8.4.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 116/1


RECOMANDAREA A CONSILIULUI

din 3 aprilie 2020

în vederea încetării situației de deficit public excesiv din România

(2020/C 116/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (7),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor pentru stabilitatea prețurilor și pentru o creștere susținută și durabilă, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)

În data de 3 aprilie 2020, Consiliul a hotărât, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, că în România există un deficit excesiv.

(4)

În conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE și cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (1) Consiliul adresează recomandări statului membru în cauză, invitându-l să pună capăt situației de deficit excesiv într-un anumit termen. Respectivele recomandări trebuie să stabilească un termen maxim de șase luni în care statul membru vizat să ia măsuri eficace în vederea corectării deficitului excesiv. Mai mult decât atât, printr-o recomandare privind corectarea unui deficit excesiv, Consiliul solicită îndeplinirea unor obiective bugetare anuale care corespund, pe baza previziunilor ce stau la baza recomandării, unei ameliorări anuale minime a soldului structural, și anume a soldului ajustat ciclic, excluzând însă măsurile cu caracter excepțional și alte măsuri temporare, de cel puțin 0,5 % din produsul intern brut (PIB), ca valoare de referință.

(5)

În conformitate cu previziunile de iarnă ale Comisiei din 2020, completate cu estimările variabilelor bugetare până în 2022, se estimează o creștere a PIB-ului real de 3,9 % în 2019. Pe baza ipotezei menținerii politicilor actuale, Comisia estimează că creșterea PIB-ului real va scădea ușor, dar va rămâne robustă, aceasta atingând 3,8 % în 2020 și 3,5 % în 2021 și în 2022. Pe de o parte, stimulul bugetar semnificativ pe care îl implică politicile actuale ar continua să dea un impuls consumului privat. Pe de altă parte, creșterea continuă a deficitului bugetar ar eroda încrederea consumatorilor și a investitorilor în sustenabilitatea traiectoriei de creștere a economiei. În consecință, se preconizează că investițiile vor scădea, întrucât investitorii privați țin seama de creșterea dezechilibrelor macroeconomice. Se preconizează că contribuția exporturilor nete va rămâne negativă pe perioada analizată în previziuni, deoarece exporturile continuă să fie afectate de cererea externă scăzută, în timp ce importurile sunt susținute de consumul privat. La rândul său, acest lucru ar deteriora și mai mult deficitul de cont curent deja ridicat.

(6)

La 10 decembrie 2019, guvernul a adoptat și i-a transmis parlamentului Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022 (denumită în continuare „strategia fiscal-bugetară”), cu o țintă revizuită de deficit public de 3,8 % din PIB în 2019, care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB. Această revizuire în sus a deficitului planificat inițial de 2,8 % din PIB în 2019 s-a bazat pe datele privind execuția bugetară aferente perioadei scurse de la începutul exercițiului până la momentul respectiv. Strategia fiscal-bugetară a fost promulgată ca lege la 18 decembrie 2019.

(7)

Previziunile de iarnă ale Comisiei din 2020, completate cu variabile bugetare până în 2022, estimează că deficitul public va rămâne peste valoarea de referință de 3 % din PIB pe întreaga perioadă care face obiectul previziunilor. Comisia estimează un deficit public de 4 % din PIB în 2019, de 4,9 % în 2020, de 6,9 % în 2021 și de 7,7 % în 2022, în ipoteza menținerii politicilor actuale. Se preconizează că deficitul structural va crește cu 1 % din PIB în 2020, cu încă 1,9 % din PIB în 2021 și cu încă 0,8 % în 2022. Creșterea deficitului estimată de Comisie este determinată în principal de creșteri semnificative ale pensiilor, adoptate în vara anului 2019. Cheltuielile mai mari cu pensiile ar contribui cu 0,9 puncte procentuale din PIB la creșterea deficitului în 2020, cu 1,7 puncte procentuale din PIB în 2021 și cu 1,1 puncte procentuale din PIB în 2022. Se estimează că dublarea alocației pentru copii, prevăzută să intre în vigoare în luna august 2020, are un cost bugetar anualizat de 0,6 % din PIB. În strategia fiscal-bugetară, guvernul estimează un deficit public de 3,6 % din PIB în 2020, de 3,4 % în 2021 și de 2,8 % în 2022. Pe baza estimărilor guvernului, acest lucru ar conduce la o ajustare structurală de 0,3 % în 2020, de 0,2 % în 2021 și de 0,6 % în 2022. Ajustarea din cadrul strategiei fiscal-bugetare este, în principal, bazată pe cheltuieli. În special, se estimează că cheltuielile cu remunerarea angajaților, cu bunurile și serviciile și cheltuielile de capital pentru care nu există cofinanțare din partea UE vor scădea ca procentaj din PIB. Estimarea de către strategia fiscal-bugetară a unui nivel mai redus al deficitului, în comparație cu previziunile Comisiei, provine din existența în strategia fiscal-bugetară a unor previziuni macroeconomice subiacente mai optimiste și din faptul că strategia fiscal-bugetară nu ia în considerare impactul bugetar al unor măsuri adoptate, în timp ce moderarea planificată a cheltuielilor curente nu este susținută pe deplin de măsuri adoptate sau anunțate în mod credibil; prin urmare, previziunile Comisiei nu au putut să țină cont pe deplin de ea.

(8)

În 2018 datoria publică a României s-a ridicat la 34,7 % din PIB. Conform previziunilor Comisiei, se estimează că datoria publică va crește la 46,6 % din PIB în 2022, rămânând astfel sub valoarea de referință din tratat.

(9)

În temeiul articolului 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, corectarea deficitului excesiv se încheie în anul următor identificării acestuia (în cazul de față în 2021), cu excepția cazului în care există circumstanțe speciale. Traiectoria de ajustare ar trebui să fie stabilită în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1467/97, ținând seama de poziția economică și bugetară a statului membru.

(10)

În situația actuală, în România există astfel de circumstanțe speciale. Corectarea deficitului excesiv până în 2021 ar necesita o ajustare bugetară prea drastică și ar duce la o pierdere semnificativă de producție. O traiectorie de ajustare mai lungă, implicând în continuare ajustări anuale substanțiale, ar avea un impact mai progresiv asupra creșterii economice și ar ține seama de faptul că exercițiul bugetar 2020 a început deja. Reformele structurale realizate în paralel cu consolidarea bugetară vor contribui la corectarea durabilă a deficitului excesiv. În acest context și ținând seama de situația economică și bugetară din România, este justificat ca termenul pentru corectarea deficitului excesiv să fie 2022.

(11)

O traiectorie de ajustare credibilă și sustenabilă în acest termen ar impune României să atingă o țintă de deficit public global de 3,6 % din PIB în 2020, de 3,4 % din PIB în 2021 și de 2,8 % din PIB în 2022, care, pe baza previziunilor Comisiei, corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (2) de 8,2 % în 2020, de 5,5 % în 2021 și de 5,5 % în 2022. O astfel de rată de creștere a cheltuielilor nete va fi indicatorul principal utilizat pentru evaluarea efortului bugetar, în cazul în care este necesară o analiză atentă. Ajustarea anuală corespunzătoare a soldului structural este de 0,5 % din PIB în 2020, de 0,8 % din PIB în 2021 și de 0,8 % din PIB în 2022. Pe baza previziunilor actuale, aceste ținte permit în continuare creșteri anuale ale cheltuielilor nete în termeni reali. Atingerea țintelor respective va necesita, probabil, reexaminarea creșterilor semnificative legiferate ale pensiilor, precum și alte măsuri recente care determină deteriorarea puternică a deficitului în cadrul scenariului de referință.

(12)

Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să garanteze corectarea durabilă, vizând în același timp îmbunătățirea calității finanțelor publice și consolidarea potențialului de creștere a economiei.

(13)

Din 2016, România a derogat în mod sistematic și repetat de la normele bugetare prevăzute în cadrul bugetar național, făcându-le astfel în mare măsură ineficiente. Este extrem de important ca pe viitor România să asigure aplicarea deplină a cadrului bugetar național.

(14)

Pe termen mediu și lung, riscurile legate de soliditatea finanțelor publice par ridicate, acestea fiind determinate de deficitele bugetare ridicate și de costurile îmbătrânirii populației. Creșterile pensiilor, adoptate în vara anului 2019 și programate să intre în vigoare în perioada 2019-2021, joacă un rol important în cadrul acestor riscuri. Acest lucru confirmă nevoia urgentă de a restabili pe deplin sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice,

RECOMANDĂ:

1.

România ar trebui să pună capăt situației actuale de deficit excesiv până cel târziu în 2022.

2.

România ar trebui să atingă o țintă de deficit public global de 3,6 % din PIB în 2020, de 3,4 % din PIB în 2021 și de 2,8 % din PIB în 2022, ceea ce corespunde unei rate de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 8,2 % în 2020, de 5,5 % în 2021 și de 5,5 % în 2022, care corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5 % din PIB în 2020, de 0,8 % din PIB în 2021 și de 0,8 % din PIB în 2022.

3.

România ar trebui să precizeze și să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului său excesiv până cel târziu în 2022. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure corectarea durabilă, într-o manieră favorabilă creșterii. România ar trebui să utilizeze orice venit excepțional în vederea reducerii deficitului.

4.

Consiliul stabilește data de 15 septembrie 2020 ca termen-limită până la care România să ia măsuri eficace și, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, să prezinte un raport detaliat privind strategia de consolidare pe care o are în vedere pentru atingerea țintelor. Ulterior, autoritățile române ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor recomandări cel puțin o dată la șase luni, până la corectarea deficitului excesiv.

În plus, autoritățile române ar trebui să se asigure de aplicarea integrală a cadrului bugetar național. Pentru a asigura succesul strategiei de consolidare bugetară, va fi important, de asemenea, ca aceasta să fie sprijinită de reforme structurale ample, în concordanță cu recomandările Consiliului adresate României în contextul Semestrului european și în special cu recomandările legate de procedura privind dezechilibrele macroeconomice.

Prezenta recomandare se adresează României.

Adoptată la Bruxelles, 3 aprilie 2020.

Pentru Consiliu

Președintele

G. GRLIĆ RADMAN


(1)  Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (JO L 209, 2.8.1997, p. 6).

(2)  Cheltuielile publice primare nete cuprind cheltuielile publice totale, mai puțin cheltuielile cu dobânzile, cheltuielile cu programele Uniunii care sunt acoperite integral din venituri provenite din fonduri ale Uniunii și modificările nediscreționare ale cheltuielilor cu indemnizațiile de șomaj. Formarea brută de capital fix finanțată la nivel național este repartizată de-a lungul unei perioade de 4 ani. Se iau în calcul și măsurile discreționare privind veniturile sau creșterile veniturilor impuse prin lege. Măsurile cu caracter excepțional, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, sunt compensate.