20.12.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 325/18


REGULAMENTUL (UE) 2018/2026 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2018

de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (1), în special articolul 48,

întrucât:

(1)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 a fost stabilit un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS). Obiectivul EMAS este de a promova îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a organizațiilor prin crearea și punerea în aplicare de către acestea a unor sisteme de management de mediu, prin evaluarea performanței acestor sisteme, prin furnizarea de informații privind performanța de mediu, prin dialogul deschis cu publicul și cu alte părți interesate și prin implicarea activă a angajaților. Pentru realizarea acestui obiectiv, anexele I-IV la regulamentul menționat prevăd cerințele specifice care trebuie respectate de organizațiile care doresc să participe la EMAS și să obțină înregistrarea în EMAS.

(2)

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 prevede cerințele privind raportarea în materie de mediu. Această anexă ar trebui să fie modificată pentru a lua în considerare îmbunătățirile identificate pe baza experienței dobândite în ceea ce privește funcționarea sistemului EMAS. Având în vedere numărul și natura acestor modificări, este necesar, din motive de claritate, să se înlocuiască anexa IV în întregime.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 ar trebui modificat în consecință.

(4)

Organizațiile înregistrate în EMAS au obligația fie de a pregăti, fie de a actualiza o dată pe an o declarație de mediu în conformitate cu anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009. Cu excepția organizațiilor mici, care beneficiază de o derogare în această privință în temeiul articolului 7 din regulamentul menționat, declarația de mediu sau declarația de mediu actualizată trebuie să fie validată de un verificator de mediu acreditat sau autorizat, ca parte a verificării organizației în conformitate cu articolul 18 din regulamentul respectiv. Organizațiile care se pregătesc pentru înregistrarea în EMAS au, de asemenea, obligația de a depune, în cadrul cererii lor de înregistrare, o declarație de mediu validată. O perioadă de tranziție este, așadar, necesară, astfel încât organizațiile să aibă suficient timp la dispoziție pentru a asigura tranziția către modificările aduse prin prezentul regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 49 din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

În cazul în care validarea unei declarații de mediu sau a unei declarații de mediu actualizate trebuie să fie efectuată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1221/2009 după data intrării în vigoare a prezentului regulament, dar înainte de 9 ianuarie 2020, declarația poate, cu acordul verificatorului de mediu și al organismului competent, să fie validată fără a se lua în considerare modificarea introdusă prin articolul 1 din prezentul regulament.

În cazul în care o declarație de mediu actualizată nevalidată trebuie să fie transmisă unui organism competent în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 după data intrării în vigoare a prezentului regulament, dar înainte de 9 ianuarie 2020, declarația poate, cu acordul organismului competent, să fie pregătită fără a se lua în considerare modificarea introdusă prin articolul 1 din prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2018.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 342, 22.12.2009, p. 1.


ANEXĂ

„ANEXA IV

RAPORTAREA ÎN MATERIE DE MEDIU

A.   Introducere

Informațiile referitoare la mediu sunt prezentate într-un mod clar și coerent; acestea ar trebui să fie disponibile, de preferință, în format electronic. Organizația stabilește cel mai adecvat format pentru a pune aceste informații la dispoziția părților interesate, într-o manieră ușor de utilizat.

B.   Declarația de mediu

Declarația de mediu conține cel puțin următoarele elemente și îndeplinește cerințele minime prezentate mai jos:

(a)

o prezentare succintă a activităților, produselor și serviciilor organizației, a legăturilor organizației cu organizații-mamă, după caz, și o descriere clară și lipsită de ambiguitate a domeniului de aplicare al înregistrării în cadrul EMAS, cuprinzând o listă a amplasamentelor incluse în înregistrarea respectivă;

(b)

politica de mediu a organizației și o descriere succintă a structurii de guvernanță care susține sistemul său de management de mediu;

(c)

o descriere a tuturor aspectelor semnificative de mediu, directe și indirecte, care generează un impact semnificativ asupra mediului al organizației, o descriere succintă a abordării utilizate pentru determinarea importanței acestui impact și o explicație privind natura impactului în raport cu aspectele menționate;

(d)

o descriere a obiectivelor și a țintelor de mediu în raport cu impactul și aspectele semnificative de mediu;

(e)

o descriere a măsurilor puse în aplicare sau planificate pentru a îmbunătăți performanța de mediu, a atinge obiectivele și țintele și a asigura conformitatea cu cerințele legale în materie de mediu.

În cazul în care sunt disponibile, trebuie să se facă trimitere la cele mai bune practici de management de mediu relevante prezentate în documentele sectoriale de referință, astfel cum se menționează la articolul 46;

(f)

o sinteză a datelor disponibile cu privire la performanța de mediu a organizației în ceea ce privește aspectele semnificative de mediu ale acesteia.

Raportarea se face atât cu privire la indicatorii de performanță de mediu principali, cât și cu privire la indicatorii de performanță de mediu specifici, astfel cum se prevede în secțiunea C. În cazul în care există obiective și ținte de mediu, datele referitoare la acestea trebuie să fie raportate;

(g)

o trimitere la principalele dispoziții juridice care trebuie luate în considerare de către organizație în vederea asigurării conformității cu cerințele legale în materie de mediu, precum și o declarație privind conformarea legală;

(h)

o confirmare în ceea ce privește cerințele articolului 25 alineatul (8), precum și numele și numărul de acreditare sau de autorizare ale verificatorului de mediu și data validării declarației. În locul acestora, se poate folosi declarația menționată în anexa VII, semnată de verificatorul de mediu.

Declarația de mediu actualizată conține cel puțin elementele prezentate la literele (e)-(h) și îndeplinește cerințele minime de la literele respective.

Organizațiile pot decide să integreze în declarațiile lor de mediu informații factuale suplimentare legate de activitățile, produsele și serviciile organizației sau de respectarea de către acestea a unor cerințe specifice. Toate informațiile din declarația de mediu sunt validate de verificatorul de mediu.

Declarația de mediu poate fi inclusă în alte documente de raportare ale organizației (de exemplu, în rapoartele privind gestiunea, durabilitatea sau responsabilitatea socială a întreprinderilor). În cazul în care declarația de mediu este inclusă în aceste documente de raportare, se face o distincție clară între informațiile validate și cele nevalidate. Declarația de mediu trebuie să fie identificată în mod clar (de exemplu, prin utilizarea siglei EMAS), iar documentul trebuie să includă o scurtă explicație cu privire la procesul de validare în cadrul EMAS.

C.   Raportarea bazată pe indicatori de performanță de mediu și pe informații calitative

1.   Introducere

Atât în declarația de mediu, cât și în declarația de mediu actualizată, organizațiile raportează cu privire la aspectele lor de mediu semnificative, directe și indirecte, utilizând indicatorii de performanță de mediu principali și indicatorii de performanță de mediu specifici, astfel cum figurează mai jos. În cazul în care nu sunt disponibile date cantitative, organizațiile raportează informații calitative, astfel cum se precizează la punctul 4.

Raportarea furnizează date cu privire la contribuția și rezultatele reale. În cazul în care divulgarea informațiilor ar afecta în mod negativ confidențialitatea informațiilor comerciale sau industriale ale organizației, acolo unde acest statut de confidențialitate este prevăzut în legislația națională sau comunitară pentru a proteja un interes economic legitim, organizației i se poate oferi posibilitatea să indexeze această informație în raportarea sa, de exemplu prin stabilirea unui an de referință (cu numărul de index 100) pornind de la care s-ar putea stabili dezvoltarea contribuției/rezultatelor reale.

Indicatorii:

(a)

oferă o evaluare precisă a performanței de mediu a organizației;

(b)

sunt ușor de înțeles și nu sunt ambigui;

(c)

permit o comparație de la an la an, cu scopul de a evalua dacă performanța de mediu a organizației s-a îmbunătățit; pentru a permite această comparație, raportarea trebuie să acopere cel puțin 3 ani de activitate, cu condiția ca datele să fie disponibile;

(d)

permit, după caz, comparații în raport cu parametri de referință sectoriali, naționali sau regionali;

(e)

permit, după caz, comparații cu cerințele de reglementare.

Pentru a sprijini acest demers, organizația definește pe scurt domeniul de aplicare (inclusiv limitele organizaționale și materiale, aplicabilitatea și metodologia de calcul) al fiecărui indicator.

2.   Indicatori de performanță de mediu principali

(a)

Indicatorii principali vizează performanța obținută în următoarele domenii de mediu esențiale:

(i)

energie;

(ii)

materiale;

(iii)

apă;

(iv)

deșeuri;

(v)

utilizarea terenurilor în ceea ce privește biodiversitatea; și

(vi)

emisii.

Raportarea cu privire la indicatorii de performanță de mediu principali este o obligație. Cu toate acestea, o organizație poate evalua pertinența acestor indicatori în contextul aspectelor sale semnificative de mediu și al impactului său semnificativ asupra mediului. În cazul în care o organizație ajunge la concluzia că unul sau mai mulți indicatori principali nu sunt relevanți pentru aspectele sale semnificative de mediu și pentru impactul său semnificativ asupra mediului, organizația respectivă are posibilitatea de a nu raporta cu privire la indicatorii principali în cauză. În acest caz, organizația trebuie să includă în declarația de mediu o explicație clară și argumentată cu privire la opțiunea de a nu raporta.

(b)

Fiecare indicator principal are în componența sa:

(i)

o cifră A, care indică contribuția/rezultatele anuale totale în sectorul vizat;

(ii)

o cifră B, care indică o valoare de referință anuală reprezentând activitatea organizației; și

(iii)

o cifră R, care indică raportul A/B.

În raportul său, fiecare organizație are în vedere, pentru fiecare indicator, toate cele trei elemente.

(c)

Contribuția/rezultatele totale anuale dintr-un anumit sector (cifra A) sunt raportate după cum urmează:

(i)

în ceea ce privește energia

«consumul direct total de energie», care corespunde cantității anuale totale de energie consumate de organizație;

«consumul total de energie din surse regenerabile», care corespunde cantității anuale totale de energie generată din surse de energie regenerabile, consumată de organizație;

«cantitatea totală de energie generată din surse regenerabile», care corespunde cantității anuale totale de energie produse de organizație din surse de energie regenerabile.

Acest ultim element se raportează numai în cazul în care cantitatea totală de energie produsă de organizație din surse de energie regenerabile depășește în mod semnificativ cantitatea de energie din surse regenerabile consumată de organizație sau în cazul în care cantitatea de energie din surse regenerabile produsă de organizație nu a fost consumată de organizație.

Dacă se consumă sau, în cazul energiei din surse regenerabile, se produc diferite tipuri de energie (cum ar fi energia electrică, energia termică, combustibili sau altele), se raportează separat, după caz, consumul sau producția anuală a acestora.

Energia ar trebui să fie, de preferință, exprimată în kWh, MWh, GJ sau în alte unități de măsură utilizate în mod obișnuit pentru a raporta tipul de energie consumată sau produsă;

(ii)

în ceea ce privește materialele

«fluxul de masă anual al principalelor materiale utilizate» (cu excepția vectorilor de energie și a apei), exprimat de preferință în unități de greutate (de exemplu, kilograme sau tone) sau de volum (de exemplu, m3) sau în alte unități de măsură utilizate în mod obișnuit în acest sector.

În cazul în care se utilizează diferite tipuri de materiale, fluxul lor de masă anual se raportează separat, după caz;

(iii)

în ceea ce privește apa

«cantitatea totală anuală de apă utilizată», exprimată în unități de volum (de exemplu litri sau m3);

(iv)

în ceea ce privește deșeurile

«producția totală anuală de deșeuri», defalcată pe tipuri, exprimată de preferință în unități de greutate (de exemplu, kilograme sau tone) sau de volum (de exemplu, m3), sau în alte unități de măsură utilizate în mod obișnuit în acest sector;

«producția totală anuală de deșeuri periculoase», exprimată de preferință în unități de greutate (de exemplu, kilograme sau tone) sau în m3 ori în alte unități de măsură utilizate în mod obișnuit în acest sector;

(v)

în ceea ce privește utilizarea terenurilor în privința biodiversității

formele de utilizare a terenurilor în ceea ce privește biodiversitatea, exprimate în unități de suprafață (de exemplu, m2 sau hectare):

suprafața totală a terenurilor utilizate;

suprafața totală a zonelor impermeabile;

suprafața totală a zonei de protejare a naturii din cadrul amplasamentului;

suprafață totală a zonei de protejare a naturii din afara amplasamentului.

«Zona de protejare a naturii» este o zonă dedicată în principal conservării sau restaurării naturii. Zonele de protejare a naturii pot fi situate în interiorul amplasamentului și pot include acoperișul, fațada, sistemele de drenare a apei sau alte elemente care au fost concepute, adaptate sau sunt gestionate astfel încât să promoveze biodiversitatea. Aceste zone pot fi situate, de asemenea, în afara amplasamentului organizației, cu condiția ca zonele în cauză să fie deținute sau gestionate de organizație și să fie dedicate în principal promovării biodiversității. Zonele dedicate promovării biodiversității care sunt gestionate în comun pot fi, de asemenea, descrise, cu condiția ca domeniul de aplicare al gestiunii comune să fie definit în mod clar.

«Zonă impermeabilă» înseamnă orice zonă în care solul inițial a fost acoperit (cum ar fi în cazul drumurilor), aceasta devenind astfel impermeabilă. Această impermeabilitate poate avea un impact asupra mediului;

(vi)

în ceea ce privește emisiile

«emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră», care includ cel puțin emisiile de CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, NF3 și SF6, exprimate în tone de CO2 echivalent;

Organizația ar trebui să aibă în vedere raportarea emisiilor sale de gaze cu efect de seră în conformitate cu o metodologie stabilită, precum Protocolul privind gazele cu efect de seră.

«emisiile atmosferice totale anuale», care includ cel puțin emisiile de SO2, NOx și PM, exprimate în kilograme sau tone.

(d)

Indicarea valorii de referință anuale care reprezintă activitatea organizației (cifra B) este selectată și raportată pe baza cerințelor ce urmează:

Cifra B:

(i)

este ușor de înțeles;

(ii)

este o cifră care reprezintă cel mai bine activitatea globală anuală a organizației;

(iii)

permite o descriere corectă a performanței de mediu a organizației, ținând cont de particularitățile și de activitățile organizației;

(iv)

este o valoare de referință comună pentru sectorul în care organizația își desfășoară activitatea, de exemplu:

producția fizică anuală totală;

numărul total de angajați;

total înnoptări;

numărul total de locuitori ai unei zone (în cazul administrației publice);

cantitatea de deșeuri tratate, exprimată în tone (pentru organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul gestionării deșeurilor);

cantitatea totală de energie produsă (pentru organizațiile care își desfășoară activitatea în sectorul de producție a energiei);

(v)

asigură comparabilitatea în timp a indicatorilor raportați. Odată definită, cifra B este utilizată în declarațiile de mediu ulterioare.

Orice modificare a cifrei B este explicată în declarația de mediu. În cazul unei modificări a cifrei B, organizația se asigură că această cifră poate fi comparată pe o perioadă de cel puțin 3 ani, prin recalcularea indicatorilor pentru anii precedenți în conformitate cu noua cifră B.

3.   Indicatori de performanță de mediu specifici

Fiecare organizație prezintă, de asemenea, rapoarte anuale cu privire la performanțele sale referitoare la aspectele semnificative, directe și indirecte, de mediu și la impacturile asupra mediului care sunt legate de activitățile sale principale, care sunt măsurabile și verificabile și care nu sunt deja acoperite de indicatorii de bază.

Raportarea cu privire la indicatorii respectivi se face în conformitate cu cerințele stabilite în introducerea prezentei secțiuni.

În cazul în care acestea sunt disponibile, organizația ia în considerare documentele de referință sectoriale, astfel cum se menționează la articolul 46, pentru a facilita identificarea indicatorilor sectoriali relevanți.

4.   Raportarea cu privire la aspectele semnificative de mediu pe baza informațiilor calitative

În cazul în care nu sunt disponibile date cantitative pentru raportarea cu privire la aspectele semnificative de mediu, directe sau indirecte, organizațiile își întocmesc rapoartele privind performanța pe baza unor informații calitative.

D.   Responsabilizarea pe plan local

Organizațiile înregistrate în cadrul EMAS pot opta pentru elaborarea unei declarații de mediu la nivel de organizație, care să vizeze un număr de locații geografice diferite.

Deoarece scopul EMAS este acela de a asigura responsabilizarea pe plan local, organizațiile trebuie să se asigure că impactul semnificativ asupra mediului al fiecărui amplasament este clar identificat și semnalat în declarația de mediu la nivel de organizație.

E.   Accesul publicului la informații

Organizația se asigură că este în măsură să demonstreze verificatorului de mediu că orice persoană interesată de performanța de mediu a organizației poate avea acces într-un mod ușor și liber la informațiile prevăzute în secțiunile B și C. Pentru respectarea acestei cerințe de transparență, declarația de mediu ar trebui, de preferință, să fie pusă la dispoziția publicului pe site-ul internet al organizației.

Organizația se asigură că informațiile referitoare la un amplasament anume sau la organizație în ansamblu sunt publicate în limba oficială a (una dintre limbile oficiale ale) statului membru sau a (ale) țării terțe în care este situat amplasamentul sau în care își are sediul organizația respectivă.

În plus, în cazul unei declarații de mediu la nivel de organizație, aceasta se asigură că (în scopul înregistrării) aceste informații sunt disponibile în limba oficială a (una dintre limbile oficiale ale) statului membru în care este înregistrată organizația sau în limba oficială a (una dintre limbile oficiale ale) Uniunii asupra căreia (cărora) s-a convenit cu organismul competent responsabil cu înregistrarea.

Declarația de mediu poate fi pusă la dispoziție și în alte limbi, cu condiția ca conținutul documentului tradus să fie conform conținutului declarației de mediu inițiale validate de către verificatorul de mediu și să se precizeze în mod clar că este vorba de o traducere a documentului validat.