4.9.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 290/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2020/1249 AL COMISIEI

din 2 septembrie 2020

de extindere a taxei antidumping definitive instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză asupra importurilor de electrozi din tungsten expediați din Laos și din Thailanda, indiferent dacă aceștia sunt sau nu declarați ca fiind originari din Laos și Thailanda, și de închidere a anchetei în ceea ce privește importurile expediate din India, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din India

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5),

întrucât:

1.   PROCEDURĂ

1.1.   Măsurile existente

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 260/2007 al Consiliului (2) (denumit în continuare „regulamentul inițial”), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de electrozi din tungsten (denumiți în continuare „ET”) originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”). Taxele antidumping individuale în vigoare variază între 17 % și 41 %. Toți ceilalți producători-exportatori fac obiectul unei taxe antidumping definitive de 63,5 %. Măsurile respective sunt denumite în continuare „măsurile inițiale”, iar ancheta care a condus la măsurile instituite prin regulamentul inițial este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 508/2013 al Consiliului (3), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor („prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de ET originari din China.

(3)

În 2019, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei (4), în urma unei alte reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor”), Comisia a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de ET originari din China la nivelul măsurilor inițiale. Aceste măsuri vor fi denumite în continuare „măsurile aflate în vigoare”.

1.2.   Deschiderea din oficiu a anchetei

(4)

Comisia a avut la dispoziție suficiente elemente de probă care demonstrau că măsurile antidumping la importurile de ET originari din China au fost eludate de importurile de ET expediați din India, Laos și Thailanda, indiferent dacă aceștia erau sau nu declarați ca fiind originari din India, Laos sau Thailanda.

(5)

Datele raportate de statele membre în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază indicau o modificare semnificativă în configurația schimburilor comerciale implicând exporturi din China, India, Laos și Thailanda către Uniune în urma anchetei inițiale, sugerând faptul că aceasta ar putea fi provocată de instituirea măsurilor privind ET. Această modificare părea să nu aibă o altă motivație suficientă sau justificare economică în afară de instituirea măsurilor. Într-adevăr, modificarea părea să fi rezultat din transbordarea produsului în cauză originar din China prin India, Laos și Thailanda către Uniune dat fiind faptul că, potrivit constatărilor din ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor (5), nu există instalații de producere a ET în niciuna dintre țările despre care se presupune că ar fi eludat măsurile.

(6)

Mai mult, conform datelor aflate la dispoziția Comisiei, efectele corective ale măsurilor în vigoare au fost compromise în ceea ce privește atât cantitățile, cât și prețurile.

(7)

În ultimul rând, conform datelor aflate la dispoziția Comisiei, ET expediați din India, Laos și Thailanda au făcut obiectul unui dumping în comparație cu valoarea normală stabilită la ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(8)

După informarea statelor membre, odată stabilit faptul că existau suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei anchete în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, precum și pentru a supune înregistrării importurile de ET expediați din India, din Laos și din Thailanda, indiferent dacă aceștia au fost sau nu declarați ca fiind originari din India, din Laos sau din Thailanda, în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a deschis o anchetă prin intermediul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2171 al Comisiei (6) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”).

1.3.   Ancheta

(9)

Comisia a informat autoritățile din China, India, Laos și din Thailanda, producătorii-exportatori și comercianții din aceste țări, precum și importatorii din Uniune și industria Uniunii cu privire la deschiderea anchetei. În plus, Comisia le-a solicitat misiunilor Indiei, Laosului și Thailandei în Uniunea Europeană să confirme faptul că nu există o producție de ET în țările respective sau să îi furnizeze Comisiei numele și adresele producătorilor-exportatori și/sau ale asociațiilor reprezentative care ar putea fi interesate să participe la anchetă.

(10)

Pe site-ul DG Comerț au fost puse la dispoziție formulare de cerere de scutire pentru producătorii/exportatori din India, Laos și Thailanda, chestionare pentru producătorii/exportatori din China și chestionare pentru importatorii independenți din Uniune.

(11)

Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere în scris și de a solicita să fie audiate în termenul fixat în regulamentul de deschidere. Toate părțile au fost informate cu privire la faptul că neprezentarea tuturor informațiilor relevante sau prezentarea de informații incomplete, false sau care induc în eroare ar putea conduce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și la formularea constatărilor doar pe baza datelor disponibile.

(12)

Un importator neafiliat din Uniune a solicitat o audiere care a avut loc la 2 iulie 2020.

(13)

Un producător/exportator din Laos a prezentat un răspuns la formularul de cerere de scutire (denumit în continuare „răspuns la chestionar”).

(14)

Un importator independent din Uniune a furnizat, de asemenea, un răspuns la chestionar, iar un alt importator independent din Uniune a depus informații scrise fără a completa un chestionar.

1.4.   Perioada de anchetă și perioada de raportare

(15)

Perioada de anchetă („PA”) a cuprins intervalul 1 ianuarie 2006-30 septembrie 2019. Au fost colectate date pentru a examina, printre altele, modificarea configurației schimburilor comerciale în urma instituirii de măsuri. Pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie 2018 și 30 septembrie 2019 (denumită în continuare „perioada de raportare” sau „PR”), au fost colectate date mai detaliate pentru a examina eventuala compromitere a efectului corectiv al măsurilor aflate în vigoare și existența dumpingului.

2.   REZULTATELE ANCHETEI

2.1.   Considerații generale

(16)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unei eventuale eludări s-a efectuat analizându-se în mod succesiv dacă:

a avut loc o modificare a configurației schimburilor comerciale între țări terțe (China, India, Laos și Thailanda) și Uniune;

această schimbare a rezultat dintr-o practică, un proces sau o activitate pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât aceea a instituirii taxei;

au existat elemente de probă pentru a dovedi existența unui prejudiciu sau compromiterea efectelor corective ale taxei, în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile produsului similar; precum și dacă

au existat elemente de probă care să ateste existența dumpingului în raport cu valorile normale stabilite în cadrul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor pentru produsul similar, dacă este cazul în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din regulamentul de bază.

2.2.   Produsul în cauză și produsul care face obiectul anchetei

(17)

Produsul în cauză este reprezentat de electrozii de sudură din tungsten, inclusiv bare și tije din tungsten pentru electrozi de sudură, cu un conținut de tungsten în greutate mai mare sau egal cu 94 %, alții decât cei obținuți numai prin sinterizare, tăiați sau nu la lungime, originari din China (denumiți în continuare „produsul în cauză”), încadrați în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 80 (codurile TARIC 8101991011, 8101991012, 8101991013, 8101991020, 8515908011, 8515908012, 8515908013, 8515908020). Măsurile aflate în vigoare se aplică în cazul acestui produs.

(18)

Produsul care face obiectul anchetei este același cu produsul în cauză descris în considerentul anterior, dar expediat din India, Laos și Thailanda, indiferent dacă acesta este sau nu declarat ca fiind originar din India, Laos și Thailanda, încadrat în prezent la aceleași coduri NC ca produsul în cauză (denumit în continuare „produsul care face obiectul anchetei”).

(19)

Ancheta a arătat că ET exportați în Uniune din China și cei expediați din India, Laos și Thailanda în Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și sunt destinați acelorași utilizări și, prin urmare, trebuie considerați drept produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3.   Nivel de cooperare

(20)

Niciunul dintre producătorii/exportatori chinezi, indieni sau thailandezi nu a prezentat răspunsuri la chestionare.

(21)

O societate din Laos, care acoperea aproximativ 100 % din importurile totale din Laos către Uniune în PR, astfel cum se raportează în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), a prezentat o cerere de scutire în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. Societatea în cauză este afiliată unui producător-exportator chinez de ET. Cooperarea acestei societăți a fost considerată insuficientă, din următoarele motive:

(a)

Societatea nu a furnizat informațiile solicitate în formularul de scutire. Societății i s-a solicitat, prin intermediul a două cereri de clarificări, să furnizeze informațiile respective. În special, societatea nu a furnizat nici situațiile financiare anuale auditate solicitate, nici situațiile financiare depuse la autoritatea fiscală sau la registrul comerțului relevante. De fapt, societatea nu a furnizat deloc situații financiare, ceea ce a făcut ca verificarea încrucișată a informațiilor furnizate Comisiei în formularul său de cerere de scutire să fie imposibilă. Printre celelalte elemente importante care nu au fost puse la dispoziție s-au aflat nivelurile stocurilor și o listă cu activele fixe.

(b)

Societatea-mamă a acesteia din China nu a prezentat un chestionar al exportatorilor sau un formular de scutire, astfel cum i s-a solicitat.

(c)

Societatea respectivă a furnizat informații incoerente sau contradictorii: În primul rând, costul tijelor din tungsten achiziționate de la societatea-mamă din China în PR a fost raportat în mod diferit în mai multe probe. În al doilea rând, cantitățile de tije din tungsten achiziționate și vândute în PR au fost raportate diferit în diverse elemente de probă. În al treilea rând, nu s-au furnizat informații detaliate cu privire la costurile de amortizare și costurile cu forța de muncă care au fost raportate. În urma anchetei s-a stabilit că alocarea costurilor de amortizare pentru fabricarea de ET nu a corespuns capacității de producție de ET și a crescut în mod artificial valoarea ET fabricați. Când i s-a cerut să clarifice criteriile pe baza cărora a efectuat calcularea costurilor sale de amortizare, societatea a răspuns că pur și simplu raportase costurile de amortizare ale societății-mamă. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat anterior, societatea-mamă nu a prezentat un chestionar, nici nu a completat formularul de scutire, iar exportatorul din Laos nu a furnizat dovezi în sprijinul cererii sale.

(d)

Aceasta nu a oferit detalii suficiente cu privire la operațiunile efectuate în cazul tijelor din tungsten achiziționate de la furnizorul-mamă din China.

(e)

Potrivit propriilor raportări, acesta nu are un sistem de contabilitate.

(f)

Societatea nu a furnizat nici fișele de lucru relevante, și nici alte documente justificative necesare pentru verificarea informațiilor prevăzute în formularul de scutire.

(22)

Prin urmare, în temeiul articolului 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, la 11 mai 2020 Comisia i-a acordat societății un termen-limită pentru a furniza o serie de elemente menționate pe listă și a informat-o de intenția sa de a se baza doar pe datele disponibile, în cazul în care nu vor fi prezentate informațiile solicitate.

(23)

În conformitate cu Avizul privind consecințele pandemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții, Comisia a decis să nu efectueze vizite de verificare la sediile societăților care au solicitat o scutire din cauza pandemiei de COVID-19. Dat fiind faptul că răspunsul prezentat de societate nu a fost în măsură să furnizeze documentele esențiale menționate pe listă, nici să clarifice contradicțiile substanțiale evidențiate, Comisia a decis să nu continue cu verificarea încrucișată de la distanță avută în vedere inițial.

(24)

Având în vedere cele de mai sus, informațiile furnizate de societate au fost considerate incomplete și nefiabile. Prin urmare, Comisia nu a luat în considerare informațiile prezentate de societate, iar constatările s-au bazat pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(25)

În observațiile sale transmise după comunicarea constatărilor, societatea a explicat că în timpul perioadei de anchetă se afla în curs de transfer al facilităților de producție din China către Laos și că acest proces a fost întrerupt din cauza restricțiilor de deplasare a persoanelor, instituite în contextul pandemiei de COVID-19. Aceasta a susținut, de asemenea, că restricțiile de deplasare a persoanelor, instituite în contextul pandemiei de COVID-19, explică lacunele în ceea ce privește informațiile furnizate de societate. În plus, aceasta a adăugat că, odată ce situația va reveni la normal, „[…] toate etapele de producție se vor desfășura în Laos […]”. Comisia amintește faptul că, în pofida restricțiilor de deplasare a persoanelor, instituite în contextul pandemiei de COVID-19, societatea și societatea sa mamă din China au beneficiat de suficient timp și ocazii să transmită informațiile lipsă, astfel cum se explică în considerentele 21 și 22. În special în ceea ce privește societatea-mamă, nu s-a transmis niciun răspuns la chestionar, în pofida faptului că în formularul de cerere de scutire și în ambele scrisori de clarificare Comisia a solicitat în mod expres acest lucru.

(26)

După comunicarea constatărilor, misiunea Republicii Democrate Populare Laos pe lângă Uniune și-a exprimat dezamăgirea cu privire la constatările anchetei care, în opinia misiunii, a fost efectuată fără informare și fără verificări suficiente. Comisia reamintește că, în pofida pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia asupra anchetelor antidumping și antisubvenții, toate părțile interesate, în special societatea din Laos, au beneficiat de suficient timp și ocazii, în cadrul termenelor legale, pentru a transmite informații.

(27)

Misiunea Indiei pe lângă Uniune a furnizat numele și adresele a șapte producători-exportatori din țară. Misiunea Republicii Democrate Populare Laos pe lângă Uniune a furnizat aceleași nume și adrese care au fost furnizate de societatea ce a transmis răspunsul la formularul de scutire și, în plus, a precizat că guvernul său colabora cu autoritățile vamale germane în scopul colectării de date privind exporturile de ET din țară. Misiunea Thailandei a afirmat că guvernul său nu are nicio fabrică care să figureze drept producător de ET dar că, în pofida acestui fapt, autoritățile vamale thailandeze identificaseră 3 societăți care au exportat ET către UE din 2017 până în octombrie 2019 (finalul PR).

(28)

Prin urmare, constatările în ceea ce privește importurile de ET din China, India, Laos și Thailanda către Uniune și în ceea ce privește exporturile de ET din China către India, Laos și Thailanda au fost bazate pe datele disponibile în temeiul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Datele disponibile utilizate în ceea ce privește importurile către Uniune au fost extrase din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). S-a utilizat Global Trade Atlas (Atlasul comercial mondial, denumit în continuare „GTA”) pentru a stabili volumele exporturilor din China către India, Laos și Thailanda.

(29)

Volumele înregistrate în GTA cuprind o grupă de produse mai amplă (nivel de 8 cifre, în baza codurilor de nomenclatură ale autorităților vamale chineze) comparativ cu produsul în cauză. Prin urmare, raporturile întocmite de GTA cu privire la volumele exportate din China către India, Laos și Thailanda pot include și alte produse. Volumele importate din India, Laos și Thailanda în Uniune sunt raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) exclusiv pentru produsul care face obiectul anchetei.

2.4.   Modificarea configurației schimburilor comerciale

2.4.1.   Importurile din China, India, Laos și Thailanda către Uniune

(30)

Tabelul 1 de mai jos prezintă evoluția importurilor de ET din China, India, Laos și Thailanda către Uniune în perioada de anchetă:

Tabelul 1

Importurile de ET către UE efectuate în perioada de anchetă (kilograme)  (7)

Importuri (Kg)

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

China

138 202  (8)

46 128

51 771

36 188

39 953

56 619

48 188

Cota importurilor totale

44 %

48 %

56 %

53 %

60 %

49 %

India

0 (9)

15 312

3

3 253

2 491

615

2 123

Cota importurilor totale

14 %

0 %

5 %

3 %

1 %

2 %

Laos

0 (10)

 

 

 

 

 

6 000 -8 000

Cota importurilor totale

 

 

 

 

 

7 %

Thailanda

0 (11)

 

29

 

 

 

29

Cota importurilor totale

 

0 %

 

 

 

0 %

Importuri totale

105 857

108 589

64 793

75 732

94 958

98 450

Importuri (Kg)

2013

2014

2015

2016

2017

2018

PR

China

46 640

49 343

50 621

53 777

43 086

61 870

57 874

Cota importurilor totale

45 %

44 %

48 %

50 %

47 %

60 %

65 %

India

9 411

10 730

6 939

5 854

4 633

2 382

1 677

Cota importurilor totale

9 %

9 %

7 %

5 %

5 %

2 %

2 %

Laos

25 000 -28 000

21 000 -23 000

21 000 -23 000

23 000 -25 000

13 000 15 000

15 000 -17 000

6 000 -8 000

Cota importurilor totale

25 %

19 %

21 %

22 %

15 %

16 %

8 %

Thailanda

1 040

793

5 771

12 271

13 311

10 504

13 018

Cota importurilor totale

1 %

1 %

5 %

11 %

15 %

10 %

15 %

Importuri totale

104 458

112 997

106 440

107 611

91 260

102 563

88 575

Sursă: Baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6).

(31)

Importurile de ET din China către Uniune au scăzut substanțial în perioada de anchetă, înregistrând o scădere de peste 67 % după instituirea măsurilor inițiale în martie 2007. În pofida unor creșteri înregistrate în anii din apropierea datelor reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor (2011 și 2018), tendința descendentă a continuat în perioada cuprinsă între 2007 și PR, cantitățile importate în Uniune menținându-se constant cu aproximativ 55 % sub nivelul din anul 2006.

(32)

Această scădere a importurilor din China a fost absorbită în proporție substanțială de creșterea importurilor din India, Laos și Thailanda în următorii ani, în special începând cu 2012, atunci când acestea au înlocuit în mare parte importurile din China.

(33)

Importurile de produs care face obiectul anchetei din India în Uniune au început în cantități semnificative în 2007, reprezentând 14 % din importurile totale. Acestea au scăzut vertiginos începând cu 2008, apoi au fluctuat pe parcursul perioadei de anchetă până în PR, când au reprezentat 1,5 % din cota de piață a Uniunii (și mai puțin de 2 % din cota totală a importurilor de ET către Uniune).

(34)

Importurile produsului care face obiectul anchetei din Laos către Uniune au început în 2012. În 2013 a urmat o creștere bruscă, importurile înregistrând o creștere de aproape patru ori față de volumele din anul precedent. Acești doi ani coincid, de asemenea, cu o scădere a importurilor din China. În 2013, importurile din Laos către Uniune au reprezentat peste 50 % din importurile care provin din China. În pofida faptului că volumele importate din Laos au scăzut în termeni absoluți începând cu 2017, PR înregistrează în continuare o creștere de 3 % a volumelor importate comparativ cu 2012 și încă reprezintă 8 % din cota totală a importurilor de ET către Uniune (acoperind peste 6 % din consumul din Uniune).

(35)

Scăderea exporturilor din timpul PR trebuie să fie analizată în contextul anchetelor efectuate de autoritățile vamale germane în cazul mai multor transporturi de ET importați din Laos către Uniune în 2018 și 2019. Autoritățile vamale germane au concluzionat că loturile respective aveau o origine chineză nepreferențială și au dispus perceperea taxelor antidumping aferente. Deși nu era de acord cu punctul de vedere al autorităților vamale germane, un importator independent a coroborat, în documentele prezentate, consecințele deciziei autorităților vamale prin scăderea ulterioară a volumelor importate din Laos.

(36)

În ultimul rând, importurile thailandeze ale produsului care face obiectul anchetei către Uniune au crescut brusc între 2012 și 2013, iar tendința ascendentă se menține în mod constant din 2015, cu o curbă de încetinire în 2018. Nu s-au înregistrat importuri semnificative din Thailanda către UE înainte de 2013. Importurile din Thailanda au crescut în mod constant din 2015 și au reprezentat 12 % din cota de piață a Uniunii și, respectiv, 15 % din cota totală a importurilor UE de ET în PR.

2.4.2.   Exporturile din China către India, Laos și Thailanda

(37)

Tabelul 2 de mai jos prezintă volumul exporturilor de ET din China către India, Laos și Thailanda în decursul perioadei de anchetă.

Tabelul 2

Volumele exporturilor din China (kilograme)  (12)

(Kg)

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

India

271 921

202 205

216 648

241 071

438 259

599 228

575 357

Laos

 

2 415

816

390

1 665

5 452

22 714

Thailanda

66 884

106 907

143 409

137 872

334 519

655 966

567 601

(Kg)

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

India

507 566

582 890

679 305

923 432

976 625

1 510 844

1 215 967

Laos

18 470

19 488

29 354

26 269

18 158

24 054

8 076

Thailanda

762 681

718 377

550 901

735 516

664 661

714 948

795 232

Sursă: GTA – © 2020 IHS Markit (sursa datelor: autoritățile vamale din China).

(38)

Exporturile din China către India au crescut pe tot parcursul perioadei și au atins o valoare mai mult decât dublă între anii 2008 și 2015. Tendința ascendentă a crescut mai mult, cu 24 % în ultimul an, comparativ cu 2017.

(39)

Exporturile din China către Laos au scăzut între 2008 și 2010 comparativ cu 2007, însă în 2012 volumele au crescut vertiginos, de patru ori mai mult față de valorile din 2011. Cu excepția anilor 2013 și 2014, când exporturile din China către Laos au înregistrat o ușoară scădere față de volumele exportate de Laos către Uniune, în toți ceilalți ani se poate observa că importurile din China au depășit exporturile din Laos către Uniune. Scăderea vertiginoasă din 2018 până în 2019 (33,3 %) corespunde unei scăderi asemănătoare a volumului exporturilor din Laos către Uniune în aceeași perioadă (42 %). Această scădere a volumelor a coincis cu perceperea taxelor antidumping de către autoritățile vamale germane în urma perioadei de anchetă menționate în considerentul 35.

(40)

În ultimul rând, exporturile din China către Thailanda au crescut mai întâi din 2006 până în 2007 cu 60 %, apoi între 2009 și 2011 volumele au crescut de peste patru ori. În 2012, 2015 și 2017, importurile au înregistrat o ușoară scădere, însă au crescut cu 40 % în 2019, comparativ cu 2012. În cursul perioadei de anchetă, exporturile din China către Thailanda au crescut în total cu 189 %.

2.4.3.   Concluzie cu privire la modificarea configurației schimburilor comerciale

(41)

Scăderea exporturilor din China către Uniune, creșterea în paralel a exporturilor din Laos și Thailanda, mai ales începând cu 2012, precum și creșterea exporturilor din China către Laos și Thailanda reprezintă o modificare a configurației schimburilor comerciale dintre cele două țări menționate anterior și Uniune, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(42)

În cazul Indiei, importurile către Uniune au înregistrat fluctuații semnificative pe parcursul perioadei de anchetă. În pofida unei creșteri considerabile între 2013 și 2016, importurile au revenit la o tendință descendentă în 2018 și în PR, chiar și având în vedere creșterea din ce în ce mai mare a importurilor din China către India în aceeași perioadă. Prin urmare, Comisia nu a putut formula o concluzie cu privire la modificarea configurației schimburilor comerciale dintre India și Uniune.

2.5.   Natura practicilor de eludare pentru care nu există o motivație suficientă sau o justificare economică, alta decât instituirea taxei

(43)

Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că modificarea configurației schimburilor comerciale trebuie să fie rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există altă motivație suficientă sau o altă justificare economică decât instituirea taxei. Practica, procesul sau activitatea respectivă include, printre altele, expedierea via țări terțe a produsului care face obiectul măsurilor existente, precum și operațiunile de asamblare a pieselor/de încheiere (finisare) într-o țară terță, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(44)

În contextul lipsei de cooperare din partea tuturor producătorilor-exportatori, constatările în ceea ce privește existența și natura practicilor de eludare din India, Laos și Thailanda au trebuit să fie bazate pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

2.5.1.   India

(45)

Conform informațiilor obținute în timpul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, mai ales informațiile furnizate de industria Uniunii și care nu au fost contestate de nicio parte interesată în cadrul anchetei respective, nu există instalații care să producă ET în afara Chinei și a Uniunii. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 27, Misiunea Indiei pe lângă Uniune a furnizat denumirile și adresele a șapte producători-exportatori din țară. Niciuna dintre aceste societăți nu a cooperat în cadrul anchetei.

(46)

În lipsa altor dovezi cu privire la practică, Comisia nu a putut stabili dacă respectivele cantități exportate din India către Uniune constituie transbordare sau exporturi propriu-zise din India.

(47)

Prin urmare, Comisia nu a putut concluziona dacă modificarea configurației schimburilor comerciale în ceea ce privește India este rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există altă motivație suficientă sau o altă justificare economică decât instituirea taxei.

2.5.2.   Laos

(48)

În urma anchetei a reieșit faptul că există o singură societate în Laos care este implicată în vânzările de ET către Uniune. Societatea este deținută în totalitate de o societate din China care face obiectul măsurilor în vigoare (denumită în continuare „societatea-mamă”).

(49)

Societatea din Laos a fost constituită la 25 decembrie 2012 și a demarat producția de ET în februarie 2013. Această perioadă marchează începutul modificării configurației schimburilor comerciale descrise în considerentul 32. Într-adevăr, astfel cum s-a menționat anterior, înainte de 2012 nu sunt înregistrate exporturi din Laos către Uniune. În plus, volumele de export raportate de societate în formularul de cerere de scutire coincid cu volumele raportate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), confirmând că această societate este singurul producător-exportator din Laos, efectuând 100 % din exporturile din Laos către UE. Pe această bază, Comisia concluzionează că operațiunea a început sau a crescut substanțial de la deschiderea anchetei antidumping, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) litera (a).

(50)

Pe întreg parcursul PA, societatea din Laos a achiziționat cantitatea totală de tije din tungsten utilizate în instalațiile sale de la societatea-mamă din China care, la rândul său, produce și comercializează ET. Pe această bază, componentele provin din țara care face obiectul măsurilor, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și constituie 100 % din valoarea totală a componentelor produsului asamblat/finisat, în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază. Aceste achiziții constituie deja produsul în cauză, și anume barele și tijele de tungsten pentru electrozii de sudură.

(51)

Societatea din Laos a susținut că achiziționează tije din tungsten, care constituie produsul în cauză, de la societatea-mamă din China, la care adaugă apoi peste 30 % din valoare prin operațiuni minore (șlefuire, recoacere, colorare și ambalare).

(52)

Din motivele explicate în considerentele 21-24, informațiile furnizate de societate au fost considerate incomplete și nefiabile. Prin urmare, Comisia nu a luat în considerare informațiile prezentate de societate, iar constatările sunt bazate pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(53)

Luând în considerare echipamentele pe care societatea susține că le utilizează în fabrica sa, precum și operațiunile pe care aceasta susține că le efectuează în cazul tijelor achiziționate, finisarea vizează mai degrabă prezentarea mărfii decât o modificare a caracteristicilor de bază ale acesteia.

(54)

Potrivit industriei din Uniune consultate în contextul prezentei anchete, procesul pe care societatea din Laos a raportat că îl efectuează reprezintă maxim 16 % valoare adăugată la costurile de fabricație ale factorilor de producție pentru ET. Pe această bază, Comisia concluzionează că valoarea care este adăugată componentelor încorporate în cursul operațiunii de asamblare sau de finisare este mai mică de 25 % din costul de fabricație, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază pentru ca aceste operațiuni să constituie o eludare.

(55)

Conform procesului de fabricație descris de industria din Uniune în cadrul anchetelor anterioare, o tijă/bară din tungsten precum cele pe care societatea le achiziționează de la societatea-mamă din China, și care reprezintă deja produsul în cauză, are caracteristicile de bază ale produsului final pe care aceasta îl exportă către UE. Astfel activitatea efectuată asupra produsului în cauză în Laos conform informațiilor raportate nu conduce la o modificare semnificativă a caracteristicilor acestuia.

(56)

În observațiile prezentate după comunicarea constatărilor, societatea din Laos nu a fost de acord cu utilizarea de către Comisie a celor mai bune date disponibile în scopul stabilirii valorii adăugate de 16 % în Laos, și a susținut că o valoare adăugată globală de 35 % „[…] reprezintă o evaluare mai realistă a costurilor reale […]” suportate în Laos. Nu s-a anexat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații. Prin urmare, Comisia respinge această afirmație nefondată.

(57)

Pe baza concluziilor autorităților vamale germane din ancheta menționată în considerentul 35, un importator neafiliat din Uniune susține că etapele de prelucrare care au loc în Laos reprezintă o creștere de 45 % a prețului tijelor cumpărate din China. Comisia menționează că majorările de preț nu constituie unul dintre criteriile pe baza cărora se poate stabili că efectuarea unei operațiuni de asamblare sau de finisare constituie o eludare în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă, întrucât ea este irelevantă.

(58)

Același importator neafiliat a adăugat că nu înțelege în ce fel efectele corective ale taxei sunt compromise în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, întrucât importurile din Laos au scăzut de-a lungul anilor. Modificarea configurației schimburilor comerciale este explicată în considerentele 34 și 35, în timp ce compromiterea efectelor corective ale taxei este explicată în considerentele 74-76. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(59)

Societatea-mamă este în măsură să producă ET finisate, incluzând procesele pe care societatea susține că le desfășoară în Laos. Prin urmare, pare să nu existe o motivație suficientă sau o justificare economică pentru realizarea procesului de finisare în Laos, alta decât evitarea măsurilor în vigoare.

(60)

Importatorul independent din Uniune a subliniat impactul semnificativ al polizării și al recoacerii asupra calității și a gradului de utilizare a bunurilor și susține că aceste două etape implică un consum ridicat de energie și de forță de muncă, fiind principalele motive pentru care procesului de finisare se desfășoară în Laos, unde costurile cu energia electrică și cu forța de muncă sunt mai scăzute decât în China. În ceea ce privește justificarea economică care stă la baza deciziei de a transfera procesul de finisare în Laos, Comisia observă că acest transfer nu constituie un criteriu pe baza căruia să se poată considera că operațiunile de finisare constituie o eludare în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(61)

În baza celor de mai sus, Comisia a constatat că societatea este implicată în procedurile de încheiere (finisare) care constituie eludarea măsurilor aflate în vigoare în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. Având în vedere faptul că exporturile acestei societăți acoperă importurile totale din Laos către Uniune efectuate în cursul PR, această concluzie se extinde la nivelul întregii țări.

(62)

În urma comunicării constatărilor, un importator neafiliat din Uniune a susținut că Comisia nu a dovedit că existența unor operațiuni de asamblare/finisare constituie o practică de eludare în temeiul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază, dar nu a furnizat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație, pe baza datelor pe care le-a avut la dispoziție și astfel cum se explică în considerentele 48-61, sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(63)

Mai mult, în contextul anchetei menționate în considerentul 35, în urma unei inspecții comune desfășurate la fața locului împreună cu autoritățile din Laos, autoritățile vamale germane au concluzionat că, din ianuarie 2018 până în aprilie 2019, ET despre care se pretinde că ar fi fost fabricați în Laos proveneau, de fapt, din China, în sensul determinării taxei antidumping.

2.5.3.   Thailanda

(64)

Conform informațiilor obținute în timpul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, mai ales informațiile furnizate de industria Uniunii și care nu au fost contestate de nicio parte interesată în cadrul anchetei respective, nu există instalații care să producă ET în afara Chinei și a Uniunii. În ceea ce privește Thailanda, acest fapt a fost confirmat în cadrul acestei anchete. Într-adevăr, Misiunea Thailandei la Bruxelles a prezentat informații conform cărora guvernul său nu are fabrici de ET care să figureze în registrele sale, astfel cum se indică în considerentul 27.

(65)

Datele extrase din GTA indică faptul că, în 2018 și 2019, 95 % din exporturile thailandeze la nivel mondial au fost efectuate către UE. Volumele și destinațiile finale corespund statisticilor privind importurile din temeiul articolului 14 alineatul (6), Italia fiind destinația principală. Exporturile din China către Thailanda realizate în aceiași ani indică volume comparabile.

(66)

Creșterea vertiginoasă a exporturilor din Thailanda către Uniune începând cu 2013 și scăderea exporturilor din China către Uniune trebuie analizate în contextul dovezilor colectate și menționate în considerentele 64 și 65. Toate aceste elemente conduc la concluzia privind practica transbordării, pentru care nu există un raționament economic ci obiectivul de a eluda măsurile aflate în vigoare. Într-adevăr, lipsa unei producții propriu-zise în Thailanda, fapt confirmat de Misiunea Thailandei, precum și concentrarea aproape exclusivă a exporturilor asupra UE conduc la concluzia că toate cantitățile exportate din Thailanda către Uniune nu constituie o producție propriu-zisă, ci sunt transbordate din China.

(67)

Mai mult, acțiunile de anchetare desfășurate de Comisia Europeană în strânsă cooperare cu autoritățile vamale din Germania, Italia și Spania între 2016 și 2019 au stabilit faptul că ET din China au fost transbordați prin Thailanda pe teritoriul UE în perioada respectivă. În acel context, procedurile de recuperare a taxelor antidumping fuseseră deja demarate.

2.6.   Compromiterea efectului corectiv al taxei antidumping

(68)

Pentru a se stabili dacă produsele importate din India, Laos și Thailanda au compromis sau nu efectele corective ale măsurilor existente în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile, s-au utilizat prețurile și volumele exporturilor raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Comisia a comparat prețul neprejudiciabil mediu, astfel cum a fost stabilit în ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor din 2019, cu prețurile CIF de export medii ponderate, ajustate în mod corespunzător pentru a include taxele vamale convenționale și costurile ulterioare vămuirii.

2.6.1.   India

(69)

Având în vedere faptul că prețul de vânzare unitar al importurilor din India, stabilit astfel cum se menționează în considerentul 68, în timpul PR a fost cu mult mai mare decât prețul neprejudiciabil mediu menționat anterior, Comisia a concluzionat că prețurile exporturilor din India nu au fost prejudiciabile.

(70)

În urma anchetei s-a stabilit faptul că respectivele cantități exportate de India către Uniune au reprezentat mai puțin de 2 % din cota totală a importurilor de ET către Uniune și că acestea au reprezentat 1,5 % din consumul la nivelul Uniunii, conform estimărilor din ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentele 42 și 46-47, Comisia nu a putut formula o concluzie cu privire la modificarea configurației schimburilor comerciale și nu a putut stabili dacă respectivele cantități constituie transbordări sau exporturi propriu-zise din India.

(71)

Având în vedere cele menționate anterior, Comisia nu a putut concluziona dacă măsurile existente sunt compromise de importurile din India care fac obiectul prezentei anchete.

2.6.2.   Laos

(72)

Astfel cum se explică în considerentul 21, atunci când a comparat informațiile prezentate de societatea din Laos în cererea de scutire cu informațiile raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), Comisia a concluzionat că importurile de ET realizate de societatea din Laos au acoperit toate importurile din Laos către Uniune în PR.

(73)

Comparația prețurilor, astfel cum a fost descrisă în considerentul 68, a indicat o subcotare a prețurilor indicative pentru Laos.

(74)

Ancheta a stabilit că respectivele cantități exportate și despre care s-a constatat că eludau măsurile existente sunt semnificative, reprezentând peste 6 % din consumul de la nivelul Uniunii.

(75)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsurile existente sunt compromise din punct de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Laos care fac obiectul prezentei anchete.

(76)

După comunicarea constatărilor, un importator neafiliat din Uniune a susținut că nu înțelege în ce fel efectele corective ale taxei sunt compromise în sensul articolului 13 alineatul (2) litera (c) din regulamentul de bază, având în vedere faptul că importurile din Laos au scăzut de-a lungul anilor. Cu toate acestea, faptul că importurile au scăzut, precum și motivele care stau la baza acestor fluctuații – explicate în considerentele 34 și 35 –, nu au niciun impact asupra constatărilor Comisiei. Astfel cum se explică în considerentele 48-63 și la prezentul punct, operațiunile de finisare efectuate de către societate constituie o eludare, iar exporturile care eludează măsurile efectuate în cursul PR de această societate către UE s-au ridicat la peste 6 % din consumul Uniunii și s-au realizat la prețuri prejudiciabile. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

2.6.3.   Thailanda

(77)

Comparația prețurilor, astfel cum a fost descrisă în considerentul 68, a indicat o subcotare a prețurilor indicative pentru Thailanda.

(78)

Ancheta a stabilit că respectivele cantități exportate și despre care s-a constatat că eludau măsurile existente sunt semnificative, reprezentând 12 % din cota de piață a Uniunii.

(79)

Comisia a concluzionat că măsurile existente sunt compromise din punct de vedere al cantităților și al prețurilor de importurile din Thailanda care fac obiectul prezentei anchete.

2.7.   Dovada existenței dumpingului

(80)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă există sau nu elemente de probă ale unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită în ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor pentru produsul similar.

2.7.1.   India

(81)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a decis să utilizeze datele din ultima anchetă care a condus la măsurile aflate în prezent în vigoare, și anume valoarea normală la nivelul franco fabrică, stabilită la punctul 3.3.4.5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267.

(82)

Pentru a stabili prețurile de export din India, Comisia a utilizat prețul de export mediu al ET din timpul PR raportat în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată determinată în ultima reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a fost comparată cu prețurile export medii ponderate din cursul PR a prezentei anchete, astfel cum sunt raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) (13).

(83)

Prețurile de export medii către Uniune în PR au fost de departe mai mari față de valoarea normală, astfel cum a fost stabilită în ultima reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(84)

În urma analizei de mai sus, Comisia a concluzionat că, în cazul Indiei, nu există nicio dovadă a existenței dumpingului.

2.7.2.   Laos

(85)

Comisia a utilizat aceeași metodologie în ceea ce privește valoarea normală stabilită în baza ultimei anchete și baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) în vederea stabilirii prețurilor de export din Laos.

(86)

Prețurile de export medii ale ET exportați din Laos către UE în timpul PR, astfel cum au fost raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) și coroborate de societatea din Laos, s-au situat sub valoarea normală astfel cum a fost stabilită în ultima reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, fapt ce a demonstrat existența dumpingului.

2.7.3.   Thailanda

(87)

Comisia a utilizat aceeași metodologie în ceea ce privește valoarea normală stabilită în baza ultimei anchete și baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) în vederea stabilirii prețurilor de export din Thailanda.

(88)

Prețurile de export medii către Uniune în timpul PR, astfel cum au fost raportate în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), s-au situat cu mult sub valoarea normală astfel cum a fost stabilită în ultima reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, fapt ce a demonstrat existența dumpingului considerabil.

3.   MĂSURI

(89)

Pe baza acestor constatări, Comisia a concluzionat că taxa antidumping instituită la importurile de ET originari din China este eludată prin Laos și Thailanda.

(90)

Prin urmare, în temeiul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, măsurile antidumping în vigoare trebuie să fie extinse la importurile aceluiași produs expediat din Laos și din Thailanda, indiferent dacă acesta este sau nu declarat ca fiind originar din Laos și din Thailanda.

(91)

Măsura care urmează a fi extinsă trebuie să fie cea prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 pentru „toate celelalte societăți”, care reprezintă o taxă antidumping definitivă de 63,5 % aplicabilă prețului CIF net, franco frontiera Uniunii, înainte de taxele vamale.

(92)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede ca orice măsură extinsă trebuie să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în UE în conformitate cu regulamentul de deschidere, trebuie să se perceapă taxe la importurile înregistrate de ET expediate din Laos și din Thailanda.

4.   ÎNCHIDEREA ANCHETEI ÎMPOTRIVA INDIEI

(93)

Având în vedere concluziile privind India, ancheta actuală privind eventuala eludare a măsurilor aflate în vigoare de către importurile de ET expediate din India trebuie închisă, iar înregistrarea importurilor de ET expediate din India instituită prin regulamentul de deschidere trebuie să fie întreruptă.

(94)

Condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază pentru constatarea unei eludări nu sunt îndeplinite, iar măsurile în vigoare privind importurile produsului în cauză originar din China nu trebuie să fie extinse la importurile aceluiași produs expediat prin India, indiferent dacă acesta este sau nu declarat ca provenind din India.

5.   CEREREA DE SCUTIRE

(95)

Societatea din Laos care a solicitat o scutire de eventualele măsuri extinse, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, a transmis un formular de cerere de scutire.

(96)

Astfel cum se descrie în considerentele 21-24, societatea nu a furnizat informațiile necesare în cererea sa de scutire, prin urmare Comisia nu a luat în considerare informațiile prezentate. În baza datelor disponibile, s-a constatat că societatea era implicată în practici de eludare. Prin urmare, acestei societăți nu i se poate acorda o scutire în temeiul articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(97)

Astfel cum se prevede în considerentul 23, Comisia a decis să nu desfășoare nicio vizită de verificare la sediul societății care a solicitat o scutire.

(98)

În temeiul Avizului privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții, de îndată ce va fi considerată sigură deplasarea în zonele în care se află producătorii-exportatori care fac obiectul anchetei, Comisia poate deschide o reexaminare din oficiu în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

6.   INFORMAREA PĂRȚILOR

(99)

La 25 iunie 2020, Comisia a adus la cunoștința tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și le-a invitat să prezinte observații. S-au primite observații de la un importator neafiliat din Uniune, de la societatea din Laos și de la Misiunea Republicii Democrate Populare Laos pe lângă UE. Observațiile prezentate oral și în scris de către părți au fost luate în considerare, după caz.

(100)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Prin prezentul regulament, taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză se extinde la importurile de electrozi de sudură din tungsten, inclusiv bare și tije din tungsten pentru electrozi de sudură, cu un conținut de tungsten, în greutate, mai mare sau egal cu 94 %, altele decât cele obținute numai prin sinterizare, tăiate la lungime sau nu, expediate din Laos și din Thailanda, indiferent dacă sunt declarate sau nu ca fiind originare din Laos și din Thailanda, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8101 99 10 și ex 8515 90 80 (codurile TARIC 8101991011, 8101991012 și 8515908011 și 8515908012).

(2)   Taxa extinsă în temeiul alineatului (1) din prezentul articol se percepe la importurile expediate din Laos și Thailanda, indiferent dacă acestea sunt sau nu declarate ca fiind originare din Laos și Thailanda, înregistrate în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2171 și cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/1036.

(3)   Valoarea taxelor antidumping care trebuie percepute retroactiv este cea care rezultă din aplicarea taxei antidumping de 63,5 % aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”.

(4)   Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Se închide ancheta deschisă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2171 privind eventuala eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 la importurile de electrozi de sudură din tungsten originari din Republica Populară Chineză prin importuri din India, indiferent dacă sunt sau nu declarați ca fiind originari din India, și de supunere a acestor importuri la înregistrare.

Articolul 3

Autoritățile vamale sunt invitate să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2171.

Articolul 4

(1)   Cererile de scutire de la taxa extinsă prin articolul 1 se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie să fie trimisă la următoarea adresă:

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția H Birou:

CHAR 04/39

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

(2)   În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036, Comisia poate autoriza, printr-o decizie, scutirea importurilor provenind de la societățile care nu eludează măsurile antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 de taxa extinsă prin dispozițiile de la articolul 1.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 2 septembrie 2020.

Pentru Comisie

Președintele

Ursula VON DER LEYEN


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 260/2007 al Consiliului din 9 martie 2007 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile anumitor electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză (JO L 72, 13.3.2007, p. 1).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 508/2013 al Consiliului din 29 mai 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumiți electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 150, 4.6.2013, p. 1).

(4)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 al Comisiei din 26 iulie 2019 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 (JO L 200, 29.7.2019, p. 4).

(5)  JO L 200, 29.7.2019, p. 4, considerentele 28 și 103.

(6)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2171 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de deschidere a unei anchete privind o eventuală eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1267 la importurile de electrozi din tungsten originari din Republica Populară Chineză prin importuri de electrozi din tungsten din India, Laos și Thailanda, declarați sau nu ca fiind originari din India, Laos și Thailanda, și de supunere a acestor importuri la înregistrare (JO L 329, 19.12.2019, p. 86).

(7)  Având în vedere faptul că toate importurile din Laos către Uniune au fost efectuate de unicul producător/exportator din Laos, astfel cum s-a explicat în considerentul 21, volumul total exact al exporturilor din Laos către Uniune nu poate fi divulgat, din motive de confidențialitate.

(8)  Pentru 2006, anul dinaintea instituirii măsurilor, nu au fost disponibile date. Prin urmare, Comisia a comparat importurile din China din perioada 2001-2005 disponibile de la ancheta inițială și a extrapolat tendința pentru anul 2006 (utilizând o linie de tendință liniară), pentru a obține acest nivel estimativ al importurilor.

(9)  Nu au fost raportate importuri din India în bazele de date Comext și Surveillance 2.

(10)  Idem pentru Laos.

(11)  Idem pentru Thailanda.

(12)  Având codurile de nivelul 8 81019910 și 85159000, și anume codurile din nomenclatura autorităților vamale chineze care corespund cel mai îndeaproape codurilor Taric UE pentru produsul care face obiectul anchetei.

(13)  În comparațiile realizate în cadrul prezentei anchete, nu s-a efectuat ajustarea de la nivelul CIF, astfel cum figurează acesta în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) la nivelul franco fabrică. Din cauza prețului ridicat al ET, ajustarea ar fi nesemnificativă (în ultima reexaminare în perspectiva expirării măsurilor aceasta a fost stabilită în intervalul 0-1 EUR pe kg în cazul importurilor din China) și nu ar avea nicio influență determinantă asupra comparațiilor realizate pentru a formula o concluzie cu privire la dovada existenței dumpingului.