(1)

În mai 2014, Comisia a instituit taxe compensatorii definitive antisubvenție la importurile de sticlă solară originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China” sau „RPC”) prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 471/2014 (2) al Comisiei (denumit în continuare „ancheta inițială”).

(2)

Nivelul taxelor compensatorii individuale în vigoare în prezent variază între 3,2 % și 17,1 %. Toate celelalte societăți fac obiectul unei taxe antidumping la nivel național de 17,1 % (denumită în continuare „măsurile în vigoare”).

(3)

În cadrul unei proceduri separate, Comisia a instituit, în mai 2014, taxe antidumping care se situează între 0,4 % și 36,1 % (3). În august 2015, în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor, Comisia a modificat măsurile antidumping prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1394 al Comisiei (4).

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor compensatorii în vigoare (5), EU ProSun Glass (denumit în continuare „solicitantul”), care reprezintă peste 25 % din producția totală de sticlă solară a Uniunii, a solicitat deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor la 13 februarie 2019 (denumită în continuare „cererea de reexaminare”). Solicitantul a susținut că expirarea măsurilor inițiale ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția subvenționării și continuarea sau reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(5)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat guvernul Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”), înainte de deschiderea procedurii, că primise o cerere de reexaminare susținută de documentația corespunzătoare. Comisia a invitat guvernul chinez la consultări cu scopul de a clarifica situația privind conținutul cererii de reexaminare și de a ajunge la o soluție reciproc acceptată. GC a acceptat invitația la consultări și acestea s-au desfășurat ulterior, la 10 mai 2019. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată. GC nu a continuat cooperarea.

(6)

La 14 mai 2019, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii aplicabile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(7)

Perioada anchetei de reexaminare (denumită în continuare „PAR”) s-a derulat între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2018. Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să participe la anchetă. Mai precis, Comisia a contactat solicitantul, producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC, importatorii neafiliați cunoscuți, utilizatorii produsului care face obiectul reexaminării din Uniune și autoritățile din RPC.

(9)

Toate părțile interesate au fost invitate să își facă cunoscute punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative în termenele stabilite în avizul de deschidere. Părților interesate li s-a acordat, de asemenea, posibilitatea de a solicita în scris o audiere de către serviciile de anchetă ale Comisiei și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale (denumit în continuare „consilierul-auditor”).

(10)

Unul dintre producătorii din Uniune a solicitat păstrarea confidențialității numelui său pentru motivul că participarea la procedură a grupului de societăți din care face parte ar putea avea repercusiuni asupra afacerilor grupului în China și ar putea conduce la represalii din partea clienților vizați de prezenta anchetă. Comisia a examinat solicitarea. Comisia a considerat că simpla prezență a grupului în China descrie un pericol abstract și că nu este suficientă pentru a considera că există o amenințare reală de represalii. Nu s-a furnizat niciun element concret de probă serviciilor Comisiei în acest sens. Mai mult, niciuna dintre activitățile economice desfășurate de grup în China nu are legătură cu sectorul sticlei solare în special. Pe această bază, Comisia a decis să respingă solicitarea.

(11)

Societatea în cauză a sesizat consilierul-auditor cu această problemă. Consilierul-auditor a confirmat respingerea solicitării de către Comisie deoarece a considerat că solicitarea de păstrare a anonimatului se întemeia pe presupunerea că vor exista represalii, nu pe amenințări efective adresate societății sau grupului și deoarece societatea nu furnizase fapte sau informații noi care să justifice modificarea deciziei anterioare.

(12)

Mai multe părți au solicitat să fie audiate de serviciile Comisiei. La 9 ianuarie 2020 a avut loc o audiere între serviciile Comisiei și cei doi producători din Uniune incluși în eșantion. La 11 februarie 2020 a avut loc o audiere cu Grupul REC, Solitek și EU ProSun, o asociație care reprezintă mai mulți utilizatori. Audierile au avut ca obiect prezentarea argumentelor acestor părți, detaliate în continuare la punctele 4-6 privind prejudiciul, respectiv interesul Uniunii.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de doi producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum al producției și a vânzărilor produsului similar care ar putea face obiectul anchetei în mod rezonabil în intervalul de timp disponibil. Eșantionul a constat din doi producători din Uniune, care reprezintă peste 80 % din producția în cadrul Uniunii a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Singura observație primită de solicitant a fost în favoarea eșantionului. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune. Acesta constă din următoarele două societăți:

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere și i-a invitat să participe la prezenta anchetă.

(16)

Niciun importator neafiliat din Uniune nu a cooperat.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară în ceea ce privește producătorii-exportatori și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Nu s-a prezentat nicio societate din RPC în termenul stabilit. O societate a trimis observații tardive, dar în cele din urmă nu a cooperat.

(19)

Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC prin nota verbală din 24 mai 2019 că intenționează să recurgă la utilizarea datelor disponibile în temeiul articolului 28 alineatul (1) din regulamentul de bază în contextul analizării continuării sau reapariției subvenționării. Autoritățile din RPC nu au răspuns la respectiva notă verbală.

(20)

Comisia a trimis chestionare GC și celor doi producători din Uniune incluși în eșantion. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar. Cei doi producători din Uniune incluși în eșantion au furnizat răspunsuri la chestionar.

(21)

Fără a aduce atingere aplicării articolului 28 din regulamentul de bază, Comisia a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare la sediile celor doi producători din Uniune incluși în eșantion.

(22)

La 26 mai 2020, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele compensatorii în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Solicitantul, EU ProSun și Asociația industriei producătoare de panouri fotovoltaice din Uniune, European Solar Manufacturing Council („ESMC”), au prezentat observații.

(23)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. La 9 iunie 2020 a avut loc o audiere între serviciile Comisiei și Eu ProSun.

(24)

Produsul care face obiectul acestei reexaminări este sticla solară, și anume sticla sodocalcică plană temperată cu un conținut de fier mai mic de 300 ppm, un factor de transmisie a luminii solare mai mare de 88 % (măsurat conform AM1,5 300-2 500 nm), rezistentă la o temperatură de până la 250 °C (măsurată conform EN 12150), cu o rezistență la șocuri termice de Δ 150 K (măsurată conform EN 12150) și o rezistență mecanică mai mare sau egală cu 90 N/mm2 (măsurată conform EN 1288-3), produs încadrat în prezent la codul NC ex 7007 19 80 (coduri TARIC 7007198012, 7007198018, 7007198080 și 7007198085) și originar din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” și denumit în mod curent „sticlă solară”).

(25)

Sticla solară poate să fie imprimată sau neimprimată, cu o suprafață fie transparentă, fie difuză sau cu o varietate de bizotaje. Sticla poate fi imprimată cu modele diverse pe ambele laturi sau doar pe una. Sticla solară poate să fie perforată și, de asemenea, imprimată prin aplicarea, de exemplu, a unor culori ceramice. Suprafața sticlei poate să fie tratată cu ajutorul a diverse tehnologii. Cea mai comună dintre acestea este aplicarea unui strat antireflex înainte sau după procesul de călire. Alte tehnologii permit aplicarea pe sticla solară a unor straturi funcționale subțiri care îi conferă proprietăți de transmisie crescută, autocurățare, protecție la murdărire sau duritate.

(26)

Sticla solară este una din componentele folosite la fabricarea modulelor fotovoltaice din siliciu cristalin și a modulelor fotovoltaice cu strat subțire în scopul producerii de energie electrică, precum și la fabricarea colectoarelor de energie fototermică plate folosite, de exemplu, pentru producerea apei calde. Sticla solară poate fi utilizată, de asemenea, în construcția de sere (așa-numita „sticlă pentru horticultură” sau „sticlă pentru sere”).

(27)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, sticla solară produsă și vândută în Uniune de industria din Uniune, sticla solară produsă și vândută pe piața internă din RPC și sticla solară importată în Uniune din RPC au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, acestea sunt considerate a fi produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

(28)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat mai întâi probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare sau reapariție a subvenționării.

(29)

Cel de al 13-lea plan cincinal de dezvoltare economică și socială națională a RPC (denumit în continuare „cel de al 13-lea plan cincinal”), care acoperă perioada 2016-2020, deci și PAR, evidențiază viziunea strategică a GC pentru ameliorarea și promovarea industriilor-cheie, precum industria energiei solare. Cel de al 13-lea plan cincinal este succesorul celui de al 12-lea plan cincinal, în care industria sticlei solare a fost promovată ca domeniu-cheie de dezvoltare a producției.

(30)

Capitolul 30 din cel de al 13-lea plan cincinal exprimă angajamentul GC de a „[construi] un sistem energetic modern”. Punctul 1 din capitolul menționat, în special, oferă elemente de probă solide care demonstrează că GC consideră în continuare industria sticlei solare drept industrie încurajată. Într-adevăr, punctul 1 menționează că „[GC] va impulsiona în continuare dezvoltarea […] energiei fotovoltaice” și că „[GC] va îmbunătăți politicile de sprijin al producerii de energie electrică din […] energie […] solară”. De asemenea, „dezvoltarea […] energiei fotovoltaice în regiunile de nord, nord-est și nord-vest și în zonele de coastă” va fi optimizată în contextul proiectelor de dezvoltare energetică. Aceste pasaje demonstrează că GC sprijină în continuare industria energiei solare, pentru care sticla solară este esențială, făcând astfel parte integrantă din procesul de dezvoltare a industriei energiei solare.

(31)

Cel de al 13-lea plan privind materialele de construcții menționează, de asemenea, tipuri diferite de sticlă, inclusiv sticla de cuarț și alte produse din cuarț de puritate ridicată, sticla peliculizată multifuncțională de înaltă performanță, tehnologia de fabricație pentru sticla electrocromă/termocromă, tehnologia de fabricație pentru produse de sticlă care integrează structura și funcția fotovoltaică și fototermică.

(32)

În 2018, GC a emis noi măsuri de reglementare pentru instalațiile fotovoltaice prin Notificarea din 2018 privind producerea de energie fotovoltaică (denumită în continuare „politica 531”, deoarece a fost anunțată la 31 mai 2018), menținând subvențiile, însă cu oarecare reduceri. În temeiul acestei politici, guvernul Chinei a redus semnificativ cota anuală de capacități noi de producție a energiei solare care sunt eligibile pentru subvenții de stat.

(33)

Strategia „Made in China 2025” (denumită în continuare „MIC2025”) încurajează, de asemenea, dezvoltarea ecologică. Industria sticlei este susținută în MIC2025, fiind inclusă, în special, în Catalogul din 2016 al celor „patru dezvoltări industriale esențiale” (MIC2025), la capitolul 9 – „Materiale noi”, subsecțiunea II – „Materiale de bază esențiale”: punctul 24 enumeră materialele pe bază de sticlă, iar punctul 29 enumeră sticla de cuarț și alte produse din cuarț de puritate ridicată.

(34)

Mai mult, „Decizia nr. 40 a Consiliului de Stat privind promulgarea și punerea în aplicare a «Dispozițiilor provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale»” (care, împreună cu „Dispozițiile provizorii privind promovarea adaptării structurilor industriale”, este denumită în continuare „Decizia nr. 40”) afirmă că GC va sprijini în mod activ dezvoltarea noilor industrii energetice și va accelera dezvoltarea energiei solare (7); instruiește toate instituțiile financiare să ofere sprijin prin credite doar proiectelor încurajate; și promite punerea în aplicare a „altor politici preferențiale pentru proiectele încurajate” (8).

(35)

În plus, „Decizia nr. 9 a Consiliului de Stat privind promulgarea și punerea în aplicare a Catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale” (denumită în continuare „Decizia nr. 9”) „încurajează activ” GC și agențiile publice „să îndrume dezvoltarea industriilor relevante, să optimizeze modernizarea structurii industriale”. Punctul 12.2 din Decizia nr. 9 menționează în mod explicit încurajarea producției de „sticlă flotată ultratransparentă pentru industria energiei solare”. Această decizie, în vigoare până în 2020, a fost înlocuită în 2019 de „Decizia nr. 29 a Comisiei naționale pentru dezvoltare și reformă privind promulgarea și punerea în aplicare a Catalogului liniilor directoare de adaptare a structurilor industriale (ediția 2019)”, care a reținut mențiunea de la punctul 12.2.

(36)

În sfârșit, Planul național de dezvoltare a științei și tehnologiei pe termen mediu și lung (2006-2020), care cuprinde și PAR, promite să „pună pe primul loc politica financiară”, „să încurajeze instituțiile financiare să sprijine prin credite preferențiale principalele proiecte naționale de industrializare din domeniul științei și tehnologiei”, „să încurajeze instituțiile financiare să îmbunătățească și să consolideze serviciile financiare furnizate întreprinderilor de înaltă tehnologie” și să „pună în aplicare politici fiscale preferențiale pentru a promova dezvoltarea de întreprinderi de înaltă tehnologie”. Întrucât cel puțin unii dintre producătorii-exportatori de sticlă solară se califică drept „întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă”, acest plan național consolidează și mai mult statutul de industrie încurajată al industriei sticlei solare.

(37)

În concluzie, GC continuă să considere că industria sticlei solare trebuie încurajată.

(38)

Astfel cum se menționează mai sus, la punctul 1.3.3.3, un singur producător-exportator s-a făcut cunoscut Comisiei (cu întârziere), dar în cele din urmă a decis să nu coopereze. Prin urmare, Comisia a utilizat datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(39)

La 14 iunie 2019, Comisia a trimis un chestionar GC și a informat acest guvern despre lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori. Chestionarul a inclus, de asemenea, întrebări specifice pentru Export Import Bank of China (denumită în continuare „EXIM”) și China Export & Credit Insurance Corporation (denumită în continuare „Sinosure”). În plus, s-a solicitat GC să transmită o anexă băncilor menționate în plângere și altor instituții financiare despre care GC știe că au furnizat împrumuturi producătorilor chinezi de sticlă solară care au făcut obiectul anchetei inițiale.

(40)

Comisia nu a primit niciun răspuns la solicitările menționate mai sus și adresate GOC, EXIM și Sinosure. În consecință, prin intermediul notei verbale din 24 iulie 2019, Comisia a informat GC că intenționează să utilizeze datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) din regulamentul de bază, în locul informațiilor solicitate de la GC, EXIM și Sinosure, precum și de la instituțiile financiare relevante. GC a fost informat că o constatare bazată pe datele disponibile poate fi mai puțin favorabilă.

(41)

Nu au fost primite observații în această privință. În conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, Comisia a avut în vedere utilizarea datelor disponibile necesare pentru a formula orice concluzii cu privire la continuarea practicilor de subvenționare din China în industria producătoare de sticlă solară.

(42)

În consecință, Comisia a utilizat pentru analiza sa toate datele disponibile, în special:

(43)

Comisia a examinat dacă există o continuare a subvenționării analizând dacă subvențiile care au făcut obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale au continuat să confere avantaje industriei producătoare de sticlă solară.

(44)

Comisia a decis că, având în vedere constatările de la prezentul punct care confirmă existența continuării subvenționării în ceea ce privește subvențiile care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale, nu este necesară anchetarea tuturor celorlalte subvenții a căror existență o susține solicitantul. Odată ce Comisia stabilește că există elemente de probă care confirmă continuarea subvenționării în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, nu este necesar să se stabilească valoarea exactă a subvenționării.

(45)

Nu a fost primită nicio observație în urma comunicării către părțile interesate.

(46)

În cadrul anchetei inițiale (16), Comisia a concluzionat că băncile aflate în proprietatea statului sau băncile în care statul are un interes majoritar în termeni de participație, denumite în mod colectiv „SOCB”, sunt organisme publice în sensul articolului 2 litera (b) din regulamentul de bază. În plus, a concluzionat că articolul 34 din Legea RPC privind băncile comerciale (denumită în continuare „legea bancară”) impune băncilor din RPC să își desfășoare activitatea de creditare în funcție de necesitățile economiei naționale. Comisia a concluzionat, de asemenea, că Decizia nr. 9 și Decizia nr. 40 au putere de lege și că aceste decizii impun băncilor să ofere sprijin prin credite industriilor încurajate. În consecință, Comisia a concluzionat că SOCB acordă contribuții financiare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază.

(47)

Comisia a concluzionat, de asemenea, că articolul 34 din legea bancară se aplică și băncilor private din China (17). Prin urmare, atât în ceea ce privește SOCB, cât și băncile private, strategia de creditare este decisă, în ultimă instanță, de GC. Comisia a afirmat în continuare că băncile private primesc de la GC sarcini și ordine de a acorda contribuții financiare în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază prin împrumuturi acordate industriilor încurajate.

(48)

În ceea ce privește specificitatea (18), Comisia a afirmat că GC direcționează împrumuturile preferențiale spre un număr limitat de industrii, printre care și industria producătoare de sticlă solară. Comisia a concluzionat că acest lucru este evident în cadrul celui de al 12-lea plan cincinal și în Decizia nr. 40. În consecință, s-a considerat că contribuțiile financiare acordate de SOCB și de băncile private care primesc sarcini sau ordine de la stat în temeiul articolului 34 din legea bancară sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(49)

În sfârșit, Comisia a reamintit că împrumuturile în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază conferă un avantaj beneficiarului în măsura în care sunt acordate în condiții mai favorabile decât ar putea să obțină de fapt beneficiarul pe piață (19). Pe baza datelor disponibile, Comisia a concluzionat că aceasta este situația în cazul în speță.

(50)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru împrumuturile preferențiale acordate producătorilor-exportatori de sticlă solară incluși în eșantion a variat între 0 % și 6,2 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 6,2 %.

(51)

În cererea de reexaminare și în anexele corespunzătoare (20), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii chinezi de sticlă solară au continuat să beneficieze de împrumuturi preferențiale și de o rată a dobânzii mai mică decât cea de pe piață din partea băncilor interne din China. Industria producătoare de sticlă solară din China este o industrie încurajată în cel de al 13-lea plan cincinal (21), ceea ce a determinat Comisia să concluzioneze că atât SOCB, cât și băncile private au încă obligația de a acorda finanțare preferențială acestei industrii în temeiul articolului 34 din legea bancară.

(52)

Solicitantul a pus la dispoziție dovezi potrivit cărora SOCB sunt în continuare organisme publice în conformitate cu testul stabilit de Organul de apel al OMC (22) deoarece execută funcții guvernamentale și, astfel, exercită autoritate guvernamentală. În mod specific, solicitantul a menționat constatările din ancheta privind e-bicicletele (23) și din reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind HCCS (24), care au confirmat poziția adoptată de Comisie în ancheta inițială.

(53)

Cererea de reexaminare a conținut, de asemenea, dovezi potrivit cărora băncile private primesc în continuare sarcini sau ordine de la GC atunci când iau decizii privind acordarea împrumuturilor, întrucât și ele intră sub incidența articolului 34 din legea bancară. Solicitantul a citat recenta anchetă privind e-bicicletele, în care Comisia a afirmat că cel de al 13-lea plan cincinal nu poate fi considerat „[un simplu act] de încurajare” și că „toate instituțiile financiare care își desfășoară activitatea în China sub supravegherea CRBC (inclusiv instituțiile financiare private) au primit sarcini și ordine de la stat în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a aplica politicile guvernamentale și a acorda împrumuturi la rate preferențiale industriei bicicletelor electrice” (25).

(54)

În lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori de sticlă solară, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în ceea ce privește situația actuală a sistemului bancar chinez.

(55)

Mai mult, reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind POAO (26), ancheta privind anvelopele (27), ancheta privind PPLC (28) și Raportul privind China (29) au confirmat concluzia potrivit căreia SOCB ar trebui să fie considerate organisme publice, care acordă finanțare preferențială în temeiul articolului 34 din legea bancară, iar organismele private primesc sarcini și ordine să procedeze exact la fel.

(56)

În anexa 23 la cererea de reexaminare, solicitantul a dat un exemplu de producător-exportator chinez de sticlă solară care beneficiază sau care a beneficiat de împrumuturi preferențiale, astfel cum arată rapoartele semestriale sau anuale ale acestuia. În plus, alte rapoarte anuale ale producătorilor-exportatori disponibile în mod public au arătat că aceștia au beneficiat sau beneficiaseră, de asemenea, de împrumuturi preferențiale (30).

(57)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori de sticlă solară, Comisia nu a dispus de informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul PAR. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume. Elementele de probă din cererea de reexaminare indică faptul că aceste sume ar fi în continuare semnificative. Întrucât nicio referință nu a indicat că nivelul subvenționării ar fi scăzut față de cel constatat în cadrul anchetei inițiale, se consideră că aceasta a continuat la un nivel care depășește pragul de minimis.

(58)

Programul de subvenționare în cauză era în continuare specific în sensul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (b) din regulamentul de bază, dat fiind că situația juridică nu se schimbase, iar GC continuă să încurajeze industria producătoare de sticlă solară (31).

(59)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii-exportatori au primit în continuare împrumuturi preferențiale ca subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul PAR.

(60)

În cadrul anchetei inițiale (32), Comisia a concluzionat că societățile incluse în eșantion au primit granturi unice semnificative de la diverse autorități guvernamentale aparținând mai multor niveluri ale administrației publice, ajungând astfel să beneficieze de un avantaj în cursul PA. Aceste granturi au fost acordate societăților de către autoritățile guvernamentale de la nivel național, provincial, orășenesc, regional sau districtual și toate par să fie specifice societăților în cauză sau specifice din perspectiva locației sau a tipului de industrie.

(61)

GC nu a furnizat informații suplimentare privind aceste granturi unice și a refuzat să participe la consultări pe acest subiect. Prin urmare, Comisia a concluzionat, pe baza elementelor de probă colectate cu privire la primirea acestor granturi de către societățile incluse în eșantion și în absența oricăror altor informații, că aceste granturi au fost transferuri directe de fonduri care au conferit un avantaj beneficiarilor lor și, prin urmare, constituie subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(62)

În ceea ce privește specificitatea, Comisia a precizat că granturile au fost specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) și al articolului 4 alineatul (3) din regulamentul de bază, dat fiind că par să se fi limitat la anumite întreprinderi sau proiecte specifice din regiuni specifice. Comisia a afirmat, de asemenea, că nu există elemente de probă potrivit cărora granturile ar aparține unui program de subvenționare general și că aceste granturi nu îndeplinesc cerințele de nespecificitate prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulamentul de bază.

(63)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru granturile acordate producătorilor-exportatori de sticlă solară incluși în eșantion a variat între 1,1 % și 3,0 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 3,0 %.

(64)

În cererea de reexaminare și în anexele corespunzătoare (33), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii-exportatori de sticlă solară au continuat să beneficieze de granturi și subvenții ad-hoc.

(65)

Solicitantul a citat mai întâi un raport al Reprezentantului pentru comerț al Statelor Unite ale Americii, care a identificat rolul îndeplinit de autoritățile guvernamentale provinciale și locale în punerea în aplicare a politicilor industriale ale Chinei prin direcționarea subvențiilor către sectoarele cu excedent de capacitate de producție. Solicitantul afirmă că sectorul sticlei solare se numără printre acestea (34).

(66)

Solicitantul a furnizat exemple privind câteva cazuri de subvenționare ad-hoc făcând trimitere la rubrici specifice din rapoartele anuale auditate ale mai multor producători-exportatori. S-a demonstrat că un producător-exportator de sticlă solară a primit o majorare de 2,68 milioane RMB a granturilor guvernamentale în cursul PAR, ajungând la un sold de închidere de aproximativ 550 de milioane RMB în granturi guvernamentale. În mod similar, un alt producător-exportator de sticlă solară a raportat primirea unor granturi guvernamentale de peste 14 milioane RMB în cursul PAR.

(67)

În lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori de sticlă solară, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant în cererea de reexaminare. Datele de care dispune Comisia au arătat, astfel, că granturile și subvențiile ad-hoc acordate producătorilor-exportatori de sticlă solară în calitatea lor de societăți care aparțin unei industrii încurajate (35) au continuat în cursul PAR. Aceste granturi și subvenții ad-hoc reprezintă transferuri directe de fonduri în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază.

(68)

În anexa 23 la cererea de reexaminare, solicitantul a dat exemple de producători-exportatori chinezi de sticlă solară care beneficiază sau au beneficiat de granturi și de subvenții ad-hoc, astfel cum arată rapoartele semestriale sau anuale ale acestora.

(69)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori de sticlă solară, Comisia nu a prezentat informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume. Elementele de probă din cererea de reexaminare indică faptul că aceste sume ar fi în continuare semnificative. Nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu ancheta inițială.

(70)

Granturile și subvențiile ad-hoc în cauză sunt în continuare specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (b) din regulamentul de bază, întrucât nu există niciun element care să contrazică datele disponibile pe baza cărora Comisia a constatat că aceste granturi sunt specifice în cadrul anchetei inițiale.

(71)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că producătorii-exportatori au primit în continuare granturi și subvenții ad-hoc care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în cursul PAR.

(72)

În cadrul anchetei inițiale (36), Comisia a concluzionat că, potrivit constatărilor, unele societăți incluse în eșantion – dar nu toate – au beneficiat de politicile fiscale preferențiale destinate societăților recunoscute ca fiind „întreprinderi cu tehnologie înaltă și nouă” (denumite în continuare „ITIN”). Comisia a constatat că această recunoaștere depinde de îndeplinirea unui anumit set de criterii. Dacă sunt întrunite aceste criterii, impozitul pe profit scade la 15 %, de la cota standard de 25 %.

(73)

Comisia a stabilit că temeiul juridic al acestui program a fost reprezentat de următoarele:

(74)

Comisia a calificat această schemă fiscală drept încasare publică exigibilă în mod normal la care se renunță sau care nu este percepută în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Ulterior, Comisia a afirmat că politicile fiscale preferențiale destinate ITIN au conferit beneficiarilor un avantaj egal cu economia fiscală.

(75)

În ceea ce privește specificitatea, Comisia a concluzionat că subvenția a fost specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, deoarece s-a limitat la întreprinderile care primiseră certificarea ca ITIN și care îndeplineau toate cerințele prevăzute în măsurile administrative din 2008. Mai mult, s-a constatat că eligibilitatea pentru acordarea acestui tratament fiscal preferențial nu era automată și că nu existau criterii obiective stabilite prin legislație sau de către autoritatea care acordă statutul respectiv. Comisia a constatat că eligibilitatea depindea de acordarea unui certificat ITIN pe baza unei proceduri discreționare.

(76)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de sticlă solară care beneficiază de politicile fiscale preferențiale destinate ITIN a variat între 0,4 % și 1,8 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 1,8 %.

(77)

În cererea de reexaminare și în anexele corespunzătoare (37), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii-exportatori de sticlă solară au continuat să beneficieze de politici fiscale preferențiale pentru ITIN.

(78)

Solicitantul a citat rapoartele (provizorii) publicate de trei producători-exportatori majori de sticlă solară în care era consemnat statutul acestora de ITIN recunoscute, în temeiul căruia beneficiau de reducerea cu 15 % a impozitului pe profit.

(79)

Solicitantul a făcut trimitere, de asemenea, la Măsurile de recunoaștere a întreprinderilor cu tehnologie înaltă și nouă” (Guo Ke Fa Huo [2016] nr. 32) (denumite în continuare „Circulara 32”), al căror rezumat a fost inclus în anexa 24 la cererea de reexaminare. Circulara 32 modifică criteriile pe care trebuie să le îndeplinească societățile care solicită statutul de ITIN și reprezintă menținerea angajamentului GC de a subvenționa industriile încurajate precum industria producătoare de sticlă solară (38).

(80)

Pe lângă elementele de probă prezentate de solicitant, Comisia a confirmat recent continuarea politicilor fiscale preferențiale pentru ITIN recunoscute din cadrul industriilor încurajate, în ancheta privind e-bicicletele (39), în ancheta privind anvelopele (40) și în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind POAO (41). În cadrul anchetei privind e-bicicletele, Comisia a constatat că temeiul juridic al acestui program este reprezentat de următoarele:

(81)

În lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori de sticlă solară, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant și constatările recente ale Comisiei. Datele de care dispune Comisia au arătat, astfel, că politicile fiscale preferențiale pentru producătorii-exportatori de sticlă solară recunoscuți ca ITIN, care fac obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul anchetei inițiale, au continuat în cursul PAR. Aceste politici fiscale reprezintă încasări publice exigibile în mod normal la care se renunță sau care nu sunt percepute în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(82)

Politicile fiscale preferențiale pentru ITIN recunoscute conferă un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit. După cum s-a menționat mai sus, solicitantul a furnizat, la anexa 23, dovezi care arată că cel puțin trei producători-exportatori de sticlă solară au beneficiat de aceste avantaje.

(83)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori de sticlă solară, Comisia nu a dispus de informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume. Elementele de probă din cererea de reexaminare indică faptul că aceste sume ar fi în continuare semnificative. Nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu ancheta inițială.

(84)

La fel ca în ancheta inițială, politicile fiscale preferențiale pentru ITIN recunoscute sunt specifice în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, dat fiind că legislația în temeiul căreia a acționat autoritatea care acordă statutul respectiv în vederea acordării statutului de ITIN limita accesul la aceste scheme fiscale numai la anumite întreprinderi și industrii.

(85)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că cel puțin unii producători-exportatori au continuat să fie subvenționați în cursul PAR prin intermediul politicilor fiscale preferențiale pentru ITIN.

(86)

În cadrul anchetei inițiale (42), Comisia a concluzionat că o societate inclusă în eșantion a beneficiat de compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare și a constatat că autoritatea guvernamentală provincială a limitat rambursarea la întreprinderile ITIN nou-înființate.

(87)

Comisia a afirmat că temeiul juridic al compensării fiscale pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare este articolul 30 din Legea EIT din China și că această compensare este o formă de încasare publică exigibilă în mod normal la care se renunță sau care nu este percepută în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a constatat că compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare a conferit beneficiarului un avantaj egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit.

(88)

În ceea ce privește specificitatea, Comisia a afirmat că articolul 30 din Legea EIT ar trebui să fie citit în coroborare cu articolul 25 din Legea EIT, care prevedea că scutirea de impozit era rezervată industriilor și proiectelor încurajate de stat. Astfel, doar industriile și proiectele încurajate puteau avea acces la această schemă, iar industria producătoare de sticlă solară era, potrivit constatărilor, o astfel de industrie încurajată. Prin urmare, Comisia a concluzionat că subvenția era specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(89)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorul-exportator de sticlă solară care a beneficiat de compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare a fost de 0,7 %, aceasta fiind și valoarea taxei reziduale.

(90)

În cererea de reexaminare și în anexele corespunzătoare (43), solicitantul a descris cadrul juridic al compensării fiscale pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare făcând trimitere, printre altele, la articolele 25 și 30 din Legea EIT, astfel cum s-a constatat în ancheta inițială. În plus, solicitantul a prezentat, în anexa 23 la cererea de reexaminare, dovezi că cel puțin doi producători-exportatori de sticlă solară au raportat cheltuieli legate de cercetare și dezvoltare și că beneficiază de statutul ITIN, condiții esențiale pentru a beneficia de compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare.

(91)

Pe lângă dovezile prezentate de solicitant, Comisia a confirmat recent, în cadrul anchetei privind e-bicicletele (44) și în cea privind anvelopele (45), existența subvenționării prin compensare fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare. În cadrul respectivelor anchete, Comisia a constatat că cheltuielilor de cercetare și dezvoltare suportate în vederea dezvoltării de noi tehnologii, noi produse și noi competențe, care nu constituie active necorporale și sunt contabilizate în contul de profit și pierdere pe perioada curentă, li se aplică o deducere suplimentară de 50 % după deducerea integrală în funcție de situația reală. În cazul în care cheltuielile de cercetare și dezvoltare menționate mai sus constituie active necorporale, acestea fac obiectul unei amortizări bazate pe un procent de 150 % din costurile activelor necorporale. Mai mult, Comisia a identificat temeiul juridic al acestui program ca fiind reprezentat de următoarele:

(92)

În lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori de sticlă solară, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant și constatările recente ale Comisiei. Datele de care dispune Comisia au arătat, astfel, că compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare constatată în cadrul anchetei inițiale a continuat în cursul PAR. Această compensare fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare reprezintă încasare publică exigibilă în mod normal la care se renunță sau care nu este percepută în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază.

(93)

Compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare conferă un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit.

(94)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori de sticlă solară, Comisia nu a dispus de informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume. Elementele de probă din cererea de reexaminare indică faptul că aceste sume ar fi în continuare semnificative. Nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu ancheta inițială.

(95)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază, întrucât însăși legislația limitează aplicarea acestei măsuri numai la întreprinderile care suportă cheltuieli de cercetare și dezvoltare în anumite domenii prioritare care utilizează tehnologii înalte stabilite de stat.

(96)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că cel puțin unii producători-exportatori au fost subvenționați în cursul PAR prin intermediul compensării fiscale pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare.

(97)

În cadrul anchetei inițiale (46), Comisia a concluzionat că una dintre societățile incluse în eșantion a beneficiat de o scutire de impozit pe venitul din dividende distribuite între întreprinderile rezidente calificate.

(98)

Comisia a afirmat că temeiul juridic al scutirii de impozit pe dividende este reprezentat de articolele 25 și 26 din Legea EIT și de articolul 83 din Regulamentele de punere în aplicare a Legii EIT și că scutirea în cauză a constituit încasare publică exigibilă în mod normal la care se renunță sau care nu este percepută în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. De asemenea, Comisia a constatat că compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare a conferit beneficiarului un avantaj egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit.

(99)

În ceea ce privește specificitatea, Comisia a constatat că această schemă de subvenționare s-a aplicat doar întreprinderilor rezidente în Republica Populară Chineză și care făcuseră investiții în alte întreprinderi rezidente. În plus, Comisia a concluzionat, în mod similar cu situația compensării fiscale pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare, că articolul 25 din Legea EIT a rezervat această scutire fiscală industriilor și proiectelor încurajate de stat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că subvenția era specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază.

(100)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorul-exportator de sticlă solară care a beneficiat de compensarea fiscală pentru cheltuielile legate de cercetare și dezvoltare a fost de 5,8 %, aceasta fiind și valoarea taxei reziduale.

(101)

În cererea de reexaminare și în anexele corespunzătoare (47), solicitantul a furnizat dovezi că producătorii-exportatori de sticlă solară au beneficiat de scutirea fiscală. Temeiul juridic al scutirii fiscale este reprezentat de articolul 25 și de articolul 26 alineatul (2) din Legea EIT, precum și de articolul 83 din Regulamentele de punere în aplicare a Legii EIT, astfel cum a arătat solicitantul (48) și după cum a confirmat și elaborat recent Comisia în ancheta privind e-bicicletele (49) și în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind HCCS (50).

(102)

Articolul 2 din Legea EIT definește „termenul «întreprindere rezidentă» drept […] o întreprindere care este constituită în temeiul dreptului chinez pe teritoriul Chinei sau care este constituită în temeiul dreptului unei țări (regiuni) străine, dar al cărei organ de conducere efectiv se află pe teritoriul Chinei”. În continuare, articolul 26 alineatul (2) din Legea EIT prevede că „dividendele, primele și alte câștiguri din investițiile de capital generate între întreprinderi rezidente calificate” sunt considerate scutite de impozit. Cu alte cuvinte, scutirea fiscală referitoare la dividendele între întreprinderile rezidente calificate se aplică unui producător-exportator rezident (cu alte cuvinte, chinez) de sticlă solară dacă respectivul producător-exportator deține acțiuni într-o întreprindere rezidentă (51).

(103)

Solicitantul a furnizat dovezi privind existența a cel puțin unui producător-exportator de sticlă solară care deține mai multe filiale (52), iar Comisia a identificat mai mulți producători-exportatori aflați într-o situație similară. În lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori de sticlă solară, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant și constatările Comisiei din prezenta anchetă și din anchetele anterioare. Datele de care dispune Comisia au arătat, astfel, că scutirea de impozit pe dividende pentru producătorii-exportatori de sticlă solară care dețin acțiuni într-o întreprindere rezidentă a continuat în cursul PAR. Această scutire de impozit pe dividende reprezintă încasare publică exigibilă în mod normal la care se renunță sau care nu este percepută în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază (53).

(104)

Avantajul în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază pentru un producător-exportator de sticlă solară care beneficiază de scutirea de impozit pe dividende este egal cu impozitul care nu mai trebuie plătit.

(105)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori de sticlă solară, Comisia nu a dispus de informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume. Elementele de probă din cererea de reexaminare indică faptul că aceste sume ar fi în continuare semnificative. Nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu ancheta inițială.

(106)

Această subvenție este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază deoarece temeiul juridic al scutirii de impozit pe dividende limitează accesul la această subvenție, chiar în două moduri diferite. În primul rând, subvenția este disponibilă doar societăților care dețin acțiuni în întreprinderi rezidente, fiind astfel excluse cele care investesc în întreprinderi nerezidente (54). În al doilea rând, articolul 26 alineatul (2) din Legea EIT aparține aceluiași capitol ca și articolul 25 din Legea EIT, și anume „Capitolul IV – Tratamente fiscale preferențiale”. Articolul 25 din Legea EIT, care este articolul introductiv al acestui capitol, prevede că „industriile și proiectele importante a căror dezvoltare este sprijinită și încurajată de stat beneficiază de tratamente preferențiale sub forma scutirii de impozitul pe profit aplicabil întreprinderilor”, iar articolul 26 alineatul (2) din Legea EIT limitează apoi în mod clar disponibilitatea subvenției la industriile încurajate, cum ar fi industria producătoare de sticlă solară (55).

(107)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că cel puțin unii producători-exportatori de sticlă solară au fost subvenționați în cursul PAR prin intermediul scutirii fiscale referitoare la dividendele distribuite între întreprinderile rezidente calificate.

(108)

În cadrul anchetei inițiale (56), Comisia a constatat că societățile nu pot achiziționa propriu-zis terenuri în RPC, ci pot să achiziționeze doar drepturi de folosință asupra terenurilor (DFT) de la autoritățile locale. Temeiul juridic al acestui sistem este Legea privind administrarea terenurilor a RPC, care prevede că toate terenurile aparțin poporului și că nu pot fi cumpărate de întreprinderi sau vândute acestora, cu excepția procedurilor de atribuire, a ofertelor sau a licitațiilor desfășurate în condițiile specificate de legea menționată. S-a constatat totuși că, în practică, GC a stabilit prețul, iar societatea a plătit acest preț stabilit. Comisia a concluzionat că această schemă constituie furnizare de bunuri în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază.

(109)

Comisia a afirmat că avantajul conferit producătorilor-exportatori de sticlă solară în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază prin intermediul DFT este egal cu diferența dintre prețul plătit pentru dreptul de folosință asupra terenurilor și o valoare de referință externă adecvată. Comisia a optat pentru Taipeiul chinez ca referință externă adecvată, precizând că prețurile pentru drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC, în cazul în care condițiile de piață ar fi predominante pentru producătorii-exportatori de sticlă solară, ar fi foarte similare cu prețurile de achiziție a terenurilor în Taipeiul chinez. Comisia a concluzionat că prețurile plătite de producătorii-exportatori de sticlă solară au fost egale fie cu prețul de pornire stabilit de GC, fie cu prețul respectiv plus 5 CNY pe metru pătrat, ceea ce a constituit o remunerație mai mică decât ar fi adecvată în raport cu referința externă și, prin urmare, a conferit un avantaj producătorilor-exportatori de sticlă solară.

(110)

În ceea ce privește specificitatea, Comisia a constatat că Decizia nr. 40 impune autorităților publice să pună terenuri la dispoziția industriilor încurajate, printre care se numără și industria producătoare de sticlă solară (57). Mai mult, articolul 18 din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile „restricționate” nu vor avea acces la drepturi de folosință asupra terenurilor. Prin urmare, Comisia a concluzionat că subvenția era specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază.

(111)

Rata subvenției stabilită în ancheta inițială pentru producătorii-exportatori de sticlă solară incluși în eșantion care au beneficiat de acordarea DFT de către autoritățile publice a variat între 3,2 % și 17,1 %, iar rata pentru societățile care nu au cooperat a fost de 17,1 %.

(112)

În cererea de reexaminare și în anexele corespunzătoare (58), solicitantul a furnizat dovezi că cel puțin un producător-exportator de sticlă solară a primit terenuri cu titlu gratuit de la autoritățile publice locale competente, în vederea încurajării proiectelor din industriile de înaltă tehnologie. În plus, solicitantul a afirmat că în cursul PAR a fost predominantă structura de piață descrisă în cadrul anchetei inițiale.

(113)

Pe lângă argumentele prezentate de solicitant, Comisia a identificat recent cazuri de acordare a DFT ca subvenție, în ancheta privind e-bicicletele (59), în ancheta privind anvelopele (60), în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind POAO (61) și în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor privind HCCS (62). În toate cele trei cazuri, Comisia a confirmat că situația juridică și structura de piață descrise în cadrul anchetei inițiale nu s-au modificat. În cadrul anchetelor privind e-bicicletele și anvelopele, Comisia a identificat mai exact temeiul juridic al acordării DFT, care este reprezentat de următoarele:

(114)

În lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori de sticlă solară, nu au fost prezentate argumente care să conteste dovezile prezentate de solicitant și constatările recente ale Comisiei. Datele de care dispune Comisia au arătat, astfel, că acordarea DFT de către autoritățile publice constatată în cadrul anchetei inițiale a continuat în cursul PAR. Acordarea DFT de către autoritățile publice constituie furnizare de bunuri în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din regulamentul de bază.

(115)

Acordarea DFT de către autoritățile publice conferă un avantaj în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, întrucât DFT sunt acordate producătorilor-exportatori de sticlă solară pentru o remunerație mai mică decât ar fi adecvată în sensul articolului 6 litera (d) din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a concluzionat, în cadrul recentelor anchete privind e-bicicletele și anvelopele, la fel ca în ancheta inițială, că nu există în continuare o piață a DFT în RPC, prețurile fiind fixate în mod arbitrar de către autorități. În consecință, se confirmă concluzia potrivit căreia prețurile pentru DFT constituie o remunerație mai mică decât ar fi adecvată în raport cu o referință externă și, prin urmare, au conferit un avantaj producătorilor-exportatori de sticlă solară.

(116)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori de sticlă solară, Comisia nu a dispus de informații specifice societății pe baza cărora putea fi calculată valoarea subvenției acordate în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere constatările privind existența continuării subvenționării la care s-a ajuns în contextul actualei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a considerat că este necesar să calculeze astfel de sume. Elementele de probă din cererea de reexaminare indică faptul că aceste sume ar fi în continuare semnificative. Nicio referință nu indică faptul că nivelul de subvenționare a scăzut în comparație cu ancheta inițială.

(117)

În ceea ce privește specificitatea, articolul 18 din Decizia nr. 40 precizează explicit faptul că industriile „restricționate” nu vor avea acces la drepturi de folosință asupra terenurilor. De aici rezultă că subvenția este specifică în sensul articolului 4 alineatul (2) literele (a) și (c) din regulamentul de bază, întrucât acordarea preferențială a DFT este limitată numai la societățile care aparțin anumitor industrii, iar practicile guvernului în acest domeniu sunt neclare și lipsite de transparență.

(118)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că cel puțin unii producători-exportatori au fost subvenționați în cursul PAR prin intermediul acordării de DFT.

(119)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori din RPC au continuat să beneficieze în cursul PAR de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii. Având în vedere lipsa de cooperare din acest caz, Comisia nu a dispus de niciun indiciu potrivit căruia nivelul subvenției continuate ar fi scăzut în raport cu nivelul constatat în cadrul anchetei inițiale. Comisia a concluzionat, de asemenea, că nivelul subvenției continuate a depășit pragul de minimis. Elementele de probă din cererea de reexaminare indică faptul că avantajul obținut sub forma acestor subvenții ar fi în continuare semnificativ.

(120)

Continuarea subvenționării în cursul PAR este un indiciu al probabilității continuării subvenționării în eventualitatea expirării măsurilor. În plus, Comisia a analizat, de asemenea, dacă există probabilitatea ca volumele exporturilor care fac obiectul unor subvenții să crească în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În acest scop, Comisia a analizat următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi de pe alte piețe, precum și atractivitatea pieței Uniunii. Ca urmare a lipsei de cooperare a producătorilor/exportatorilor din RPC, Comisia și-a întemeiat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază.

(121)

Din cauza lipsei de cooperare, niciunul dintre exportatorii/producătorii chinezi nu a furnizat informații referitoare la capacitatea de producție din China. Solicitantul a afirmat că industria sticlei solare din China are o capacitate de producție de peste 750 de milioane m2 pe an (63). Cererea de reexaminare conține elemente de probă care arată că această capacitate reprezintă 78 % din capacitatea mondială de producție a sticlei solare (64). Solicitantul a afirmat, de asemenea, că cererea internă de sticlă solară din China a fost de doar 600 de milioane m2 în 2016 și s-a redus mai mult în a doua jumătate a PAR ca urmare a punerii în aplicare a politicii 531 (65). Acest impact a fost confirmat, de exemplu, în raportul anual al unui producător-exportator chinez (66). Prin comparație, industria din Uniune a avut, în cursul PAR, o capacitate de producție de [33-38] de milioane m2 (considerentul 150), iar cererea în Uniune a fost de [13-18] milioane m2 (considerentele 134 și 135). Prin urmare, capacitatea de producție din China a depășit cu mult cererea din Uniune (cu un factor de aproximativ 37) și este posibil să se fi concentrat mai mult pe piața Uniunii ca urmare a politicii 531.

(122)

În plus, Comisia a aflat din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6) că un producător-exportator chinez a fost responsabil pentru marea majoritate a exporturilor către Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării în cursul PAR. Pe site-ul acestui producător-exportator se menționează o capacitate de producție de [15-25] de mii m2 pe zi sau [5,5-9] milioane m2 pe an. În cursul PAR, doar [10-20] % din această capacitate de producție a fost canalizată spre piața Uniunii. Este foarte probabil ca eventuala combinație între politica 531 și expirarea măsurilor în vigoare să ducă la canalizarea unei proporții mai mari din această capacitate de producție spre piața Uniunii.

(123)

În concluzie, combinația dintre capacitatea mare de producție, modificările cererii în China, o cerere relativ limitată în Uniune și datele disponibile despre societate indică creșterea probabilă a volumului exporturilor care fac obiectul unor subvenții din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(124)

Întrucât nu a existat nicio cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile pentru a stabili prețurile de export din China către alte piețe din țări terțe. În lipsa oricăror altor informații fiabile, Comisia a utilizat datele privind exporturile din GTA. Aceste date erau disponibile doar la nivelul „codului tarifar” de șase cifre și au inclus, prin urmare, și alte diverse produse din sticlă pe lângă produsul care face obiectul reexaminării. Comisia a concluzionat că aceste date nu erau suficient de precise pentru a fi utilizate în cadrul anchetei.

(125)

Solicitantul a afirmat că industria din Uniune reprezintă singura piață consistentă pentru sticla solară în afara celei din RPC, aceasta din urmă fiind deja saturată ca urmare a politicii 531 (67). În pofida măsurilor în vigoare, cota de piață a Chinei era încă de 9 % în cursul PAR, așadar piața din Uniune rămâne o piață de export atractivă pentru producătorii chinezi de sticlă solară. În plus, se estimează că piața din Uniune va crește, astfel cum se arată la punctul 6.2.3. Nu s-a putut efectua nicio comparație de prețuri între datele referitoare la exporturile chineze și datele referitoare la alte țări din cauza problemei legate de GTA menționate mai sus.

(126)

Comisia a precizat, de asemenea, că alte țări, și anume India și Turcia, au adoptat măsuri de apărare comercială cu privire la produsul care face obiectul reexaminării, ceea ce crește probabilitatea ca fluxul de exporturi din RPC să fie direcționat spre Uniune.

(127)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că Uniunea este o piață atractivă pentru exporturile din China.

(128)

Având în vedere capacitatea semnificativă de producție din RPC și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor compensatorii să conducă la o creștere a volumului importurilor care fac obiectul unor subvenții.

(129)

Comisia a concluzionat că există suficiente dovezi care arată că subvenționarea industriei producătoare de sticlă solară din RPC a continuat în perioada anchetei de reexaminare și, după toate probabilitățile, va continua în viitor. Comisia a constatat, de asemenea, că abrogarea măsurilor compensatorii este probabil să conducă la redirecționarea pe piața Uniunii a unor volume de importuri subvenționate ale produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a concluzionat, pe baza datelor disponibile, că există o probabilitate ridicată ca expirarea măsurilor compensatorii să conducă la continuarea subvenționării.

(130)

Produsul similar a fost fabricat de 11 producători din Uniune în cursul PAR. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(131)

Producția totală a Uniunii în cursul PAR a fost stabilită la circa 12 milioane m2. Comisia a calculat cifra pe baza tuturor informațiilor disponibile, cum ar fi cererea de reexaminare și răspunsurile la chestionar ale societăților incluse în eșantion. După cum s-a precizat la considerentul 14, în eșantion au fost incluși producători din Uniune care reprezintă peste 80 % din producția totală a produsului similar din Uniune.

(132)

Pentru a proteja confidențialitatea informațiilor comerciale sensibile în conformitate cu articolul 29 din regulamentul de bază, informațiile referitoare la cei doi producători din Uniune incluși în eșantion sunt prezentate sub formă de indici sau intervale.

(133)

Comisia a stabilit consumul din Uniune prin însumarea volumelor de vânzări efectuate de industria din Uniune pe piața Uniunii cu importurile din RPC și din alte țări terțe, pe baza cifrelor din baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Volumele de vânzări ale producătorilor din Uniune au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Volumul importurilor a făcut obiectul unor verificări încrucișate cu datele de la Eurostat.

(134)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(135)

În cursul perioadei examinate, consumul în Uniune al produsului care face obiectul reexaminării a scăzut cu 35 %. Cea mai mare scădere (de 19 puncte procentuale) a avut loc între 2017 și PAR. Scăderea a fost cauzată de o reducere a cererii de module fotovoltaice din partea producătorilor din Uniune.

(136)

Pe piața din Uniune, sticla solară a început să fie utilizată din ce în ce mai mult la construcția de sere. Cererea (și consumul conex) a rămas totuși dependentă de proiecte și limitată în comparație cu consumul actual de sticlă solară de pe piețele de module fotovoltaice sau solare termice.

(137)

Comisia a stabilit volumul importurilor cu ajutorul bazei de date constituite în temeiul articolului 14 alineatul (6), iar datele respective au făcut obiectul unei verificări încrucișate cu datele de la Eurostat. Cota de piață a fost stabilită pe baza consumului la nivelul Uniunii, astfel cum a fost determinat în tabelul 1. În perioada examinată, importurile din RPC în Uniune și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor din RPC și cota de piață

(138)

Volumul importurilor din RPC a scăzut în cursul perioadei examinate cu 76 %, de la peste 5 milioane m2 în 2015 la 1,2 milioane m2 în cursul PAR. În aceeași perioadă, cota de piață a importurilor din RPC a scăzut de la 24 % la 9 % (o reducere de 64 %). Cea mai mare scădere a cotei de piață (74 %) s-a produs între 2015 și 2016, după adoptarea măsurilor antiabsorbție în august 2015 (68), când rata taxei antidumping la nivel național a crescut de la 25 % la 67,1 %. Cu toate acestea, din 2016 până la PAR, cota de piață a importurilor din RPC a crescut cu trei puncte procentuale, ajungând la 9 % în PAR.

(139)

Din cauza lipsei cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a stabilit prețul mediu de import pentru importurile din RPC pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, adică pe baza informațiilor conținute în baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6). Aceste date au făcut obiectul unor verificări încrucișate cu datele de la Eurostat. În cursul PAR, prețul mediu de import a fost de 6,34 EUR/m2.

Tabelul 3

Prețurile medii ale importurilor din RPC

(140)

În cursul perioadei examinate, prețul mediu de import a înregistrat o creștere de 26 %. În aceeași perioadă, prețul de pe piața Uniunii a crescut cu 19 % (a se vedea tabelul 8).

(141)

Comisia a constatat că prețurile de import au subcotat prețurile industriei din Uniune. Comisia a calculat subcotarea prețurilor în cursul PAR prin compararea prețului de vânzare mediu ponderat perceput de producătorii din Uniune incluși în eșantion de la clienți neafiliați pe piața Uniunii la nivel franco fabrică cu prețul corespunzător mediu ponderat al importurilor din RPC, stabilit pe bază de cost, asigurare și navlu (CIF), cu ajustări pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului.

(142)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procentaj din cifra de afaceri ipotetică pe parcursul PAR. Acesta se obține înmulțind prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune cu cantitățile exportate către Uniune. Comparația între prețuri a pus în evidență o marjă medie ponderată a subcotării de aproape 10 % aferentă importurilor din RPC pe piața Uniunii.

(143)

Volumul importurilor din toate celelalte țări terțe și cotele de piață ale acestora au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

(144)

Volumele importurilor din toate celelalte țări terțe au crescut cu 194 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a acestor importuri în cursul PAR a fost de 12 %, față de 3 % în 2015. Principala țară care exportă în Uniune produsul care face obiectul reexaminării și împotriva căreia nu s-au impus măsuri este Malaysia, care a intrat pe piață doar în 2017, dar a ajuns deja la o cotă de piață de 7 % în cursul PAR. Și exporturile din India au crescut considerabil, ajungând la o cotă de piață de 3 % în cursul PAR. Cota de piață a Turciei a intrat în declin, scăzând de la aproximativ 4 % în 2016 la 2 % în cursul PAR. În sfârșit, prețul mediu al tuturor importurilor din țări terțe care nu fac obiectul unor măsuri a crescut cu 20 % în cursul perioadei examinate, ajungând la 7,31 EUR/m2 în cursul PAR.

(145)

În perioada examinată, cu excepția anului 2016, prețul mediu al importurilor din celelalte țări terțe a fost mai mare decât prețul mediu al importurilor din China. Pe parcursul PAR, prețul mediu de import al producătorilor chinezi (6,34 EUR/m2) a fost cu aproximativ 13 % mai mic decât prețul mediu al importurilor din alte țări terțe (7,31 EUR/m2).

(146)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(147)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor din cererea de reexaminare și din răspunsurile verificate la chestionar. Aceste date se referă la toți producătorii din Uniune și vizează: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(148)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Aceste date se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion și vizează: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile medii cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și rentabilitatea investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(149)

Comisia a stabilit volumul producției și capacitatea de producție pe baza datelor din cererea de reexaminare. Datele au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(150)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(151)

Îmbunătățirea volumului de producție, a capacității de producție și a gradului de utilizare a capacității de producție între 2015 și 2016 corespunde impunerii taxelor antidumping mai mari ca urmare a noii anchete privind absorbția măsurilor (69), iar scăderea ulterioară s-a datorat reducerii consumului la nivelul Uniunii, astfel cum a fost descris la considerentul 134.

(152)

În 2016, producția totală din Uniune a crescut cu 3 %, după care a scăzut doi ani la rând, ajungând la o reducere de 26 % între 2015 și PAR. Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție a industriei din Uniune au urmat un tipar similar. Un motiv important al acestor scăderi a fost falimentul unui mare producător din Uniune, produs în 2017 (este vorba despre Ducatt, care reprezenta, în 2015, aproximativ 20 % din producția din Uniune și circa 15 % din capacitatea de producție a industriei din Uniune).

(153)

Comisia a stabilit volumul vânzărilor pe baza datelor din cererea de reexaminare. Datele au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Vânzările și cota de piață a industriei din Uniune pe piața Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață din Uniune

(154)

Între 2015 și 2016, volumul vânzărilor efectuate de industria din Uniune a crescut cu 8 %. În 2017, acesta a scăzut cu 11 % față de anul precedent și a ajuns cu 3 % mai mic decât nivelul din 2015. În cursul PAR, scăderea vânzărilor realizate de industria din Uniune a fost mai pronunțată, ajungând în cursul PAR cu 29 % sub nivelurile din 2015. În ceea ce privește cota de piață, tiparul este similar, dar industria din Uniune și-a majorat totuși cota de piață de la 73 % în 2015 la 79 % în cursul PAR datorită scăderii cu 35 % a consumului la nivelul Uniunii care s-a produs în aceeași perioadă (a se vedea tabelul 1).

(155)

Între 2015 și PAR, consumul de sticlă solară a scăzut cu 35 %. Scăderea consumului a avut un impact negativ asupra producției și a volumului vânzărilor industriei din Uniune. Cu toate acestea, volumul producției a scăzut cu doar 26 %, iar volumul vânzărilor cu 29 %. Dimpotrivă, cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu 8 %.

(156)

Comisia a stabilit datele referitoare la ocuparea forței de muncă și la productivitate pe baza datelor din cererea de reexaminare. Datele au făcut obiectul unor verificări încrucișate și au fost actualizate, la nevoie, cu ajutorul informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(157)

În cursul perioadei examinate, ocuparea forței de muncă în cadrul industriei Uniunii a scăzut cu 26 %. Această scădere corespunde unei reduceri cu 29 % a producției în aceeași perioadă (a se vedea tabelul 5).

(158)

După cum s-a explicat la punctul 4.4, cota de piață a importurilor din China a crescut începând din 2016, ajungând la 9 % în cursul PAR. Subvenționarea a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică la punctul 3 de mai sus, iar prețurile producătorilor-exportatori chinezi au continuat să subcoteze semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(159)

Analiza indicatorilor de prejudiciu arată că rata majorată a taxei antidumping impusă în 2015 în urma unei noi anchete privind absorbția măsurilor a avut un efect pozitiv asupra industriei Uniunii, care s-a redresat în urma efectelor practicilor anterioare de subvenționare. Importurile care fac obiectul unor subvenții au continuat, totuși, să exercite presiuni asupra industriei Uniunii. Impactul combinat al creșterii volumului importurilor din RPC la prețuri reduse, care fac obiectul unor subvenții, și al marjelor reale de compensare nu a permis industriei Uniunii să se redreseze pe deplin în urma subvenționării anterioare.

(160)

Prețurile medii de vânzare ale industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețul de vânzare și costul de producție

(161)

Pe parcursul perioadei examinate, prețul unitar mediu de vânzare pe metru pătrat a crescut cu 19 %. Costurile de producție, în schimb, au rămas mai mult sau mai puțin stabile.

(162)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costuri cu forța de muncă

(163)

Între 2015 și PAR, costurile medii cu forța de muncă, pe angajat, ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 18 %.

(164)

Nivelurile stocurilor deținute de industria Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(165)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelul stocurilor a crescut cu 32 % în termeni absoluți, respectiv cu 29 % în termeni relativi. Cu toate acestea, având în vedere diferențele de dimensiune, model imprimat, acoperire etc. la nivelul produsului care face obiectul reexaminării livrat fiecărui client, producătorii din Uniune incluși în eșantion au produs exclusiv pe bază de comandă. Prin urmare, stocurile deținute de aceste societăți au înregistrat produse a căror fabricație s-a desfășurat pe parcursul anului respectiv, dar care erau destinate unui client anume, căruia urmau să îi fie vândute ulterior.

(166)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investiției

(167)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut de la [–10 %-0 %] la [5 %-15 %], în timp ce fluxul de lichidități s-a îmbunătățit cu 365 %. Valoarea nominală a investițiilor a înregistrat o scădere cu 75 % în perioada examinată. Randamentul investițiilor, exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a activelor, a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate.

(168)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a fost pozitivă pe parcursul perioadei examinate. Datorită îmbunătățirii rentabilității și a fluxului de lichidități, capacitatea industriei Uniunii de a mobiliza capital a crescut considerabil între 2015 și PAR.

(169)

În cursul perioadei examinate, indicatorii economici ai industriei din Uniune au fost influențați de o reducere cu 35 % a consumului de sticlă solară la nivelul Uniunii între 2015 și PAR.

(170)

În pofida scăderii consumului, industria din Uniune a menținut, între 2015 și 2017, un volum de producție relativ stabil. Volumul producției a scăzut mai mult (cu 25 %) între 2017 și PAR. Cota de piață a industriei Uniunii a crescut de la 73 % în 2015 la 79 % în cursul PAR.

(171)

În pofida scăderii inițiale a cotei de piață a importurilor din China ca urmare a măsurilor antiabsorbție din august 2015, această cotă a rămas relativ ridicată (9 %) în cursul PAR.

(172)

Indicatorii macroeconomici au reflectat o fragilitate a industriei din Uniune. Aceștia s-au îmbunătățit după adoptarea măsurilor antiabsorbție în 2015, dar ulterior s-au deteriorat din cauza consumului redus la nivelul Uniunii. După cum s-a explicat mai sus la punctul 4.6, acest tipar poate fi observat în ceea ce privește producția/capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor și cota de piață, precum și productivitatea industriei din Uniune. Numărul angajaților a scăzut constant în cursul perioadei examinate.

(173)

Dimpotrivă, indicatorii microeconomici au reflectat o îmbunătățire a situației industriei din Uniune. În cursul perioadei examinate, costul de producție unitar a rămas stabil în timp ce prețurile de pe piața Uniunii au crescut. Această situație favorabilă s-a reflectat într-o creștere a valorii rentabilității de la [-10 %-0 %] în 2015 la [5 %-15 %] în cursul PAR.

(174)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a apreciat că industria din Uniune s-a redresat în mare parte după prejudiciul important – în sensul articolului 8 alineatul (4) din regulamentul de bază – provocat de importurile din RPC care fac obiectul unor subvenții. Cu toate acestea, date fiind consumul redus din Uniune și cota de piață relativ mare a importurilor din China care fac obiectul unor subvenții, situația industriei din Uniune rămâne fragilă.

(175)

Întrucât industria Uniunii nu a continuat să sufere un prejudiciu important, Comisia a examinat dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului în eventualitatea expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(176)

Pentru a se stabili probabilitatea reapariției prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(177)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, analiza capacităților de producție și a capacităților neutilizate din RPC s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat baza de date constituită în temeiul articolului 14 alineatul (6), Eurostat și elementele de probă furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.

(178)

În continuare, Comisia a analizat efectele pe care le-ar avea asupra industriei din Uniune posibila reapariție a importurilor care fac obiectul unor subvenții. Analiza a ținut cont, de asemenea, de probabilitatea unei creșteri viitoare a consumului de sticlă solară în Uniune și de situația rentabilă a industriei Uniunii la sfârșitul perioadei examinate.

(179)

China este cel mai mare producător de sticlă solară din lume. Din 2015, capacitatea sa de producție a crescut substanțial, de la 460 de milioane m2 în 2015 la aproape 770 de milioane m2 în cursul PAR. Această capacitate a depășit cu mult consumul intern, care a fost afectat negativ, începând din 2018, de politica 531 a guvernului Chinei menționată la considerentul 32.

(180)

În același timp, există elemente de probă care arată că unii producători-exportatori chinezi sunt în curs de a-și extinde capacitățile (70).

(181)

Piața Uniunii este relativ mare și există probabilitatea unei expansiuni în viitor (71). În pofida scăderii inițiale din perioada 2015-2016, importurile de la producătorii-exportatori chinezi au început să crească din 2016 și au ajuns la 9 % în PAR. Aceasta arată că, în pofida măsurilor în vigoare, piața din Uniune a rămas atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi.

(182)

În plus, în cursul PAR, prețurile din Uniune au fost relativ mai mari decât prețurile importurilor actuale din China (a se vedea tabelele 4 și 9). Prețurile de import din China au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în cursul PAR. Aceasta face ca piața din Uniune să fie atractivă din punctul de vedere al prețurilor. Prin urmare, este foarte probabil ca, în eventualitatea expirării măsurilor, exporturile din China să acapareze consumul la nivelul Uniunii prin simplul fapt că au prețuri scăzute.

(183)

În plus, măsurile de apărare comercială împotriva importurilor produsului care face obiectul reexaminării în India și Turcia, alte piețe importante, limitează posibilitățile producătorilor-exportatori chinezi de a exporta către aceste țări și cresc și mai mult atractivitatea pieței Uniunii, către care pot fi redirecționate aceste exporturi în cazul în care măsurile privind importurile de sticlă solară în Uniune nu sunt prelungite.

(184)

Date fiind capacitățile neutilizate semnificative din China, atractivitatea pieței Uniunii și prețurile relativ ridicate din Uniune, există probabilitatea ca, în eventualitatea expirării măsurilor, volume semnificative de sticlă solară din China care fac obiectul unor subvenții să fie exportate către Uniune la prețuri care subcotează prețurile industriei Uniunii.

(185)

Comisia a examinat modul probabil în care ar fi afectați indicatorii de prejudiciu în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(186)

Potrivit producătorilor din Uniune, creșterea probabilă a importurilor din China care fac obiectul unor subvenții ar avea un efect negativ sever asupra situației financiare a acestor producători. În opinia lor, utilizatorii ar începe, probabil, să achiziționeze sticlă solară originară din China la prețuri scăzute în loc să păstreze industria Uniunii ca furnizor principal. Acești producători sunt de părere că vânzările de sticlă solară către clienții lor ar scădea, în consecință, cu 30 %-75 %, în funcție de societate și de client. Având în vedere ofertele cu preț redus din China pe care le-ar avea la dispoziție, aceștia au considerat că s-ar exercita o presiune asupra prețurilor industriei din Uniune, care ar scădea în consecință cu 0,9-2,6 EUR/m2, în funcție de client și de produs. De asemenea, producătorii din Uniune au considerat că sticla pentru horticultură ar fi afectată într-o măsură mai mică, deoarece sticla solară utilizată la construcția serelor este tăiată într-o formă specifică, comenzile se fac separat pentru fiecare proiect, iar livrarea promptă joacă un rol important.

(187)

Pe baza presupunerilor de mai sus, producătorii din Uniune au imaginat diverse scenarii ale impactului probabil al expirării măsurilor asupra situației lor financiare și au simulat efectul scăderii vânzărilor și/sau al prețurilor asupra structurii lor de costuri. Unul dintre scenarii a luat în considerare creșterea prognozată a pieței. În toate scenariile imaginate, simulările au arătat că expirarea măsurilor ar duce la pierderi considerabile pentru industria Uniunii.

(188)

Comisia a evaluat scenariile menționate mai sus pentru a determina dacă sunt realiste. Între 2009 și 2012 (cu alte cuvinte, înainte de instituirea măsurilor), importurile de sticlă solară în Uniune au crescut de la 1,2 milioane m2 în 2009 la 8,35 milioane m2 în 2012. Creșterea bruscă a importurilor la prețuri mici a determinat scăderea prețurilor, pierderea cotei de piață și o deteriorare a rentabilității industriei din Uniune, producându-i un prejudiciu important acesteia din urmă (72).

(189)

În acest context, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor la prețuri scăzute asupra situației actuale a industriei din Uniune, luând ca punct de pornire informațiile verificate furnizate de producătorii din Uniune. Comisia a considerat că, în cazul în care sticla solară la prețuri scăzute originară din China ar reapărea pe piața Uniunii, aceste importuri ar acapara, probabil, o parte din cota de piață a industriei Uniunii, înainte de a prelua cota de piață a exporturilor realizate de producătorii din alte țări terțe către Uniune.

(190)

În acest context, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor la prețuri scăzute asupra situației actuale a industriei din Uniune, luând ca punct de pornire informațiile verificate furnizate de producătorii din Uniune. Comisia a presupus, pe baza celor observate în ancheta inițială, că, în cazul în care importurile de sticlă solară originară din China la prețuri scăzute ar crește din nou pe piața Uniunii, aceste importuri ar acapara, probabil mai întâi, o parte din cota de piață a industriei Uniunii în detrimentul acesteia, înainte de a prelua cota de piață a exporturilor realizate de producătorii din alte țări terțe către Uniune.

(191)

Pe această bază, Comisia a calculat că, dacă importurile la prețuri scăzute din China ar crește cu 3,5 milioane m2 în detrimentul vânzărilor industriei Uniunii, scăderea subsecventă a producției din Uniune și creșterea subsecventă a costului de producție unitar datorată costurilor fixe ar conduce la o scădere a rentabilității industriei Uniunii până la pragul de rentabilitate (cu alte cuvinte, veniturile ar fi egale cu totalul costurilor fixe și variabile).

(192)

Acest calcul este prudent. Având în vedere capacitatea mare de producție a societăților chineze și prețurile lor actuale scăzute, care subcotează semnificativ prețurile industriei din Uniune, producătorii-exportatori chinezi vor exporta probabil volume mai mari de 3,5 milioane m2 și vor forța o scădere a prețurilor practicate în Uniune, producând pierderi suplimentare și o situație prejudiciabilă a industriei Uniunii.

(193)

În plus, întrucât industria Uniunii nu produce pe stoc, ea trebuie să se organizeze pe bază de contracte sau comenzi de la clienți (a se vedea punctul 4.6.3.3, „Stocuri”). Prin urmare, orice scădere importantă a volumelor de vânzări ale societăților ar putea conduce la pierderi imposibil de susținut și la faliment.

(194)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor privind importurile din RPC ar conduce, cel mai probabil, la reapariția unui prejudiciu important pentru industria Uniunii într-o perioadă scurtă de timp.

(195)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar putea să concluzioneze în mod clar că nu era în interesul Uniunii să adopte măsuri în acest caz, în pofida determinării probabilității reapariției subvenționării prejudiciabile. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei și ale utilizatorilor din Uniune.

(196)

În considerentul 194 s-a concluzionat că situația industriei din Uniune ar suferi, probabil, o deteriorare gravă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor compensatorii. Prin urmare, continuarea măsurilor ar aduce beneficii industriei din Uniune, permițându-i să își mențină volumele de vânzări, cota de piață, rentabilitatea și să își îmbunătățească în continuare situația economică.

(197)

În schimb, suspendarea măsurilor ar declanșa, probabil, o creștere considerabilă a volumului importurilor din China pe piața Uniunii, la prețuri subcotate, care fac obiectul unor subvenții, cauzând astfel reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii și amenințând viabilitatea acesteia.

(198)

În etapa de deschidere a anchetei au fost contactați peste 40 de utilizatori. Patru dintre aceștia au răspuns la chestionar.

(199)

Mai mulți utilizatori de sticlă solară (producători de module fotovoltaice și fototermice) și-au exprimat opoziția față de continuarea măsurilor.

(200)

Argumentele utilizatorilor au menționat costurile de producție crescute, capacitatea producătorilor de sticlă solară de a acoperi cererea, investițiile planificate în producția de panouri solare și aspectele de mediu. Aceștia au precizat, de asemenea, că, după abrogarea taxelor antidumping și antisubvenție asupra importurilor de module și celule fotovoltaice din China, industria Uniunii a suferit de pe urma concurenței neloiale din partea Chinei. Utilizatorii au considerat inechitabil faptul că, deși nu există măsuri de apărare comercială în vigoare în prezent pentru celulele și modulele solare, importurile uneia dintre componentele modulelor fotovoltaice, și anume sticla solară, face în continuare obiectul taxelor (73). În urma comunicării constatărilor, EU ProSun a reiterat faptul că a existat o lipsă de abordare coerentă față de acest sector. Deși măsurile privind importurile de module și celule solare au expirat, Comisia era pregătită să mențină măsurile privind sticla solară. În mod similar, în urma comunicării constatărilor, Asociația industriei de produse fotovoltaice a Uniunii, ESMC, a susținut că menținerea taxelor la import pentru sticla solară ar fi dificilă pentru producătorii actuali de module solare din Uniune, deoarece aceasta ar crește costurile pe care aceștia le suportă pentru sticlă, în timp ce modulele importate în Uniune nu sunt supuse unor astfel de taxe vamale, chiar și în cazul în care se utilizează sticlă chineză.

(201)

Comisia a reamintit că necontinuarea măsurilor împotriva modulelor solare în septembrie 2018 nu presupune un drept al producătorilor de module solare potrivit căruia măsurile privind produsele din amonte să înceteze, de asemenea. În schimb, în conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia trebuie să efectueze un test al interesului Uniunii la fiecare anchetă, pe baza unor informații fundamentate. Prin urmare, Comisia a verificat dacă continuarea măsurilor privind sticla solară ar avea un efect negativ disproporționat asupra utilizatorilor, după cum se precizează mai jos.

(202)

Mai mulți utilizatori au afirmat că măsurile au avut un efect negativ asupra activității lor, crescându-le costurile de producție. Faptul că au trebuit să achite prețuri mai mari decât concurenții lor din afara Uniunii a constituit, în opinia lor, un dezavantaj concurențial direct pentru producătorii de panouri solare din Uniune în raport cu importurile de panouri solare. Utilizatorii au afirmat, de asemenea, că, deși diversele componente ale modulelor fotovoltaice s-au ieftinit semnificativ în ultimii ani, prețul sticlei solare a rămas la același nivel și, prin urmare, costul relativ al acestei componente în cadrul modulelor fotovoltaice a crescut. Astfel, sticla solară constituie acum factorul de producție cu cel mai mare al doilea cost din cadrul panoului solar.

(203)

În plus, utilizatorii au precizat că, deși majoritatea modulelor pe care le produc sunt așa-numitele module „sticlă/folie”, adică au sticlă pe față și folie pe spate, au început totuși să producă tot mai multe module „sticlă/sticlă”, adică module compuse din sticlă pe ambele fețe. Întrucât modulul „sticlă/sticlă” impune utilizarea a două plăci de sticlă în loc de una, procentul din costurile de producție reprezentat de sticla solară se dublează.

(204)

EU ProSun, reprezentând mai mulți utilizatori, a afirmat că procentul sticlei solare din costurile de producție ale panoului solar a fost de 10 %. Doi alți utilizatori au afirmat că procentul sticlei din costurile lor a fost de 7 %, respectiv 10 %, pentru un modul „sticlă/folie”, și de 14 %, respectiv 22 %, pentru un modul „sticlă/sticlă”.

(205)

În opinia EU ProSun, impactul măsurilor asupra costului ar fi de 3 % în cazul modulului „sticlă/folie”, respectiv de 6 % în cazul modulului „sticlă/sticlă”.

(206)

EU ProSun Glass, reprezentând industria Uniunii din sectorul sticlei solare, a afirmat că impactul taxelor antidumping asupra costurilor de producție ale modulului a fost limitat. Acești producători au prezentat calcule care arată că, luând în calcul prețurile actuale ale sticlei solare produse în Uniune, procentul costurilor sticlei solare din costurile modulului fotovoltaic a fost de 4 %. Potrivit calculului lor, costurile suplimentare datorate măsurilor în vigoare, bazate pe ofertele curente de preț din China, au reprezentat 1,5 % din costul final al unui modul. În opinia lor, impactul costului suplimentar asupra utilizatorilor a fost chiar mai limitat, întrucât majoritatea utilizatorilor din Uniune erau activi în segmentul rezidențial al pieței și vindeau, pe lângă module, un set complet care include instalație electrică și acumulatori. În cazul vânzării unui set complet, fracțiunea reprezentată de sticlă în cadrul modulului reprezenta mai puțin de 0,5 %.

(207)

În cazul inițial, s-a considerat că sticla solară reprezintă doar o parte limitată (aproximativ 6-8 %) din costurile modulelor solare (74). În plus, întrucât utilizatorii cumpărau cantități semnificative de sticlă solară de la producătorii din Uniune și având în vedere că utilizatorii ar fi putut să cumpere sticla din alte țări decât RPC, s-a concluzionat că impactul măsurilor inițiale asupra costurilor modulelor solare era de sub 1 %.

(208)

Cu toate acestea, de la momentul anchetei inițiale, nivelul măsurilor antidumping a crescut de la 25 % la 67 %, ceea ce a reprezentat un impact suplimentar asupra costului comparativ cu situația din timpul anchetei inițiale.

(209)

Comisia a constatat că, în pofida argumentelor utilizatorilor, structura de cost a modulelor solare nu s-a modificat considerabil de la ancheta inițială. Potrivit unui studiu realizat de un institut independent, pe baza nivelurilor prețurilor din perioada 2017-2018, procentul relativ al costului sticlei solare din costurile unui modul a fost de 9 % în medie (75) și, prin urmare, nu a fost considerabil mai mare decât procentul de 6 %-8 % stabilit în ancheta inițială. Comisia a precizat că această constatare corespunde informației furnizate de utilizatori potrivit căreia procentul costului sticlei din costurile modulului a fost de 7 %-10 % (a se vedea considerentul 204).

(210)

În ceea ce privește creșterea cotei de piață a modulelor „sticlă/sticlă”, Comisia a constatat că, în cursul PAR, acest tip de modul a reprezentat aproximativ 10 % din consumul la nivelul Uniunii și, prin urmare, cota sa relativă de piață a rămas limitată. Deși cota acestui produs era în creștere, nu se așteaptă să urce la mai mult de 30 % în următorii cinci ani (76).

(211)

În sfârșit, utilizatorii cumpărau în continuare majoritatea sticlei de pe piața Uniunii și mai mulți utilizatori au afirmat că vor continua să se aprovizioneze astfel chiar și în cazul expirării măsurilor.

(212)

Pe baza elementelor descrise mai sus, Comisia a precizat că creșterea relativ redusă a ponderii sticlei solare în costurile de producție ale modulelor solare menționate în considerentul 209, creșterea producției de module „sticlă/sticlă” și creșterea nivelului măsurilor au avut ca rezultat un impact mai pronunțat al măsurilor asupra costurilor suportate de utilizatori decât cel stabilit în ancheta inițială. Comisia a estimat că impactul măsurilor asupra costului suportat de producătorii modulelor fotovoltaice a fost de 2 %-3 %.

(213)

După comunicarea constatărilor, EU ProSun a susținut că informațiile privind ponderea costurilor pentru sticla solară în modulul solar preluate de la Fraunhofer Institute für Solare Energiesysteme ISE („Institutul Fraunhofer”), stabilite de Comisie în considerentul 209, nu mai erau de actualitate. Conform noilor informații primite de EU ProSun din partea Institutului Fraunhofer, ponderea costurilor sticlei solare în costul modulelor solare a crescut din 2019, de la 9 % la 11 %. În plus, EU ProSun a susținut că, potrivit aceleiași surse, cota viitoare a modulelor „sticlă/sticlă” ar fi mai mare decât cea indicată de Comisie în considerentul 210, deoarece studiul la care se face referire de către Comisie în același considerent se referea doar la piața mondială, și nu doar la piața Uniunii. Potrivit Institutului Fraunhofer, pe piața Uniunii, cota modulului sticlă/sticlă urma să fie mai mare. EU ProSun a susținut în continuare că, în prezent, cota „modulului sticlă/sticlă” este de 18,5 %, și nu cea indicată în studiu de 10 %.

(214)

EU ProSun a afirmat, de asemenea, că marjele industriei panourilor solare au fost în mare parte sub 5 % sau chiar negative. Astfel, aceasta a argumentat că piața modulelor solare din Uniune este extrem de sensibilă la evoluția prețurilor și că, prin urmare, creșterea suplimentară cu 2 %-3 % a costurilor ar conduce la întreruperi și disponibilizări suplimentare.

(215)

Comisia a luat act de informațiile transmise de Institutul Fraunhofer societății EU ProSun privind creșterea ponderii costurilor pentru sticla solară în costurile modulelor solare începând din 2019. Comisia a luat act de faptul că această evoluție nu se încadrează în perioada anchetei de reexaminare și poate fi relevantă doar atunci când se evaluează obligațiile viitoare pentru producătorii de module solare. În ceea ce privește cota pe piață a modulelor „sticlă/sticlă”, Comisia a luat act, de asemenea, de informațiile conform cărora studiul menționat în considerentul 210 se referă la o piață mondială, iar situația și perspectivele viitoare pot fi diferite în Uniune. Cu toate acestea, în ceea ce privește cota exactă, Comisia a considerat că cota de 18,5 % declarată de EU ProSun nu a fost susținută de niciun element de probă. Atunci când a analizat datele verificate ale producătorilor din Uniune în perioada de anchetă, Comisia a constatat că cota actuală a modulelor sticlă/sticlă de pe piață era de numai 14 %. Întrucât cei doi producători verificați au reprezentat mai mult de 80 % din vânzările pe piața sticlei solare în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a concluzionat că proporția era reprezentativă pentru situația de pe piață.

(216)

În plus, chiar dacă proporția de module sticlă/sticlă a crescut ușor după perioada anchetei de reexaminare, nu ar modifica concluziile potrivit cărora impactul costurilor asupra utilizatorilor prin menținerea măsurilor la nivelul lor actual ar rămâne limitat. Astfel cum a fost confirmat de EU ProSun și de mai mulți utilizatori, aceștia din urmă achiziționau cantități semnificative de sticlă solară de la producătorii din Uniune, iar acest lucru nu s-ar schimba, în opinia utilizatorilor, în viitor. În plus, utilizatorii ar putea importa sticlă solară din alte țări care nu fac obiectul măsurilor și în perioada anchetei de reexaminare, sticla importată din aceste țări reprezenta 12 % din cota de piață (a se vedea tabelul 4).

(217)

În ceea ce privește argumentul utilizatorilor conform căruia creșterea suplimentară a costurilor cu 2-3 % ar duce la noi închideri și concedieri, Comisia a reamintit că menținerea măsurilor nu ar trebui să ducă la noi creșteri de prețuri, deoarece se mențin doar taxele vamale existente aplicate sticlei solare din China. Astfel cum s-a reamintit în considerentul 216, din cauza proximității geografice, utilizatorii vor continua să se aprovizioneze cu sticlă solară cu precădere de la producătorii din Uniune și/sau ar putea importa sticlă solară din alte țări care nu fac obiectul măsurilor precum Turcia, Malaysia și India.

(218)

Pe această bază, Comisia a considerat că menținerea măsurilor ar conduce acum, cel mai probabil, la costuri de producție mai mari pentru utilizatori în comparație cu costurile măsurilor inițiale, dat fiind că costul relativ al sticlei în costurile totale de producție a crescut ușor. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat că impactul asupra costului suportat de utilizatori ar rămâne relativ limitat în raport cu costurile totale de producție și, prin urmare, nu ar deveni un factor critic pentru menținerea activității lor în Uniune.

(219)

În opinia utilizatorilor, industria producătoare de sticlă solară a Uniunii nu are o capacitate de producție suficientă pentru a acoperi cererea de sticlă solară de pe piață. Aceștia au afirmat, de asemenea, că producătorii de sticlă solară din Uniune nu și-au mărit capacitățile și nici nu au această intenție. În opinia utilizatorilor, capacitățile actuale de producție sunt mai mici decât cererea actuală de sticlă solară. Aceștia afirmă că situația respectivă îi obligă să utilizeze sticla importată din alte țări, precum Malaysia sau Turcia, sau să importe sticlă din China la costuri mai mari. În opinia lor, sticla importată din aceste țări nu are, totuși, o calitate suficientă.

(220)

Industria din Uniune a considerat, dimpotrivă, că oferta de sticlă solară de pe piață este suficientă pentru a acoperi cererea. Producătorii de sticlă solară din Uniune au afirmat că nu au refuzat niciodată să aprovizioneze pe vreunul dintre producătorii de panouri solare din Uniune din cauza presupusei lipse de capacitate disponibilă. Dimpotrivă, erau dispuși să discute despre eventuale comenzi suplimentare și și-au confirmat capacitatea de a furniza volume mai mari.

(221)

Comisia a precizat, în primul rând, că consumul de sticlă solară din cursul PAR a fost de [13-18] milioane m2 (a se vedea tabelul 1). În al doilea rând, producția totală a industriei Uniunii verificată de Comisie s-a ridicat la nivelul de [11-14] milioane m2. În al treilea rând, capacitatea de producție verificată totală a celor doi producători din Uniune a fost de [14-18] milioane m2.

(222)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cursul PAR, doar cei doi producători de sticlă solară verificați au dispus de o capacitate neutilizată de [5-8,5] milioane m2, care putea fi furnizată fără nicio investiție suplimentară. Prin urmare, Comisia a concluzionat că acest argument al utilizatorilor este neîntemeiat.

(223)

După comunicarea constatărilor, EU ProSun a susținut că capacitatea de producție a producătorilor de sticlă solară nu a acoperit cererea utilizatorilor de sticlă solară chiar după perioada anchetei de reexaminare, întrucât doi dintre utilizatori au investit, în 2019/2020, în capacități noi de 950 MW în total. Pe această bază, EU ProSun a susținut că în prezent există deja o ofertă insuficientă de sticlă solară pe piață. Ca răspuns la acest argument, EU ProSun Glass, care reprezintă producătorii din Uniune, a reiterat, după comunicarea constatărilor, că un număr mic de producători importanți de panouri solare pe care EU ProSun i-a prezentat ca funcționând pe piață și-au închis deja producția. Prin urmare, capacitățile nou create le-au înlocuit pe cele existente.

(224)

Comisia a observat mai întâi că, potrivit informațiilor furnizate de EU ProSun, producătorii de module solare au avut o capacitate combinată de peste 5 GW în 2019. Cu toate acestea, Comisia a observat, de asemenea, că unii dintre producătorii de module solare și-au închis, într-adevăr, producția. Capacitățile combinate ale societăților care și-au închis producția depășea 1 GW (77). Prin urmare, constatările Comisiei au confirmat faptul că noile capacități au înlocuit parțial investițiile în 2019/2020 de câteva dintre societățile menționate de EU ProSun.

(225)

În al doilea rând, Comisia a considerat că capacitățile existente și cele nou create nu corespund în mod necesar producției de module solare. Conform datelor furnizate de EU ProSun, în 2019, a fost utilizată mai puțin de jumătate din capacitatea de producție a modulelor solare. Prin urmare, Comisia a considerat că noile capacități construite nu au dus automat la o producție echivalentă și la creșterea cererii de sticlă solară, cel puțin nu imediat după punerea în aplicare a acestora.

(226)

În al treilea rând, Comisia a reamintit că, în perioada anchetei de reexaminare, pe lângă cei doi producători de sticlă solară verificați, existau și alți producători de sticlă solară. Conform informațiilor furnizate de industria sticlei solare din Uniune, capacitatea totală a producătorilor de sticlă solară a fost între [33-38] milioane m2 (a se vedea tabelul 5) (78). Prin urmare, capacitatea totală de sticlă solară de pe piață depășește producția sa actuală de aproape 3 ori.

(227)

Pe această bază, Comisia a respins argumentul invocat de EU ProSun conform căruia, în prezent, există o ofertă insuficientă de sticlă solară pe piața Uniunii.

(228)

Toate părțile interesate au fost de acord că cererea de panouri solare și, în consecință, de sticlă solară era în creștere și va crește în continuare substanțial în anii următori. Printre factorii principali ai acestei creșteri se numără obiectivul Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile, posibila sa revizuire în sens ascendent și Pactul verde european în general, care vizează neutralitatea climatică și stimularea industriei tehnologiilor ecologice din UE, inclusiv a surselor regenerabile de energie și a altor tehnologii cu emisii reduse de carbon. Se așteaptă o creștere la nivelul tuturor segmentelor de piață (rezidențial, comercial, industrial și utilități), aceasta depinzând de elaborarea politicilor publice din fiecare stat membru.

(229)

În prezent, producția de module solare din Uniune este de 1,7 GW (79). Anticipând creșterea cererii în viitor, mai mulți utilizatori din Austria, Franța, Germania, Italia și Slovenia au anunțat că se pregătesc să-și extindă capacitățile de producție. În ansamblu și în cazul în care planurile privind noile capacități sunt implementate complet, iar capacitățile sunt utilizate, investițiile planificate ale utilizatorilor ar însemna, în plus față de cei 900 MW menționați la punctul 6.2.2, o producție suplimentară de 2,9 GW în următorii 2-3 ani, triplând astfel producția de module fotovoltaice. În plus, EU ProSun a susținut că una dintre investițiile planificate ar reprezenta, în cea de a 2-a fază a punerii sale în aplicare, o capacitate suplimentară de 2 GW. Aceasta a făcut trimitere, de asemenea, la o societate elvețiană care dorește să investească într-o capacitate de producție de ordinul GW.

(230)

Pe această bază, EU ProSun și câțiva dintre utilizatori au susținut că, în cazul în care măsurile sunt menținute, investițiile pe care le planifică ar fi periclitate, întrucât acești utilizatori ar trebui să suporte costuri suplimentare, iar oferta de sticlă solară de pe piață nu ar fi suficientă.

(231)

Producătorii de sticlă solară din Uniune au fost de părere că noua creștere anunțată a capacității ar fi benefică pentru ei. Cu toate acestea, în opinia lor, noile capacități planificate ar înlocui, într-o anumită măsură, capacitățile instalațiilor de producție închise anterior. În plus, au considerat că, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, este posibil ca noile investiții să nu se materializeze în conformitate cu planul. Mai mult, au susținut că orice eventuale noi instalații care urmează să fie construite nu ar funcționa la capacitate completă de la început.

(232)

Pentru a examina aceste afirmații, Comisia și-a reevaluat constatările. Aceasta a reiterat următoarele: în primul rând, elementele de probă la dosar nu arată că investițiile planificate ar fi condiționate de eliminarea măsurilor compensatorii în vigoare. În fapt, elementele de probă la dosar arată mai degrabă că multe dintre proiectele anunțate se datorează în principal perspectivei creșterii viitoare a pieței de panouri solare, mai degrabă decât existenței sau absenței măsurilor având ca obiect sticla solară. Prin urmare, decizia de a menține sau de a elimina măsurile având ca obiect sticla solară nu poate fi considerată ca fiind un factor decisiv pentru concepția sau materializarea proiectelor de expansiune menționate mai sus.

(233)

În al doilea rând, Comisia a reamintit că analiza impactului costurilor de la punctul 6.2.1 a arătat că costurile măsurilor suportate de utilizatorii în cauză erau destul de scăzute. Investițiile planificate nu pun la îndoială această concluzie, întrucât costurile aferente acestei producții suplimentare în sectorul utilizatorilor ar fi de același ordin de mărime limitat.

(234)

În al treilea rând, pe baza analizei de la punctul 6.2.2, Comisia a reiterat, de asemenea, că actuala capacitate a industriei Uniunii va putea să acopere, cel mai probabil, cererea crescută creată de investițiile planificate. În plus, orice creștere a cererii ar fi, în orice caz, progresivă, ceea ce ar permite producătorilor de sticlă solară din Uniune, astfel cum susțin aceștia, să se acomodeze la noua situație și să-și mărească, la nevoie, capacitatea de producție. De asemenea, utilizatorii ar putea să se aprovizioneze în continuare cu sticlă din alte țări, precum Turcia, Malaysia și India, la fel cum au procedat în cursul PAR.

(235)

După comunicarea constatărilor, EU ProSun a susținut, de asemenea, că producătorii de sticlă solară nu au capacitatea de a satisface cererea viitoare de sticlă solară. De asemenea, aceasta a susținut că utilizatorii nu puteau importa sticla, întrucât calitatea sticlei importate nu era satisfăcătoare. Pentru a susține acest argument, aceasta a furnizat un raport al unuia dintre utilizatori, care indica că o anumită comandă de la o societate malaysiană era deficitară.

(236)

Comisia nu a fost convinsă că calitatea sticlei solare din alte țări terțe care nu fac obiectul măsurilor a fost atât de redusă încât nu se poate califica drept o alternativă credibilă pentru un producător de module european. În ancheta sa antidumping privind importurile de sticlă solară din Malaysia, toate părțile au fost de acord că aceste importuri se aflau într-o concurență efectivă cu sticla solară produsă în Uniune. Astfel cum s-a menționat mai sus, importurile de sticlă solară în Uniune din Malaysia au crescut și au atins, în perioada anchetei de reexaminare, o cotă de piață de 7 %. Aceasta indică faptul că sticla solară malaysiană este, în general, de înaltă calitate, chiar dacă, în cazuri individuale, livrarea sticlei solare importate din țara respectivă a avut defecte și nu corespundea pe deplin condițiilor și specificațiilor convenite. În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(237)

În urma comunicării constatărilor, EU ProSun a susținut, de asemenea, că prejudiciul care ar putea fi cauzat prin menținerea măsurilor privind sticla solară ar afecta imediat mai mult de 1 000 de locuri de muncă și aproximativ 50 de milioane EUR din investiții și peste 4 000 de locuri de muncă și un miliard EUR în investiții care urmează să fie realizate în următorii doi ani.

(238)

Comisia a respins argumentul și a reamintit că multe dintre planurile de extindere s-au concretizat deja în timp ce măsurile erau deja în vigoare, fără a se lua în considerare decizia de a menține sau nu măsurile. Pe baza concluziilor rezumate mai sus în secțiunile 6.2.1-6.2.3, aceasta a considerat că menținerea măsurilor nu a împiedicat realizarea investițiilor planificate ale mai multor utilizatori.

(239)

În timp ce observațiile primite după comunicarea informațiilor au demonstrat că continuarea măsurilor este împotriva intereselor utilizatorilor, aceștia au confirmat, de asemenea, că sectorul este doar la începutul unui proces de investiții aflat în desfășurare. Comisia a concluzionat că impactul măsurilor asupra structurii de costuri a utilizatorilor nu este în prezent disproporționat, că siguranța aprovizionării lor nu este amenințată, deoarece există capacități neutilizate în Uniune și, de asemenea, surse alternative de importuri și, în sfârșit, că planurile lor de investiție nu s-au materializat încă suficient.

(240)

În orice caz, dacă se va întâmpla astfel și dacă situația va înregistra modificări pe termen lung, Comisia a reamintit că industria utilizatorilor poate depune o cerere de reexaminare a formei și/sau a nivelului măsurilor, limitată la prejudiciul suferit de industria Uniunii, combinat cu situația ofertei industriei utilizatoare, în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul de bază, ceea ce ar putea conduce la o nouă evaluare a interesului Uniunii.

(241)

Utilizatorii au afirmat că menținerea măsurilor având ca obiect sticla solară nu este coerentă cu obiectivele Comisiei în materie de utilizare a energiilor curate. Contrar acestor obiective, prelungirea măsurilor având ca obiect sticla solară ar avea drept consecință imposibilitatea realizării unor noi investiții de către industria Uniunii de module solare. În plus, deși se așteaptă o creștere a pieței Uniunii de instalații cu module solare, industria producătoare de module solare din Uniune ar fi forțată să iasă de pe piață, deoarece nu ar putea realiza noi investiții planificate din cauza lipsei de aprovizionare cu sticlă solară și, prin urmare, nu ar fi competitivă.

(242)

În contextul mai amplu al Pactului verde european, în martie 2020, Comisia a prezentat propunerea unei Legi europene a climei, care urmărește să consacre obiectivul obligatoriu de a realiza neutralitatea climatică până în 2050 (80). În plus, Pactul verde european conține un obiectiv explicit în ceea ce privește „ aprovizionarea cu energie curată, sigură și la prețuri accesibile” (81), și anume printr-o posibilă revizuire în sens ascendent a obiectivului Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030.

(243)

Pe ambele piețe, cea a sticlei pentru horticultură (sticlă pentru sere) și cea a modulelor fotovoltaice și fototermice, producătorii de sticlă solară din Uniune dezvoltă noi soluții inovatoare pentru a îmbunătăți utilizarea energiei verzi, cooperează cu institutele de cercetare și cu universitățile și investesc în cercetare și dezvoltare. În acest context, Comisia a considerat că menținerea măsurilor este crucială pentru a asigura existența unei industrii viabile a sticlei solare și pentru a extinde cercetarea și dezvoltarea în acest sector.

(244)

În plus, Comisia a considerat că, în cazul în care măsurile expiră, viabilitatea industriei producătoare de sticlă solară din Uniune ar fi amenințată, iar utilizatorii (în principal producători de module fotovoltaice) ar depinde de importuri, cel mai probabil din China. Expirarea măsurilor ar avea, de asemenea, drept consecință imposibilitatea industriei producătoare de sticlă solară de a investi în inovare și în cercetare și dezvoltare. Prin urmare, din perspectiva mediului, Comisia a considerat că este crucial să se mențină viabilitatea industriei producătoare de sticlă solară.

(245)

În același timp, politica ecologică a Comisiei sprijină, de asemenea, utilizarea energiei din surse regenerabile în Uniune. Principalul potențial inovator rezidă în producția de celule solare a industriei din aval. Prin menținerea măsurilor, această parte a industriei „verzi”, și anume, în principal, producătorii de module solare, ar trebui să suporte anumite costuri suplimentare. Având în vedere analiza de la punctul 6.2.1, Comisia a concluzionat, totuși, că costurile suplimentare ale utilizatorilor nu sunt atât de mari încât să le pericliteze funcționarea sau expansiunea viitoare.

(246)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în general, menținerea măsurilor nu afectează negativ politicile Uniunii în domeniul mediului.

(247)

Grupul care desfășoară activități de distribuție a sticlei solare pentru construcția de sere și-a exprimat susținerea pentru continuarea măsurilor. Grupul nu era utilizator direct, dar se afla în strânsă cooperare cu utilizatorii/fermierii care caută sticlă adecvată pentru construcția de sere. Acesta a afirmat că sticla cu conținut redus de fier, de calitate ridicată și prezentând o varietate de modele este necesară pentru a asigura eficacitatea serelor. Furnizarea acestui tip de sticlă și cooperarea strânsă cu producătorii pentru a găsi soluții inovatoare nu ar fi posibile, în opinia sa, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, întrucât aceasta ar afecta negativ producția de sticlă solară din Uniune. Potrivit acestui grup, nu este posibilă importarea de sticlă similară, deoarece producătorii din străinătate nu pot oferi aceeași gamă de modele și variațiuni relevante de care au nevoie utilizatorii pentru a-și încheia proiectele cu succes și în termenele stabilite.

(248)

Niciun importator nu a cooperat la anchetă. În lipsa informațiilor, nu a existat niciun element de probă care să arate că instituirea măsurilor ar dăuna intereselor acestor părți.

(249)

Pe baza informațiilor disponibile cu privire la interesul Uniunii, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase împotriva menținerii măsurilor compensatorii definitive asupra importurilor de sticlă solară originară din RPC.

(250)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, măsurile compensatorii aplicabile importurilor de sticlă solară originare din China trebuie menținute.

(251)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării corecte a taxelor compensatorii individuale. Societățile care fac obiectul taxelor compensatorii individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurilor care nu sunt însoțite de factura respectivă li se va aplica taxa compensatorie stabilită pentru „toate celelalte societăți”.

(252)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei compensatorii la importuri, ea nu ar trebui să fie singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(253)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, în special după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 23 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, poate fi deschisă o anchetă antieludare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor necesare. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(254)

Nivelurile taxelor compensatorii specificate în prezentul regulament în mod individual pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile pentru „toate celelalte societăți”. Acestora nu ar trebui să li se aplice niciuna dintre taxele compensatorii individuale.

(255)

O societate poate solicita aplicarea acelorași niveluri individuale ale taxei compensatorii în cazul în care își schimbă denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (82). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene trebuie publicată o notificare privind schimbarea denumirii.

(256)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (83), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(257)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (84),