(1)

Decizia 2010/634/UE a Comisiei (2) stabilește cantitatea de certificate care trebuie emisă pentru întreaga Uniune pentru licitare sau alocare cu titlu gratuit în 2013, în temeiul articolului 9 și al articolului 9a alineatul (1) din Directiva 2003/87/CE. Pentru a ține seama de aderarea Croației la Uniune, de extinderea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii („EU ETS”) pentru a include statele AELS care fac parte din SEE și de disponibilitatea unor informații suplimentare și a unor date mai precise, Decizia 2013/448/UE a Comisiei (3) a modificat în consecință Decizia 2010/634/UE, stabilind pentru întreaga Uniune o cantitate de 2 084 301 856 de certificate pentru anul 2013. Această cantitate trebuia redusă anual cu factorul linear de reducere de 1,74 %, pentru a determina cantitatea totală de certificate care trebuie emisă în anii calendaristici care urmează după 2013.

(2)

Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului (4) a modificat Directiva 2003/87/CE pentru a majora factorul linear de reducere la 2,2 % începând din 2021, ceea ce înseamnă o reducere cu 43 003 515 certificate a cantității de certificate care trebuie emisă în Uniune în fiecare an. Cantitatea de certificate pentru întreaga Uniune, pentru anul 2021, stabilită în prezenta decizie este redusă cu această cantitate.

(3)

La 1 februarie 2020 a intrat în vigoare Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (5) (Acordul de retragere). În temeiul articolului 127 din Acordul de retragere, Directiva 2003/87/CE se aplică Regatului Unit și pe teritoriul acestuia până la 31 decembrie 2020, când se va încheia perioada de tranziție stabilită la articolul 126 din Acordul de retragere. În plus, de la încheierea perioadei de tranziție se aplică Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord la Acordul de retragere. În temeiul articolului 9 și al anexei 4 la Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, Directiva 2003/87/CE continuă să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în ceea ce privește producția de energie electrică din Irlanda de Nord. În consecință, emisiile generate de producția de energie electrică din Irlanda de Nord rămân în continuare sub incidența Directivei ETS după încheierea perioadei de tranziție.

(4)

Prin urmare, cantitatea de certificate pentru întreaga Uniune pentru anul 2021 ar trebui calculată pe baza cantității anuale medii de certificate emise de actualele state membre în conformitate cu planurile lor naționale de alocare în perioada 2008-2012 (6) și a cantității anuale medii de certificate pentru perioada 2008-2012 alocate ca urmare a producției de energie electrică în instalațiile din Irlanda de Nord. Întrucât una din instalațiile în cauză din Irlanda de Nord a produs atât energie electrică, cât și căldură în perioada de referință, cantitatea anuală medie de certificate alocate ca urmare a producției de energie electrică de către această instalație se determină prin deducerea emisiilor provenite din producția de căldură, utilizând referința pentru căldură folosită pentru a determina numărul de certificate alocate cu titlu gratuit.

(5)

În plus, în temeiul articolului 9a din Directiva 2003/87/CE și, în special, al alineatelor (1) și (4), cantitatea de certificate pentru întreaga Uniune pentru anul 2021 ar trebui să țină seama de cele mai recente date științifice privind potențialul de încălzire globală al gazelor cu efect de seră, precum și de excluderea din EU ETS a instalațiilor mici de către Croația, Franța, Germania, Italia, Slovenia, Spania, Portugalia și Islanda în temeiul articolului 27 din Directiva 2003/87/CE.

(6)

Pe baza celor de mai sus, pentru anul 2021, cantitatea de certificate pentru întreaga Uniune, menționată la articolul 9 din Directiva 2003/87/CE, ar trebui să se ridice la 1 571 583 007 certificate,