(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2013 al Consiliului (2) s-a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, cu excepția componentelor de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13 și a cutiilor de joncțiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac, încadrate în prezent la codul din Nomenclatura Combinată (NC) ex 7307 19 10 (codul TARIC 7307191010) și ex 7307 19 90 (codul TARIC 7307199010) originare din Republica Populară Chineză (RPC) și din Thailanda (denumită în continuare „măsurile în vigoare”). Taxa, bazată pe nivelul de eliminare a dumpingului, a variat între 14,9 % și 57,8 %.

(2)

La 12 iunie 2013, producătorul-exportator chinez Jinan Meide Castings Co., Ltd, a depus o cerere la Tribunalul Uniunii Europene, solicitând anularea Regulamentului (UE) nr. 430/2013 în măsura în care acesta i se aplică. La 30 iunie 2016, Tribunalul a constatat, în hotărârea sa, că drepturile la apărare ale Jinan Meide au fost încălcate și a anulat regulamentul în litigiu în măsura în care acesta a instituit o taxă antidumping la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, fabricate de Jinan Meide.

(3)

În urma hotărârii menționate mai sus, prin avizul (3) din 28 octombrie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a redeschis ancheta antidumping privind accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, fabricate de Jinan Meide.

(4)

Comisia a reinstituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1146 al Comisiei (4) din 28 iunie 2017 o taxă antidumping definitivă de 39,2 % la importurile de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză și fabricate de Jinan Meide Castings Co., Ltd.

(5)

La 25 noiembrie 2015, în urma solicitării societății Metpro Limited, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială privind anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din RPC și din Thailanda, pentru a stabili dacă acestea intră în sfera de aplicare a măsurilor antidumping aplicabile. Comisia a încheiat această reexaminare intermediară parțială la 18 iulie 2016, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1176 (5), în urma retragerii de către solicitant a cererii sale.

(6)

La 23 mai 2017, Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială, în urma solicitării societății Hebei Yulong Casting Co., privind anumite tipuri de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din RPC și din Thailanda, pentru a stabili dacă acestea intră în sfera de aplicare a măsurilor antidumping aplicabile. Comisia a încheiat această reexaminare intermediară parțială la 11 ianuarie 2018, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/52 (6), în urma retragerii de către solicitant a cererii sale.

(7)

La 12 iulie 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că accesoriile, fabricate din fontă cu grafit sferoidal (cunoscută și sub denumirea de fontă ductilă), nu corespund conceptului de „fontă maleabilă”, astfel cum este definită la subpoziția NC 7307 19 10. Curtea a concluzionat că accesoriile fabricate din fontă cu grafit sferoidal trebuie să fie clasificate la subpoziția reziduală NC 7307 19 90 (ca alte articole din alte tipuri de fier). La 14 februarie 2019, Comisia a publicat Regulamentul (UE) 2019/262 (7) prin care s-au modificat trimiterile la codurile TARIC pentru a le alinia la concluziile Curții de Justiție. Întrucât măsurile antidumping sunt instituite în conformitate cu definiția produsului, indiferent de clasificarea tarifară, această modificare nu a avut niciun impact asupra sferei de aplicare a definiției produsului din cadrul măsurilor în vigoare.

(8)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (8) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de reexaminare (denumită în continuare „cererea”) în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(9)

Cererea a fost depusă la 13 februarie 2018 de Comitetul de protecție pentru accesoriile turnate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”). Solicitantul reprezintă peste 95 % din producția totală a Uniunii de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal.

(10)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca rezultat probabil continuarea sau reapariția dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(11)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a publicat la 8 mai 2018 un aviz de deschidere (denumit în continuare „avizul de deschidere”) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (9).

(12)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2017 și 31 martie 2018 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(13)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. Comisia a informat în mod specific solicitanții, producătorii cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți și autoritățile din RPC și din Thailanda, importatorii, furnizorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți ca fiind interesați cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să coopereze.

(15)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat că a constituit provizoriu un eșantion de producători din Uniune.

(18)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări de produs similar efectuate în anul 2017 care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil.

(19)

Eșantionul a fost alcătuit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 70 % din volumul total estimat al vânzărilor Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații în legătură cu eșantionul provizoriu. Nu s-au primit niciun fel de observații. Prin urmare, Comisia a concluzionat că eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(20)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Șapte importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate.

(21)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări de produs care face obiectul reexaminării efectuate în anul 2017 care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil.

(22)

Eșantionul a fost constituit din trei importatori din Uniune. Nu s-au primit observații privind eșantionul selectat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că eșantionul este reprezentativ pentru importatorii din Uniune.

(23)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile precizate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(24)

Doi producători din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul scăzut de producători cooperanți, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(25)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din Thailanda să furnizeze informațiile precizate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Regatului Thailandei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(26)

Un producător din Thailanda s-a făcut cunoscut, dar nu a trimis un răspuns privind eșantionarea.

(27)

Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor din Thailanda.

(28)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion, celor trei importatori neafiliați incluși în eșantion, celor doi producători din RPC care s-au făcut cunoscuți pentru exercițiul de eșantionare, precum și autorităților chineze. S-au primit răspunsuri la chestionare doar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion.

(29)

Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor din RPC.

(30)

Comisia a căutat și a verificat împreună cu părțile cooperante toate informațiile considerate necesare pentru ancheta sa. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

Producătorii din Uniune

(31)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei care tind să demonstreze existența în RPC a unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat că este adecvat să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(32)

În consecință, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia i-a invitat, prin avizul de deschidere privind mijloacele de producție utilizate, pe toți producătorii cunoscuți din RPC să transmită informațiile solicitate în anexa III la avizul de deschidere privind mijloacele de producție utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Cei doi producători care au trimis răspunsuri privind eșantionarea au transmis, de asemenea, informațiile solicitate în anexa III.

(33)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis, de asemenea, un chestionar autorităților chineze. Nu s-a primit niciun răspuns din partea autorităților chineze.

(34)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își exprime punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă justificative cu privire la caracterul adecvat al aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării prezentului aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(35)

Un producător chinez a afirmat că metodologia pe care Comisia intenționează să o utilizeze este ilegală și nu este în conformitate cu obligațiile UE în temeiul Acordului antidumping al OMC. Cu toate acestea, partea interesată în cauză nu a furnizat elemente de probă în sprijinul afirmației sale.

(36)

În plus, acest producător chinez a afirmat că nu au existat distorsiuni în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, iar prețurile și costurile sale, inclusiv costurile materiilor prime și energiei, au fost rezultatul forțelor de pe piața liberă. Aceste afirmații nu au fost susținute de elemente de probă suplimentare, iar partea respectivă nu a cooperat la anchetă.

(37)

Având în vedere faptul că afirmațiile nu au fost susținute cu elemente de probă, Comisia nu le-a putut evalua în mod specific. Cu toate acestea, în orice caz, Comisia a evaluat dacă au existat distorsiuni în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această evaluare este prezentată în secțiunile 3.2.2.2-3.2.2.9 de mai jos.

(38)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale bazate pe prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(39)

La 20 iunie 2018, Comisia a publicat o primă notă la dosar (denumită în continuare „nota din 20 iunie 2018”) (10), prin care solicita opinia părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le-ar putea utiliza pentru determinarea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuță din regulamentul de bază. Nota respectivă a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de producătorii chinezi pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor care guvernează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, serviciile Comisiei au identificat patru posibile țări reprezentative: Thailanda, Turcia, Argentina și Brazilia. În ceea ce privește ultimele două țări, nota din 20 iunie 2018 a recunoscut că s-a remarcat lipsa de date publice financiare suficiente.

(40)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații. Cu toate acestea, s-au primit observații doar de la unul dintre solicitanți și de la un producător chinez.

(41)

Observațiile primite cu privire la nota din 20 iunie 2018 au fost abordate într-o a doua notă privind sursele pentru determinarea valorii normale, din data de 8 martie 2019 („denumită în continuare nota din 8 martie 2019”) (11). Lista factorilor de producție a fost stabilită și s-a concluzionat că, la momentul respectiv, Thailanda era cea mai adecvată țară reprezentativă în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații, dar nicio observație nu a fost prezentată.

(42)

Produsul care face obiectul reexaminării constă în accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă și din fontă cu grafit sferoidal, cu excepția componentelor de fitinguri de compresie care utilizează filetaje metrice conforme cu standardul ISO DIN 13 și a cutiilor de joncțiune circulare filetate din fontă maleabilă fără capac, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 19 10 (codul TARIC 7307191010) și ex 7307 19 90 (codul TARIC 7307199010) și originare din RPC și din Thailanda (denumite în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(43)

Principalele materii prime sunt deșeurile de metal, cocsul/energia electrică/gazul, nisipul (pentru turnare în forme) și zincul (pentru galvanizare). Prima etapă a procesului de fabricație este topirea deșeurilor metalice. Aceasta este urmată de procesul de turnare în diferite forme, care sunt apoi separate în piese individuale. Produsele trebuie să treacă printr-un proces îndelungat de recoacere pentru a garanta faptul că acestea sunt suficient de maleabile pentru a fi utilizate în aplicații în care, de exemplu, este necesară rezistența la șocuri și la vibrații și pentru a rezista la schimbările rapide de temperatură. Ulterior, accesoriile pot fi galvanizate. Apoi au loc filetarea și alte operațiuni de mecanică generală.

(44)

Accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi se utilizează pentru conectarea a două sau mai multe țevi sau tuburi, conectarea unei conducte la un aparat, schimbarea direcției unui flux de fluid sau închiderea unei conducte. Accesoriile turnate filetate pentru tuburi și țevi sunt utilizate mai ales în sistemele pentru gaze, apă și de încălzire a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale. Ele sunt utilizate, de asemenea, pentru sistemele de conducte ale rafinăriilor petroliere. Aceste accesorii sunt disponibile în multe configurații, cele mai frecvente dintre acestea fiind coturile de 90 de grade, teurile, racordurile, crucile și reducțiile. Acestea sunt produse atât în formă negalvanizată, cât și în formă galvanizată.

(45)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(46)

Prin urmare, produsele respective au fost considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(47)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(48)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 29, niciunul dintre producătorii chinezi nu a cooperat la anchetă. Producătorii chinezi nu au furnizat răspunsuri la chestionar, nici date privind prețurile și costurile de export, prețurile și costurile de pe piața internă, capacitatea, producția, investițiile etc. De asemenea, autoritățile chineze și producătorii chinezi nu au transmis observații cu privire la elementele de probă din dosarul cazului, nici cu privire la documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Significant Distortions in the Economy of the People's Republic of China for the Purposes of Trade Defence Investigations” (denumit în continuare „raportul”) (12). Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(49)

Comisia a informat autoritățile chineze și pe cei doi producători chinezi cu privire la aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Nu au fost transmise niciun fel de observații.

(50)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos s-au bazat în special pe informațiile conținute în cerere, în declarațiile părților interesate, în statisticile colectate în temeiul articolului 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumite în continuare „baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6)”] și în alte surse publice identificate, după caz, mai jos (considerentele 115 și 127).

(51)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6) arată că 7 666 de tone de accesorii maleabile au fost importate în Uniune din RPC, reprezentând 21 % din consumul total al Uniunii. În consecință, Comisia a concluzionat că importurile efective efectuate în perioada anchetei de reexaminare au fost reprezentative și, prin urmare, a analizat dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(52)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(53)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „(î)n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(54)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta anchetă că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa de cooperare a autorităților chineze și a producătorilor chinezi, a fost adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(55)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede următoarea definiție: „[d]istorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(56)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) țin seama, printre altele, de lista neexhaustivă de elemente din dispoziția precedentă. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, la evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative, se ține seama de impactul potențial al unuia sau mai multora dintre aceste elemente asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului în cauză. Într-adevăr, întrucât această listă nu este cumulativă, nu este necesar să se analizeze toate elementele pentru constatarea existenței unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie să se bazeze pe toate elementele de probă disponibile.

(57)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede următoarele: „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(58)

Părțile interesate au fost invitate să respingă, să comenteze sau să completeze elementele de probă conținute în dosarul de anchetă la momentul deschiderii anchetei. În acest sens, Comisia se bazează pe un raport care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la multe niveluri ale economiei, inclusiv a unor distorsiuni specifice în ceea ce privește factorii cheie de producție (precum terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare specifice (cum ar fi oțelul și produsele chimice), care sunt deosebit de relevante pentru ancheta de față. Raportul a fost inclus în dosarul de anchetă.

(59)

Comisia a analizat dacă era adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă din RPC, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a efectuat această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv pe baza elementelor de probă incluse în raport, care este bazat pe surse disponibile public, în special pe legislația chineză, pe documente oficiale de politică chineze publicate, pe rapoarte publicate de organizații internaționale, precum și pe studii și articole realizate de cadre universitare renumite, identificate în mod specific în raport. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării.

(60)

Astfel cum se specifică în considerentele 28-33, nici autoritățile chineze, nici producătorii chinezi nu au formulat observații sau furnizat dovezi care să susțină sau să respingă elementele de probă existente în dosarul cazului, inclusiv în raport, și dovezile suplimentare furnizate de solicitanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la caracterul adecvat al aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(61)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul de „economie de piață socialistă”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a populației active”. Economia statului este „forța motrice a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea economică” (13). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții publice substanțiale în economie, dar astfel de intervenții sunt mandatate în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra proprietății private se raportează la întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legea privind proprietatea chineză este un exemplu grăitor: ea se referă la etapa primară a socialismului și încredințează statului competența de a susține sistemul economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Alte forme de proprietate sunt tolerate, legea permițându-le să se dezvolte în paralel cu proprietatea de stat (14).

(62)

În plus, în conformitate cu legislația chineză, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și rolul statului nu pot fi diferențiate. În urma unei modificări a Constituției chineze din martie 2018, rolul principal al PCC a fost consolidat și mai mult, fiind reafirmat în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției: „[S]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze” s-a adăugat o a doua teză: „[T]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este poziția de lider a Partidului Comunist Chinez.” (15) Aceasta ilustrează controlul PCC asupra sistemului economic din RPC. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic cuprinzător în interiorul limitelor pe care se exercită forțele de pe piața liberă.

(63)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă, în conformitate cu obiectivele sale, care coincide cu agenda politică stabilită de PCC, mai degrabă decât să reflecte condițiile economice predominante de pe o piață liberă (16). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, printre acestea numărându-se sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și la nivelul cadrului de reglementare.

(64)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ global, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici interdisciplinare și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile la nivel de provincie sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai generale. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin obiective explicite privind producția. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât cei privați, cât și cei de stat, trebuie să își adapteze efectiv activitățile în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Nu numai datorită caracterului obligatoriu al planurilor, ci și pentru că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, operatorii economici sunt determinați, astfel, să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.2.5 de mai jos) (17).

(65)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar din China este dominat de băncile comerciale deținute de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze mai degrabă la obiectivele de politică industrială ale guvernului decât la evaluarea avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.2.8 de mai jos) (18). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă sunt mai puțin importante decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt înființate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu vizează maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci asigurarea controlului și permiterea intervenției statului și a PCC (19).

(66)

În al treilea rând, în ceea ce privește cadrul de reglementare, intervențiile din partea statului în economie iau o serie de forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate în mod regulat pentru îndeplinirea unor obiective de politică, altele decât eficiența economică, subminând astfel principiile de piață din zonă. Legislația aplicabilă prevede în mod precis că achizițiile publice trebuie efectuate pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Cu toate acestea, natura acestor obiective rămâne nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (20). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (21).

(67)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Aceste intervenții guvernamentale substanțiale sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficace a resurselor în conformitate cu principiile pieței (22).

(68)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea sub proprietatea, controlul și supravegherea politicilor sau orientările statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(69)

În ceea ce privește proprietatea statului, în sectorul siderurgic persistă un grad ridicat de participare din partea guvernului chinez. Unii dintre marii producători se află în proprietatea statului, câțiva dintre aceștia fiind menționați în mod specific în „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020” (23), ca exemple de realizări ale celei de a 12-a perioade cincinale de planificare (cum ar fi Baosteel, Anshan Iron and Steel, Wuhan Iron and Steel etc.). Cu toate că se estimează că numărul de întreprinderi de stat și numărul de întreprinderi private sunt aproape egale, dintre cei cinci producători chinezi de oțel din clasamentul primilor zece cei mai mari producători de oțel din lume, patru sunt întreprinderi de stat (24). În același timp, în timp ce primii zece producători au preluat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, guvernul chinez intenționează să consolideze între 60 % și 70 % din producția de fier și oțel în aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni, până în 2025 (25). Această consolidare poate atrage cu sine fuziuni forțate între întreprinderi private profitabile și întreprinderi de stat neperformante (26).

(70)

În ceea ce privește controlul statului, guvernul și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor. Statul (și, în multe privințe, de asemenea, PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderile individuale, ci și își revendică dreptul de a participa la procesul lor de luare a deciziilor operaționale. Elementele care indică existența unui control guvernamental asupra întreprinderilor din sectorul siderurgic sunt dezvoltate în continuare în secțiunea 3.2.2.4 de mai jos, în special în considerentul 75.

(71)

În ceea ce privește supravegherea și orientarea politicilor de către stat în acest sector, existența unor astfel de supravegheri și orientări este demonstrată, pe de o parte, de legăturile strânse dintre întreprinderile din sectorul siderurgic și PCC, care este prezent și care își susține dreptul de a lua decizii în astfel de întreprinderi (a se vedea, în special, considerentele 74-75) și, pe de altă parte, de documentele de planificare industrială publică, precum și de instrumentele de politică guvernamentală și directivele guvernamentale suplimentare aplicabile sectorului (a se vedea, în special, considerentele 79-83). Având în vedere nivelul ridicat de intervenție a statului în sectorul siderurgic, astfel cum se descrie în continuare, chiar și producătorii privați de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi din oțel sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață.

(72)

Controlul, supravegherea în materie de politici și orientarea sectorului de către autoritățile chineze reiese, de asemenea, din obiectivele principalei asociații a industriei sectoriale, Asociația pentru fier și oțel din China (denumită în continuare „AFOC”). În conformitate cu articolul 3 din actul constitutiv al AFOC, asociația „își desfășoară activitatea în serviciul întreprinderilor, deservește sectorul respectiv și deservește guvernul (…) și depune eforturi pentru a asigura un rol de corelare între guvern și întreprinderile implicate”. În plus, articolul 24 prevede că AFOC „îndeplinește orice altă sarcină care îi este încredințată de guvern și de administrația relevantă”, în timp ce articolul 26 prevede că AFOC „respectă în mod corespunzător linia, orientările, politicile, guvernanța politică a partidului” (27).

(73)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că piața pentru accesoriile turnate pentru tuburi și țevi din RPC a fost deservită în mare măsură de întreprinderi care au făcut obiectul unui control sau al unei supravegheri politice sau al unor orientări din partea guvernului chinez.

(74)

Statul chinez este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul întreprinderilor deținute de stat de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (28), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Potrivit legislației RPC privind societățile comerciale, în fiecare întreprindere trebuie să se înființeze câte o organizație a PCC (care să cuprindă minimum trei membri PCC astfel cum se specifică în constituția PCC (29)) iar întreprinderea trebuie să ofere condițiile necesare pentru activitățile organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderile deținute de stat ca o chestiune de principiu politic. Se raportează, de asemenea, că PCC exercită presiuni asupra întreprinderilor private în sensul punerii „patriotismului” pe primul loc și al respectării disciplinei de partid (30). În 2017, s-a raportat că celulele de partid existau în proporție de 70 % din aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește decizia comercială în cadrul întreprinderilor respective (31). Aceste reguli se aplică în mod general întregii economii chineze, inclusiv sectorului siderurgic. Prin urmare, s-a stabilit că aceste norme se aplică, de asemenea, producătorilor de accesorii maleabile și furnizorilor de mijloace de producție ai acestora.

(75)

Mai ales în sectorul siderurgic există legături strânse între procesele decizionale ale întreprinderilor active în acest sector și stat, în special PCC. În cadrul recentei anchete antisubvenție cu privire la anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC (32), Comisia a stabilit că trei din cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion erau întreprinderi de stat. În toate cele trei grupuri, președinții consiliului de administrație sau președintele îndeplinea(u) și funcția de secretar al comitetului de partid al organizației PCC a grupului. În mod similar, în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, se poate demonstra că, în cadrul întreprinderilor producătorilor chinezi, există persoane care fac parte din structurile de partid care se suprapun cu organele de conducere. De exemplu, vicepreședintele consiliului de administrație al societății Jinan Meide Casting Co. Ltd a fost, în același timp, secretar al comitetului de partid cel puțin în perioada 2013-2016 (33).

(76)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.2.2.8 de mai jos), precum și în furnizarea materiilor prime și a factorilor de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței (34).

(77)

Pe baza celor de mai sus, concluzia este că prezența statului în societățile din sectorul siderurgic, precum și din sectorul financiar, permite autorităților chineze să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(78)

Direcția economiei chineze este într-o mare măsură determinată de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și prevede obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau altfel importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în conformitate cu forțele pieței (35).

(79)

Industria siderurgică este considerată drept o industrie-cheie de către guvernul chinez (36). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe industria oțelului, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru 2016-2020”. Acest plan arată că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (37). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (38), inclusiv obiectivele specifice legate de deșeurile de oțel (39). Existența unor politici industriale privind deșeurile de oțel reiese și din alte documente guvernamentale, cum ar fi obiectivele stabilite de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MITI) în ceea ce privește obiectivele stabilite de MITI pentru creșterea treptată a utilizării deșeurilor de oțel (40).

(80)

Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (41) prevede sprijin pentru întreprinderile producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate (42). De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (43).

(81)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (44) (denumit în continuare „catalogul”) enumeră sectoarele de producere a fierului și oțelului ca industrii încurajate. În special, Catalogul încurajează „[d]ezvoltarea și aplicarea tehnologiilor pentru produse din oțel cu performanțe superioare, de înaltă calitate și modernizarea acestora, inclusiv, dar fără a se limita la foi de tablă pentru industria auto cu rezistență ridicată de cel puțin 600 MPa, oțel pentru conducte de înaltă performanță pentru transportul de petrol și gaze, plăci late și groase de înaltă rezistență pentru nave, oțel pentru ingineria navală, plăci cu grosime moderată de cel puțin 420 MPa pentru clădiri, poduri și alte structuri, oțel pentru căi ferate de mare viteză și transport greu, oțel siliconic cu pierdere mică de fier și inducție magnetică ridicată, oțel cu rezistență la coroziune și uzură, oțel inoxidabil aliat cu economisire de resurse (oțel inoxidabil feritic modern, oțel inoxidabil duplex și oțel inoxidabil nitrurat), sârmă laminată și bare din oțel special pentru componente de bază de înaltă performanță (angrenaje de înaltă performanță, buloane egale cu sau mai mari de gradul 12,9, arcuri cu rezistență ridicată și rulmenți cu durată de viață îndelungată), precum și materiale forjate din oțel special de înaltă calitate (oțel de scule și pentru turnare, oțel inoxidabil și oțel pentru utilaje, printre altele)”. Aplicabilitatea catalogului a fost confirmată de recenta anchetă antisubvenție cu privire la anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din RPC (45).

(82)

În plus, în ultimii ani, RPC a menținut o serie de restricții la export pentru factorii esențiali de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, chiar dacă o parte dintre acestea au fost în cele din urmă eliminate în urma unei hotărâri a OMC (46). În special, RPC a menținut taxele la export pentru deșeurile de oțel și de zinc, precum și pentru feromangan (47). Acest lucru a fost în conformitate cu politicile de consolidare a industriilor interne existente care sunt prevăzute în cel de-al 13-lea Plan cincinal privind metalele neferoase și care prevăd un control strict al instalațiilor de topire a zincului nou înființate, precum și o reformă tehnologică a capacităților de zinc depășite (48). În mod similar, cel de-al 13-lea plan cincinal pentru resurse minerale prevede controlul statului asupra capacităților de exploatare a zincului și solicită concentrarea resurselor în întreprinderile de bază din anumite zone geografice (49).

(83)

În continuare, autoritățile chineze ghidează dezvoltarea sectorului siderurgic în conformitate cu o gamă largă de instrumente și directive de politică referitoare, printre altele, la: compoziția și restructurarea pieței, materii prime, investiții, eliminarea capacităților, gama de produse, relocare, modernizare etc. Prin intermediul acestor mijloace, dar și prin intermediul altora, autoritățile chineze conduc și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea sectorului (50). Problema actuală a supracapacității este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor autorităților chineze și a distorsiunilor rezultate.

(84)

Prin urmare, s-a stabilit că autoritățile chineze au pus în aplicare politici publice care influențează forțele de pe piața liberă în ceea ce privește producția de accesorii turnate pentru tuburi și țevi, precum și materiile prime utilizate pentru fabricarea lor.

(85)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest lucru pare să își aibă originea în faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează în mod oficial pe principii similare legilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez se caracterizează printr-o aplicare insuficientă sistematică. Numărul falimentelor rămâne în mod clar scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe care funcționează efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. De asemenea, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, de multe ori având o influență directă asupra rezultatului procedurilor (51).

(86)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (52). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Cu toate acestea, aceste dispoziții nu sunt respectate în mod obișnuit, anumiți cumpărători obținându-și terenurile în mod gratuit sau sub prețul pieței (53). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice la momentul alocării terenurilor (54).

(87)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și proprietate nu pare să funcționeze corespunzător, ducând la distorsiuni în ceea ce privește menținerea pe linia de plutire a întreprinderilor insolvabile și în raport cu furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Aceste legi se aplică, de asemenea, în ceea ce privește sectorul siderurgic, inclusiv producătorii-exportatori ai produsului care face obiectul reexaminării.

(88)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul siderurgic, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată.

(89)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile în materie de liberă asociere și negocieri colective. RPC nu a ratificat o serie de convenții de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (55). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Cu toate acestea, această organizație nu este independentă față de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (56). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, ceea ce limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are în mod obișnuit drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și au venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (57). Aceste constatări conduc la distorsionarea costurilor salariale în RPC.

(90)

Sectorul siderurgic, inclusiv produsul vizat de reexaminare, face, de asemenea, obiectul sistemului chinez de drept al muncii descris. Accesoriile turnate pentru tuburi și țevi sunt astfel afectate de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (la accesul la capitalul sau la inputurile întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă din RPC).

(91)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic, costurile salariale au fost distorsionate, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(92)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este supus unor diverse distorsiuni.

(93)

În primul rând, sistemul financiar chinez se caracterizează printr-o poziție puternică a băncilor deținute de stat (58) care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar întreprinderilor nefinanciare deținute de stat, băncile rămân legate de stat nu numai prin intermediul dreptului de proprietate, ci și al relațiilor personale (directorii executivi ai marilor instituții financiare deținute de stat sunt în cele din urmă numiți de PCC) (59) și, din nou, la fel ca întreprinderile nefinanciare deținute de stat, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (60). Această situație este agravată și de normele suplimentare existente care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau altfel importante (61).

(94)

Deși se recunoaște că ar putea exista diverse instrumente juridice care fac trimitere la necesitatea de a respecta comportamentul bancar normal și normele prudențiale, cum ar fi necesitatea de a analiza gradul de solvabilitate al împrumutatului, elementele de probă relevante arată că aceste dispozițiile joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente legislative (62). Constatările anchetelor de apărare comercială anterioare au condus, de asemenea, la aceeași concluzie (63).

(95)

În plus, ratingul obligațiunilor și cel de credit sunt adesea distorsionate din mai multe motive, printre care faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a firmei pentru guvernul chinez și puterea oricărei garanții implicite a guvernului. Estimările indică în mod clar că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (64).

(96)

Această situație este agravată și de normele suplimentare existente care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau altfel importante (65). Aceasta are drept rezultat o preferință de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(97)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital cu un randament tot mai redus al investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a efectului de levier corporativ din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu urmăresc răspunsurile comerciale normale.

(98)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor la sau sub rata de referință reprezintă încă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, având în vedere că această cotă a crescut semnificativ din 2015 în ciuda înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor scăzute în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(99)

Creșterea totală a creditelor în RPC indică o înrăutățire a eficienței alocării de capital, fără a exista semne de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au înregistrat o creștere rapidă în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a datoriilor de risc, guvernul chinez a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creditele irecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creând așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau schimbul de creanțe contra participații la capitalul social), fără a elimina neapărat problema datoriei globale sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(100)

În esență, în ciuda măsurilor recente luate pentru liberalizarea pieței, sistemul de credite corporative din RPC este afectat de probleme sistemice și distorsiuni semnificative care rezultă din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(101)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii de accesorii turnate pentru tuburi și țevi au avut acces la finanțarea acordată de instituțiile care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care nu acționează în alt mod independent față de stat.

(102)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la sectorul siderurgic, în general. Dimpotrivă, dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise mai sus în secțiunile 3.2.2.1-3.2.2.5, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.2.6-3.2.2.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(103)

Pentru a produce accesorii turnate pentru tuburi și țevi, este necesară o gamă largă de factori de producție. Atunci când producătorii de accesorii turnate pentru tuburi și țevi cumpără/contractează aceste inputuri, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt în mod clar expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de inputuri angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta bani care sunt supuși distorsiunilor în ceea ce privește sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, aceștia sunt supuși sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(104)

În consecință, nu numai că prețurile de vânzare pe piața internă ale accesoriilor turnate pentru tuburi și țevi nu pot fi utilizate, dar sunt afectate toate costurile de producție (inclusiv materii prime, energie, terenuri, finanțare, forță de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este influențată de intervenții substanțiale ale statului, așa cum este descris în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în legătură cu alocarea de capital, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un mijloc de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același lucru este valabil și pentru mijloacele de producție ale mijloacelor de producție și așa mai departe.

(105)

Analiza prezentată în secțiunile 3.2.2.2.-3.2.2.9., care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul siderurgic (inclusiv accesoriile turnate pentru tuburi și țevi), a arătat că prețurile sau costurile, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază și în absența oricărei cooperări din partea autorităților chineze și a producătorilor chinezi, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(106)

Prin urmare, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, și anume, în acest caz, pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că niciun producător chinez nu a cooperat în cadrul anchetei și că nu a fost prezentată nicio cerere conform căreia unele costuri interne ar fi nedistorsionate în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(107)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(108)

După cum s-a explicat în nota din 20 iunie 2018, Comisia a informat părțile interesate că a identificat patru țări reprezentative posibile: Argentina, Brazilia, Thailanda și Turcia și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să sugereze alte țări.

(109)

În ceea ce privește țara reprezentativă, după nota din 20 iunie 2018, Comisia a primit o comunicare din partea producătorului chinez Jinan Meide Casting Co., Ltd. (denumită în continuare „comunicarea din 18 iulie 2018”). Producătorul și-a exprimat dezacordul față de intenția Comisiei de a utiliza metodologia în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și a transmis câteva observații care sunt abordate în considerentele 35 și 36 de mai sus.

(110)

În ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, Comisia observă că, potrivit Băncii Mondiale, atât Thailanda, cât și Brazilia și Turcia sunt țări cu același nivel de venituri, și anume „venituri medii superioare”. Prin urmare, Thailanda, Turcia și Brazilia sunt, în această privință, la fel de adecvate ca țări reprezentative. Dimpotrivă, Argentina este clasificată ca țară cu venituri ridicate și, prin urmare, nu a mai fost luată în considerare în cadrul analizei.

(111)

În observațiile sale, Jinan Meide Casting Co., Ltd. a sprijinit Thailanda ca țară reprezentativă în raport cu Turcia, pe motivul proximității geografice, culturale și economice a Thailandei față de RPC. Alte argumente au vizat Turcia și nivelul mai ridicat de dezvoltare al acesteia în comparație cu Thailanda și RPC, precum și faptul că Turcia este țară candidată la aderarea la UE și se află într-o uniune vamală cu UE.

(112)

În ceea ce privește faptul că Turcia este țară candidată la aderarea la UE sau că se află într-o uniune vamală cu UE, Comisia remarcă, de asemenea, că aceste fapte nu sunt relevante atunci când se evaluează caracterul adecvat al unei țări ca țară reprezentativă. Jinan Meide nu a furnizat niciun argument sau element de probă cu privire la modul în care aceste elemente ar putea invalida țara respectivă ca potențială țară reprezentativă. În acest sens, Thailanda și Turcia sunt adecvate în aceeași măsură. De asemenea, proximitatea culturală și geografică nu afectează caracterul adecvat al unei țări. Evaluarea caracterului adecvat se bazează pe criterii economice, nu pe criterii culturale sau geografice. În consecință, aceste afirmații au fost respinse.

(113)

După cum s-a subliniat în nota din 20 iunie 2018, Comisia nu a fost în măsură să găsească date financiare publice cu privire la Brazilia. În urma unei analize mai aprofundate, Comisia a confirmat că astfel de informații nu au fost disponibile astfel cum s-a considerat inițial. De asemenea, nicio parte interesată nu a furnizat surse alternative în care astfel de date ar putea fi găsite. Prin urmare, Comisia a considerat că numai Thailanda și Turcia ar trebui să fie luate în considerare în continuare în analiza sa.

(114)

Astfel cum s-a menționat în nota din 20 iunie 2018, Comisia a găsit situații financiare disponibile în mod public pentru următorii producători ai produsului care face obiectul reexaminării din posibilele țări reprezentative:

(115)

În urma notei din 20 iunie 2018, rezultatele pentru anul 2017 ale celor trei societăți au fost puse la dispoziție în baza de date „Orbis” (68). În 2017, rentabilitatea societății Siam a devenit negativă. Prin urmare, pentru selectarea țării reprezentative, Comisia a luat în considerare celelalte două societăți comerciale, BRI din Thailanda și Trakya Döküm din Turcia.

(116)

BIS fabrică aproape exclusiv produsul care face obiectul reexaminării. Conform informațiilor disponibile în mod public, produsele sale acoperă doar accesoriile turnate pentru tuburi și țevi, fabricate în conformitate cu standardele americane, britanice și cu standardele DIN.

(117)

Trakya Döküm este un mare grup care fabrică multe alte produse. Potrivit informațiilor disponibile în mod public, Trakya Döküm fabrică produse pentru următoarele industrii: autovehicule, aparate de uz casnic, sisteme hidraulice, echipamente electrice, mașini, căi ferate, accesorii și construcții (inclusiv accesorii pentru țevi din fontă maleabilă și cleme de strângere) și alte produse, cum ar fi produsele de fixare, zalele pentru lanțuri și roțile de manevră. Produsul care face obiectul reexaminării constituie doar o mică parte din producția sa.

(118)

Astfel, în timp ce BIS fabrică aproape exclusiv produsul care face obiectul reexaminării, produsul care face obiectul reexaminării constituie doar o subcategorie a celor opt categorii de produse fabricate de Trakya Dükum. Prin urmare, având în vedere ponderea mai mare a produsului care face obiectul reexaminării în totalul cifrei de afaceri a societății, Comisia a considerat informațiile disponibile privind BIS mai adecvate decât cele privind Trakya Döküm. Acest lucru se datorează faptului că, în cazul BIS, cifrele privind costurile VAG și cifrele privind profitul sunt direct legate de produsul care face obiectul reexaminării, în timp ce datele furnizate de Trakya au fost mai puțin precise.

(119)

În ceea ce privește informațiile referitoare la factorii de producție, pentru ambele țări, Turcia și Thailanda, Comisia a considerat că aceste informații sunt disponibile la un nivel suficient de detaliat. Comisia a analizat cota importurilor din China către Thailanda și Turcia pentru principalul factor de producție, deșeurile de oțel. În cazul Thailandei, doar 4 % din totalul importurilor au fost originare din RPC. În ceea ce privește Turcia, nu s-a putut stabili cota importurilor din China, deoarece peste 50 % din importurile de deșeuri de oțel au fost raportate ca importuri în zonele de comerț liber turcești, fără a indica originea. Prin urmare, întrucât originea majorității importurilor în Turcia ale principalului factor de producție nu este disponibilă și, prin urmare, nu este posibil să se excludă importurile din RPC, Thailanda a fost considerată o țară reprezentativă mai adecvată.

(120)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, obiectivul este identificarea, într-o posibilă țară reprezentativă, a tuturor sau a unui număr cât mai mare posibil de factori de producție nedistorsionați corespunzători utilizați de producătorii chinezi, precum și de sume nedistorsionate aferente cheltuielilor generale de producție, costurilor VAG și profiturilor.

(121)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerat drept țară reprezentativă adecvată. În special, Thailanda deține o producție substanțială a produsului care face obiectul reexaminării și un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

(122)

Întrucât s-a stabilit că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată în acest caz, nu a fost necesar să se analizeze în continuare nivelul de protecție socială și de protecție a mediului din Thailanda.

(123)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) al patrulea paragraf din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(124)

În acest scop, Comisia a utilizat costurile VAG și profiturile societății thailandeze BIS, astfel cum au fost raportate în conturile de profit și pierdere ale BIS pentru 2017.

(125)

Nu au fost primite observații cu privire la acest aspect în termenul prevăzut de 10 zile.

(126)

Cheltuielile generale de producție nu sunt identificate separat în cifrele disponibile din conturile de profit și pierdere ale BIS. Din acest motiv, Comisia a considerat că este mai potrivit să utilizeze cheltuielile generale specifice acestui proces, pe baza informațiilor verificate furnizate de producătorul din Uniune inclus în eșantion, astfel cum se precizează în considerentul 135 de mai jos.

(127)

În nota din 20 iunie 2018, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza Global Trade Atlas („GTA”) pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție. În plus, în nota din 8 martie 2019 Comisia a precizat că va face apel la Oficiul Național de Statistică al Thailandei/Bank of Thailand pentru salariile din industria prelucrătoare și la Autoritatea pentru generarea energiei electrice din Thailanda pentru determinarea costului energiei.

(128)

După cum s-a menționat deja în considerentul 39 și în nota din 20 iunie 2018, Comisia a urmărit stabilirea unei liste inițiale de factori de producție și surse destinate a fi utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate în producția produsului care face obiectul reexaminării de către orice producător cooperant.

(129)

În absența cooperării producătorilor chinezi, Comisia s-a bazat pe solicitant pentru a specifica factorii de producție utilizați în producția de accesorii maleabile.

(130)

În ceea ce privește factorii de producție, Jinan Meide Casting Co., Ltd. a susținut că produsele care vor fi utilizate pentru a obține o valoare înlocuitoare pentru factorii de producție utilizați de producătorii chinezi ar trebui să fie cele cu un cod vamal de 8 cifre și ar trebui să fie ajustate în cazul în care codul a vizat alte produse.

(131)

Nivelul cifrelor la deschiderea procedurii, astfel cum reiese și din nota din 20 iunie 2018, a fost de 6 cifre, întrucât s-a urmat nomenclatura standard internațională a produselor a Organizației Mondiale a Vămilor, denumită „Sistemul armonizat” sau SA. Cu toate acestea, după ce a fost identificată o țară reprezentativă adecvată, Comisia a utilizat cel mai detaliat nivel al cifrelor disponibile în țara respectivă, astfel încât evaluarea diferitelor contribuții de cost pentru a determina valoarea normală să fie cât mai precisă cu putință. Prin urmare, astfel cum se poate observa în tabelul 1 de mai jos, Comisia a utilizat coduri de până la 11 cifre, specifice pentru Thailanda, în funcție de informațiile disponibile în fiecare caz.

(132)

Comisia nu a primit observații cu privire la factori specifici de producție, astfel cum se precizează în secțiunea 2 a notei din 20 iunie 2018.

(133)

Întrucât niciun producător chinez nu a trimis un răspuns la chestionar, Comisia s-a bazat pe faptele referitoare la factorii de producție, astfel cum s-a stabilit în cadrul anchetei, după cum se descrie mai jos.

(134)

Pe baza informațiilor de care dispune Comisia și care au fost confirmate în cursul verificărilor, care sunt, de asemenea, în concordanță cu elementele de probă obținute în contextul anchetei care a instituit măsurile (considerentul 1), există două procese principale de producție diferite utilizate pentru producția de accesorii turnate pentru tuburi și țevi. Principala diferență dintre procese se referă la etapa inițială de topire a materiei prime utilizate. În unul dintre procese, energia utilizată pentru încălzirea materiilor prime este generată prin arderea cocsului într-un cuptor denumit „cubilou”. În celălalt proces, căldura de topire a materiilor prime este generată cu ajutorul unui arc electric. În consecință, în această primă etapă a producției, Comisia a observat diferențe privind factorii de producție ai acestor două procese de producție. Aceste diferențe privesc, în principal, nivelul de consum al cocsului și nivelul consumului de energie electrică.

(135)

Conform informațiilor de care dispune Comisia în urma anchetei inițiale și a exercițiului de eșantionare pentru prezenta anchetă, cel mai mare producător de accesorii maleabile din RPC utilizează tipul de cuptoare de tip „cubilou” și, prin urmare, Comisia a decis să utilizeze factori de producție, ratele de consum și cheltuielile generale de producție specifice acestui proces, pe baza informațiilor puse la dispoziția Comisiei de către producătorul din Uniune care utilizează cuptoare de tip „cubilou”.

(136)

Având în vedere toate informațiile prezentate de solicitant, au fost identificați următorii factori de producție și poziția tarifară corespunzătoare din nomenclatura thailandeză, după caz:

Tabelul 1

Factori de producție

(137)

În ceea ce privește deșeurile de oțel, codul SA 7204 10 a fost indicat de către cei doi producători chinezi care au furnizat răspunsuri complete la anexa III la avizul de deschidere. Tabelul prezintă codul de 11 cifre specific pentru Thailanda, pe care, în absența unor informații suplimentare din partea producătorilor chinezi și a observațiilor din partea altor părți interesate, Comisia l-a utilizat pentru calcularea valorii normale.

(138)

În ceea ce privește zincul, acest factor de producție a fost raportat de către unul dintre producătorii din Uniune și de către unul dintre producătorii chinezi, dar cu coduri diferite. Producătorul din Uniune a raportat codul 7901 11 00 pentru „Zinc, sub formă brută, nealiat, conținând cel puțin 99,99 % din greutate zinc”, iar producătorul chinez a propus utilizarea codului 2608 00, și anume „Minereuri de zinc și concentratele lor”. Comisia a considerat că nu este adecvat să utilizeze codul pentru minereul de zinc și a decis să utilizeze codul SA sub forma prezentată în tabel, astfel cum a propus producătorul din Uniune.

(139)

În ceea ce privește ferosiliciul, solicitanții au indicat „Fe-aliaje” fără a preciza un cod. Producătorul chinez, precum și doi producători din Uniune au propus codul 7202 21 00. Comisia a utilizat codul de 11 cifre prezentat în tabel, specific Thailandei.

(140)

În ceea ce privește feromanganul, solicitanții au indicat „Fe-aliaje” fără a preciza un cod. Un producător chinez a sugerat codul SA 7202 30, care reprezintă ferosilicomanganul. Codul de 11 cifre specific Thailandei utilizat de Comisie a fost considerat a descrie mai bine factorul de producție utilizat de producătorii de accesorii turnate pentru tuburi și țevi.

(141)

În ceea ce privește nisipul, a existat o discrepanță între codul sugerat de un producător chinez și codurile constatate în timpul anchetei. Producătorul chinez care a făcut trimitere la „Nisip rășinos” a sugerat codul 3824 10 00 care se raportează la „Lianți preparați pentru tipare sau miezuri de turnătorie”, dar codul respectiv nu a corespuns descrierii factorului de producție sugerat de un producător din Uniune. Producătorul din Uniune nu a furnizat niciun cod. Pe baza descrierii procesului de producție, Comisia a utilizat codul de 11 cifre indicat în tabel. Acest cod respectă memorandumul Departamentului de Comerț al SUA din 21 octombrie 2016 (71) (denumit în continuare „memorandumul”), care a fost, de asemenea, transmis Comisiei de către unul dintre producătorii chinezi.

(142)

În ceea ce privește bentonita, codul de 11 cifre indicat în tabel și utilizat pentru calcul se raportează la același material ca și codul mai general cu 8 cifre propus de unul dintre producătorii din Uniune. Memorandumul stabilește același cod de 11 cifre. El se raportează la „Bentonită”. Niciunul dintre producătorii-exportatori nu a propus un cod tarifar pentru bentonită.

(143)

Pentru toate materialele, în absența oricăror informații pe piața thailandeză, Comisia s-a bazat pe prețurile de import. Un preț de import în țara reprezentativă a fost stabilit ca media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC, precum și următoarele țări care nu au o economie de piață: Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Coreea de Nord, Turkmenistan și Uzbekistan.

(144)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 105 că, în cazul de față, nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC ca urmare a existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b). Pe baza elementelor de probă disponibile și în absența oricărei respingeri de către părțile interesate, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea țărilor menționate în considerentul 143, importurile din alte țări terțe au rămas reprezentative, variind între 94 % și 100 % din totalul volumelor importate în Thailanda.

(145)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materialelor livrate la poarta fabricii producătorului chinez, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță, Comisia a adăugat costurile suplimentare de transport intern.

(146)

În ceea ce privește costul cu forța de muncă, Comisia a utilizat datele anchetei privind forța de muncă realizate de Oficiul Național de Statistică, Ministerul Economiei și Societății Digitale (72). Mai precis, Comisia a calculat costul respectiv pe baza salariului mediu lunar plus toate beneficiile suplimentare primite de angajați în sectorul de producție. Perioada cea mai recentă pentru care au fost disponibile date a fost primul trimestru al anului 2017, trimestrul imediat precedent perioadei anchetei de reexaminare.

(147)

În ceea ce privește cocsul, acest factor de producție a fost raportat de unul dintre producătorii din Uniune, la nivel de 6 cifre, și se raportează la „Cocs și semicocs de huilă, de lignit sau de turbă, chiar aglomerate; cărbune de retortă”. În ceea ce privește acest factor de producție, trebuie să se acorde o atenție deosebită faptului că acest cocs este utilizat ca sursă de energie, și nu „praful de cărbune” sau „cărbunele cocsificabil”, care pot constitui materii prime. Comisia a utilizat codul de 11 cifre specific pentru Thailanda, care se raportează la „Cocs și semicocs de huilă”. Acest cod era mai precis decât cel raportat de unul dintre producătorii din Uniune și se referea în mod mai precis la cocsul utilizat ca sursă de energie.

(148)

În ceea ce privește costurile energiei electrice, Comisia a aplicat prețul mediu de vânzare a energiei electrice practicat față de clienții direcți, astfel cum se indică în Raportul anual pentru 2017 al Autorității pentru generarea energiei electrice din Thailanda (73).

(149)

În ceea ce privește gazele naturale, Comisia a utilizat, de asemenea, datele publicate în Raportul anual pentru 2017 al Autorității pentru generarea energiei electrice din Thailanda, care menționează un preț mediu al gazelor naturale din 2017 de 239 Bath/milion de BTU (74). BTU (British Thermal Unit - unitate termică britanică) utilizată în Thailanda a fost convertită la cei 1 000 m3 utilizați de producătorul din Uniune folosind măsura echivalentă de 1 000 m3 = 35 915 milioane de BTU (75).

(150)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a urmat următoarele două etape.

(151)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat aceleași materiale, forță de muncă, energie și rată de consum aferentă precum cele ale celui mai mare producător din Uniune. Comisia a înmulțit factorii de utilizare cu costurile unitare nedistorsionate observate în țara reprezentativă Thailanda și a adăugat costurile de transport intern.

(152)

În al doilea rând, la costurile de producție identificate mai sus, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății thailandeze BIS și costurile de producție ale celui mai mare producător din Uniune.

(153)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Ca urmare a faptului că niciun producător chinez nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel de țară și nu separat pentru fiecare producător.

(154)

În absența cooperării producătorilor chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor CIF comunicate de Eurostat ajustate la nivelul franco fabrică.

(155)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-a efectuat o ajustare în sensul majorării de 8 % la valoarea normală pentru a se ține seama de costurile cu TVA nerambursabilă. Pe baza informațiilor furnizate de solicitant, s-a efectuat o ajustare în sens descrescător între 4 și 7 % a prețului de export pentru a se ține seama de transportul internațional de mărfuri și de asigurarea internațională.

(156)

În absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a produsului similar cu prețul de export mediu ponderat la nivel franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(157)

Pe această bază, Comisia a obținut o marjă de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, la un nivel de aproximativ 26 %.

(158)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(159)

Astfel cum s-a stabilit mai sus, s-a constatat că importurile de accesorii turnate pentru tuburi și țevi din RPC au făcut obiectul unui dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Din motive de exhaustivitate, Comisia a investigat și probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori din RPC pe alte piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(160)

Ca urmare a necooperării producătorilor din RPC, această examinare s-a bazat pe informațiile aflate la dispoziția Comisiei, și anume pe informațiile furnizate în cerere și pe informațiile din alte surse independente disponibile, cum ar fi statisticile oficiale privind importurile și informațiile obținute de la părțile interesate în cursul anchetei.

(161)

În conformitate cu informațiile din cerere (76), nu se cunoaște producția exactă a produsului care face obiectul reexaminării din RPC. Piața este fragmentată, cu mulți producători mici și cu o serie de mari producători. Pe baza informațiilor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit o capacitate de producție combinată de cel puțin 310 000 de tone pentru 6 dintre cei 30 de producători cunoscuți.

(162)

Cei doi producători care au furnizat răspunsuri în etapa de eșantionare au raportat o capacitate neutilizată de aproximativ 10 %. Presupunând că același procent de capacitate neutilizată este valabil pentru ceilalți producători, obținem o capacitate de producție neutilizată de 31 000 de tone. Chiar dacă se utilizează această abordare conservatoare, capacitatea neutilizată a Chinei reprezintă peste 80 % din consumul la nivelul Uniunii.

(163)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul abrogării măsurilor, Comisia a luat în considerare atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile.

(164)

În acest sens, Comisia a verificat informațiile din Global Trade Atlas (77), corespunzătoare codului SA 7307 19 accesorii turnate pentru tuburi și țevi, din fier n.s.n.î.a.p. (78) sau din oțel. Este disponibil doar codul la nivel de 6 cifre, iar codul pare să includă produse care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei reexaminări, cum ar fi accesoriile din fontă ductilă, racordurile canelate etc.

(165)

Astfel, pentru analiză, Comisia a utilizat răspunsurile din etapa de eșantionare furnizate de cei 2 producători chinezi și a constatat că prețurile de pe piața UE sunt mai atractive decât cele de pe anumite piețe de export și de pe piața internă. Prin urmare, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, piața Uniunii ar deveni și mai atractivă, cu o probabilitate de redirecționare a anumitor cantități vândute în prezent pe alte piețe. Este probabil ca importurile din RPC în Uniune să crească semnificativ și la prețuri de dumping.

(166)

Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Având în vedere elementele analizate la secțiunile 3.3.1 și 3.3.2, Comisia a concluzionat, de asemenea, că există o mare probabilitate ca producătorii chinezi să exporte cantități semnificative de accesorii turnate pentru tuburi și țevi în Uniune la prețuri de dumping, în cazul expirării măsurilor. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate de continuare a dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(167)

Astfel cum se precizează în considerentul 27, niciun producător din Thailanda nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile thailandeze cu privire la faptul că, din cauza lipsei cooperării, Comisia va aplica articolul 18 din regulamentul de bază, bazându-și constatările în legătură cu probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului pe datele disponibile. Comisia a primit observații de la Departamentul pentru Comerțul Exterior din Ministerul Comerțului și de la societatea thailandeză BIS Pipe Fitting Industry. Observațiile sunt abordate în considerentele 196 și 197 de mai jos.

(168)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor thailandezi, Comisia a utilizat datele disponibile pentru stabilirea valorii normale aferente Thailandei. În acest scop, au fost utilizate informațiile prezentate de solicitant.

(169)

Astfel, valoarea normală s-a bazat pe prețurile de pe piața internă din Thailanda, stabilite pe baza unei liste de prețuri interne care include un număr mare de tipuri de produs. Întrucât lista de prețuri a fost considerată ca nefiind actualizată, la prețurile din listă s-a aplicat un factor de corecție obținut prin utilizarea statisticilor oficiale și a unor informații suplimentare bazate pe cunoștințele privind piața respectivă. Pentru a obține prețurile franco fabrică, s-au scăzut un profit estimat pentru distribuitori și cheltuielile de transport.

(170)

În absența cooperării producătorilor thailandezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor privind prețurile de import CIF comunicate de Eurostat corectate la nivelul franco fabrică.

(171)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe baza informațiilor furnizate de solicitant, s-a efectuat o ajustare descrescătoare între 5 și 9 % a prețului de export pentru a ține seama de costurile de asigurare și navlu.

(172)

Comisia a comparat valoarea normală a produsului similar, astfel cum a fost raportată de solicitant, cu prețul de export la nivel franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(173)

Pe această bază, Comisia a obținut o marjă de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, la un nivel de aproximativ 33 %.

(174)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(175)

În urma constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Thailanda, relația dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune, atractivitatea pieței Uniunii.

(176)

Pentru a examina evoluția probabilă a exporturilor din Thailanda în cazul abrogării măsurilor, în absența cooperării, Comisia a utilizat cele mai bune informații disponibile din surse aflate la dispoziția publicului (site-urile web ale societăților și statisticile GTA) și informațiile furnizate în cerere.

(177)

Pentru Thailanda, cererea menționează existența a trei producători. În plus, autoritățile thailandeze au identificat 30 de producători potențiali (79) la deschiderea anchetei, dintre care doi au fost deja menționați în cerere. Cu toate acestea, au fost furnizate doar informații parțiale cu privire la producția și capacitățile neutilizate ale industriei thailandeze.

(178)

În ancheta inițială, cei doi producători-exportatori thailandezi reprezentând cea mai mare parte a exporturilor thailandeze aveau o capacitate neutilizată de 38 % sau de 8 200 de tone. Conform informațiilor disponibile în mod public, amploarea activității lor a rămas în mare măsură neschimbată de atunci (ambele societăți produc aproape exclusiv accesorii turnate pentru tuburi și țevi).

(179)

Într-o a doua etapă, Comisia a examinat dacă alte piețe ar fi putut absorbi între timp capacitatea neutilizată. Exporturile totale din Thailanda efectuate în 2011, perioada anchetei inițiale, s-au ridicat la 16 506 tone. În 2017, totalul exporturilor s-a ridicat la 18 610 tone, și anume cu aproximativ 2 100 de tone mai mult decât în 2011.

(180)

Comisia a concluzionat că numai o parte din capacitatea neutilizată, care exista în cursul anchetei inițiale, a fost direcționată către alte piețe de la data aplicării taxelor. Piața internă este infimă (< 10 % din vânzări) și nu ar fi fost, nici ea, în măsură să absoarbă capacitatea neutilizată.

(181)

Prin urmare, este probabil că majoritatea capacității neutilizate de 8 200 de tone (22 % din consumul Uniunii), care a existat în cursul anchetei inițiale, poate fi încă utilizată și direcționată către piața Uniunii în cazul expirării măsurilor. Chiar și pe baza ipotezei prudente conform căreia capacitatea neutilizată a scăzut în proporție egală cu totalitatea creșterii exporturilor, capacitatea neutilizată disponibilă s-ar ridica la 6 100 de tone sau la 17 % din piața Uniunii.

(182)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că există o capacitate neutilizată semnificativă disponibilă în Thailanda și, în consecință, există o mare probabilitate ca volumul exporturilor să crească în mod semnificativ, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(183)

În pofida taxelor antidumping în vigoare, în perioada anchetei de reexaminare, Thailanda încă a efectuat exporturi către Uniune, cu o cotă de piață de 4,5 %, ceea ce demonstrează că Uniunea a rămas o piață atractivă și o destinație atractivă pentru exporturi. Având în vedere gradul scăzut de utilizare a capacității de producție al producătorilor thailandezi, există o mare probabilitate ca exportatorii thailandezi să vizeze recâștigarea cotei de piață pierdute în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(184)

Statisticile de export thailandeze arată prețuri medii mai mari pentru aproape toate celelalte piețe principale de export pentru accesoriile maleabile decât pentru Uniune. Această diferență de preț poate fi cauzată de diferențele existente în ceea ce privește gama de produse sau măsurile în vigoare. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor thailandezi, Comisia nu poate evalua în mod fiabil aceste diferențe de preț.

(185)

Ancheta a indicat că exporturile din Thailanda au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Dincolo de volumele de import relativ scăzute în comparație cu consumul din Uniune din perioada anchetei de reexaminare, Comisia a luat în considerare existența unei capacități neutilizate ridicate și practica anterioară a producătorilor thailandezi.

(186)

Astfel, având în vedere elementele analizate în secțiunile 4.3.1 și 4.3.2, Comisia a concluzionat că, în cazul expirării măsurilor, este probabil că exporturile către Uniune efectuate la prețuri de dumping vor crește în mod semnificativ.

(187)

Produsul care face obiectul reexaminării a fost fabricat de către 5 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(188)

Comisia a stabilit producția totală din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare, la aproximativ 33 000 de tone, pe baza informațiilor furnizate de industria din Uniune. Astfel cum se menționează în considerentul 17, producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 70 % din producția totală a Uniunii.

(189)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii ca suma dintre volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și importurile totale în Uniune raportate de Eurostat la nivelul TARIC.

(190)

Consumul la nivelul Uniunii de produs care face obiectul reexaminării a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(191)

După ce a crescut în 2016 și în 2017, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 3 % în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2014. Piața accesoriilor maleabile este matură și nu a prezentat fluctuații mari în cursul perioadei examinate.

(192)

Comisia a examinat dacă importurile de accesorii turnate pentru tuburi și țevi originare din țările în cauză ar trebui să fie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(193)

Marja de dumping stabilită în raport cu importurile provenite din fiecare din țările în cauză este superioară pragului de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. Volumul importurilor provenite din fiecare dintre țările în cauză nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(194)

În ancheta inițială, evaluarea cumulativă a fost considerată adecvată, având în vedere condițiile de concurență comparabile între importurile din aceste două țări și produsul similar din Uniune, și anume prin aceleași canale de comercializare și către aceleași categorii de clienți. Comisia nu a primit nicio dovadă cu privire la modificări în această privință în cadrul prezentei anchete. Prin urmare, Comisia consideră că aceste constatări sunt încă valabile.

(195)

Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că sunt îndeplinite toate criteriile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, importurile din RPC și din Thailanda au făcut obiectul unei evaluări cumulative.

(196)

Misiunea Thailandei și BIS Pipe Fering Industry Co., Ltd., un producător thailandez, au afirmat că importurile din Thailanda ar trebui să fie excluse din reexaminare pe motivul scăderii constante a volumului importurilor și al faptului că cumulul cu importurile din RPC nu se justifică nici din punct de vedere legal, nici din punct de vedere economic.

(197)

Comisia a respins aceste afirmații, întrucât ancheta care a utilizat datele Eurostat detaliate la nivelul TARIC arată că, în pofida scăderii importurilor din Thailanda, volumul importurilor, care depășesc 5 % din totalul importurilor, este în continuare considerabil și, prin urmare, poate fi utilizat în evaluarea cumulativă în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(198)

Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC și din Thailanda către Uniune pe baza datelor Eurostat la nivelul TARIC și a cotelor de piață ale importurilor, prin compararea acestor volume ale importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 2.

Tabelul 3

Volumul de importuri ale Uniunii (tone)

(199)

Volumul importurilor produsului în care face obiectul reexaminării din țările în cauză pe piața Uniunii a scăzut cu 22 % în cursul perioadei examinate.

(200)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză a scăzut cu 6 puncte procentuale - de la 32 % până la 26 % - în cursul perioadei examinate. Această cotă de piață a scăzut în principal în perioada cuprinsă între 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Evoluția a urmat evoluția importurilor.

Tabelul 4

Cota de piață a Uniunii

(201)

Prin urmare, importurile din RPC și din Thailanda au continuat să intre în Uniune, în pofida măsurilor în vigoare, pe parcursul perioadei examinate.

(202)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza statisticilor Eurostat privind importurile la nivelul TARIC. Prețurile medii ale importurilor din RPC și din Thailanda în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețurile de import (EUR/tonă)

(203)

Prețurile de import din Thailanda au rămas destul de stabile în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile din RPC, care au început din 2014 la un nivel cu mult mai scăzut al prețurilor în comparație cu importurile din Thailanda, au redus decalajul către sfârșitul perioadei examinate.

(204)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(205)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din prețul industriei din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(206)

Comparația a arătat, în cazul importurilor din RPC și din Thailanda, o subcotare medie pe piața Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare de 47 % și, respectiv, 44 %.

(207)

În pofida unei creșteri a prețului mediu al importurilor din țările în cauză, cauzată în principal de creșterea prețurilor de import din RPC, nivelurile de subcotare au rămas semnificative.

(208)

Cota de piață a importurilor de produs care face obiectul reexaminării din alte țări terțe a evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Cota de piață a importurilor

(209)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate, cu o ușoară creștere temporară în 2015 și în 2016.

(210)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici cu un impact asupra situației industriei din Uniune pe durata perioadei examinate.

(211)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17, eșantionarea a fost utilizată pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune.

(212)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(213)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor prezentate de industria din Uniune și a răspunsurilor la chestionar verificate primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(214)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(215)

Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(216)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(217)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(218)

Volumul producției din Uniune a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate, în pofida scăderii consumului.

Tabelul 8

Capacitatea de producție a Uniunii (tone)

(219)

Capacitatea de producție a industriei din Uniune a rămas constantă pe parcursul perioadei examinate. Factorul de limitare a capacității este procesul de recoacere, necesitând active substanțiale (cuptoare) și timp. Cuptoarele nu pot fi oprite sau încălzite rapid și consumă niveluri ridicate de energie.

Tabelul 9

Utilizarea capacității de producție a Uniunii

(220)

Datorită creșterii volumului de producție din Uniune, utilizarea capacității a crescut cu 4 puncte procentuale.

(221)

Volumul vânzărilor producătorilor din Uniune pe piața Uniunii a crescut cu 7 % în cursul perioadei examinate, în conformitate cu creșterea producției și în pofida scăderii consumului, fiind în măsură să beneficieze de taxa antidumping în vigoare.

Tabelul 10

Volumul de vânzări ale Uniunii (tone)

(222)

Cota de piață a industriei din Uniune a crescut cu 6 puncte procentuale sau cu 11 % în cursul perioadei examinate, în timp ce importurile care au făcut obiectul unui dumping au scăzut cu 22 % în aceeași perioadă, înlocuind efectiv o parte din vânzările de accesorii turnate pentru tuburi sau țevi importate anterior.

Tabelul 11

Cota de piață a Uniunii

(223)

Ocuparea forței de muncă în echivalent normă întreagă (ENI) a urmat creșterea volumelor de producție din Uniune doar parțial, ceea ce indică faptul că industria din Uniune a raționalizat procesul de producție și a crescut productivitatea în perioada anchetei de reexaminare.

Tabelul 12

Ocuparea forței de muncă (ENI)

(224)

Industria din Uniune a fost în măsură să îmbunătățească productivitatea, ceea ce a dus la o creștere mai mare a volumelor de producție ale Uniunii decât creșterea ocupării forței de muncă în echivalent normă întreagă.

Tabelul 13

Productivitatea (tone/ENI)

(225)

Creșterea productivității rezultă, de asemenea, din inovațiile industriale, prin care roboții continuă să înlocuiască lucrătorii din fabrică, în special în ceea ce privește prelucrarea și expedierea.

(226)

Astfel cum se indică în tabelul 2, consumul la nivelul Uniunii a scăzut între 2014 și perioada anchetei de reexaminare cu mai mult de 1 000 de tone, în timp ce volumul importurilor care fac obiectul unui dumping a scăzut cu mai mult de 2 000 de tone în cursul aceleiași perioade. Industria din Uniune a reușit să își crească vânzările cu mai mult de 1 000 de tone, beneficiind de scăderea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(227)

Dumpingul a continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare la un nivel semnificativ, după cum se explică în secțiunea 3 de mai sus.

(228)

Deoarece volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și din Thailanda a fost mult mai mic decât în perioada anchetei inițiale, Comisia a concluzionat că impactul amplorii marjei de dumping asupra industriei din Uniune a fost mult mai puțin pronunțat decât în ancheta inițială.

(229)

Prețurile de vânzare unitare medii ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion practicate față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 15

Costurile medii de producție ale Uniunii, pe tonă

(230)

Tendința descrescătoare este rezultatul presiunii exercitate pe piață de importurile care fac obiectul unui dumping.

(231)

Prețul mediu de vânzare în Uniune al producătorilor incluși în eșantion a scăzut cu 4 % pe parcursul perioadei examinate, în timp ce costurile medii de producție au crescut cu 4 % în cursul aceleiași perioade, după cum se arată mai jos.

(232)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate:

Tabelul 16

Costul mediu cu forța de muncă, pe angajat

(233)

Nivelul stocurilor finale a scăzut pe parcursul perioadei examinate. În ansamblu, acesta a scăzut cu 33 %. Această scădere reflectă îmbunătățirea politicilor interne ale producătorilor din Uniune care urmăresc raționalizarea stocurilor pentru a elibera capitalul lor operațional.

Tabelul 17

Stocuri (tone)

(234)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(235)

Rentabilitatea a scăzut cu 24 % pe parcursul perioadei examinate, în special după 2016.

(236)

Fluxul net de lichidități, capacitatea industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile, a crescut semnificativ până în 2016, apoi a scăzut în perioada anchetei de reexaminare până la un nivel mai scăzut, dar, totuși, cu 17 % mai mare decât în 2014.

(237)

Dezvoltarea investițiilor producătorilor din Uniune a confirmat faptul că această industrie utilizează foarte intensiv capitalul. Este necesar să se realizeze investiții substanțiale pentru a respecta standardele de mediu în creștere, precum și pentru a contrabalansa costurile din ce în ce mai mari cu personalul necesar în producție prin înlocuirea acestuia cu roboți. Scăderea investițiilor în perioada anchetei de reexaminare începând cu 2015 este cauzată de calendarul/procesul de aprobare al unuia dintre producătorii incluși în eșantion și nu prevede nicio modificare a tendinței. De fapt, producătorii din Uniune consideră că vor fi necesare investiții substanțiale suplimentare pentru a menține niveluri de rentabilitate suficiente în viitor.

(238)

Randamentul investițiilor industriei din Uniune, profitul ca procent din valoarea contabilă netă a activelor, a scăzut cu 26 % în cursul perioadei examinate. Acest lucru se datorează în principal valorii din ce în ce mai mari a capitalului angajat în activele de producție, în comparație cu doar o ușoară scădere a profiturilor realizate în cursul perioadei examinate.

(239)

Datorită unui nivel suficient al rentabilității și randamentului investițiilor, producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost, în general, în măsură să atragă capital pentru cheltuielile de capital necesare. Cu toate acestea, unii producători din Uniune au întâmpinat din ce în ce mai multe dificultăți privind mobilizarea capitalului, având în vedere incertitudinea în ceea ce privește continuarea măsurilor și investițiile viitoare.

(240)

Instituirea măsurilor antidumping definitive în mai 2013 a inițiat o tendință descrescătoare a importurilor din țările în cauză în cursul perioadei examinate. Scăderea volumelor importurilor care au ajuns la prețuri mai mici comparativ cu prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune a avut ca rezultat atenuarea efectelor negative asupra pieței Uniunii.

(241)

Acest lucru a contribuit, însă, la îmbunătățirea situației industriei din Uniune în cursul perioadei examinate, permițând redresarea de pe urma efectelor prejudiciabile anterioare ale dumpingului.

(242)

Aceasta a contribuit la creșterea producției și a volumului vânzărilor, a fluxurilor pozitive de numerar și a randamentului investițiilor producătorilor din Uniune și a permis obținerea unei rentabilități solide, chiar dacă în scădere.

(243)

Cu toate acestea, chiar dacă industria din Uniune și-a revenit în mare măsură de pe urma prejudiciului anterior și pare a fi pe calea cea bună pentru a-și menține în continuare condiția pe termen lung, ea se află încă într-o situație dificilă din cauza potențialului de creștere foarte limitat al pieței Uniunii și a presiunii continue asupra prețurilor.

(244)

În plus, faptul că această industrie utilizează foarte intensiv capitalul face ca aceasta să fie deosebit de sensibilă la scăderea volumului vânzărilor sau a prețului unitar.

(245)

În ceea ce privește cele de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(246)

Comisia a concluzionat în considerentul 245 că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și din Thailanda, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(247)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din țările în cauză, atractivitatea pieței Uniunii și impactul importurilor din țările în cauză asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(248)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentele 182 și 162, în țările în cauză există capacități excedentare semnificative. Comisia nu a găsit niciun element care să indice o creștere semnificativă a cererii interne de produs care face obiectul reexaminării în țările în cauză sau pe orice piață a unei țări terțe în viitorul apropiat pentru a absorbi această capacitate neutilizată.

(249)

Astfel cum se explică în considerentele 165 și 183, piața Uniunii este o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din țările în cauză.

(250)

Acest lucru a fost confirmat între iunie 2016 și iunie 2017, când importurile din China au crescut în mod semnificativ, în urma abrogării temporare a taxei antidumping pentru produsul care face obiectul reexaminării fabricat de Jinan Meide. Acest producător și-a dublat importurile la preț scăzut către Uniune în primul trimestru al anului 2017, comparativ cu trimestrul anterior și cu valoarea obișnuită din primul trimestru pe parcursul perioadei examinate.

(251)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca producătorii din țările în cauză să își intensifice semnificativ prezența pe piața Uniunii, atât în ceea ce privește volumul, cât și cota de piață, și la prețuri de dumping care ar subcota în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei din Uniune.

(252)

Abrogarea măsurilor în vigoare ar însemna că producătorii din Uniune ar suferi un prejudiciu. Odată cu apariția probabilă a unor cantități mari de importuri din China și din Thailanda care să subcoteze prețurile, industria din Uniune ar fi obligată să își reducă în mod considerabil producția, ceea ce ar deprecia rapid nivelurile de rentabilitate.

(253)

Sensibilitatea industriei din Uniune la scăderea volumelor de producție sau a prețurilor de vânzare ar duce la o deteriorare foarte rapidă a rentabilității industriei, precum și a altor indicatori de performanță.

(254)

Producția de accesorii pentru tuburi sau țevi este o industrie care utilizează intensiv capitalul. Pentru a exploata o topitorie, este nevoie de instalații mari, inclusiv furnale, mașini de turnare, linii de galvanizare și recoacere. În plus, robotica necesară pentru a face față creșterii costurilor cu forța de muncă în Uniune prin înlocuirea mâinii de lucru umane este foarte costisitoare. Achiziționarea unei singure mașini automate pentru filetat un anumit tip de accesoriu poate costa până la 1 milion EUR. Acesta este un cost foarte important în raport cu cifra de afaceri și profitul tipice pentru această industrie.

(255)

Investițiile continue necesare în activele fixe nu ar mai fi justificate, iar recuperarea activelor de investiții deja achiziționate ar fi nesigură. Acest fapt ar putea duce la închiderea unor fabrici și la pierderea de locuri de muncă și ar determina, în cele din urmă, dispariția industriei.

(256)

După toate probabilitățile, abrogarea măsurilor ar conduce la o creștere semnificativă a importurilor la prețuri prejudiciabile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză care ar determina reapariția unui prejudiciu important pentru industria din Uniune.

(257)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor, ale distribuitorilor angro, ale comercianților cu amănuntul și ale utilizatorilor.

(258)

În cadrul anchetei inițiale, s-a ajuns la concluzia că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Uniunii. De asemenea, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, care analizează o situație în care măsurile antidumping au fost deja instituite, permite evaluarea eventualului impact negativ asupra părților vizate de măsurile antidumping actuale.

(259)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea continuării dumpingului și reapariției prejudiciului, s-ar putea concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi în interesul Uniunii în acest caz particular.

(260)

Ancheta a arătat că, dacă măsurile ar expira, acest lucru ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra industriei Uniunii. Situația industriei din Uniune s-ar deteriora rapid în ceea ce privește scăderea volumului vânzărilor și prețurilor de vânzare, generând o scădere puternică a rentabilității. Continuarea măsurilor ar permite industriei din Uniune să își exploateze pe deplin potențialul pe piața Uniunii, care este un mediu de concurență echitabil.

(261)

Prin urmare, menținerea măsurilor antidumping în vigoare este în interesul industriei Uniunii.

(262)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 20, Comisia a realizat un eșantion de trei importatori și i-a invitat să coopereze la prezenta anchetă. Niciunul dintre aceștia nu și-a manifestat disponibilitatea în acest sens.

(263)

În cadrul anchetei inițiale, având în vedere profiturile și sursele de aprovizionare ale importatorilor, s-a constatat că orice eventual impact negativ al instituirii măsurilor asupra importatorilor nu ar fi disproporționat.

(264)

În cadrul anchetei actuale, Comisia nu dispune de elemente de probă care să indice contrariul și, prin urmare, se poate confirma că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a importatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(265)

Comisia a contactat toți utilizatorii cunoscuți în cadrul prezentei anchete și i-a invitat să coopereze. Niciun utilizator nu a cooperat.

(266)

În cadrul anchetei actuale nu există dovezi care să indice că măsurile în vigoare i-au afectat în mod negativ. Din cauza prețului mic, ponderea produsului care face obiectul reexaminării în costurile totale ale noii construcții sau ale noii instalații este, de asemenea, limitată.

(267)

Pe această bază, se confirmă faptul că măsurile în vigoare în prezent nu au avut niciun efect negativ major asupra situației financiare a utilizatorilor și că menținerea măsurilor nu i-ar afecta în mod necorespunzător.

(268)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor antidumping definitive asupra importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC și din Thailanda.

(269)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea dumpingului, la reapariția prejudiciului și la interesul Uniunii, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de accesorii turnate filetate pentru tuburi și țevi, din fontă maleabilă, originare din Republica Populară Chineză și din Thailanda.

(270)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează menținerea măsurilor antidumping în vigoare. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații cu privire la această comunicare și pentru a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(271)

Nu au fost primite observații în termenul de 25 de zile prevăzut.

(272)

Potrivit articolului 109 din Regulamentul 2018/1046 (80), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(273)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping menționate în prezentul regulament se aplică numai importurilor de produs care face obiectul reexaminării fabricat de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării și care este fabricat de orice altă societate al cărei nume și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de nivelurile respective și li se va aplica taxa aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”.

(274)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie transmisă imediat Comisiei (81) și să conțină toate informațiile relevante. În special, orice modificare a activităților societății legată de producție, de vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, ulterior, în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(275)

Comitetul înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis niciun aviz,