(1)

Articolul 4 alineatul (2) litera (b) din Decizia (PESC) 2017/2315 prevede că Consiliul adoptă decizii și recomandări pentru a stabili etapele îndeplinirii angajamentelor mai stricte care figurează în anexa la decizia respectivă în cursul celor două faze inițiale consecutive (anii 2018-2020 și 2021-2025) și pentru a specifica, la începutul fiecărei faze, obiectivele mai precise pentru îndeplinirea angajamentelor mai stricte.

(2)

La 15 octombrie 2018, Consiliul a adoptat o recomandare (denumită în continuare „Recomandarea din 15 octombrie 2018”) privind stabilirea etapelor îndeplinirii angajamentelor mai stricte asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) și specificarea unor obiective mai precise (2) pentru fazele 2018-2020 și 2021-2025.

În conformitate cu punctele 4 și 27 din Recomandarea din 15 octombrie 2018, Consiliul ar trebui să adopte un al doilea set de obiective mai precise pentru faza 2021-2025. Astfel cum se precizează în Concluziile Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO 2020, Consiliul ar trebui să revizuiască recomandarea respectivă la începutul fazei următoare, în 2021, în vederea stabilirii obiectivelor și a rezultatelor concrete pentru următoarea fază a PESCO, 2021-2025, în conformitate cu revizuirea strategică a PESCO.

(3)

Având în vedere concluziile din 20 noiembrie 2020, constatările și recomandările din cadrul procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) ar trebui utilizate pentru a contribui la obiectivele și la rezultatele concrete pentru următoarea fază a PESCO (2021-2025).

(4)

În conformitate cu Decizia (PESC) 2020/1639 a Consiliului (3), un stat terț poate fi invitat în mod excepțional să participe la un proiect PESCO și să ofere proiectului o valoare adăugată substanțială și să contribuie la consolidarea PESCO și a politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și la îndeplinirea unor angajamente mai stricte.

(5)

Prin urmare, Consiliul ar trebui să adopte o altă recomandare și să abroge Recomandarea din 15 octombrie 2018,

1.

În lumina Concluziilor Consiliului din 20 noiembrie 2020 privind revizuirea strategică a PESCO, obiectivul general al celei de a doua faze inițiale, care va dura până în 2025, va fi îndeplinirea angajamentelor reciproce mai stricte asumate de statele membre participante, inclusiv prin progrese în direcția unui ansamblu coerent de forțe care acoperă întregul spectru, în conformitate cu notificarea referitoare la PESCO (4), care să contribuie la îndeplinirea nivelului de ambiție al UE. Un astfel de ansamblu coerent de forțe care acoperă întregul spectru ar trebui să fie elaborat mai în detaliu de statele membre în contextul Busolei strategice. (5)

2.

Obiectivul prezentei recomandări este să asigure o abordare comună și să permită statelor membre participante să își îndeplinească angajamentele mai stricte prevăzute în anexa la Decizia (PESC) 2017/2315. Se urmărește facilitarea procesului anual de evaluare prevăzut la articolul 6 din decizia respectivă, pe baza unui set complet de date relevante, inclusiv foi de parcurs. Pentru a sprijini statele membre participante în planificarea îndeplinirii angajamentelor mai stricte și în facilitarea evaluării progreselor PESCO în cadrul raportului Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”), prezenta recomandare include obiective intermediare, obiective de etapă, însoțite de indicatori de progres aferenți, inclusiv în ceea ce privește angajamentele operaționale, pentru a contribui în mod echitabil la procesul respectiv de constituire a forțelor pentru misiunile și operațiile din cadrul PSAC, în limitele mijloacelor și capabilităților statelor membre. Statele membre participante ar trebui să transmită anual aceste date, în cadrul planurilor lor naționale de punere în aplicare, revizuite și actualizate, după caz, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din decizia respectivă. Normele de securitate prevăzute în Decizia 2013/488/UE a Consiliului (6) ar trebui să se aplice și planurilor naționale de punere în aplicare și altor documente relevante pe baza informațiilor pe care le conțin. Statele membre participante ar trebui, cu sprijinul secretariatului PESCO, să asigure transparență între ele și să îmbunătățească în continuare coerența și consecvența informațiilor solicitate și furnizate în contextul PESCO și al altor inițiative din domeniul apărării, inclusiv CARD. Ar trebui sporită și consolidată în continuare coerența dintre diversele inițiative în domeniul apărării, inclusiv în ceea ce privește raportarea efectuată de statele membre, în vederea reducerii sarcinii administrative și a îmbunătățirii calității planurilor naționale de punere în aplicare. Activitatea respectivă ar trebui să țină cont de învățămintele desprinse la sfârșitul primei faze inițiale a PESCO (2018-2020), în special prin procesul de revizuire strategică aferent.

3.

În conformitate cu angajamentele prevăzute în anexa la Decizia (PESC) 2017/2315 și fără a le modifica sau a introduce noi angajamente, prezenta recomandare oferă orientări cu privire la stabilirea etapelor îndeplinirii acestor angajamente pentru faza 2021-2025 și specifică obiective mai precise pentru fiecare angajament în parte, accentuând faptul că statele membre participante ar trebui să pună în aplicare angajamentele respective cât mai curând posibil, în special pe cele care ar fi trebuit îndeplinite până în 2020.

4.

Obiectivele mai precise menționate în secțiunea II, care includ și indicatori de progres, după caz, pentru angajamente specifice, vor permite statelor membre participante să planifice îndeplinirea angajamentelor mai stricte într-un mod structurat și transparent și să furnizeze, în planurile lor naționale de punere în aplicare, informații detaliate și care pot fi evaluate cu privire la progresele realizate în ceea ce privește îndeplinirea fiecărui angajament. Ar trebui să se asigure schimburi periodice între statele membre participante în cadrul grupurilor de pregătire relevante ale Consiliului, astfel cum se menționează în revizuirea strategică a PESCO, în special cu privire la domeniile în care eforturile trebuie menținute sau intensificate.

5.

Scopul urmărit este adaptarea obiectivelor mai precise existente, pe baza experienței dobândite în prima fază inițială, pentru a ajuta statele membre participante să obțină mai ușor rezultate concrete și pentru a facilita punerea în aplicare în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte cât mai curând posibil înainte de sfârșitul anului 2025. O atenție deosebită ar trebui acordată domeniilor în care sunt necesare îmbunătățiri, inclusiv la nivel de proiect, în conformitate cu Concluziile privind revizuirea strategică a PESCO, precum și asigurării unui progres continuu după cele două faze inițiale consecutive (anii 2018-2020 și 2021-2025). La sfârșitul celor două faze inițiale consecutive, în anul 2025, Consiliul va desfășura un proces de revizuire strategică prin care va evalua îndeplinirea de către fiecare stat membru participant a angajamentelor mai stricte asumate în cadrul PESCO, prevăzute în Decizia (PESC) 2017/2315, și va actualiza și consolida dacă va fi necesar angajamentele respective în lumina realizărilor obținute prin intermediul PESCO, pentru a reflecta evoluția mediului de securitate al Uniunii, nevoile operaționale ale acesteia, precum și prioritățile statelor membre și ale Uniunii în materie de dezvoltare a capabilităților. În acest context, la începutul anului 2026, în urma procesului de revizuire strategică prezentat anterior, Consiliul ar trebui să adopte un al treilea set de obiective mai precise, actualizate și consolidate dacă va fi necesar, ținând seama de articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Decizia (PESC) 2017/2315.

6.

Angajamentul 1: Statele membre participante ar trebui să furnizeze, în planurile lor naționale de punere în aplicare, date financiare exacte cu privire la evoluția cheltuielilor totale pentru apărare, în comparație cu anul precedent, în termeni reali (7), inclusiv în cifre absolute, demonstrând existența unui plan care să vizeze o creștere constantă a cheltuielilor. În această privință, statele membre participante ar trebui, de asemenea, să includă în planurile lor naționale de punere în aplicare previziunile cheltuielilor lor pentru anii următori, convenite la nivel național. Statele membre participante care sunt și membre ale NATO și ale căror cheltuieli pentru apărare respectă orientările NATO în materie sau chiar le depășesc ar trebui să specifice dacă plănuiesc să mențină sau să modifice respectivul nivel al cheltuielilor pentru apărare. În contextul planurilor lor naționale de punere în aplicare, se va considera că eforturile depuse în direcția atingerii nivelului de cheltuieli pentru apărare corespunzător orientărilor actuale relevante ale NATO (8), menținerea sau depășirea acestui nivel demonstrează o tendință pozitivă în ceea ce privește îndeplinirea acestui angajament mai strict. Pe baza informațiilor furnizate în planurile naționale de punere în aplicare, raportul anual al Înaltului Reprezentant va oferi, de asemenea, o prezentare detaliată a evoluției cheltuielilor pentru apărare ale statelor membre participante, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Decizia (PESC) 2017/2315.

7.

Angajamentul 2: Fiecare stat membru participant ar trebui să furnizeze, în planul său național de punere în aplicare, date financiare exacte cu privire la modul în care intenționează să contribuie la criteriul de referință colectiv de 20 % (9) pentru investițiile în domeniul apărării. Aceste informații ar trebui să ofere o previziune a creșterii în termeni reali, în comparație cu anul anterior, ca procent din bugetul total al apărării. Cifrele furnizate ar trebui să cuprindă investițiile pentru achizițiile publice în materie de apărare și pentru cercetare și dezvoltare (C&D). Statele membre participante al căror nivel de cheltuieli a atins deja sau a depășit criteriul de referință (colectiv) ar trebui să specifice dacă plănuiesc să mențină sau să modifice respectivul nivel al cheltuielilor.

8.

Angajamentul 3: Statele membre participante ar trebui să furnizeze, în planurile lor naționale de punere în aplicare, informații detaliate cu privire la modul și mijloacele prin care acestea urmăresc să sporească numărul, dimensiunea și impactul proiectelor strategice comune și bazate pe colaborare în materie de capabilități de apărare, menționând, de asemenea, cifrele bugetare și proiectele specifice care beneficiază sau care au beneficiat de asistență financiară din partea Uniunii. În acest sens, fiecare stat membru participant ar trebui să furnizeze date financiare exacte privind modul în care intenționează să contribuie la atingerea în termeni reali a criteriului de referință colectiv privind achizițiile de echipamente efectuate prin colaborare la nivel european – de 35 % din totalul cheltuielilor pentru echipamente – și a criteriului de referință colectiv privind cercetarea și tehnologia în domeniul apărării, desfășurate prin colaborare la nivel european – de 20 % din totalul cheltuielilor pentru C&T în domeniul apărării. Statele membre participante care au atins deja acest nivel al cheltuielilor ar trebui să specifice dacă plănuiesc să mențină sau să modifice respectivul nivel al cheltuielilor.

9.

Angajamentul 4: Pentru a contribui la monitorizarea progreselor reale înregistrate de la an la an, fiecare stat membru participant ar trebui să furnizeze în mod clar, în planul său național de punere în aplicare, date financiare exacte cu privire la modul în care va contribui astfel încât ponderea cheltuielilor pentru C&T în domeniul apărării să se apropie de 2 % din totalul cheltuielilor pentru apărare (criteriu de referință colectiv), inclusiv previziuni în materie de cheltuieli.

10.

Angajamentul 5: Statele membre participante sunt încurajate să utilizeze în fiecare an planurile lor naționale de punere în aplicare pentru a face schimb de experiență în ceea ce privește planificarea și contribuția la îndeplinirea angajamentelor 1-4, având în vedere obiectivele mai precise prezentate mai sus. La sfârșitul anului 2025 se va efectua o revizuire a acestor angajamente, pe baza datelor referitoare la cheltuieli furnizate în planurile naționale de punere în aplicare, în vederea adaptării indicatorilor și a obiectivelor aferente acestor angajamente după cum va fi necesar; această revizuire va fi înaintată Consiliului, spre aprobare.

11.

Angajamentul 6: Până în 2025, statele membre participante vor fi înregistrat progrese în ceea ce privește luarea în considerare în mod sistematic și utilizarea în mod optim a instrumentelor și inițiativelor Uniunii de dezvoltare a capabilităților, cum ar fi Planul de dezvoltare a capabilităților (PDC) și CARD, pentru a ghida procesul decizional, stabilirea de priorități și planificarea în domeniul apărării la nivel național și pentru a spori coerența acestora, ceea ce asigură coerența la nivel de rezultate cu respectivele procese ale NATO, atunci când cerințele se suprapun, recunoscând totodată natura diferită a celor două organizații, precum și a responsabilităților și a componenței lor respective. Acest lucru ar presupune ca statele membre să își evidențieze rolul substanțial în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților la nivelul Uniunii, inclusiv prin indicarea domeniilor preferate pentru dezvoltarea unor activități bazate pe colaborare în materie de capabilități de apărare în cadrul Uniunii, cu trimitere la constatările și recomandările din cadrul CARD. În acest scop, statele membre participante ar trebui să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare modul în care implementează prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare a capabilităților, care derivă din PDC, inclusiv prin stabilirea de priorități la nivel național, și să își prezinte planurile și obiectivele referitoare la prioritățile respective care urmează să fie atinse în următorii ani.

12.

Angajamentul 7: În fiecare an, fiecare stat membru participant ar trebui să indice în planul său național de punere în aplicare modul în care a valorificat la maximum instrumentele și procesele disponibile la nivelul Uniunii și modul în care intenționează să își continue eforturile în acest sens. Aceasta cuprinde sprijinirea procesului CARD, inclusiv prin furnizarea tuturor informațiilor relevante solicitate, prin desfășurarea de dialoguri bilaterale privind CARD și prin comunicarea rezultatelor evaluărilor naționale în materie de apărare, ori de câte ori acest lucru este posibil. Statele membre participante ar trebui să includă în planurile lor naționale de punere în aplicare informații despre modul în care au pus în practică și/sau intenționează să utilizeze recomandările concrete furnizate în rapoartele privind CARD asupra cărora s-a convenit.

13.

Angajamentul 8: În fiecare an, statele membre participante vor utiliza în mod optim Fondul European de Apărare în sprijinul proiectelor lor bazate pe colaborare în materie de dezvoltare a capabilităților. În planurile lor naționale de punere în aplicare, statele membre participante ar trebui să indice prioritățile UE în materie de dezvoltare a capabilităților, convenite în cadrul domeniilor de interes ale PDC și ale CARD, pentru care s-a primit sau s-ar putea solicita pe viitor asistență financiară din partea UE, precum și, în măsura în care acest lucru este posibil, ponderea investițiilor naționale în domeniul apărării pe care au alocat-o sau pe care intenționează să o aloce respectivelor proiecte bazate pe colaborare. Statele membre participante ar trebui să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare ușurința utilizării și valoarea adăugată a finanțării din partea UE pentru eforturile naționale de dezvoltare a capabilităților de apărare. De asemenea, până la sfârșitul anului 2025, statele membre participante ar trebui să își exprime intenția de a asigura monitorizarea rezultatelor Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (2017-2019), a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP) (2019-2020) și a Fondului european de apărare pentru proiecte bazate pe colaborare care au o valoare adăugată pentru UE bine definită.

14.

Angajamentul 9: Statele membre participante ar trebui să întocmească o listă a proiectelor relevante bazate pe colaborare în materie de dezvoltare a capabilităților aflate în curs de desfășurare, în conformitate cu PDC, în cadrul PESCO și în alte cadre, și să menționeze datele planificate pentru începerea și pentru finalizarea armonizării cerințelor. Data prevăzută pentru începerea armonizării cerințelor în materie de capabilități ar trebui, de asemenea, să fie indicată pentru proiectele deja planificate și pentru cele avute în vedere. Acest lucru ar trebui realizat pentru anii următori, cu accent în special pe eliminarea lacunelor în materie de capabilități identificate prin intermediul PDC și luând în considerare CARD.

15.

Angajamentul 10: Statele membre participante ar trebui să prezinte, în planurile lor naționale de punere în aplicare, capabilitățile și facilitățile pe care au planificat să le pună la dispoziție și să le furnizeze pentru a fi utilizate în comun de alte state membre participante, cu exemple specifice, cum ar fi cursurile de formare și de instruire, exercițiile, bazele militare și sprijinul logistic, indicând care dintre acestea sunt disponibile în cazul operațiilor. Statele membre participante ar putea indica totodată în planurile lor naționale de punere în aplicare care dintre capabilitățile, inclusiv infrastructura, puse la dispoziție de alte state membre participante ar putea constitui o bază de cooperare. Planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să precizeze modul în care o astfel de cooperare ar putea optimiza resursele disponibile și le-ar putea îmbunătăți eficacitatea globală, inclusiv prin furnizarea de informații privind eventualele economii, dacă acestea sunt disponibile. Statele membre participante ar trebui să utilizeze baza de date în colaborare (CODABA), în special ca instrument de sprijin pentru schimbul de informații cu privire la planurile și interesele lor în materie de apărare relevante în această privință. Statele membre participante ar trebui să aducă contribuții la aceasta în mod regulat și să raporteze în mod corespunzător în planurile lor naționale de punere în aplicare cu privire la acest lucru.

16.

Angajamentul 11: Statele membre participante ar trebui să specifice, în planurile lor naționale de punere în aplicare, modul în care urmează să intensifice cooperarea în domeniul apărării cibernetice, inclusiv prin intermediul inițiativelor existente sau al unor noi activități bazate pe colaborare. În planurile lor naționale de punere în aplicare, statele membre ar trebui să indice modul în care intenționează să mențină sau să crească în continuare, până în 2025, nivelul lor de participare la exerciții de securitate cibernetică multinaționale și nivelul lor de cooperare, inclusiv în cadrul AEA și al Colegiului European de Securitate și Apărare (CESA). De asemenea, până în 2025, statele membre participante ar trebui să indice modul în care intenționează să instituie o cooperare regulată cu alte state membre participante în domeniul apărării cibernetice și în ceea ce privește activitățile conexe, precum schimbul de informații, formarea și sprijinul operațional, dar și dezvoltarea capabilităților. Informațiile din planurile naționale de punere în aplicare cu privire la cooperarea statelor membre participante în domeniul apărării cibernetice și la contribuția acestora la apărarea cibernetică și la activitățile conexe, inclusiv dezvoltarea capabilităților, vor fi incluse, sub formă de anexă, în raportul anual al Înaltului Reprezentant privind stadiul punerii în aplicare a PESCO.

17.

Angajamentul 12: Până în 2025, statele membre participante ar trebui:

18.

Angajamentul 13. În ceea ce privește interoperabilitatea forțelor, statele membre participante ar trebui:

19.

Angajamentul 14:

20.

Angajamentul 15: Până în 2025, statele membre participante ar trebui să fi crescut numărul și amploarea proiectelor lor în materie de dezvoltare a capabilităților și, de asemenea, ar trebui să fi înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora; proiectele respective ar trebui să contribuie la acoperirea lacunelor în materie de capabilități identificate în PDC (inclusiv capabilități cu impact ridicat) și descrise în prioritățile de dezvoltare a capabilităților Uniunii, inclusiv în cazurile practice strategice aferente, valorificând constatările și recomandările din cadrul CARD, inclusiv oportunitățile de colaborare identificate, în special în ceea ce privește domeniile de interes. În acest context, statele membre participante trebuie să acorde o atenție suplimentară colaborării în următoarele domenii: contracararea amenințărilor hibride, schimbările climatice, securitatea energetică, securitatea maritimă, aspectele legate de spațiu și tehnologiile emergente și disruptive, inclusiv inteligența artificială. Statele membre participante ar trebui să își prezinte planurile pentru anii următori, descriind, în termeni financiari, numărul și amploarea estimată a proiectelor lor de colaborare și, în același timp, să furnizeze informații cu privire la proiectele lor naționale care contribuie la reducerea deficitelor de capabilități identificate în cadrul PDC. De asemenea, statele membre participante ar trebui să împărtășească evaluările proprii cu privire la importanța respectivelor proiecte pentru îmbunătățirea autonomiei strategice a Uniunii și pentru consolidarea nivelului de integrare, sustenabilitate, inovare și competitivitate al bazei industriale și tehnologice de apărare europene (EDTIB), care rămâne deschisă pentru cooperare. Pentru activitățile care au o dimensiune industrială sau tehnologică, statele membre participante ar trebui să precizeze ce tip de sector industrial european sau ce tehnologie europeană planifică să consolideze.

21.

Angajamentul 16: Statele membre participante ar trebui să consemneze în planurile lor naționale de punere în aplicare deciziile și măsurile adecvate adoptate la nivel național pentru a se acorda în continuare prioritate unei abordări bazate pe colaborare la nivel european pentru proiectele viitoare menite să elimine lacunele în materie de capabilități identificate la nivel național. Utilizarea activă a CODABA, precum și oportunitățile de colaborare identificate în cadrul CARD, în special în ceea ce privește domeniile de interes, ar putea facilita îndeplinirea acestui angajament. Statele membre participante ar trebui să enumere, în planurile lor naționale de punere în aplicare, proiectele bazate pe colaborare și activitățile multinaționale despre care se consideră că vor elimina deficiențele identificate la nivel național și ar trebui să își împărtășească planurile privind modul în care intenționează să consolideze utilizarea abordărilor bazate pe colaborare în acest sens.

22.

Angajamentul 17: Deoarece toate statele membre participante contribuie la unul sau mai multe proiecte PESCO, planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să furnizeze informații privind contribuția globală în resurse și cunoștințe de specialitate adusă de acestea de-a lungul timpului la proiectele PESCO și modul în care proiectele respective influențează în mod strategic peisajul capabilităților de apărare al Uniunii și al statelor membre participante. Aceasta ar putea reflecta și rolul pe care statele membre participante intenționează să și-l asume în dezvoltarea de capabilități în context european.

23.

Angajamentul 18: În decursul fazei PESCO 2021-2025, statele membre participante ar trebui să se asigure că valorifică pe deplin rolul AEA de forum european pentru dezvoltarea capabilităților comune. În acest sens, statele membre participante ar trebui să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare proiectele la care participă și să indice volumul financiar aferent canalizat prin intermediul AEA, folosind cifrele din 2020 drept punct de referință, păstrând, ca standard minim, o perspectivă pe trei ani pentru fiecare actualizare a planului național de punere în aplicare și enumerând activitățile preconizate pentru anii următori, inclusiv domeniile de capabilități și tipul activității planificate, în conformitate cu legislația națională. Statele membre participante sunt invitate să indice în planurile lor naționale de punere în aplicare în ce mod și în ce situații consideră Organizația Comună de Cooperare în materie de Armament (OCCAR) drept organizație preferată în domeniul gestionării programelor bazate pe colaborare, precum și să furnizeze informații cu privire la deciziile luate în vederea selecționării unei alte organizații multinaționale de gestionare a programelor, dacă este cazul, după ce au avut mai întâi în vedere opțiunea OCCAR. Acest lucru nu aduce atingere aplicării Directivei 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13).

24.

Angajamentul 19: În decursul fazei PESCO 2021-2025, statele membre participante ar trebui să demonstreze că proiectele lor bazate pe colaborare în materie de capabilități, inclusiv proiectele PESCO, contribuie la stimularea competitivității, a eficacității și a inovării în domeniul industriei de apărare în întreaga Uniune, prin sprijinirea și facilitarea cooperării transfrontaliere, inclusiv pentru IMM-uri, și prin consolidarea și îmbunătățirea securității aprovizionării cu produse și tehnologii din domeniul apărării. Statele membre participante, în conformitate cu declarația membrilor Consiliului European din 26 februarie 2021, ar viza, de asemenea, stimularea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării și reducerea dependențelor strategice europene în ceea ce privește tehnologiile și lanțurile valorice critice, fără a aduce atingere procedurilor decizionale naționale.

25.

Angajamentul 20:

26.

În urma adoptării prezentei recomandări, statele membre participante își vor revizui și actualiza în mod corespunzător planurile naționale de punere în aplicare și le vor comunica secretariatului PESCO până la 10 martie 2022, și ulterior, anual, la aceeași dată, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Decizia (PESC) 2017/2315, în vederea procesului de evaluare prevăzut la articolul 6 alineatul (3) din decizia respectivă. O dată la doi ani, planurile naționale de punere în aplicare ar trebui să fie însoțite de o declarație politică la nivel înalt în care statele membre participante ar putea să prezinte principalele realizări, să declare prioritățile naționale specifice și să își împărtășească experiența în ceea ce privește planificarea și contribuțiile la îndeplinirea tuturor angajamentelor mai stricte. Desfășurarea unor discuții politice periodice la nivel înalt între statele membre participante și Înaltul Reprezentant ar trebui să asigure în continuare impulsul politic.

27.

Având în vedere notificarea referitoare la PESCO, care reamintește, printre altele, caracterul specific al politicii de securitate și apărare a anumitor state membre, și ținând seama de rezultatul Busolei strategice, statele membre participante, în contextul procesului de revizuire strategică care urmează să se desfășoare până cel târziu la sfârșitul anului 2025, vor evalua îndeplinirea tuturor angajamentelor PESCO, vor discuta și vor decide cu privire la noi angajamente, în vederea demarării unei noi etape către integrarea europeană în materie de securitate și apărare. În conformitate cu rezultatul procesului de revizuire strategică, la începutul anului 2026, Consiliul ar trebui să adopte un al treilea set de obiective mai precise, actualizate și consolidate dacă va fi necesar, ținând seama de articolul 4 alineatul (2) litera (c) din Decizia (PESC) 2017/2315.

28.

Înaltul Reprezentant ar trebui să țină seama începând cu anul 2022 de prezenta recomandare în raportul anual privind PESCO, care va sprijini evaluarea îndeplinirii angajamentelor mai stricte de către fiecare stat membru participant.

29.

Recomandarea din 15 octombrie 2018 se abrogă.