(1)

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (1) recunoaște că educația și accesul la formare profesională și formare continuă constituie un drept fundamental, iar obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite prevăd, până în 2030, un acces egal pentru toate femeile și toți bărbații la educație tehnică, profesională și terțiară de calitate, la prețuri accesibile, inclusiv la învățământul universitar, precum și o sporire substanțială a numărului de tineri și de adulți cu competențe relevante, incluzând competențe tehnice și profesionale, pentru ocuparea forței de muncă, locuri de muncă decente și antreprenoriat.

(2)

Pilonul european al drepturilor sociale (2) proclamat la 17 noiembrie 2017 stabilește o serie de principii pentru sprijinirea unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale, incluzând principiul 1 privind dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii și de înaltă calitate, și principiul 4 privind un sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă.

(3)

Sistemele de educație și formare profesională inovatoare și de înaltă calitate înzestrează persoanele cu competențe pentru piața muncii, pentru dezvoltare personală și implicare civică, care le ajută să realizeze și să se adapteze la dubla tranziție digitală și verde și să facă față situațiilor de urgență și șocurilor economice, sprijinind în același timp creșterea economică și coeziunea socială. Astfel, ele înzestrează persoanele cu competențe care să le ajute să obțină sau să creeze locuri de muncă ce sunt căutate pe piața muncii.

(4)

Existența unor politici eficace în domeniul educației și formării profesionale este esențială pentru atingerea obiectivului, stabilit la articolul 145c din TFUE, de promovare a unei forțe de muncă competente, calificate și adaptabile și a unor piețe ale muncii capabile să reacționeze rapid la schimbările economice.

(5)

Comunicarea Comisiei intitulată „Pactul verde european” (3) este noua strategie de creștere a Europei, care are ca scop transformarea economiei și societății acesteia și plasarea lor pe o traiectorie mai durabilă. Școlile, instituțiile de învățământ și universitățile sunt cele mai în măsură pentru a discuta cu elevii, cu părinții, cu întreprinderile și cu întreaga comunitate despre schimbările necesare pentru o tranziție de succes. Sunt necesare perfecționarea și recalificarea proactive, pentru a valorifica beneficiile tranziției verzi.

(6)

Comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” (4) evidențiază necesitatea de a plasa competențele, capacitatea de inserție profesională și capitalul uman în centrul atenției, prin intermediul Agendei pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței (5), însoțită de o propunere de recomandare a Consiliului privind educația și formarea profesională. De asemenea, ea anunță lucrări suplimentare privind spațiul european al educației și un nou cadru de cooperare în domeniul educației și formării cu statele membre.

(7)

Comunicarea Comisiei intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa” (6) solicită luarea de măsuri decisive pentru ca învățarea pe tot parcursul vieții să devină o realitate pentru toți și pentru a se asigura faptul că educația și formarea țin pasul cu dubla tranziție și contribuie la realizarea acesteia. De asemenea, ea solicită sistemelor de învățământ superior și profesional să formeze un număr mai mare de oameni de știință, ingineri și tehnicieni pentru piața muncii. Noul plan de acțiune privind economia circulară (7) și Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 (8) evidențiază rolul esențial al competențelor în tranziția către o economie verde și curată.

(8)

Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (9) subliniază faptul că disponibilitatea personalului calificat sau a personalului de conducere cu experiență a devenit cea mai importantă problemă pentru un sfert din microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE și că lipsa de angajați calificați este cel mai important obstacol în calea unor noi investiții, la nivelul întregii UE. Educația și formarea profesională sunt deosebit de relevante pentru ca IMM-urile să se asigure că personalul lor deține competențele necesare.

(9)

Comunicarea Comisiei intitulată „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (10) subliniază importanța educației și formării profesionale pentru femei și pentru bărbați în vederea asigurării unui echilibru de gen în profesiile care sunt dominate în mod tradițional de bărbați sau de femei, pentru a combate stereotipurile de gen.

(10)

Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa” (11) stabilește un plan ambițios și cuprinzător pentru redresarea europeană, pe baza unui instrument european pentru redresare în situații de urgență („Next Generation EU”) și a unui cadru financiar multianual consolidat pentru perioada 2021-2027. Acest plan se bazează pe solidaritate și pe echitate și este profund ancorat în principiile și în valorile comune ale Uniunii. Planul stabilește atât modalitățile prin care economia europeană poate fi relansată, poate deveni mai echitabilă, mai rezilientă și mai durabilă pentru generațiile viitoare, cât și modalitățile prin care pot fi impulsionate tranziția verde și cea digitală.

(11)

Începând din 2013, Garanția pentru tineret (12) i-a ajutat pe tineri să intre pe piața muncii, punându-le la dispoziție o ofertă de calitate în ceea ce privește angajarea, educația continuă, programele de ucenicie sau stagiile în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la părăsirea școlii. Educația și formarea profesională au fost eficace în ceea ce privește facilitarea tranziției către piața muncii pentru tinerii expuși riscului de excluziune. În viitor, educația și formarea profesională atractive și relevante pentru piața muncii, în special programele de ucenicie, pot juca un rol și mai important în cadrul Garanției pentru tineret, preîntâmpinând pericolul ca tinerii să devină șomeri și pregătindu-i pentru viitoarele oportunități de pe piața muncii, în special în cadrul tranziției verzi și al tranziției digitale.

(12)

Propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) urmărește să asigure o mai bună relevanță a sistemului de educație și de formare pentru piața muncii, precum și un acces egal pentru toate persoanele la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, prin parcursuri de perfecționare și de recalificare.

(13)

Conform propunerii Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, caracterul integrat al programului din perioada 2014-2020, care acoperă învățarea în orice context – formal, non-formal și informal, în toate etapele vieții –, ar trebui menținut, pentru a se stimula parcursuri de învățare flexibile, care să le permită persoanelor să dezvolte competențele de care au nevoie pentru a face față provocărilor secolului XXI.

(14)

Prezenta recomandare se bazează pe o serie de inițiative din domeniul educației și formării profesionale și al competențelor care au fost elaborate la nivel european, astfel cum sunt rezumate în anexa I, și va contribui la Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, la Planul de acțiune pentru educația digitală actualizat, la Spațiul european al educației și la cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării.

(15)

Prezenta recomandare urmărește îndeplinirea obiectivului Spațiului european al educației de a dezvolta un veritabil spațiu european al învățării, în care educația și formarea incluzivă și de înaltă calitate să nu fie împiedicată de frontiere și care să vizeze înlăturarea obstacolelor din calea recunoașterii calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și a celor dobândite ca urmare a absolvirii unui ciclu secundar superior de învățământ și formare, precum și a perioadelor de învățare petrecute în străinătate, și să acționeze în direcția unei validări transfrontaliere fără probleme a rezultatelor activităților de formare și de învățare pe tot parcursul vieții.

(16)

Pe baza priorităților unei cooperări europene consolidate în domeniul educației și formării profesionale (procesul Copenhaga), adoptate sub forma unei rezoluții a Consiliului la 19 decembrie 2002 (13), obiectivele unei educații și formări profesionale flexibile și de înaltă calitate și unei mobilității transnaționale au continuat să se afle în centrul viziunii globale privind modernizarea educației și formării profesionale definite de miniștrii responsabili în 2010, în cadrul Comunicatului de la Bruges.

(17)

În Concluziile de la Riga din 22 iunie 2015, miniștrii responsabili cu educația și formarea profesională au convenit asupra unui set de priorități pentru a sprijini realizarea acestei viziuni, astfel cum au fost integrate în Raportul comun pentru 2015 al Consiliului și al Comisiei privind punerea în aplicare a Cadrului strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET 2020) (14) și în Noua agendă pentru competențe în Europa din 2016 (15), ceea ce a dat un nou impuls puternic politicii UE în domeniul EFP, cu un accent sporit pe atractivitate și calitate.

(18)

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET) (16) a stabilit un cadru de referință pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește îmbunătățirea calității sistemelor lor de educație și formare profesională și pentru a contribui la o mai mare transparență între statele membre privind evoluțiile politicilor din domeniul educației și formării profesionale. În decursul celor zece ani de punere în aplicare, EQAVET a stimulat reforme ale sistemelor naționale de asigurare a calității, dar nu a contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea transparenței modalităților de asigurare a calității. În plus, el s-a aplicat în principal în cadrul educației și formării profesionale inițiale desfășurate în școli. Prin urmare, cadrul EQAVET din 2009 ar trebui integrat în prezenta recomandare și ar trebui adăugate elemente care să abordeze deficiențele sale de punere în aplicare în ceea ce privește calitatea rezultatelor învățării, certificarea și evaluarea, consultarea părților interesate, rolul profesorilor și al formatorilor, învățarea la locul de muncă și flexibilitatea educației și formării profesionale. Pentru a îmbunătăți învățarea reciprocă, pentru a spori transparența și coerența modalităților de asigurare a calității în cadrul furnizării serviciilor de educație și formare profesională și pentru a consolida încrederea reciprocă dintre statele membre ale UE, ar trebui introduse evaluări inter pares la nivelul UE privind asigurarea calității la nivel de sistem.

(19)

Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind stabilirea unui sistem european de credite pentru educație și formare profesională (ECVET) (17) a stabilit obiectivul de îmbunătățire a recunoașterii, acumulării și transferului rezultatelor învățării, pentru a sprijini mobilitatea și învățarea pe tot parcursul vieții, precum și instituirea unui sistem de credite la nivelul UE în domeniul educației și formării profesionale. În decursul celor zece ani de punere în aplicare, ECVET a contribuit pe scară largă la dezvoltarea unei experiențe de mobilitate de mai bună calitate, prin utilizarea și documentarea unităților de rezultate ale învățării. Cu toate acestea, conceptul punctelor ECVET nu a fost aplicat la nivel global, iar ECVET nu a dus la dezvoltarea unui sistem european de credite în cadrul educației și formării profesionale. Prin urmare, prezenta recomandare a Consiliului ar trebui să includă principiile esențiale ale ECVET (de exemplu, unitățile de rezultate ale învățării) legate de flexibilitate. Instrumentele ECVET (de exemplu, contractul de studii și memorandumul de înțelegere) care sprijină mobilitatea cursanților din învățământul profesional urmează să fie dezvoltate în continuare în cadrul altor instrumente ale UE, precum cele sprijinite în temeiul programului Erasmus+. Pentru calificările profesionale de la nivel postliceal și terțiar, poate fi aplicat Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii, aflat deja în uz.

(20)

Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace (18) identifică 14 criterii esențiale pe care statele membre și părțile interesate ar trebui să le utilizeze pentru a dezvolta programe de ucenicie eficace și de calitate, care să asigure atât dezvoltarea competențelor legate de locul de muncă, cât și dezvoltarea personală a ucenicilor.

(21)

Monitorizarea de către Cedefop a priorităților convenite în Concluziile de la Riga din 22 iunie 2015 arată o serie de domenii în care țările au înregistrat progrese în ceea ce privește agenda de modernizare a educației și formării profesionale, în special în ceea ce privește programele de ucenicie și învățarea la locul de muncă, asigurarea calității și instituirea unor mecanisme de anticipare a nevoilor în materie de competențe și a unor organisme consultative care implică partenerii sociali, sporind permeabilitatea și flexibilitatea și, recent, punând un accent sporit pe competențele digitale. Cu toate acestea, având în vedere tranziția verde și tranziția digitală, este necesar să se extindă și să se îmbunătățească în mod semnificativ oferta de educație și formare profesională, atât pentru tineri, cât și pentru adulți, sporind în același timp atractivitatea și calitatea educației și formării profesionale inițiale.

(22)

Multe țări au adoptat inițiative pentru promovarea excelenței în educația și formarea profesională și pentru o mai bună conectare a EFP la inovare și la ecosistemele de competențe. Pe baza acestor exemple, conceptul de centre de excelență profesională este introdus ca pilot, scopul fiind ca acestea să devină puncte de referință de clasă mondială pentru formare în domenii specifice, atât în ceea ce privește formarea inițială, cât și în ceea ce privește perfecționarea și recalificarea continue.

(23)

În Avizul său privind viitorul educației și formării profesionale, adoptat în decembrie 2018, Comitetul consultativ pentru formare profesională (CCFP) a stabilit viziunea pentru o educație și formare profesională de excelență, incluzivă și pe tot parcursul vieții care să satisfacă cerințele viitorului generate de schimbările economice, tehnologice și societale. Acest aviz invita Comisia să elaboreze o propunere de raționalizare și de consolidare a cadrului de politică al UE privind educația și formarea profesională, guvernanța și instrumentele sale existente, sub forma unei recomandări generale a Consiliului.

(24)

Dat fiind caracterul său neobligatoriu, prezenta recomandare respectă principiile subsidiarității și proporționalității și trebuie pusă în aplicare în conformitate cu legislația europeană și cu legislația și practicile naționale. În special, prezenta recomandare nu aduce atingere Directivei 2005/36/CE (19), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE (20), privind recunoașterea calificărilor profesionale și nici regimului de recunoaștere automată prevăzut de aceasta.

Pe baza următoarei definiții a „educației și formării profesionale”:

În scopul prezentei recomandări, prin educație și formare profesională se înțelege educația și formarea care vizează să înzestreze tinerii și adulții cu cunoștințele, abilitățile și competențele necesare în anumite profesii sau, mai pe larg, pe piața muncii (21). Acestea pot fi furnizate în contexte formale și informale, la toate nivelurile Cadrului european al calificărilor (CEC), inclusiv la nivel terțiar, dacă este cazul,

(a)

să acționeze în direcția punerii în aplicare a unei politici în domeniul educației și formării profesionale care:

(b)

să implementeze acțiuni și investiții pentru punerea în aplicare a acestei politici, în conformitate cu principiile definite mai jos la punctele 1-21 și

(c)

să acționeze în vederea atingerii până în 2025 a următoarelor obiective la nivelul UE (22), care fac parte din cadrele de monitorizare europene relevante, inclusiv în domeniul educației și formării și în cadrul politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

Să sprijine parteneriatele durabile pentru guvernanța educației și formării profesionale, în funcție de contextul național și, dacă este cazul, prin parteneriate public-privat. Să implice partenerii sociali și toate părțile interesate relevante, inclusiv instituțiile de educație și formare profesională, industriile și întreprinderile de toate dimensiunile, serviciile publice și private de ocupare a forței de muncă, profesorii și formatorii din cadrul EFP și reprezentanții acestora, organismele intermediare precum camerele de industrie, de comerț și de meserii, organizațiile profesionale și sectoriale, coordonatorii naționali ai Garanției pentru tineret, ai FSE și ai altor inițiative ale UE, sectorul tehnologiilor informației, centrele de excelență profesională, clusterele, organizațiile cursanților și ale părinților, precum și autoritățile locale, regionale și naționale. Să promoveze aceste parteneriate la nivel regional și sectorial.

23.

Să utilizeze în mod optim instrumentele europene de asigurare a transparenței, precum Cadrul european al calificărilor, Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS), Europass și clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO), să faciliteze recunoașterea reciprocă automată a calificărilor și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate (36), să permită cursanților să utilizeze diversele caracteristici ale Europass (de exemplu, să își înregistreze experiența, competențele și calificările într-un profil online care să servească la orientarea profesională, să își înregistreze experiența de mobilitate, să obțină certificate semnate digital, să efectueze căutări și să primească sugestii de oportunități de învățare și de angajare, de calificări, de validare, de recunoaștere etc.).

24.

Să utilizeze în mod optim fondurile și instrumentele Uniunii Europene care sprijină reformele și/sau investițiile din domeniul educației și formării profesionale, inclusiv în ceea ce privește digitalizarea și durabilitatea mediului, cum ar fi „Next Generation EU” (Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU), Fondul social european+, SURE, Fondul european de dezvoltare regională, InvestEU, Erasmus+, Orizont Europa, Interreg, Europa digitală, Mecanismul pentru o tranziție justă, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul pentru modernizare; să stimuleze noi investiții în educația și formarea profesională, atât din partea sectorului public, cât și din partea sectorului privat.

25.

Să definească măsurile care urmează să fie luate pentru punerea în aplicare a prezentei recomandări la nivel național în termen de 18 luni de la adoptarea acesteia, pornind de la măsurile naționale existente relevante și de la cadrele financiare existente, și să urmărească implementarea acestora, inclusiv prin alocarea de resurse naționale adecvate la nivel național și prin punerea unui accent puternic pe integrarea digitalizării și a durabilității mediului în întregul sector EFP, ținând seama în mod corespunzător de responsabilitatea/autonomia instituțiilor de educație și formare profesională, în funcție de contextul național.

26.

Asigurarea unei guvernanțe eficace a politicii UE în domeniul educației și formării profesionale, prin intermediul Comitetului consultativ pentru formare profesională tripartit, pe baza unui program de lucru etapizat și în cooperare cu directorii generali pentru educație și formare profesională (37), cu reprezentanții cursanților și cu furnizorii de servicii de educație și formare profesională.

27.

Asigurarea faptului că politica UE în domeniul educației și formării profesionale este pe deplin reflectată în avansarea Planului de redresare al UE, a Pactului verde european, a noii strategii industriale pentru Europa și a Strategiei pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală și, de asemenea, că este o parte consecventă și coerentă a Agendei pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, a Planului de acțiune pentru educația digitală, a cadrului global pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării și a Spațiului european al educației.

28.

Furnizarea în continuare de sprijin pentru reformele structurale privind ucenicia, prin intermediul serviciului de sprijin pentru ucenicie și stimularea în continuare a Alianței europene pentru ucenicii, în sinergie cu Garanția pentru tineret; extinderea treptată a serviciilor de sprijin pentru educația și formarea profesională, în cooperare cu Cedefop.

29.

Explorarea conceptului de micro-certificate și a utilizării acestora, inclusiv în cadrul EFP, împreună cu statele membre și părțile interesate relevante, inclusiv în contextul Grupului consultativ pentru Cadrul european al calificărilor, astfel cum se propune în Agenda pentru competențe în Europa.

30.

Sprijinirea obiectivului de creare treptată și de dezvoltare a unor platforme europene ale centrelor de excelență profesională și explorarea profilurilor profesionale de bază europene, împreună cu statele membre și părțile interesate relevante, ca parte a platformei Europass și completate, acolo unde este posibil, de conținut profesional digital dezvoltat în cadrul instrumentelor europene de asigurare a transparenței, pentru a facilita mobilitatea cursanților și a lucrătorilor, precum și transparența și recunoașterea calificărilor.

31.

Sprijinirea unei digitalizări eficace și de calitate a furnizării de EFP, atât pentru învățarea în școli, cât și pentru învățarea la locul de muncă, prin promovarea utilizării cadrelor europene ale competențelor (38) și a instrumentelor de autoevaluare (39), precum și prin analizarea fezabilității unui sondaj la nivelul UE pentru școlile EFP.

32.

Consolidarea Alianței europene pentru ucenicii, precum și a coalițiilor pentru competențe digitale și pentru locuri de muncă, astfel cum au fost anunțate în Agenda pentru competențe în Europa.

33.

Promovarea sistemelor de educație și formare profesională europene în context internațional, astfel încât acestea să fie recunoscute ca referință mondială pentru cursanții din învățământul profesional, inclusiv prin sprijinirea internaționalizării sistemelor de educație și formare profesională, inclusiv cu privire la țările candidate la UE și la țările vizate de politica de vecinătate a UE, în cooperare cu Fundația Europeană de Formare, prin concursuri de competențe și campanii de comunicare având ca scop sporirea atractivității și îmbunătățirea imaginii EFP, precum și prin furnizarea unui acces facil la informații cu privire la educația și formarea profesională și la oportunitățile profesionale aferente, bazându-se pe caracteristicile Europass și dezvoltându-le în continuare.

34.

Cooperarea cu organizațiile internaționale, în special OCDE, OIM, UNESCO și Banca Mondială, în domeniul educației și formării profesionale.

35.

Sprijinirea eforturilor statelor membre de punere în aplicare a prezentei recomandări, consolidarea capacității instituțiilor de educație și formare profesională, inclusiv a digitalizării și a durabilității mediului a acestora, și promovarea cercetării în domeniul EFP atât la nivel național, cât și la nivelul UE, prin finanțare din fondurile și programele relevante ale Uniunii [„Next Generation EU” (Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU), Fondul social european+, SURE, Fondul european de dezvoltare regională, InvestEU, Erasmus+, Orizont Europa, Interreg, Europa digitală, Mecanismul pentru o tranziție justă, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul pentru modernizare].

36.

Asigurarea unei monitorizări calitative și cantitative în conformitate cu obiectivele comune definite în prezenta recomandare, precum și cu alte date relevante, inclusiv date referitoare la investiții, și utilizarea acestor date în semestrul european și în cadrele europene de monitorizare și de raportare relevante, precum și raportarea către Consiliu cu privire la punerea în aplicare a recomandării, la fiecare cinci ani, pe baza datelor disponibile la nivel național și la nivel european și pe baza monitorizării anuale de către Cedefop.