile care beneficiază de sprijin*

 

RCO 03 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin prin instrumente financiare*

RCO 04 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin nefinanciar*

RCO 05 – Întreprinderi noi care beneficiază de sprijin*

RCO 06 – Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin

RCO 07 – Organizații de cercetare care participă la proiecte de cercetare comune

RCR 02 – Investiții private care completează sprijinul public (din care: granturi, instrumente financiare)  (3)*

RCR 03 – Întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) care introduc inovații în materie de produse sau procese*

RCR 04 – IMM-uri care introduc inovații în materie de comercializare sau organizare*

 

RCO 08 – Valoarea nominală a echipamentelor pentru cercetare și inovare

RCO 10 – Întreprinderi care cooperează cu organizații de cercetare

RCO 96 – Investiții interregionale pentru inovare în proiecte ale Uniunii*

RCR 05 – IMM-uri care introduc inovații la nivel intern*

RCR 06 – Cereri de brevete depuse*

RCR 07 – Cereri de înregistrare a mărcilor și desenelor sau modelelor*

RCR 08 – Publicații ale proiectelor care beneficiază de sprijin

(ii)

Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice

RCO 13 – Valoarea serviciilor, a produselor și a proceselor digitale dezvoltate pentru întreprinderi*

RCO 14 – Instituții publice care beneficiază de sprijin pentru a dezvolta servicii, produse și procese digitale*

RCR 11 – Utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate*

RCR 12 – Utilizatori de servicii, produse și procese digitale noi și optimizate dezvoltate de întreprinderi*

RCR 13 – Întreprinderi care ating un nivel ridicat de intensitate digitală*

(iii)

Intensificarea creșterii durabile și a competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive

RCO 15 – Capacități create pentru pepinierele de afaceri*

RCO 103 – Întreprinderi cu creștere ridicată care beneficiază de sprijin*

RCR 17 – Întreprinderi noi aflate încă pe piață*

RCR 18 – IMM-uri care utilizează servicii ale unor pepiniere de afaceri după crearea pepinierelor*

RCR 19 – Întreprinderi cu cifră de afaceri crescută*

RCR 25 – IMM-uri cu o valoare adăugată mai mare per angajat*

(iv)

Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat

RCO 16 – Participarea părților interesate instituționale la procese de descoperire antreprenorială

RCO 101 – IMM-uri care investesc în competențe pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat*

RCR 97 – Programe de ucenicie care beneficiază de sprijin în IMM-uri

RCR 98 – Angajați din IMM-uri care finalizează programe de formare a competențelor pentru specializare inteligentă, pentru tranziție industrială și antreprenoriat (pe tip de competențe: tehnice, de management, de antreprenoriat, ecologice, altele)  (3) *

(v)

Creșterea conectivității digitale

RCO 41 – Locuințe suplimentare cu acces la servicii de bandă largă de foarte mare capacitate

RCO 42 – Întreprinderi suplimentare cu acces la servicii de bandă largă de foarte mare capacitate

RCR 53 – Locuințe cu abonamente la servicii de bandă largă prin rețele de foarte mare capacitate

RCR 54 – Întreprinderi cu abonamente la servicii de bandă largă prin rețele de foarte mare capacitate

2.

O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile (OP 2)

(i)

Promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

RCO 18 – Locuințe cu o performanță energetică îmbunătățită

RCO 19 – Clădiri publice cu o performanță energetică îmbunătățită

RCO 20 – Conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite

RCO 104 – Număr de unități de cogenerare de înaltă eficiență

RCO 123 – Locuințe care beneficiază de cazane și sisteme de încălzire cu ardere pe bază de gaze naturale, care înlocuiesc instalațiile pe bază de combustibili fosili solizi

RCR 26 – Consum anual de energie primară (din care: al locuințelor, clădirilor publice, întreprinderilor etc.)  (3)

RCR 29 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate*

RCR 105 – Emisii de gaze cu efect de seră estimate, provenite de la cazane și sisteme de încălzire convertite de la combustibili fosili solizi la gaz

(ii)

Promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia

RCO 22 – Capacitate de producție suplimentară pentru energia din surse regenerabile (din care: energie electrică, termică)  (3)*

RCO 97 – Comunități de energie din surse regenerabile care beneficiază de sprijin*

RCR 31 – Energie totală din surse regenerabile produsă (din care: energie electrică, termică)  (3)*

RCR 32 – Capacitate operațională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile*

(iii)

Dezvoltarea unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente în afara rețelei energetice transeuropene (TEN-E)

RCO 23 – Sisteme digitale de gestionare pentru sisteme energetice inteligente

RCO 105 – Soluții pentru stocarea energiei electrice

RCO 124 – Conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite

RCR 33 – Utilizatori conectați la sisteme energetice inteligente

RCR 34 – Lansarea de proiecte pentru sisteme energetice inteligente

(iv)

Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice

RCO 24 – Investiții în sisteme noi sau optimizate de monitorizare, de pregătire, de alertă și de reacție în caz de dezastre naturale*

RCO 122 – Investiții în sisteme noi sau optimizate de monitorizare, de pregătire, de alertă și de reacție în caz de dezastre, vizând riscurile naturale care nu sunt legate de climă și riscurile legate de activitățile umane

RCO 25 – Lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor în zonele de coastă, pe malurile râurilor și ale lacurilor

RCO 106 – Lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva alunecărilor de teren

RCO 26 – Infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice*

RCO 27 – Strategii naționale și subnaționale care abordează adaptarea la schimbările climatice*

RCO 28 – Zonă care face obiectul măsurilor de protecție împotriva incendiilor de vegetație

RCO 121 – Zonă care face obiectul măsurilor de protecție împotriva dezastrelor naturale legate de climă (altele decât inundații și incendii de vegetație)

RCR 35 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor

RCR 36 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva incendiilor de vegetație

RCR 37 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva dezastrelor naturale legate de climă (altele decât inundațiile sau incendiile de vegetație)

RCR 96 – Populația care beneficiază de măsuri de protecție împotriva riscurilor naturale care nu sunt legate de climă și a riscurilor legate de activitățile umane*

(v)

Promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor

RCO 30 – Lungimea conductelor noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă

RCO 31 – Lungimea conductelor noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate

RCO 32 – Capacități noi sau optimizate pentru tratarea apelor uzate

RCR 41 – Populația racordată la rețele publice îmbunătățite de alimentare cu apă

RCR 42 – Populația racordată cel puțin la instalații publice secundare de tratare a apelor uzate

RCR 43 – Pierderi de apă în sisteme de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă

(vi)

Promovarea tranziției la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

RCO 34 – Capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor

RCO 107 – Investiții în instalații pentru colectarea separată a deșeurilor

RCO 119 – Deșeuri pregătite pentru reutilizare

RCR 103 – Deșeuri colectate separat

RCR 47 – Deșeuri reciclate

RCR 48 – Deșeuri utilizate ca materii prime

(vii)

Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare

RCO 36 – Infrastructuri verzi care beneficiază de sprijin pentru alte scopuri decât adaptarea la schimbările climatice

RCO 37 – Suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere

RCO 38 – Suprafața de sol reabilitat care beneficiază de sprijin

RCO 39 – Suprafața acoperită de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate

RCR 50 – Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului*

RCR 95 – Populația care are acces la infrastructuri verzi noi sau îmbunătățite*

RCR 52 – Sol reabilitat utilizat pentru zone verzi, locuințe sociale, activități economice sau alte utilizări

(viii)

Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon

RCO 55 – Lungimea liniilor noi de tramvai și metrou

RCO 56 – Lungimea liniilor de tramvai și metrou reconstruite sau modernizate

RCO 57 – Capacitatea materialului rulant ecologic pentru transportul public colectiv*

RCO 58 – Piste ciclabile care beneficiază de sprijin*

RCO 59 – Infrastructuri pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)*

RCO 60 – Orașe și localități cu sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate

RCR 62 – Număr anual de utilizatori ai transporturilor publice noi sau modernizate

RCR 63 – Număr anual de utilizatori ai liniilor de tramvai și de metrou noi sau modernizate

RCR 64 – Număr anual de utilizatori ai pistelor ciclabile

3.

O Europă mai conectată prin creșterea mobilității (OP 3)

(i)

Dezvoltarea unei rețele TEN-T, reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale

RCO 43 – Lungimea drumurilor noi sau reabilitate – TEN-T  (5)

RCO 45 – Lungimea drumurilor reconstruite sau modernizate – TEN-T

RCO 108 – Lungimea drumurilor cu sisteme de gestionare a traficului noi sau modernizate – TEN-T

RCO 47 – Lungimea căilor ferate noi sau reabilitate – TEN-T

RCO 49 – Lungimea căilor ferate reconstruite sau modernizate – TEN-T

RCO 51 – Lungimea căilor navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – TEN-T

RCO 109 – Lungimea căilor ferate în funcțiune echipate cu sistemul european de management al traficului feroviar – TEN-T

RCR 55 – Număr anual de utilizatori de drumuri nou construite, reconstruite, reabilitate sau modernizate

RCR 56 – Economii de timp datorită îmbunătățirii infrastructurii rutiere

RCR 101 – Economii de timp datorită îmbunătățirii infrastructurii feroviare

RCR 58 – Număr anual de utilizatori de căi ferate nou construite, reabilitate, reconstruite sau modernizate

RCR 59 – Transport de marfă pe căile ferate

RCR 60 – Transport de marfă pe căile navigabile interioare

(ii)

Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere

RCO 44 – Lungimea drumurilor noi sau reabilitate – din afara TEN-T

RCO 46 – Lungimea drumurilor reconstruite sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 110 – Lungimea drumurilor cu sisteme de gestionare a traficului noi sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 48 – Lungimea căilor ferate noi sau reabilitate – din afara TEN-T

RCO 50 – Lungimea căilor ferate reconstruite sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 111 – Lungimea căilor ferate în funcțiune echipate cu sistemul european de management al traficului feroviar – din afara TEN-T

RCO 52 – Lungimea căilor navigabile interioare noi, reabilitate sau modernizate – din afara TEN-T

RCO 53 – Gări și halte feroviare noi sau modernizate*

RCO 54 – Conexiuni intermodale noi sau modernizate*

4.

O Europă mai socială și mai incluzivă, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale (OP 4)

(i)

Creșterea eficienței și incluziunii piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea infrastructurii sociale și prin promovarea economiei sociale

RCO 61 – Suprafața structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

RCR 65 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

(ii)

Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online

RCO 66 – Capacitatea sălilor de clasă din structurile noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCO 67 – Capacitatea sălilor de clasă din structurile educaționale noi sau modernizate

RCR 70 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate de îngrijire a copiilor

RCR 71 – Număr anual de utilizatori ai structurilor educaționale noi sau modernizate

(iii)

Promovarea incluziunii socio-economice a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, prin acțiuni integrate care să vizeze locuințele și serviciile sociale

RCO 65 – Capacitatea locuințelor sociale noi sau modernizate*

RCO 113 – Populația vizată de proiecte derulate în cadrul acțiunilor integrate pentru incluziunea socio-economică a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate*

RCR 67 – Număr anual de utilizatori ai locuințelor sociale noi sau modernizate

(iv)

Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, prin acțiuni integrate care să includă locuințele și serviciile sociale

RCO 63 – Capacitatea centrelor de primire temporară noi sau modernizate

RCR 66 – Număr anual de utilizatori ai centrelor de primire temporară noi sau modernizate

(v)

Asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate

RCO 69 – Capacitatea unităților de asistență medicală noi sau modernizate

RCO 70 – Capacitatea unităților de asistență socială noi sau modernizate (altele decât locuințele)

RCR 72 – Număr anual de utilizatori ai serviciilor de e-sănătate noi sau modernizate

RCR 73 – Număr anual de utilizatori ai unităților de asistență medicală noi sau modernizate

RCR 74 – Număr anual de utilizatori ai unităților de asistență socială noi sau modernizate

(vi)

Creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială

RCO 77 – Numărul siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin*

RCR 77 – Număr de vizitatori ai siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin*

5.

O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale (OP 5)

(i)

Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane

RCO 74 – Populația vizată de proiecte derulate în cadrul strategiilor de dezvoltare teritorială integrată*

RCO 75 – Strategii de dezvoltare teritorială integrată care beneficiază de sprijin*

RCO 76 – Proiecte integrate de dezvoltare teritorială

RCO 80 – Strategii de dezvoltare locală, care beneficiază de sprijin, plasate sub responsabilitatea comunității*

RCO 112 – Părți interesate implicate în pregătirea și implementarea unor strategii de dezvoltare teritorială integrată

RCO 114 – Spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane*

 

(ii)

Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în alte zone decât cele urbane


Tabelul 2

Indicatori comuni suplimentari de realizare și de rezultat pentru FEDR în ceea ce privește Interreg

Interreg – indicatori specifici

RCO 81 – Participări la acțiuni comune dincolo de granițe

RCO 115 – Evenimente publice dincolo de granițe organizate în comun

RCO 82 – Participări la acțiuni comune de promovare a egalității de gen, a egalității de șanse și a incluziunii sociale

RCO 83 – Strategii și planuri de acțiune elaborate în comun

RCO 84 – Activități-pilot elaborate în comun și implementate în cadrul proiectelor

RCO 116 – Soluții elaborate în comun

RCO 85 – Participări la programe de formare comune

RCO 117 – Soluții pentru obstacole juridice sau administrative identificate la nivel transfrontalier

RCO 86 – Acorduri administrative sau juridice comune semnate

RCO 87 – Organizații care cooperează dincolo de granițe

RCO 118 – Organizații care cooperează pentru guvernanța pe mai multe niveluri a strategiilor macroregionale

RCO 90 – Proiecte pentru rețele de inovare dincolo de granițe

RCO 120 – Proiecte care sprijină cooperarea dincolo de granițe în vederea dezvoltării legăturilor dintre mediul urban și cel rural

RCR 79 – Strategii și planuri de acțiune comune adoptate de organizații

RCR 104 – Soluții adoptate sau extinse de organizații

RCR 81 – Finalizări de programe de formare comune

RCR 82 – Obstacole juridice sau administrative transfrontaliere atenuate sau înlăturate

RCR 83 – Persoane vizate de acorduri administrative sau juridice comune semnate

RCR 84 – Organizații care cooperează dincolo de granițe după finalizarea unui proiect

RCR 85 – Participări la acțiuni comune dincolo de granițe după finalizarea unui proiect


(1)  Care trebuie utilizați pentru obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și pentru Interreg în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) și cu articolul 41 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060 (RDC), și pentru obiectivul Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2021/1060 (RDC) și pentru Interreg în conformitate cu articolul 22 alineatul (4) litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (UE) 2021/1059 (Interreg).

(**)  Din motive de prezentare, indicatorii comuni de realizare și de rezultat sunt grupați pe obiective specifice în cadrul unui obiectiv de politică, dar nu se limitează la acestea. În special, OP 5 poate utiliza indicatorii comuni relevanți enumerați pentru OP 1-4. În plus, pentru a oferi o imagine completă a performanțelor preconizate și reale ale programelor, indicatorii comuni marcați cu simbolul „*” pot fi utilizați în raport cu obiectivele specifice din cadrul oricăruia dintre OP 1-4, atunci când este cazul.

(2)  RCO: indicator comun de realizare REGIO.

(3)  Defalcarea nu a fost solicitată pentru programare, ci doar pentru raportare.

(4)  RCR: indicator comun de rezultat REGIO.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).


ANEXA II

SET DE BAZĂ DE INDICATORI DE PERFORMANȚĂ PENTRU FEDR ȘI FONDUL DE COEZIUNE MENȚIONAȚI LA ARTICOLUL 8 ALINEATUL (3), DESTINAT UTILIZĂRII DE CĂTRE COMISIE ÎN CONFORMITATE CU OBLIGAȚIA SA DE RAPORTARE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 41 ALINEATUL (3) LITERA (H) PUNCTUL (III) DIN REGULAMENTUL FINANCIAR

Obiectiv de politică

Obiectiv specific

Realizări

Rezultate

(1)

(2)

(3)

(4)

1.

O Europă mai competitivă și mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente și a conectivității TIC regionale (OP 1)

(i)

Dezvoltarea și creșterea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate

CCO  (1) 01 – Întreprinderi care beneficiază de sprijin pentru inovare

CCO 02 – Cercetători care lucrează în centre de cercetare care beneficiază de sprijin

CCR  (2) 01 – Întreprinderi mici și mijlocii  (3) (IMM-uri) care introduc inovații în materie de produse, procese, comercializare sau organizare

(ii)

Valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice

CCO 03 – Întreprinderi și instituții publice care beneficiază de sprijin pentru a dezvolta produse, servicii și procese digitale

CCR 02 – Număr anual de utilizatori ai produselor, serviciilor și proceselor digitale noi sau optimizate

(iii)

Intensificarea creșterii durabile și creșterea competitivității IMM-urilor și crearea de locuri de muncă în cadrul IMM-urilor, inclusiv prin investiții productive

CCO 04 – IMM-uri care beneficiază de sprijin pentru a accelera creșterea și competitivitatea

CCR 03 – Locuri de muncă create în întreprinderi care beneficiază de sprijin

(iv)

Dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat

CCO 05 – IMM-uri care investesc în competențe pentru specializarea inteligentă, pentru tranziția industrială și pentru antreprenoriat

CCR 04 – Personalul IMM-urilor care finalizează cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe pentru specializarea inteligentă, pentru tranziția industrială și pentru antreprenoriat

(v)

Creșterea conectivității digitale

CCO 13 – Locuințe și întreprinderi suplimentare cu acces la servicii de bandă largă de foarte mare capacitate

CCR 12 – Locuințe și întreprinderi suplimentare cu abonamente la servicii de bandă largă prin rețele de foarte mare capacitate

2.

O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea, a prevenirii și gestionării riscurilor, precum și a unei mobilități urbane durabile (OP 2)

(i)

Promovarea măsurilor de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

CCO 06 – Investiții în măsuri de îmbunătățire a performanței energetice

CCR 05 – Economii în consumul anual de energie primară

(ii)

Promovarea energiei din surse regenerabile în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, inclusiv cu criteriile de durabilitate prevăzute în cadrul acesteia

CCO 07 – Capacitate de producție suplimentară pentru energia din surse regenerabile

CCR 06 – Energie din surse regenerabile suplimentară produsă

(iii)

Dezvoltarea unor sisteme energetice, rețele și sisteme de stocare inteligente în afara rețelei energetice transeuropene (TEN-E)

CCO 08 – Sisteme digitale de gestionare pentru sisteme energetice inteligente

CCR 07 – Număr de utilizatori suplimentari conectați la sisteme energetice inteligente

(iv)

Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor de dezastre și a rezilienței, ținând seama de abordările ecosistemice

CCO 09 – Investiții în sisteme noi sau optimizate de monitorizare, de pregătire, de alertă și de reacție în caz de dezastre

CCR 08 – Populația suplimentară care beneficiază de măsuri de protecție împotriva inundațiilor, incendiilor de vegetație și a altor dezastre naturale legate de climă

(v)

Promovarea accesului la apă și a gestionării durabile a apelor

CCO 10 – Capacități noi sau optimizate pentru tratarea apelor uzate

CCR 09 – Populația suplimentară racordată cel puțin la instalații secundare de tratare a apelor uzate

(vi)

Promovarea tranziției la o economie circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor

CCO 11 – Capacități noi sau optimizate pentru reciclarea deșeurilor

CCR 10 – Deșeuri suplimentare reciclate

(vii)

Intensificare acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare

CCO 12 – Suprafața infrastructurii verzi

CCR 11 – Populația care beneficiază de măsuri privind calitatea aerului

(viii)

Promovarea mobilității urbane multimodale durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon

CCO 16 – Extinderea și modernizarea liniilor de tramvai și de metrou

CCR 15 – Număr anual de utilizatori deserviți de linii de tramvai și de metrou noi și modernizate

3.

O Europă mai conectată prin creșterea mobilității (OP 3)

(i)

Dezvoltarea unei rețele TEN-T reziliente la schimbările climatice, inteligente, sigure, durabile și intermodale

CCO 14 – Rețeaua TEN-T rutieră: drumuri noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

CCO 15 – Rețeaua TEN-T feroviară: căi ferate noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

CCR 13 – Economii de timp datorită îmbunătățirii infrastructurii rutiere

CCR 14 – Număr anual de pasageri deserviți de transporturi feroviare îmbunătățite

(ii)

Dezvoltarea și creșterea unei mobilități naționale, regionale și locale durabile, reziliente la schimbările climatice, inteligente și intermodale, inclusiv îmbunătățirea accesului la TEN-T și a mobilității transfrontaliere

CCO 22 – Rețeaua rutieră din afara TEN-T: drumuri noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

CCO 23 – Rețeaua feroviară din afara TEN-T: căi ferate noi, reabilitate, reconstruite sau modernizate

4.

O Europă mai socială și mai incluzivă, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale (OP 4)

(i)

Creșterea eficienței și incluziunii piețelor forței de muncă și facilitarea accesului la locuri de muncă de calitate prin dezvoltarea infrastructurii sociale și prin promovarea economiei sociale

CCO 17 – Suprafața structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

CCR 16 – Număr anual de utilizatori ai structurilor noi sau modernizate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă

(ii)

Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online

CCO 18 – Capacități noi sau modernizate pentru structurile educaționale și de îngrijire a copiilor

CCR 17 – Număr anual de utilizatori care beneficiază de structurile educaționale și de îngrijire a copiilor noi sau modernizate

(iii)

Promovarea incluziunii socio-economice a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate, inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, prin acțiuni integrate care să vizeze locuințele și serviciile sociale

CCO 19 – Capacitate nouă sau modernizată a locuințelor sociale

CCO 25 – Populația vizată de proiecte derulate în cadrul acțiunilor integrate pentru incluziunea socio-economică a comunităților marginalizate, a gospodăriilor cu venituri reduse și a grupurilor dezavantajate

CCR 18 – Număr anual de utilizatori ai locuințelor sociale noi sau modernizate

(iv)

Promovarea integrării socio-economice a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților, prin acțiuni integrate care să includă locuințele și serviciile sociale

CCO 66 – Capacitate nouă sau modernizată a centrelor de primire temporară

CCR 20 – Număr anual de utilizatori ai centrelor de primire temporară noi sau modernizate

(v)

Asigurarea accesului egal la asistență medicală și asigurarea rezilienței sistemelor de sănătate, inclusiv în ceea ce privește asistența medicală primară, precum și promovarea tranziției de la îngrijirea instituționalizată către îngrijirea în familie sau în comunitate

CCO 20 – Capacitate nouă sau modernizată pentru unități de asistență medicală

CCR 19 – Număr anual de utilizatori ai serviciilor de asistență medicală noi sau modernizate

(vi)

Creșterea rolului culturii și al turismului durabil în dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială

CCO 24 – Situri culturale și turistice care beneficiază de sprijin

CCR 21 – Număr de vizitatori ai siturilor culturale și turistice care beneficiază de sprijin

5.

O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale (OP 5)

(i)

Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în zonele urbane

CCO 21 – Populația vizată de strategii de dezvoltare teritorială integrată

 

(ii)

Promovarea dezvoltării locale integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului durabil și a securității în alte zone decât cele urbane


(1)  CCO: indicator comun principal de realizare REGIO.

(2)  CCR: indicator comun principal de rezultat REGIO.

(3)  Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).