(1)

Nu numai activitățile profesionale ale membrilor personalului menționați la articolul 92 alineatul (3) literele (a), (b) și (c) din Directiva 2013/36/UE pot avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții, ci și activitățile profesionale ale altor membri ai personalului. Acest lucru se întâmplă în special atunci când astfel de membri ai personalului au responsabilități de conducere pentru unități operaționale importante sau pentru funcții de control, putând lua decizii strategice sau alte decizii fundamentale care au un impact asupra activităților economice sau asupra cadrului de control aplicat. Astfel de funcții de control includ, de regulă, gestionarea riscurilor, asigurarea conformității și auditul intern. Riscurile asumate de unitățile operaționale importante și modul în care sunt gestionate aceste unități sunt factorii cei mai importanți pentru profilul de risc al unei instituții.

(2)

Prin urmare, este necesar să se prevadă criterii de identificare a membrilor personalului, alții decât membrii personalului menționați la articolul 92 alineatul (3) literele (a), (b) și (c) din Directiva 2013/36/UE, ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției. Aceste criterii ar trebui să țină seama de competența și responsabilitățile acestor membri ai personalului, de profilul de risc și de indicatorii de performanță ai instituției, de organizarea internă a instituției, precum și de natura, amploarea și complexitatea activităților instituției în cauză. Aceste criterii ar trebui, de asemenea, să permită instituțiilor să stabilească stimulente adecvate în politicile lor de remunerare pentru a se asigura că respectivii membri ai personalului acționează cu prudență atunci când își îndeplinesc sarcinile. În fine, aceste criterii ar trebui să reflecte nivelul de risc al diferitelor activități din cadrul instituției.

(3)

Unii membri ai personalului sunt responsabili cu furnizarea unui sprijin intern esențial pentru desfășurarea activităților economice ale unei instituții. Activitățile și deciziile lor pot avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții, deoarece acestea pot expune instituția la riscuri semnificative de natură operațională și de alt tip.

(4)

Riscul de credit și riscul de piață sunt asumate, de regulă, pentru a genera activitate economică. În funcție de sumele și de riscurile implicate, astfel de activități economice pot avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții. Prin urmare, este oportun să se utilizeze criterii bazate pe limite ale competenței pentru a-i identifica pe membrii personalului ale căror activități pot avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții. Aceste criterii ar trebui calculate cel puțin o dată pe an, pe baza cifrelor privind capitalul și a abordărilor utilizate în scopuri de reglementare. Cu toate acestea, pentru a asigura aplicarea proporțională a criteriilor în cadrul instituțiilor mici, ar trebui aplicat un prag de minimis pentru riscul de credit.

(5)

Criteriile pentru identificarea membrilor personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții ar trebui să țină seama și de faptul că, în cazul anumitor instituții, se poate renunța la cerințele referitoare la portofoliul de tranzacționare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), și că în regulamentul respectiv limitele sunt stabilite diferit de la o instituție la alta în funcție de abordarea utilizată de fiecare dintre acestea pentru calcularea cerințelor de capital.

(6)

Definirea unor criterii calitative corespunzătoare ar trebui să garanteze faptul că membrii personalului sunt identificați ca având un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții în cazul în care aceștia au în subordine grupuri de membri ai personalului ale căror activități ar putea avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției. Același raționament se aplică și în situațiile în care activitățile membrilor personalului aflați în subordinea acestora nu au, luate separat, un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, dar, luate împreună, ar putea avea un astfel de impact.

(7)

Remunerația totală a membrilor personalului depinde, de regulă, de contribuția fiecărui membru la îndeplinirea cu succes a obiectivelor economice ale instituției. Această remunerație depinde, așadar, de responsabilitățile, de atribuțiile, de capacitățile și de competențele membrilor personalului, precum și de performanța membrilor personalului și a instituției. În cazul în care unui membru al personalului i se acordă o remunerație totală care depășește un anumit prag, este rezonabil să se presupună că remunerația reflectă contribuția membrului personalului la îndeplinirea obiectivelor economice ale instituției și, așadar, impactul activităților profesionale ale acestuia asupra profilului de risc al instituției. Prin urmare, este oportun să se utilizeze criterii cantitative legate de remunerația totală a unui membru al personalului, atât în termeni absoluți, cât și în raport cu alți membri ai personalului din cadrul aceleiași instituții, pentru a se stabili dacă activitățile profesionale ale unui astfel de membru al personalului ar putea avea un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției.

(8)

Ar trebui stabilite praguri clare și adecvate pentru a identifica personalul ale cărui activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei instituții. Instituțiile ar trebui să aplice criteriile cantitative în timp util. Pentru a fi realiste, criteriile cantitative ar trebui să țină pasul cu evoluția remunerației. O primă metodă pentru a asigura această corelație este ca respectivele criterii să fie bazate pe remunerația totală acordată în anul de activitate precedent, care include remunerația fixă plătită pentru anul de activitate în cauză, precum și remunerația variabilă acordată în anul de activitate în cauză. O a doua metodă pentru a asigura această corespondență este ca respectivele criterii să fie bazate pe remunerația totală acordată pentru anul de activitate precedent, care include remunerația fixă plătită pentru anul de activitate în cauză, precum și remunerația variabilă acordată în anul de activitate în curs pentru anul de activitate precedent. A doua metodă asigură o aliniere mai bună a procesului de identificare cu remunerația efectivă acordată pentru o perioadă de activitate, dar poate fi aplicată numai în cazul în care este încă posibil un calcul în timp util pentru aplicarea criteriilor cantitative. În cazul în care un astfel de calcul nu mai este posibil, ar trebui utilizată prima metodă. În cazul ambelor metode, remunerația variabilă poate include sume care sunt acordate pe baza unor perioade de activitate mai lungi de un an, în funcție de criteriile de performanță utilizate de instituție.

(9)

Pentru identificarea personalului ale cărui activități au un impact semnificativ asupra profilului de risc al unei unități operaționale importante, articolul 92 alineatul (3) din Directiva 2013/36/UE stabilește un prag cantitativ de 500 000 EUR, combinat cu media remunerației membrilor organului de conducere și ai conducerii superioare. O remunerație care depășește pragul cantitativ respectiv sau care este una dintre cele mai mari remunerații din cadrul instituției dă, așadar, naștere unei prezumții puternice că activitățile personalului care primește o astfel de remunerație au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, caz în care ar trebui să se efectueze un control sporit în scopuri de supraveghere pentru a se stabili dacă activitățile profesionale ale acestor membri ai personalului au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției.

(10)

Membrii personalului nu ar trebui să intre sub incidența articolului 94 din Directiva 2013/36/UE în cazul în care instituțiile stabilesc, pe baza unor criterii obiective suplimentare, că activitățile acestor membri ai personalului nu au, de fapt, un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, ținând seama de toate riscurile la care instituția este sau poate fi expusă. Pentru a asigura aplicarea eficace și consecventă a respectivelor criterii obiective, autoritățile competente ar trebui să aprobe excluderea celor mai bine remunerați membri ai personalului identificați pe baza criteriilor cantitative. În cazul membrilor personalului care primesc remunerații de peste 1 000 000 EUR (persoane cu venituri ridicate), autoritățile competente ar trebui să informeze Autoritatea Bancară Europeană („ABE”) înainte de a aproba excluderile, astfel încât ABE să poată evalua aplicarea consecventă a criteriilor respective.

(11)

Pentru ca autoritățile competente și auditorii să poată examina evaluările efectuate de instituții în vederea identificării personalului ale cărui activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilurilor lor de risc, este esențial ca instituțiile să țină evidența evaluărilor efectuate și a rezultatelor acestora, inclusiv a personalului care a fost identificat conform unor criterii bazate pe remunerația sa totală, dar ale cărui activități profesionale sunt evaluate ca neavând un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției.

(12)

Regulamentul delegat (UE) nr. 604/2014 al Comisiei (3) ar trebui abrogat. Cu toate acestea, firmele de investiții, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, nu ar trebui să suporte costuri nejustificate pentru a se conforma prezentului regulament. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 604/2014 ar trebui să se aplice în continuare acestor firme până la 26 iunie 2021, dată până la care statele membre trebuie să adopte și să publice măsurile necesare pentru a se conforma Directivei (UE) 2019/2034 a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(13)

Prezentul regulament are la bază proiectul de standarde tehnice de reglementare înaintat Comisiei de către ABE.

(14)

ABE a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5),